BSDAcrrniirEA şi ai>miîtihtraţiitjîka i
BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi gtr&in&tate:
Pe antt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. &HUN1IUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soritarî nafranoata nu ae prlmaaou. — Vanuaorlpta nu aa ratrimltS.
m ii4.
Marţi, Merciirî 27 Maiu (8 Iunie).
1887.
BraşovtL, 26 Maiu 1887.
In adunarea de Duminecă a alegât.oriloru partidei poporale săsesc! din Braşovu şi comitatti, ţinută aici în casa de dare la semnă, s’a ventilată idea, că 6re bine şi consultă este ca şi în viitoru deputaţii saşi din acestfi comitatti să facă parte din partida oposiţiunei moderate maghiare ?
Adunarea, nepregătită pentru o asemenea discusiune principiari şi sub impresiunea vorbi-rilorti ţinute, cari au voită sâ-i dea mai multă ună caracteră personală, a confirmată atitudinea deputaţiloră saşi de aici, cerândti ca ei se facă parte şi în viitoră din clubulă Apponyiştilorti. N’&vemti nevoie să ne esprimămă dâcă bună, practică • şi politică a fostă acâstă confirmare. Deocamdată ne mărginimă a aduce la cunos-cinţa cetitorilor^ noştri părerile, ce se esprimă într’nnti articulă ală <}iarului „Sieb. d. Tageblattw din Sibiiu cu privire la sentimentele şi ideile, de cari suntă conduse diferitele partide maghiare în raporturile loră cu naţionalităţile.
înainte de t6te numita f6iă citâză unele a-8erţiunl ale contelăi Apponyi. A disă adecă într’o adunare electorală şefulă oposiţiunei moderate, că elă şi cu partida sa venindă la putere voră garanta egalitatea de dreptă, libertatea cetăţenâscă, individuală şi a eonsciinţei. Aceste promisiuni au fostă luate de foile tiszaiste dreptă semne, că oposiţiunea ar fi dispusă să pacteze cu naţionalităţile. „Pester Lloyd“ a şi provocată pe Apponyi să desaprobe „alianţa“ cu naţionalităţile, să dovedâscâ că în adevără luptă pentru ideea de stată maghiară, precum a dovedită partida independentă, isgonindă din sînulă ei pe unulă din fruntaşii partidei, care a voită să construăscă din ruinele ideei de stată maghiară unu podă între acâsta partidă şi între naţionalităţi.
„Pester Lloyd“ încheiă apelândă din nou la oposiţiă să se grupeze împrejurulă ideei de stată maghiară şi să evite ori ce legătură cu naţionaliştii, căci orice pactă cu aceştia ar fi cu atâtă mai condamnabilă, cu câtă atunci ar începe propaganda centrifugală, duşmană patriei şi nutrită din afară să-şi ridice erăşl capulă.
In adevără, că foile oposiţiunei moderate apponyiste „Peşti Naplo“ şi „Budapester Tag-blatt“, să şi grăbiră a declara, că partida loră niciodată nu va pacta cu vre-o partidă naţionalistă, ca partidă.
Situaţiunea se clarifică — (Jice „Sieb. d. Tageblatt“ •—- partida guvernamentală nu vrea să pacteze cu naţionalităţile, oposiţiunea moderată se lapădă ca draculă de tămâiă de aşa ceva, ir partida iudependentă a dovedită, că nu se gândesce la ună asemenea lucru, prin desapro-barea demonstrativă a lui Mocsary.
De aici naţionalităţile — adauge „Sieb. d. Tagebl."4 — aflându-se tocmai în ajunulă alege-riloră, potă să tragă conclusiunea necesară: t6te partidele dietale maghiare stau în cestiunfea na-ţionalităţiloră pe acelaşi tărâmă, adecă totala ne-gaţiune a naţionalităţiloră nemaghiare din Ungaria ; t6te suntă de părerea, că singură rassa maghiară are dreptulă a imprima acestui stată caracterulă său şi că naţionalităţile n’au s’aştepte nimică pentru pretenţiunile loră naţionale.
Mărturisirea acâsta, ce trebue să ni-o facemă — continuă „S. d. Tgbl.“ — este în adevără cumplită... ea nu însemnâză pentru politica statului nici mai multă, nici mai puţină decâtă înstrăinarea totală a măiorităţii cetăţeniloră de că-trâ stată, cari în cele din urmă totă ei suntă temelia statului. 0 conlucrare în viaţa publică de stată le este cu neputinţă naţionalităţiloru pe câtă timpă ele suntă tractate prin legi şi contra le-giloru aşa ca în <}iua de a(fh
După aceste idei, ce le emite f6ia naţională păa&că din Sibiiu, nu credemă că va fi tocmai
încântată de dorinţa ce au manifestat’o alegătorii sasi de aici, că deputaţii loră să se alăture şi în viitoră la oposiţiunea apponyistă.
„Sieb. d. Tageblattu e convinsă că naţionalităţile nu mai potă conlucra a<fi( în viaţa publică de stată cu partidele maghiare. Altă convingere are însă fostulă deputată Adolf Zay. Dânsulă, celă din nou candidată, îşi promite aşa de multă dela „agera“ sa dialectică, încâtă speră că mână ’n mână cu d- Apponyi va pută mai uşoră asigura esistenţa naţională a Saşiloră. Nu’lti conturbă nici declararea lui Apponyi, care a (Jisâ că dela elă şi dela partida lui să nu s’aştepte nimenea la măsuri escepţionale în contra curen-teloră pornite asupra confesiuniloră.
Facă conlocuitorii Saşi cum voră crede ei mai bine. Dăr noi să ’nvăţămă şi din aceste, că pentru naţiunea română nu este scăpare decâtă numai în gruparea tuturoră Româniloră sub stă-gulă partidei naţionale române.
CoDferinţa aleg£toriloril români
de partida naţională română din cerculă electorală Deva, ţinută la 4 Iunie 1887.
Vocea convocatorilor^ nu a sunată în pustiă. Deja la 11 ore s’au înfăţişată aprope 200 alegători, mai cu semă ţăranii îşi aşteptau cu multă pietate, ca să li se spună, după atâtea vorbe amăgităre şi mineindse, şi câteva cuvinte, cari să afle locă în inima loră.
Dovadă acesta, că ţăranulă română ţine; cu inimă curată la aleşii săi şi ascultă cu plăcere ce-i spună ei, cari îi suntă mai aprăpe.
Sosindă representantulă poliţiei, preşedintele clubului electorală d-lă loanu Papiu, într’o vorbire frumosă a arătată scopulă conferinţei, a espusă, cum a decursă conferinţa din Sibiiu, a spusă care este înţelesulă hotă-rîrei luate de cătră representanţii cercuriloră electorale, — a esplicată starea actuală şi în specială curiâsa dis-posiţiune legislativă, că într’ună stată suntă două legi electorale, a mai amintită, cum se practică esecutarea legiloră şi în fine cum cu tâte aceste Românii îşi im-plinescă datoriile loră faţă cu tronulă şi ţăra şi totuşi adversarii cuteză a-le face imputări şi a dice, că Românii nu ară fi patrioţi aşa de buni, ca Maghiarii, pentru că nu împărtăşescă ideile şi tendinţele celoră ce o-cârmuescă ţera. —
După acestea salutândă pe cei întruniţi, preşedintele declară şedinţa deschisă şi invită pe D-lă Francisă Hossu Longină, ca pe unulă, care încă a participată la conferinţa din Sibiiu, ca să desfăşure motivele conclusului luată. —
D-lă Franciscu Hossu Longinu păşindă înainte, într’o vorbire lungă, ţinută într’ună limbagiu poporală, a (fisă cam aceste:
Fraţi Români! Cinstiţi alegători! Aţî înţelesă din cuvintele prea stimatului nostru preşedinte, că trimişii alegătoriloră români, în conferinţa electorală, ţinută ăstă ană la Sibiiu, cu unanimitate au hotârîtă, întocmai ca la 1881 şi 1884, se nu damă vota nimenui şi peste totă ca noi Românii, cari ne ţinemă de partida naţională română: se nu ne amestecămu de locă în luptele elec torale.
Mă veţi întreba, pentru ce fruntaşii Româniloră au hotărîtă şi astădată, ca Românii să nu alăgă deputaţi pentru dieta din Budapesta? şi 6re nu ar fi fostă mai bine să alegemă şi noi cei din Ardeală 6meni de ai noştri, cari să ne cunoscă durerile, să simţă ceea ce sim-ţimă noi şi cari să aibă curagiulă a spune în dietă înaintea lumei, cari suntă plângerile Româniloră?
La aceste întrebări, grele şi uşore totodată, s’a răspunsă totdeuna de câte ori s’au pusă ele şi cei ce au pusă întrebările aceste, autfindti răspunsulă şi mai cu semă pentru ce s’a răspunsă aşa precum s’a răspunsă, s’au convinsă că altă răspunsă nu a fostă şi nu este cu putinţă a se da.
Etă dâră, că decă D-V6stră voiţi să aflaţi şi din rostulă meu, pentru ce au hotărîtă trimişii alegătoriloră români şi de astădată, ca noi să nu alegemă, nici să ne amestecămă în luptele electorale, — atunci nu veţi afla nimică nou, căci căuşele suntă totă acele, cari au fostă şi pănă aci, prin urmare nici hotărîrea nu a jutută fi alta, decâtă ceea ce a fostă în cele două rânduri.
Cu t6te aceste, p6te că se voră fi aflândă între D-Vdstră şi de aceea, cari nu cunoscă pe deplină, pentru ce anume este mai bine şi mai înţeleptă, ca Românii se se abţină dela votă, de aceea la invitarea D-Vostre, îmi ţină de datoriă, ca fostă delegată, a vă spune, cum pricepă eu motivele, ce s’au luată şi ce m’au îndemnata şi pe mine, ca cu inima curată să pri-mescă şi eu de ală meu aceea hotărîre. —
Fraţiloră ! Ca să vă pdtă spune cu amănuntulă motivele hotărirei nâstre ar trebui, să vă fiă altulă orato-rulă şi să-lă ascultaţi, nu âre, ci cjile întregi şi totă ar avă ce se vă spună. Nu aşteptaţi deci dela mine de câtă numai ceea ce vă potă spune pe scurtă, sâmburele conclusului.
Fraţiloră! Când 150—160 de fruntaşi români din t6te părţile ţării, cu inima palpitândă, cu jertfe şi făr£ să le pese, decă cei puternici se supără ori nu; cânfl lamura neamului nostru, preoţi, advocaţi, proprietari, comercianţi, meseriaşi şi alţi aleşi ai poporului nostru, a treia 6ră se adună la Sibiiu şi acolo, (file întregi, cu cea mai încordată muncă sufleî.âscă, sfătuescă, se lumi-neză unii pe alţii, îşî spună necasurile loră de pe unde suntă ; când în fine, după obositâre sfătuirî, toţi cu-o gură şi cu o inimă rostescu cu resoluţiune şi a treia 6ră, că cumpănindă tâte din firă în pără, află că nici astătfi Românii nu se potă apropia de urna alegerei — atunci, fraţiloră, este mai luminată decâtă sârele. că Românii în Ardeală şi în ţera ungurescă suntă într’o stare politică, încâtă răulâ nu se pote curma, decâtă, numai, decă cu toţii vomă pune umără la umără şi vomă lupta pe una şi aceeaşi cale. Amărîtă a fostă inima nâstră, că şi astă dată a trebuită sâ hotărimă aşa precum am hotârîtă, der nu am avută încătrău, nu pentrucă:
Starea nâstră politică dela 1881 şi respective dela 1884 întru nimică nu s’a schimbată, decâtă a dată spre mai rău.
Unde pentru Dumne4eu amă pută noi, cei din Transilvania, să întrămă în luptele electorale, când într’un co-mitată atâtă de românescă, ca şi Huniădâra, în cercurile alegătore Românii nu ar pută scâte pe omulă loră, deârece legea electorală aşa e făcută şi aşa se aplică de cătră organele respective, încâtă tâtă truda nâstră ar fi zadarnică. Mai vârtos însă, aleşii Româniloră, au pflată cu cale, a hotărî abstinerea nOstră dela votă aentrucă:
După cum scimă cu toţii, uniunea Ardealului cu ţera ungurâscă s’a făcută fără voia Româniloră, încâtă noi nu amă fostă representaţi după numără şi egalitate în dieta, care a pronunciat’o. Pentru aceea noi Românii şi astă(fi ţinemă, că pănă ce Ardâlulă nu va recâştiga autonomia sa, noi Românii nu putemă să cunâscemă ca fapte ale nâstre, hotărîrile ce s’au luată fără de noi,
A vă espune pe largă ce însemnătate are autonomia Ardâlului pentru toţi locuitorii din ţâră şi în specială pentru noi Românii, ar răpi prâ multă timpă, — apoi acâsta s’a de&bătută ani întregi şi de cătră cei mai luminaţi bărbaţi. Deci noi nu avemă decâtă să primimă ceea ce (fică aleşii noştri că e bine cari tfică că autonomia Transilvaniei este pentru noi conditio sine qua non.|
Amă declarata susă şi tare, că noi ţinemtb şi mai departe la autonomia Transilvaniei şi ne vomă nisui a-U recâştiga.
Aleşii alegătoriloră români în conferenţa loră electorală au mai decisă şi apărarea limbei române, apărarea autonomia bisericeloră, respectarea egalei îndreptăţiri şi a dreptului fiă-cărui cetăţână. A declarată în fine, că partida nostră va lupta contra maghiarisărei forţate, facă-se ea pe ori ce cale.
După aceste oratorulă a esplicată programulă partidei naţionale române din punctă în punctă, arătândă motivele fiă-cărui punctă.
A arătata mai departe neajunsurile, nedreptăţile şi abusurile administraţiunei; trista stare financiară şi economică. nesiguranţa şi ridiculosităţile dăunâse şi păcătâse ale justiţiei şi cum ocârmuitorii de astâ(fi au înmulţită sarcinele publice.
A amintită de presiunile şi de seducerile, ispitele, dela alegeri, corupţiunea publică şi cum răuvoitorii noştri au scornită vestea, că ţăranii români nu mai ascultă de inteligenţa română şi alte asemenea.
In fine oratorulă arată, că conferinţa din Sibiiu, afară de conclusulă arătată şi afară de aceea, că şi pentru cei din ţâra ungurâscă, în parte, a decisă passivitate, a mai hotărîtă a trimite o deputaţiune la înaltulă tronă şi a se face ună nou memorială, care să se publice, ca celă dela 1881, ca să vâdă lumea cea mare, că minciuni şi scornituri râuvoitâre suntă şi au fostă t6te, câte duşmanii Româniloră au scornită despre noi în lumea largă.
Conferinţa d* astăcfi — încheiă oratorulă — încă este ună semnă învederată, că ţăranulă română vine cu totă inima să asculte pe cei ce suntă carne din carnea lui şi sânge din sângele lui, că ei şi de aci îpâinte vojcă grăbi la aleşii loră şi voră^ţinâ cu ,scumpătate ce toţi împreună vomă hotărî. A§a sâ fiă!
Nr. 114.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
După acâstă vorbire, adese întreruptă de viue aprobări, d-lă Dr. Lazaru Petco arătândă şi elă alte părţi neatinse din motivele conclusului, şi accentuândă, că Românii cu t6te persecuţiunile şi nedreptăţile ce au îndurată nici ună momentă nu au eşită din cadrulă legiloră, ci totdâuna, deşi pâte cu multă durere sufleteaeă şi cu mari jertfe, der cu inima curată şi-au împlinită şi-şi voră
împlini datoriele loră cătră Tronă şi ţeră,_____ a propusă
ca conferenţa să primâscă de a sa resolutiunea conferinţei din Sibiiu — şi în fine să se voteze mulţămită delegaţiloră, cari au participată la acea conferinţă. Conferenţa a primită acâstă propunere cu viue aclamări de „primimă" şi «să trăiască*.
A luată apoi cuventulâ părintele George Ghila din Chîrgiţă şi a propusă mulţămire celoră ce se îngrijescă de căuşele n6stre naţionale, ăr părintele George Nicoră din Deva a rugată pe alegătorii ţărani, să nu se intimideze nici să se lase a fi înşelaţi de corumpătorii fără sufletă.
Cei de faţă, c’ună glasă au promisă a face întocmai.
După aceste ‘preşedintele esplicândă încă odată urmările triste ale corupţiunei, apoi aocentuândă, că folosirea dreptului de alegere este liberă după lege, şi mul-ţâmindă celoră de faţă, că au venită în aşa numără fru-mosă, declară conferinţa închisă.
Primariulă ca esmisă din partea poliţiei şi-a espri-mată bucuria, că conferinţa a decursă în cea mai esem-plară linisce şi ordine. Ca de încheiere am să vă mai comunică, că după conferinţă au mai sosită şi alţi alegători de peste Mureşă, cari însă au întârziată, din causa inundărei, der cari asemenea au declarată, că primescă cele hotărîte în conferenţă.
Apelulă comitetului centrală, după cum am aflată, a fostă afişată atâtă in Orăştia câtă şi în Huniădâra şi anumită cu ocasiunea târgului de ţâră. In Deva apelulă s’a afişată in Ziua conferinţei pe t6te stradele principale
Aşa a decursă conferinţa nâstră. — lncâtă alegătorii noştri voră ţină parola dată, vomă vede după alegeri.	Corespondentele.
SOIRILE PILEI.
Din Băcău se telegrafiază „Voinţei Naţionale", că patrula română dela Uzun, la frontiera austro-ungarâ, a arestată mai mulţi Unguri, cari voiau să trecă cu orice praţă dincolo. Se Zice că s'ar fi trasă şi o lovitură de puşcă asupra loră.
—x—
D. dr. Babeşu a depusă jurămentulă ca titulară ală catedrei ce i s’a încredinţată la facultatea de medicină din Bucurescî. D-sa a plecată să facă ună ocolâ şciin-ţifică prin Viena, Heidelberg şi Parisă.
—x—
In Viena s’a desvălită la 31 Maiu n., în presenţa împăratului, a prinţului de corână, a patru arhiduci şi a demnitariloră imperiului şi ai bisericei, statua poetului Haydn.
—x—
Joia trecută nâptea o câtă de Ungari cutrierară în larmă şi strigăte asur<Jit6re stradele Czegledului. Aceştia împrăştiară în diferite părţi scrisori, în cari ameninţă pe Evrei cu isgonire şi cu incendiu. De asemenea şi pe păreţi au afişată placate ameninţătore contra Evreiloră. Făptuitorii suntă urmăriţi.
—x—
«Indâpendance Roumaine* comunică: D-lă ingineră Iuliu Popper a ţinută în 4>ua de 5 Martie trecută o conferenţă la institutulă geografică argentin asupra terito-rului Americei de-Sudu, aşa de puţin explorată până a<Jî şi care e specială cunoscută sub numele de Ţâra Focului. Neobositulă exploratoră a dată detalii de celă mai mare interesă asupra vasteloră regiuni ale teritorului argentina şi a expusă în trăsuri frumâse descrierea acelei ţări depărtate. D-lă Popper a descoperită ună lanţă lungă de munţi, pe cari i-a botezată „Carmen Sylva.*
—x—
Paguba pricinuită prin inundare în comitatele Aradu, Torontalu şi Caraşu-Severinu în edificii, sămânăturl ş. a. se socotesce peste 3 miliâne fl. Inundate au fostă aprâpe
50,000	jugăre sămânate.
Posturile de medici cercualî în comitatulă Huniădo-rei, din causă că fiindă rău plătite nu se găsâu medici, au fostă reduse dela 23 la 17 şi lefurile s’au sporită dela 300 fl. la 450 fl. pănă la 600 fl. Tot-odală s’a hotărîtă în adunarea comitatensă, ca pentru intemeiarea fondului de pensiune pentru notari să plătâscă comunele timpă de 10 ani câte 4000 fl. anuală. — Sărmană muncă româ-nâscă, cum se sciu chivernisi »patrioţii* din râdele ei!
—x—
La maturitatea scripturală dela gimnasiulă gr. or. din Suceava, Zice «Revista Politică", care s’a începută Luni în 23 Mai st. v. şi a durată pănă Sâmbătă în 28 Mai, s’au supusă 22 de studenţi interni şi anume: 15 Români, 3 Judei, 2 Germani şi 2 Poloni şi 20 studenţi esternl, dintre cari; 9 Români, 8 Judei, şi 3 Germani;
peste totă 42. La maturitatea scripturală dela gimnasiulă c. r. din Rădăuţi, care asemenea s’a începută la 23 Maiu, s’au supusă 18 stud. interni, dintre cari 8 Români, 5 Germani, 2 Poloni, 2 Judei şi 1 Ruteană ; şi 21 esternl, dintre cari: 15 Judei, 3 Români 2 Poloni şi 1 Germană; peste totă: 39 de inşi.
—x—
Ministrulă comunicaţiunei a prelungită încă pe ună ană concesiunea dată lui Gustav Thalmann şi soţi spre a face lucrările pregătitâre pentru construirea unei căi
ferate vicinale dela Vinţulu de josu prin Sebeşu-Mercur ea SUişte-Sibiiu la Reşinarl şi dela Sibiiu prin Şelimber la Cisnădiă.
—x—
Societatea sciinţifică literară Junimea Română din Bucurescî a serbată Joi, 21 Maiu, în sala Ateneului a Zecea aniversare. După discursulă de deschidere ală D-lui Ştefan V. Nanu, preşedintele societăţei, şi după conferinţa D-lui Constantin Lupu despre evoluţionismă aplicată în pedagogia, câţî-va elevi şi eleve distinşi dela şcâ-lele primare au recitată câte o poesiâ, după care s’a trecuta la distribuirea premieloră. 0 bandă de musică militară a cântată mai multe bucăţi naţionale; corulă D-lui Bărcănescu a intonată ună imnfi naţională.
Adunarea alegatorilor Saşi din Ţ6ra Bârsei.
Duminecă după amâZl alegătorii partidei poporale săsesc! din Ţera Bârsei s’au întrunită în mare numără în casa de dare la semnă. Adunarea a deschis’o preşedintele comitetului partidei losef W. Filtsch, printr’o vorbire, în care aminti despre creaţiunile dietei espirate. Reforma camerei magnaţiloră a mai adausă la acâstă in-stituţiune feudală-aristocratică a evului mediu şi pluto-craţia, şi prin introducerea dreptului de numire s’a dată guvernului o influinţă ce nu i se cuvine. Prin prelungirea duratei mnndatului de deputată dela 3 la 5 ani s’au scurtată în modă esenţială drepturile poporului. Prin noua lege municipală şi comunală s’a înlocuită autonomia cu arbitriulă fişpaniloră, cari nu suntă responsabili. A mai amintită de alte rele, precum de răsboiulă vamală cu România, care a adusă la mare neyoiă pe industriaşii braşoveni. Pentru interesele poporului săseseă nu s’a făcută nimică, gravaminele lui află urechi surde şi ele continuă a esista şi a se înmulţi. Salutândă pe alegălorî, învitâ apoi pe foştii deputaţi dietalî a-şl face darea de semă.
După acesta preşedinIele invită mai întâiu pe de-putatulă Dr, I. Kaiser se-şî facă darea de semă.
Dr. Kaiser nu fără 6re-care sfială îşi începe rapor-tulă său, căci se teme că activitatea sa pâte nu a corăs-punsă pe deplină aşteptăriloră. A făcută însă totă ce a putută. Atingfindă lucrările principale ale dietei trecute vorbesce mai întâiu de fmancele statului. Arată că guvernului nu i-a succesă a restabili echilibrulă şi critică aspru „seandalâsa administrare" a financeloră statului. Câtă pentru lucrările legislatorice accentueză că s’a reformată camera magnaţiloră în sensulă indicată de preşedinte, apoi legea municipală restrîng6ndu-se şi mai multa autonomia municipieloră şi dându-se fişpaniloră putere discreţionară. S’a mai ocupată dieta trecută de pactulQ cu Austria — deputaţii saşi au votată pentru pactă. A observata însă d-lă deputată, că de astădată negociările pentru pactă au întâmpinată multă mai puţină interesă în dietă decâtă acum 10 ani, unele proiecte au fostă discutate şi primite în câteva 6re, pe când altădată se desbăteau Zile întregi.
In totală resultatulă periodei trecute dietale nu este nici decum imbucurâtoră şi înainte de tâte guvernulă e responsabilă de acâsta. In Ungaria nu partida dela putere îrtfluinţâză guvernulă, ci din corltră guvernulă face presiune şi-şi impune voinţa partidei, căci cei mai mulţi membrii ai săi se alegă din graţia lui Tisza. „Liberală* este numai numele partidei, în realitate însă ea urmăreşte o direcţiune reacţionară, (aplause) Cu pretinsa i-deeă de stată ungurescă" se facă cele mai mari abu-suri. Dr. Kaiser recunâsce Maghiari loră rolulă de conducători în acestă stată, der ei voiescă să facă dintrîn-sulă ună stată unitară maghiară, voiescă ca limba maghiară să nu fiă numai limba administraţiunei statului, ci limba întregei societăţi. Astfelă statulă ridică scâle de stată cu limba maghiară şi în acele ţinuturi unde e-sistă scâle de aceste bune confesionale, guvernulă stă-ruiesce ca limba maghiară s’ajungă a fi a doua limbă de propunere pe lângă limba maternă. Prin acte legislatorice Ungurii nisuescă afară de acâsta a anula dispo-siţiunile legei de naţionalitate.
Nu suntă semne, că se voră schimba lucrurile, de aceea şi atitudinea Sasiloră va rămânâ în viitoră neschimbată, oposiţională. E datoria guvernului să delă-ture abusurile şi să creeze Saşiloră o esistenţă culturală şi naţională dâmnă de omenire, Nimeni să nu aştepte însă — Z*ce Kaiser — dela Saşi să se supună necondiţionată forţei. Câtă pentru atitudinea viitâre a de-putaţiloră, ei voră stărui să se facă economii în finance,
să se rădice puterea de contribuire, să se încheiă con-venţiunea comercială cu România ş. a. în tâte celelalte cestiunl ei voră lucra în sensulă programei săsesc!.
După dep. Dr. Kaiser, a luată cuventulă depula-tulă Iraugolt Teutsch: Dânsulă nu p6te vorbi de acţiuni parlamentare, de triumfuri oratorice, a observată şi a esaminată atâtă persâne câtă şi împrejurări în dieta trecută şi va comunica adunărei împresiunile sale mai alesă cu privire la porţiunea şi atitudinea Saşiloră în dietă. Adunarea e pâte de părere că răZimarea, respective intrarea deputaţiloră saşi în partida oposiţiunei moderate maghiare n’are pentru Saşi nimică prejudiţiosă, ba că este pentru ei chiar favorabilă. Şi dânsulă a fost de părerea acâsta, ce era scrisă pe stâgulă Saşiloră braşoveni, ţinea la ea cu sinceritatea omului neinteresată şi neambiţionată. Dâr când a vâZută că aceeaşi partidă moderată oposiţională, dela care era în dreptă s’aştepte celă puţină 6re care echitate, în schimbulă a-jutorului dată ei de deputaţii saşi contra guvernului; când a văZută că corifeii acelei partide, Apponyi şi Szi-lagyi, au denegată în dietă naţionalităţiloră dreptulă de esistenţă individuală, cerândă unitatea culturală maghiară* ; când a audită pe Szilaghi Z'Căndă că trebue să se taie şi mai multă aripele naţionalităţiloră, atunci s’a ruşinată de posiţiunea ce o ocupau deputaţii saşi ai Braşovului în clubulă acelei partide şi s’a alăturată la soţii săi deputaţi saşi din Sibiu, cari n’aparţineau nici unei partide maghiare. Nu se unesce cu sâmţulă de demnitate bărbâtâseă a deputaţiloră saşi să mai stea în aceea partidă Apponystă, care aZ1 ni ai multă este în apunere, decâtă în progresare şi care împreună cu stânga estremă e cea mai mare duşmană a naţionalităţiloră. Să nu i se Zltîă> că desvâltă o sentimentalitate nediplo-matijă, căci pănă acum Saşii dîn aceea atitudine numai pagubă au avută, la care se adauge acum şi batjocura.
Dep. Teutsch e de părere, că lucrulă celă mai cu minte pentru deputaţii partidei naţionale săseicl din dietă este să ocupe o posiţiune independentă în dietă cu toţii la olaltă eşindă cei 4 din oposiţiunea moderată şi ală-turându-se la ceilalţi 8. Astfelă mergândă în unire voră fi şi mai multă respectuţl. Mai departe deputaţii saşi să voteze cu partidele maghiare numai în cestiunile unde să tractâză de apărarea ţârei sâu de încunjurarea vr’unui rău ce ameninţă ţâra întrâgă, în tâte celelalte cestiunl deputaţii saşi naţionali să se abţină din principiu de ori ce alăturare sâu conlucrare cu partidele maghiare din dietă. Vorbitorulă apelâză apoi la consciinţa istorică a poporuIuiŞsăsescă, care l’a susţinută şi-lă susţine pănâ in Ziua de aZi şi la care de n’ar mai ţinâ, i s’ar tăia pu^ terea artereloră, şi termină cu declararea, că nu va mai primi nici ună mandată pentru dietă.
După acestă discursă, care a produsă sensaţiune între auZitorl, şi-a făcută darea de sâmă deputatulo Adolf Zaij. A vorbită aprâpe două âre, criticândă de-arendulă activitatea ministerieloră ungurescl în periodulă trecută dietală; a vorbita mai multă de legea glâteloră, apoi de reforma camerei magnaţiloră, a legei municipale, a preluugirei mandatului dietală şi de fmancele şi politica economică a statului, găsindă că pretutindeni naţionalităţile nemaghiare au fostă asuprite şi păgubite. Arată mai departe stăruinţele sale în sînulă partidei moderate oposiţionale, ca să se modifice disposiţiunile rele ale diferiteloră proiecte de lege. Asupra unorfi momente interesante ale acestui discursă vomă mai reveni, după ce va fi publicată în gazeta germană din locă.
La încheiere dep. Zay a răspunsă colegului său Teutsch c’ună aspru sarcasmă îndreptată coutra persânei acestuia. A Zisă că Fr. Teutsch a stată isolată, n’a făcută cunoscinţa nici unui membru din partida Apponyistă, n’a încercată să lumineze, să convingă pe nici unulă, deşleptândă simpatii pentru dorinţele Saşiloră. Altfelă a făcută dânsulă (Zay); elă n’a căutată activitate In neac-tivitate, mulţumindu-se a face politică la câte ună pă-hară de bere cu dmenl bătrâni, ci a luptată în clubă şi în comisiunl mânuindu-şl cu succesă «sabia ascuţită.» Aşa la 1882 şi 1883 în comisiunea pentru instrucţiune a contribuită la căderea proiectului primă pentru şcâlele medie ş. a. Apponyiştii nu suntă aşa de grozavi duşmani ai naţionalităţiloră cum Z*ce dep. Teutsch, care nu e omă politică, deşi admite că are curate intenţiunl pentru poporulă săseseă. Misiunea istorică a Saşiloră nu-i consiliă să fiă pasivi, ci să se alipâscă cu credinţă, cum face densulă, la stată şi se stăruie din tâte puterile la reforme. Să nu ingenunchiămă dinaintea puterei, ci să păşimă înaintea inimicului umără la umără. Dânsulă, Zay îşi manuâză „sabia ascuţită* şi se acopere cu «pavăza programei naţionale săsesc!.“ Apelâză în fine la adunare să alâgă între politica sa şi politica d-lui Teutsch.
Deputatulă Teutsch vrândă a se apăra, se folosesce de unele cuvinte puţină parlamentare Zicândă că respinge cu „indignare" acusările d-lui Zay, că ceea ce a Z^eltt nu este de câtă o «sofistică rafinată' menită a seduce pe alegători ş. a.
Aici vorbitorulă fu î ntreruptă de preşedinte, care îlă admoniă să-şî alâgă espresiunile şi în urmă, adunarea
A
Nr. II4.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
dftndă semne de displăcere îlă retrase. Dr. Fabritius a căutata se muloomâscâ spiritele agitate propunândă să li se voteze încredere foştiloră deputaţi. Se primesce cu hoch 1
Advocatulă Schnell arătă apoi, că atitudinea depu-taţiloră saşi din comitatulă Braşovă, corespunde programei şi că ei au intrata in partida Apponyistă cu învoirea comitetului centrală ală partidei, în fine laudă jdarea de sâmă a deputat. Zay şi cere a se trece la ordinea (Ji« lei. (Se primesce cu viue aprobări,)
Deputatulă lmrich protesteză în contra învinuirilorfl deputatului Teutsch. Elă are cunoscinţa curată deşi a fostă în partida opoziţiei moderate. Sâgâta veninâsă a colegului său Teutsch să întârce asupra lui însuşi căci elă a fostă, care a retuşată a vota contra creditului de 20 miliâne din bugetulă dela 1887, combătută de toţi colegii să-i sasl. (Aprobări).
Preşedintele Filtsch declarândă neplâcutulă incidenţă închisă, arată că neschimbându-se situaţiunea politică, comitetulă centrală ală partidei a decisă să nu se schimbe nici programulă partidei şi nici atitudinea ale-gătoriloră la alegerile dietalc. In acestă sensă s’a dată şi apelulă. Dăr fiindă că într’ună periodă dietală de 5 ani lucrurile se potă schimba, chiar 31 delegaţii aleşi pănă la contrastă cu alegătorii, comitetulă propune re-soluţiunea: «Deputaţii dietall ai partidei poporale ger-mane-săsescl din Ţăra Bârsei se obligă să dea pe viitor tt raportă adunărei alegătoriloră ce o va convoca preşedintele la finele fiecărei sesiuni dietale." — Pentru resoluţiune vorbi şi Iosef Diick. Resoluţiunea fii primită.
Trecăndu-se la stabilirea candidaţilorfl, preşedintele 4ic*e că comitetulă a găsită cu cale să nu pună candidată în cerculă de josă (ală Săceleloră) şi a :6sta din motive temeinice, ci numai în celelalte trei cercuri ale comitatului Braşovă. Fură candidaţi pe basa programei par tidei poporale săsescl: în cercul I orăşenescă Adolf Zay, în cerculă II orăşenescă Dr. Iohann Kaiser, în cerculă III de afară preolulă Iohann lmrich. Candidârile fură primite cu strigăte de „să trăiescâ44.
Aci observămă, că cei doi dinteiu suntă foştii deputaţi, âr celă din urmă e candidată în loculă fostului deputată Tiaugott Teutsch. Cu acestea ordinea <}ilei fiindă terminată, preşedintele, după ce invită pe alegători să şl facă datoria la alegeri, încheiâ adunarea.
împilările poporului din comitatulă Cluşiului.
Din Câmpiă, Maiu 1887.
Ştim. D-le Redactoră/ împilările poporului nu mai au margini. I se răpesce ţăranului bucătura din gură şi pânea din mâna copiiloră, îţi iau râdele muneei tale şi moşia strâmoşâscă şi nu te poţi apăra în contra acestoră împilători, pentru că împilările se facă în numele legei.	'
Voiu enumăra numai câteva caşuri:
La începutulD anului acestuia comunele nâslre au primită «porunca» să plătâscă prenumeraţiune pentru o iâiă ungurescă din Cluşiu câte 4 11. pe ană, pentru o altă fâiă ungurăscă, numită «Budapesti Msgyar-kozigazgatâs* câte 8 fl. pe ană. Fâia din urmă după câtă sciu e redactată de ună Evreu. Amândouă (oile acestea suntă scrise unguresce şi în ele se apărâ interese unguresc!; la noi însă Unguri nu se află decâtă abia ici, colea câte
2—3 familii. Poporaţiunea se p6te <Jice că e eselusivă română, 6r Românii nu sciu unguresce. Cu ce scopă, cu ce dreptă s’a impusu dâră Rotrâniloră prenumărarea aeestoră foi?
Altă casă. Ungurii şi-au înfiinţată o bancă în Budapesta numită: „Kisseb birtokosok loldhitel intâzete.» Comunele nâstre românescl încă au fostă silite să se facă acţionare la acâstă bancă unele cu 200, altele cu 300 fl. v. a. Acţiunile insă nu s’au dată comuneloră, cari au plătită sumele şi cari suntă adevăratele loră proprietare, ci s’au dată comitateloră, în fruntea cărora st u lipiturile guvernului: fişpanii şi viceşpanii, şi prin urmare acestora li s’a dată dreptulă să dispună peste interesele, capitaleloră ‘plătite de comune. Va să 4ică> dâcă comunele românescl ară vrâ să ajutore cu aceste interese ale proprietăţii loră schia, ori biserica româ-nâscă, acâsta n’o potă face, pentru că nu ele dispună peste averea loră, ci comitatele, stăpânite de satrapii guvernului.
încă ună casă. Se simţea la noi fârte mare lipsă de drumuri bătute cu pâtră, pentru că multe drumuri din Câmpiă nu s’au mai reparată de pe timpulă absolutismului chiar de locă, âr guvernulă ungurescă *a ignorată cu totulă interesele poporului din Câmpiă, fiindă-că Câmpia este românâscă. Ll-a venită însă poftă aristo-craţiloră unguri să-şi facă drumă de fieră, pentru ca să-şî pâtă transporta bucatele la Peşta şi ’n alte părţi, dâr n’aveau bani. Au aflată ei însă calea prin care să-şî pâtă face drumă de fieră şi cu bani mai puţini, căci pu-nându-şî aparatulă în mişcare, au angagiată pe poporă să se facă acţionari, avândă să plătâscă în decursă de 10 ani unii câte 10 cr., alţii câte 20 şi alţii chiar câte 30 cr. după florenulă de dare In modulă acesta lucrarea la drumulă de feră Mureşă-Ludoşă-Bistriţa s’a începută deja şi nu peste multă boeraşii noştri se voră putâ preâmbla dela unulă la altulă cu trenulă. Poporului însă de sigură nu-i va veni voiă să se preâmble, âr bucate nu va avâ să transporte. Pe a cui sâmă se face dâră trenulă acesta? — Pe a domniloră. Cu ai cui bani?—
♦.
Cu ai poporului. 0 comună bagă în acţiunile călei ferate câte 2—6000 fl. v. a. Enorme capitale suntă acestea pentru noi, dâr întrebuinţarea dobândei după aceste capitale nu se arată semne să rămână în libera voinţă a proprietariloră, căci pe acţiuni a pusă deja mâna vice-comitele, âr acesta le-a transpusă la Cluşiu. Cu ce scopă ? Cu ce dreptă? — Scopulă îlă înţelegemă, căci acesta nu pâte fi altulă, decâtă ungurescă, der despre dreptă în casulă de faţă nici vorbă nu pâte fi.
Despre alte multe şi nenumărate batjocurirl de so-iulă acesta 4$u ml-e grâţă să mai vorbescă. Altă mij-locă de impilare pentru poporă suntă comisiunile. Nici ârdele barbare din evulă mediu nu năvăleau cu mai mare furiă asupra poporului, decâtă cum năvălescă astă4l totă feliulă de comisiunl stingătâre de avere.
Pentru dare, de esemplă, după ce aceea se scâte cu multe chinuri şi eseeuţiunl de pe poporă, totă la 2—3 ani se trimite pre comune ună aşa 4is& lichidatoră. Comunei ;i se impune să-lă provâdâ pe acesta cu car-tieră, mâncâ, bea şi se veselesce în comună câte 3—4 —5 luni de 4he> în care hmpă pr.mesce dela percep-torată în contulă comunei ună diurnă de 2 fl. 50 cr. ori 3 fl. pe 4>- Perceptoratulă îşi scâte spesele acestea dela comună adese-orl prin esecuţiune. Lichidatorulă, pentru a da dove4l că a fostă vrednică de plata ce a tras’o, încurcă trebile, caută nodă în papură şi în contulă con-tribuţiunei aruncă nâuă datorii asupra comunei, cari ârăşl se scotă prin eseeuţiunl, curăţă din oficii pe colectori, mai alesă dâcă aceştia au fostă Români, şi adese-orl îi aruncă chiar şi prin temniţe. Temniţele acestea, în cari adese-orl îşi perdă filele vieţei Români nevinovaţi, suntă făcute pe banii poporului şi totă cu repartiţiune pe po-poră se şi susţină, şi cu repartiţiune pe poporă se susţină şi pandurii solgâbirâului.
Dreptulă regală (de căclmărită) trei-lutiară ală comuneloră aducea pentru comună venită de 100, 200, în alte locuri chiar şi de trei sâu mai multe sute florenî. Astă 41 însă şi acestă dreptă s’a redusă dela 3 luni numai la 45 4>te, er licitarea cârclmăritului pe aceste 45 4ile se face în presenţa solgăbirăului, care ârăşl trage pentru acâsta diurnă dela comună.
Aşa-şl petrece omulă din „fericita41 Ungariă 4>leie vieţei sale, âr după ce more, de cumva au rămasă după elă nisce copii minorenî cu ceva avere, numai decâtă ese în faţa locului ună oficială dela sedria orfanală ca să inventeze, altulu ca să pertracteze, diurna le este de
2—3 fl. pe 4b şi acâstă diurnă se plâtesce din ereditatea minoreniloră şi totă din a minoreniloră se plătescă şi competinţe grase la notarulă publică din Cluşiu. Ast-feliu se preface în nimica ereditatea copiiloră, astfeliu se nimicescă moşiile otneniloră, cresce proletariatulă şi se sporescă emigraţiunile.
Mişcarea electorală.
In cerculă Csakvar şi Patka fostulă deputată Ge-orge Kegl şi-a făcută darea sa de sâmă. Intre altele, 4ise, că raporturile naţionale ale Ungariei pretindă menţinerea actualeloră rel ţiunl cu Austria. In deplină independenţă Ungurii niciodată n’ară putâ esista, 4*se Kegl, şi chiar Kossuth a propusă odiniâră o confedera-ţiune dunărână.
In Crişulu-mare ună banchetă de 200 tacâmuri a arvunită pe alegători, candidatului Karl Eotvos.
In cerculă Breţcu partida guvernamentală de acolo candideză in contra lui Dumitru Lica pe adv. din Peşta Dr. Armin Neuman.
In Neoplanta îşi desvollâ Ludovică Mocsary programulă său. In discursulă ce-lă ţinu, glorifică pe To-mics ca pe ună martiră ală libertăţii de presă unguresc!. Mocsary 4*se» că Tişza vrea să şî cârpâsca mantaua sa purtată cu suspicionarea naţionalităţiloră. Discursulă său, 4ise Mocsary, va fi luată ca revoluţionară. Mocsary a fostă strălucit primită în Neoplanta, i s’a făcută conductă cu torţe. Partidulă tiszaistă s’a ciuruită rău de totă. Chiar Ungurii, şi anume cei calvini, au trecută de partea Sârbiloră şi voră vota pentru Mocsary. A-ceştia suntă adecă * desgustaţl şi mâhniţi prin purtarea preotului loră Alexandru Kulcsâr, care a defraudată banii bisericei şi a făcută şi alte incorectităţl, aşa încâtă poporenii lui nu mai cercetau serviciulă D-4eescă şi superiorii lui se vă4ură siliţi a-lă depărta din Neoplanta. Preotulă acesta a fostă celă mai puternică razimă ală partidului liberală în ceea-ce privesce corteşirea, aşa spune „Budp. Tgbltt.*
In Gyoma s’a dată în onârea candidatului tiszaistă ună banchetă de 200 tacâmuri dreptă arvună pentru alegeri.
In Alba Regală candidatulă tiszaistă Szogyeny-Ma-rich 4>se că e aderentă ală egalităţii de dreptă, ală e-galităţii tuturoră classeloră şi confesiundoră. Cu ce moG turl vrea „patriotulă" să’şl câştige voturi! Dâr cine i-a au4ită guriţa vr’odată strigândă în dietă în contra ne-legiuiriloră ungurescl ?
In cerculă Dunapataja şi Ordas „patrioţii44 s’au bătută cu petri, când fostulă deputată şl-a ţinută dis-cursulă-programă. S’au făcută 14 arestări.
Convocare.
Subscrisulă are onâre a invita pe toţi alegătorii români de partida naţională română din cerculu electoralii Zelăhanu la o conferinţă, care se va ţinâ in Sterci la 12 Iunie 1887 2 6re d. a.
Obiectele conferinţei voră fi:
1.	Raportulă delegaţiloră despre conferinţa din Sibiiu.
2.	Alegerea aloră 2—3 membrii în comitetulă ese-cutivă comitatensă.
3.	Formarea subcomitetului cercuală ZSlăhană, şi
4.	Eventuală alte propuneri referitâre la obiectă. Zâlahă, la 4 Iunie 1887.
Ioanu Nichita, advocată.
Convocare.
Prin care subscrişii în urma decisiunei luate în 28 Aprilie convâcă pe toţi alegatorii români din cercurile electorale ale comitatului Ternavei-mici, Bălăuşieri şi Dicio-Sân-Mârtinu la o conferinţă electorală pe 4‘u& de Miercuri în 3 (15) Iuniu a. c. a. m. la 10 âre în Dicio-Sân-Mărtină.
Obiectele conferinţei voră fi :
a)	Raportulă ablegaţiloră trimişi la conferinţa generală electorală ţinută la 7, 8 şi 9 Maiu în Sibiiu.
b)	Propuneri referitâre la esecutarea decisiuniloră conferinţei generale faţă cu venitâriele alegeri dietall.
Dicio-Sân-Mărtină în 2 Iuniu 1887.
Zehanu,	Iacobu P. Macaveiu,
preşedintele clubului.	secr. clubului.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „ Gazeta 1 ransilvanieiu pentru comunele române din ArdSlu, nenorocite prin \ incendiu şi inundare.
Au mai îneursă :
Prin nobila stăruinţă a d-lui A. I. Eremia din Brăila, pe lista d-sale, dela D-nii:
A. I Eremia . .		50 franci,	
D-şâra Veturia Eremia .		6	n
V. P. Sasu . .	• • •	30	V
Teodoră Calfoglu	.	10	n
N. V. Perlea	• • •	20	V
Fără nume . .	• 6 •	5	»
C. D. Ciurcu	•	2	*
B. I. Ţărcă . .	. . .	2	»
N. I. Poppescu .	.	5	n
St. Boanta . .	.	5	
C. Molăndacă .	Suma	5 140	r> franci.
Dela D-lă Nicolau de Sustai, Braşovă .............................5	fl.
Dela d-lă Floriană Cocianu, advocată în Cehulă	SSlagiului	...	5	fl.
Dela d-lă Demetriu Suciu advoc.
totă de acolo...................3	fl.
Dela d. Dumitru Furduiu în Alba-
Iulia...........................5	fl.
Dela d-lă Petra	Petrescu, Braşovă	1	fl.
Dela d-lă Voicu Roşculeţă,	SScele	1	fl.
Suma	20	fl.
Adăugândă la acâsta suma din nr.
112 ală „Gaz. Trans.* . 760 franci şi 181 fl. 43 er.
(Va urma). Totală 900 franci, 201 fl. 43 cr. Le mulţumimă generoşiloră contribuitori în numele nenorociţiloră, dorindă ca nobilulă lorii esemplu să afle imitatori pretutindenea.
SCIBI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.«)
SEGHEDINtJ, 6 Iunie. — Situaţiunea nu s’a desvoltatfl mai periculâsă. Localităţile Fdl-deak şi Lele suntă ameninţate. Oraşele Vasarliely şi Segliedină suntu mai puţinii periclitate. Lucrările de scăpare continuă nencetată <b Ş* nâpte, dâr fără suceesă visibilă. Două companii de ge-niă au sosită aci.
BERLINtJ, 6 Iunie. — Se vorbesce, că îm-păratulă călătoresce în 18 Iunie la Ems, âr mai târ4iu la Gastein.
CONSTANTINOPOLtT, 6 Iunie. — Trac-tatulă privitoră la joncţiunea căiloră ferate sâr-bo-turcescl s’a semnată erl.
PESTA, 7 Iunie. — Poliţia a prinsă erl cinci membri ai esistentei bande de falsificatori, care de multă se ocupa cu falsificarea de note.
MACĂU, 7 Iunie. — Opintirile suntă fără resultată. Lele e încungiurată de apă, şi nu se crede că va scăpa de inundare. Valurile s’au revărsată cu putere cătră stăvilarele inelare ale Macăului, care ca ultimele puncte de sprijină ale oraşului se apără cu tâte puterile. Stăvilarele canalului Szaraz şi ale canaleloră laterale suntă rupte în unele locuri pănă la o sută de metri lungime. Situaţiunea deştâptă îngrijire.
BERLINtl, 7 Iunie. — Impăratulă şl-a a-trasă o răcâlă. Starea sa nu deştâptă îngrijire, dâr impăratulă trebue se stea în casă.
Editoră: lacobfi Mureşianu.............
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Murefianu.
GAZETA TRANSILVANIEI
:18«1
Nr. 114.
Oursolft la. bursa de Viena
din 6 Iuniu st. n. 1887.
Bontă de;.aură 5°/0 . . . 10310 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88.40
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela
împrumutulâ căiloră ferate
ungare ..............151 20
Amprtisarea datoriei căiloră 'ferate de ostă ung.
(1-ma em isiune) . . . 98 26 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 12750 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 116 25 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Sonori cu d. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 10450
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............99,40
Imprumutulă cu premiu
ung. .................. 122 25
Losurile pdntru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8185 Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aurii austr. . . 112,95 Losurile din 1860	. . . 137.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 886 —
Act. băncel de credita ung. 291.— Act. băncel de credita austr.288.20 Argintuia —. — GalbinI împărătesei	..... 6.98
Napoleon-d’orI	.... 10.07
Mărci 100 împ. germ. . . 62.3g Londra 10 Livres sterlinge 128.05
Renta română (5%).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) .
11 î> (5°/o) * »	» urban (7%) .
»	»	»	(6°/o) *
22 Maiu st. v. 1887.
Cump. vând.
91 Va	92—
94—	95—
87—	871/*
34—	36-
106—	106Va
90V>	91—
103Va	104—
96—	97—
87—	87Va
*	»	*	(5°/0) .
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aurii contra bilete de bancă .	.	14.25
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
14.75
2.02
Cursulu pieţei Braşovu
din 7 Iuniu st. n. 1887.
Bancnote românesicl . . . .	Cump. 8.69	Vând. 8.72
Argint românesc		. » 8.60	» 8.65
Napoleon-d’orI		. » 10.00	» 10.06
Lire turcescl		. » 11.35	» 11.40
Imperiali		. * 10.35	* 10.40
Galbeni		. » 5.93	» 5.95
Scrisurile fonc. «Albina» 6%	. » 101.—	* 102.--
» » » 5°/o	. „ 98.-	» 99.—
Ruble RusescI		. » 113.—	» 114.V*
Discontulă ... »	7—10°/# pe ană.	
I
Se aduce la cunoscinţă publică, că Marţi în 26 Maiu st. v. (7 Iuniu st. nou) 1887 la 10 6re a. m. se va ţină la cancelaria comitetului parochială dela biserica St. Nicolae din suburbiulă Scheiu în Braşovă licitaţiune minuendă pentru ridicarea scheleloră (alaşelorfl) trebuincidse în scopulă reparării turnuriloră bisericei menţionate.
Condiţiunile de licitaţiune să potu ceti la epitropulă d. Sterie Stinghe în suburbiulă Scheiu.
Braşovu, 18 (30) Maiu 1887.
Epitropia parodii ala a bisericei române 3—3	*	ort. res. dela St Nicolae.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTll. „GAZ. IBANSU
TARIFA
anunturiloro si insertiunilorfl.
*) 1 *)
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următorele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3-	- 4	ori		,. 101.
n	ii	V	5—	■ 8	n	1 5°l • i • • • • L
ii	n	11	9—	11	ii	e o' o <M
ii	ii	1!	12—	•15	ii		30°|„
V	ii	11	16—	■20	n	O O
Dela 20	de repeţiri		în susă				50°|o
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
MersulQ trenuriloru
Valabilii dela I luuiu st. n. 1886.
pe linia Bredealil-Budapesta şi pe linia Teiiişd-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-Budapesta
Trenft Tren accelerat
peraone I
Trenft
omolbus
Budapesta—Predealft
Trenft de pers.
Tren | accelerati
Trenft i Trenft de lomulbus persftne |
BucurescI
Predeală
Timiştt
Braşovă
Feldiâta
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişăra Elisabetopole Me/liaşă Rofsa niieă l'Midăsasa ■■Rlaşiu Cr&ciunelti Telajft Aiudă
Vinţulă de susfi iUMra tincerdea * Ghirisft Apahida
. 1
Nedeşdu iGhirbfiu Aghirişă Stana Ruiedinfi Grada Boc ia Bratca Râv
Mezfi-Telegd Fugyi-VAsârhely J Vârad-Velinţo
Oradia-mare
P. Lad&ny
Szolnok
Bada-paata
Viena
720
7.57 8:24 8.47 9.29 9 37 1053 11.00 11.34 12.03 12.26 12A2 1.11 1.23 *2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21
f-
4.30
9.12
9.35
10.12
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
401
4.47
5.28
5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 2.48 256 3 64 451 5.28 5 56
Trenu
de
persone
10.50
1.33
4.24
10.06
Trenu
de
persone
6	37 6.58
7.14
7.29
7	56 8 18
8	58
9.15 9.34
9	53, 10 28; 10 47, 10 57j 11.07] 11.19
1.16
3.29 6 33
2.15
8.001
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Ciulin
Apahida
Ghiriş
Cacerdea
Ui6ra
Vinţulă de susfc
Aiudă
Teixnjă
Crăciuneld
Blaşă
Micăsasa
Copşa mit,
Mediaşă
Elisabetopole
3igiş6ra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldi6ra
Braşovă
Timişă
Predeală
BucurescI
11.10
7.40
1.1.05 2 02 4.12
11.00 tl 19 12 33 1.01 1.11 1.18 105 1.46 2.25
2	50
3	03 3.35 4.01
4	20 4.55 5.42
6.01
7.27
8.08
8.36
906
9.46
2.—I 7.40
4.05' 5.471
10.42
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
5.37
6.20
6.47
11.30
3.28
9.35
Tipograia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
'feiuşft* IradA-Bndajiesta				Budapesta- Arad A-Teiuş A.			
	Trenft	Treufi	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibua	de pers.	persftne		persftne	de peruftnf	omnlbut
Teinşă	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.59	-—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.50	82.^1 Inok ^	4.10	5.45	—
Orăştia	1 32	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.32	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-1 ipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	755	—
Soborşin	630	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	1027	Ilia	8 55	9.58	_
Paulişă	7.43	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	951	10.42	—
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.42	9.17	11,39	Orftştiă	11.11	11.37	—
Szolnok {	—	2 32	4,52	Şibotă	11.43	12.—	—
(	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—-
Budapesta	—	—	8.20	Alba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeiuşA	. 1.29	1.41	—
AradA-TImişAra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenft	Trenft de	Trenu		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibua	persftne	mixt		peraftne	omnibua	mixt
AradA	5.48		6.05	âimerla	11.25		242
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
NAmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58|
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.40
Timişdra	9.02	.—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timiş dr a» Ar adft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft
	peraftne	persftne	omnibua		de pers.	omnibua	mixt
Tlmişdra	6.25	_	5.00	Petroşenl	1007	- -	6.10
Merczifalva	—	—	—	iBaniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.82	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	' 		8.20
Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9,01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.62
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1*8	—	10.31