HEDACTŞmnBA ŞI ADKIHMTBAŢICNEA t BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)L Pe anfl an 6 12-fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. &MBinla ţi strilnitate: Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fir., pe trei luni 10 franci. S£ PRENUMERA: la poşte, la librfirii şi pe la dd. corespondenţi, ANULU L.. O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl««rT nafranoat* na •• prlnaaoi. — ■•Rutorlpta aa ta ratrâialtff. Mi 112. Vineri, Sâmbătă 23 Maiu (4 Iunie). 1887. Braşovâ, 22 Maiu 1887. In fine, după o crisă ministerială care a durată două săptămâni, Franeia a ajunsă ârăşl a avă ună cabinetă. Caracteristica cea mai de frunte a acestui cabinetă este, că lipsesce din elfi generalulă Boulanger. Scimă că căderea ministerului Goblet a fostă provocată de comisiunea bugetară, care a propusă 8â se facă cele mai mari economii pentru restabilirea echilibrului în financele statului. Preşedintele acestei comisiuni, d-lă Rouvier, este ace: „Veţi fi sub ordinele succesorului meu, ceea ce aţi fostă şi sub ordinele mele." . i Dăr şi demonstraţiunile entusiaste ne mai poţnenite din tdtă ţâra şi din Parisă, făcute din incidentulă retragerei generalului Boulanger, sunt o dovadă că, deşi generalulă s’a dusă din cabinetă, spiritulă lui va predomina şi de aci înainte lucrările de apărare ale Franciei. Se asigură că, de când esistă republica, nu s’a făcută o demonstraţiune atâtă de grandiâsă ca în de 31 Maiu n., cu ocasiunea festivităţii militare arangiate pentru ajutorarea uenorociteloră victime ale incendiului dela opera comică. Deşi prefectura poliţiei luase t6te măsurile spre a îm-pedeca manifestaţiunile în favdrea lui Boulanger — negreşită că mai multă din îngrijirea de a nu face sânge rău în afară — şi cu t6te că generalulă Boulanger • se dusese din Paris, ca să evite ori ce demonstraţiune, mulţimea, adunată CU > Nr. 112. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Citimă în .LiberalulCi“ din Iaşi: „Poetulă Mihailu Eminescu a primiţii din banii adunaţi prin listele poporane de cătră elevii şi elevele scOlei de pictură, două sute de lei ce i s’au trimisă pe adresa surorei sale, d-ş6ra Henrieta Eminescu sub a căreia îngrijire se găseşte în Botoşani. D-ş6ra răspunijândă de primirea baniloră, scrie şi aceea că: Eminescu de altmintrelea se află bine, şi că a făcută trei poesii; dâr sufere de rănile dela piciOre. Mediculă însă a spusă că’i garanlâză că se va îndrepta cu totulă, dâcă se va duce la Laculă-Sărată. Insă după cum estesciută, că ’i lipsescă spesele, apoi în interesulă de a pută merge la băi suntă rugate tote persOnele, la care s’au încredinţată liste, să binevoiască a trimite banii câtă de puţini* au încasată până acum, păstrândă listele pănă la complectarea loră. Listele ce suntă în numără de 500, fiindă împărţite în tOtă ţăra, parte din ele şi la Românii afară din ţâră, suntă rugate şi celelalte 4'are> ca în interesulă sănătăţei marelui poetăMihailă Eminescu, să reproducă acestă notiţă*. —x— Mâne, Sâmbătă, în 4 Iunie st. n. se va da în gră dina dela Gambrinus, Braşovulu vechiu Nr. 659, ună concertă, la care va concurge întrâga musică orăşănâscă, . sub conducerea dirigentului A. Brandner, care va ese-c«ta cele mai nouă piese musicale. Inceputulă concernului va fi la 71/a sera; intrarea 25 cr. de persOnă. Restauratorulâ Georg Klees a îngrijită de cele mai bune băuturi şi mâncări spre a satisface pe dspeţî. Din .Raportulă comitetului Societăţii pentru cultura fi literatura română în Bucovina pe anulă 1886* aflâmă, că comitetulă societăţii a dusă1 în depiinire condusulă adunărei generale din 8 (20) Iuliu 1885 privitorii la eshu marea osăminteloră neuitatului Aronă Pumnulă şi strămutarea acelora din cimiteriulă vechiu în celă nou, unde ’i s’a şi rădicată ună monumentă corăspunijâioră, a căruia sânţire va urma îndată după ce se va găta deplină. In ârna anului 1886 s’a ţinută din partea comitetulu, ună ciclu de prelegeri publice gratuite şi forte instructivei cari au fostă bine cercetate de publică. Aceste preleg ri s’au ţinută în sala societăţii filarmonice din Cernăuţi Comitetulă a începută a eda şi unele broşurele pentru tinerimea română dela şcOlele poporale, din cari 2 broşuri s’au şi tipărită deja şi sub numele »Bibliotecă pentru tinerimea română* s’au distribuită gratuită pe la şcOlele poporale din ţâră. Din fondulă propriu ală societăţii s’au subvenţionată: ună studenta în drepturi şi altuia în agronomiă cu câte 50 fl., s’au dată alţi 50 fl. pentru gimnasistii români săraci din Rădăuţi, ună studentă de agronomiă fu ajutorată cu 37 fl., altă studenta dela şc6la reală cu 10 fl., s’au împărţita gratuită copiiloră săraci dela şcO-lele poporale din ţinutulă Cernăuţiloră cărţi şi rechisite de ŞcOlă. D-lă preşedinte ală societăţii br. Victor Stîrcea a arangiată o colectă între deputaţii ţărei din care s’au trimisă 60 fl. pentru studenţii săraci dela scâla română din Sucăva, 60 fl., pentru studenţii săraci dela gimna-siulă din Rădăuţi, âr cu 55 fl. s’au cumpărată haine de iârnă pentru mai mulţi copii dela şcOlele poporale din suburbiele Cernăuţiloră şi alţ! 10 fl. din acea colectă s’au dată unui studentă săracă. S’au dată din banii societăţii 200 fl, pentru sprijinirea a trei meseriaşi adulţi. Cu finea anului 1886 Societatea avea 7 membri onorari, 19 fundatori, 105 ordinari, 2 activi. Biblioteca la.finea anului consta din 2479 opuri în 2617 tomuri, 884 făsciOre, 36 tablouri şi 6 mape. Biblioteca lui A-lexandru Zotta stă deschisă publicului numai pe lângă cauţiune şi constă dm 524 opuri in 750 tomuri şi 114 făsciOre. Cabinetulă de lectură are din (Jiarele româ-nescl: 11 literare, 10 politice literare şi mai are şi 8 foi germane. Restulă întregului capitală pe 1887 în o-bligaţiunî: 900 fl., 7200 franci şi lOOJgalbinî; numerar: , 12,730 fl. 25 cr.; disponibilă: 751 fl. 85 cr. Dintre fundaţiunile, cari stau sub administrarea So jcietăţii, Fundaţiunea Pumnulână a constată cu finea anului 1886 din: 11,200 fl. în obligaţiuni, 2298 fl. 89 cr. la cassa de păstrare şi 118 fl. numerară disponibilă. Fundaţiunea d-nei Agnesă Popoviciu: 2200 fl. în obligaţiuni şi 57 fl. 92 cr. numerară. Fundaţiunea contelui Emanuilă Logothetti pentru două copile române şi Fundaţiunea d-lui Alexandru de Popovicî pentru ună studentă română de agronomiă au constată cu finea a-nului din: 3200 fl. în obligaţiuni, 391 fl 20 cr. nuinarară. Din fundaţiunea cav. Georgiu de Popoviciu, încă nerealisaţă au rămasă cu finea anului în administrarea Societăţii 3000 fl. în obligaţiuni şi 126 fl. 52 cr. bani gata la casa de păstrare. Comitetulă a constată din 12 membri in frunte cu preşedintele br. Victoră Stîrcea, vice - preşedintele: Mironă M. Călinescu şi secretarulă Calistrată Cota. Zarandă, 30 Maiu n. 1887. > ■ On. D-nule Redactoră! Cum v’am comunicată în corespondenţa mea de erl săptămâna, esutidarea apeloru şi pe aici a făcută mari stricăciuni şi cu deosebire pe malurile Crişului dealungulă. Dauna însă este mai multă în agri sămănaţl şi in fenaţe, şi deşi şi pe aici este prin unele locuri destulă de considerabilă, nu este chiar aşa mare. ca d. e. pe malurile Murăşului. Daune în edificii s’au făcută mai cu sâtnă în Băiţa, Bradă şi Halmagiu. Comunicaţiunea în câtva este restabilită, der posta totuşi n'o primimă încă regulată ca şi mai înainte. * Mişcările electorale s’au începută şi pe aici, dâr încă nu în măsură aşa mare. Alegătorii români naţionali din cerculă electorală ală Baiei de Crişu în Joia trecută au ţinută conferinţă destulă de cercetată în Bradă. D-lă deputată P. Truta a dată semâ despre activitatea sa Alegătorii l’au candidată din nou. D-nia-sa a primită candidatura cu programa naţională. Contra candi dată seriosă pănă acum nu este. Se 4|C:e, că guvernulă nu va candida în acestă cercă pe nimenea. Vomă vedâ. Alegerile nu suntă departe. Mâne vomă avâ în Bradă din nou o conferinţă electorală pentru publicarea decisiuni-loră conferenţei în Sibiiu şi pentru stabilirea agendeloră electorale cu privire la reuşita cundidaturei d-lui Truţa. Ae. Atragemu atenţiunea cetitorilorft asupra ur-măt6rei corespondenţe, la care vomii reveni: Doboli inf. 19 Maiu 1887. Domnule Redactoră! Erl la 11 Va Ore a. m. s’au nimicită prin unu focă grâznicu edificiile parochiei gr. or. române din Doboli inf. Foculă a fostă pusă de mână răutăciosă necunoscută, prin materiă esplosibilă, care la aprindere a detunată cu o detunătură ca de tună, aruncândă în aeră o parte a edificiului. Paguba suferită e mare şi atâtă mai simţibilă, cu câtă parochia este lipsită de ori şi ce avere mişcâtOre sâu nemişcâtOre chiar acum este necesitată a-şî reedifica biserica şi şcOla ruinată, care singure formâză basa esistenţei, mângâerca şi asilulă contra lovituriloră sorţii şi ale inimiciloră lui. Pe lângă t6te acestea, ne mai apasă greu şi împrejurarea că chiar acestă ană — ca şi ceilalţi doi premergători — este unulă dintre cei mai neroditori la noi, nimicin-du-se şi perindă t6te sămănăturile de tomnă — speranţa poporului — totală, întru atâta încâtă mulţi din poporă, pentru sămânţa de semănată la tomnă, trebue să’şî venija o parte din moşiă seu eventuală să emigreze. Posifiu-nea acestei comune bisericesc! este ded desperată, şi numai o grabnică ajutorare, a superiorităţii nOstre bisericesc! şi a mărinimoşiloră Români cu posiţiune mai bună potă să o mântuiască de totala nimicire. Perderile parochului nostru suntă asemenea fOrte mari nimicindu-i-se t6tă averea mişcâtOre şi lovitura a-cesta elementară e cu atâtă mai simţitOre pentru Jen-sulă, cu câtă elă a trăită pănă acum mai multă din propria sa avere, decâtă din de totă neînsemnatulă venita ală parochiei Ba perderea parochului o sâmte şi biserica nditră pentru a cărei susţinere şi promovare preotulă nostru a lucrată pănă acum cu adevărată devotamentă păstorescă, jertfindu-şî de multe ori chiar şi ultimulă cruceră pentru interesele bisericei şi ale scOlei nOstre multă cercată în acestă ţinută. Primiţi Domnule Redactoră asigurarea distinsei mele stime Poportnulu * Sânte-jude, Maiu 1887. Onorate Domnule Redactoră’ Cetindă in „Gazeta Poporului* Nr. 11 şi în „Convorbiri pedagogice* Nr. 3 a. e. ună articulă despre introducerea industriei de casă în şcOlele elementare poporale, autorulă susţine, că e imposibilă a se introduce industria de casă în scolele poporale din următOrele cause: a) Că nu amă avâ scole corâspuncjătOre spre acestă scopă. b) Că nu nl-ară ajunge Orele destinate pentru învăţăraântulă şcolară şi pentru propunerea industriei de casă. c) Autorulă se provOcă: la Ţigani şi (Jice că a -ceşlia au învăţată industria de casă, văcjendă că nu au încătrău. d) La Saşi, afirmândă că suntă cei mai buni mâestri, deşi nu au învăţată industriele loră din scOie etc. e) La Unguri, (Jicândă că au măestrii destui şi au avută şi pănă a introduce industria domestică în scOie; pe ei încă totă numai lipsa i-a făcută măestri. In fine T) pice că pe tote popOrâle, fără deosebire, numai lipsa le-a scosă din starea nomadică de păstori şi le-a pusă pe trepta economiei agronomice, şi de aici âr numai lipsa le aduce la alte ocupaţiunl etc. etc. La îneeputulă articulului amintită autorulă mai cjice între altele, că dâcâ avemă scOie corăspundâtOre, învăţători cuahfieaţl de ajunsă, să 4>cemă ună „DOmne ajută* şi să o întroducemă numai decâtă, la din contră să nu ne grăbimă cu urda’n Turda şi cu caşu’n FăgAraşă. să mai aşteptămă să mai trâcă din vreme, că vremea câce cireşele, şi în vremea acâsta să ne punemă şcOlele nOstre In bună răndă. E adevărată că şcOlele nOstre poporale mare parte lasă multe de dorita, dâr împrejurarea acâsta nu esclude nicidecum necesitatea de a se introduce în scOie studiulă industriei de casă, pentru-că sciută este, că mai tOte neajunsele scOleloră nOstre îşi au isvorulă în miseria slă-rei materiale a poporului, er industria de casă tinde tocmai la îmbunătăţirea acestei stări şi prin urmare Ia vin decarea radicală a râului. Aşi vrâ sâ-mî spună d-lă autoră ală susă 4*su'u' articulă : în ce privinţă nu suntă corespuiKjâtOre scOlele nOstre pentru propunerea industriei de casă? Nisce simple împletituri de speteză, cari încă coDtribue în mare măsură la îmbunătăţirea sorţii poporului, ore să nu se pOtă propune in aceste scOie? Câtă pentru Ţigani, este adevărată că aceştia n’au învăţată meşteşugulă în scOlă, dâr dâcă nu l’au învăţată nici nu-lă sciu. Cu totulă altmintrelea stă lucrulă cu Saşii şi Ungurii, căci aceştia împreună cu Săcuii erau odată uniţi laolaltă (unio trmm nationum) şi pentru fiă-care ramă de meseriă îşi aveau „cehulă* (cetus) loră, dela care Românii prin lege erau eschişl şi ală căruia scopă era consolidarea şi chiar desvoltarea prin emula-ţiune a respectiviloră meseriaşi. „Cehurile* în modă indirectă făceau serviţiulă soOlei de profesiune. Dâr chiar dâcă pe Saşi, ba chiar şi pe Unguri, cari erau stăpâni absoluţi ai acestei ţări, numai lipsa i-a făcută să înveţe măestriele, pOte se 4‘c© Ore despre poporulă nostru, că e în o stare atâtă de bună materială şi cu isvOre de venite atâtă de îmbe şugate, câtă să nu »ibă lipsă a învăţa ori ce soiu de măestrii, prin cari să se pOtă ajuta în grelele lupte ale miseriei sale? Eu sunt convinsă, precum pOte să fiă convinsă totă omulă cu carte, care locuesce in mijloculă poporului, că cea mai mare parte din poporulă nostru se află în o stare materială fOrle decăzută; nu are moşiă, nu are vite pentru lucrarea pământului, lucră câtă e vâra de mare în moşiele proprietariloră mari în parte, adecă: două părţi pe seina proprietariloră şi numai a treia parte o capătă, ca remuneraţiune pentru totă lucrulă de pe o vâră. Când e tomna, se trezesce bietulă ţărână română că nu are nici atâtea bucate, câtă să-i fiă de ajunsă pănă la recolta anului viitoră. Dâcă ar lucra şi asuda ţăranulă română numai pentru subsistenţa sa propriă încă totă ar mai fi ceva, dâr durere, bietulă ţârană are prea mulţi a nutri, încălţa şi îmbrăca; din spatele lui trăescă fOrte mulţi „domni* cu papuci şi cu mănuşi, cari îlă mulgă şi tundă pănă ce rămâne numai cu sufhtulă în 6se, e silită a lua lumea in capă, fiindă că moşiOra eretjitâ dela moşii şi părinţii lui, împreună cu vituţele, ce bâta le-a avută, tOte-tOte i le-au licitată şi vânduta esecutorii. Nu avemă timpă să aşteptămă pănă vomă putâ face scOie mai bune şi corâspuncjătore, să nu şedemă cu mânele în sînă, ci să ne nisuimă din tote puterile nOstre posibile a învăţa şi lumina poporulă în t6te direcţiunele nu numai a ceti, scrie, calcula, ei şi pe terenulă industriei de casă, grădinăritului, stupăritului şi altele, şi susţină, că bine este şi necesară a se propune industria de casă ca studiu obligată In t6te institutele preparandiale, cari au a cresce şi perfecţiona învăţătorii poporului, şi in tote scolele nOstre elementare poporale. Pentru întărirea celoră <|is© de mine fie ml permisfl a aduce ună casă întâmplată tocmai în Sânte-jude, unde mă aflu în funcţiune ca învăţătoră: In anulă 1883 cam prin Decemvre am convenită cu Peşte Ionă şi cu Fesveşă Ionă, Omeni săraci, cari s’au adresată cătră mine ijicându-ml: Fii bună d le în-văţătoră şi ne dă câte 13 cr. Ia unulă, ca să ne cum-părâmâ sare şi alte treburi de ale casei, că-ţl vomă lucra cu merindea nOstră câte o c|i de lucru. Din întâmplare tocmai nu aveam bani, der le am (}>să • Fraţilorfl, veniţi pe seră la mine şi eu vă voiu învăţa ceva prin care vă veţi putâ câştiga bani nu numai pentru sare, ci şi pentru mămăligă la copii. In sera următOre ambii au venită la mine, le-am începută câte ună coperişă de bute (putină), şi în 2—3 Ore au terminată fiă-care câte ună obiectă. In diminâţa (jilei următOre ambii au mersă la Iacă şi şi-au adusă câte o sarcină de speteză (papură), în câteva (J'l© a făcută fie care câte 10 coperişe de bute, au mersă cu ele la Gherla şi pe totă coperişulă au căpătată câte 35 cr.; 10 coperişe â 35 cr. facă 3 fl. 50 cr. la unulă. Bucatele se plăteau la piaţă cu câte 1 fl.,. fiă-care şl-a cum-pârâtă câte 2 metreţe mâlaiu şi cu restulă de 1 fl. 50 cr. şî-a târguită alte luflfmrl de lipsă pe sâma familie-loră loră. După aceea întâlnindu-mă cu Fesveşă Ionă, i-am (Jisă: .Apoi frate lOne, acuma nu mai vii la mine să mai inveţî şi altceva să lucri?* RâspunsulO i-a fostă: „Nu vină domnule învăţătoră, mi-e destulă câtă am învăţaţii, DumneiJeu să-ţi dee bine şi să te ferâscă de rău.* Se vede dâră, că poporulă română fiindă decăzut® de totă rnaterialicesce, are lipsă să înveţe industria mici de casă şi alte măestrii folositOre. E adevărată, câ în timpulă ernei 4>lele suntă scurte şi prin urmare nu ne mai ajungă Orele destinate pentru obiectele de invăţământă, însă din acelea s’ar pută lăeş Nr. 112. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887; gimnastica la o parte, şi în locuia aceleia să propunemO industria de casă. Ce e drept®, gimnastica la oraşO e absoluta necesară, la sate însă se pote înlocui cu lucrarea obiectelorO de industria, pentru că copii au destulă ocasiune de a face gimnastică, ocupaţi fiind® cu lucrări de ale economiei. Industria încă e un® feliu de gimnastică şi totdeodată e şi o distracţiă. In serile lungi ale ernei să propunemO industria de ■jasă poporului adulta, fiinda că poporulfl, deşi cam cu mare greutate, vătjânda folosula măestriei şi convingân-du-se că are din aceea venito, se apucă de lucru, acjl unuia, mâne doi, mai târziu 3 — 4 şi în fine învăţă industria de casă unuia dela altuia, ba prin procederea industriei mici de casă se va capacita poporulO a învăţa şi alte măestrii mai mari şi folosităre. Apoi chiar dăcă nu amO ave sc6le corăspun(}ăt6re pentru învăţământulO şcolara, acâsta nu pdte fi scusă pentru a neglege cu totul® propunerea studiului de industria în scălele poporale; pentru că cu începutul® lupei lui Aprilie şi până la finele anului Scolastica, atotO pu-terniculQ Dumnezeu ne deschide sala cea splendidă, luminată şi destula de spaţiăsă, sub bolta ceriului, unde putemâ câta de comoda învăţa industria de casă, po-măritulO, stupăritula, agronomia câmpului etc,, numai să aveţnă voiă spre t6te acestea. Dăcă ne vom® întărce privirea şi ne voma uda în jurulO nostru şi în t6te părţile acestei, ţări vomO afla totâ materialulo de lipsă pentru industria mică de casă, de care poporulO nostru nu se scie folosi. Nimica nu ne împcdecă pentru a Introduce industria de casă în sc6-lele elementare poporale. învăţătorul poporala ar trebui să înveţe industria de casă nu numai pentru a instrua pe alţii, ci şi din puncta de vedere ala propriului interesa, fiindO că învă-ţătorulO în timpula de faţă e provăcjuta cu o plată fârte necorăspuiKjâtă.'e şi şi aceea o capătă din repartiţiune pe poporO, şi astfelQ fdrte neregulata aşa câta cu finele anului nu-i rămâne nimica. Sortea lui este ca şi a economului ori îmblătitorului, care de t6mna îmblătesce şi consumă bucatele, aşa câiQ iu fine pe când gată de îm-blălitO nu are nimica, nici bani, nici bucate. Dăcă însă învăţătorulă, ar sci industria mică de casă, şi pe lângă ea ar sci şi grădinăritul®, pomăritulO şi legumâritulO, precum şi stupăritulO, acestea de bună sămă i-ar aduce nesce venite însemnate,' d. e. din industria de casă să punemO ca unO omO ar pută lucra numai unO obiecta de 30 de cr. în o sără ,lungă de ărnă; în o lună să lucre numai in 20 de seri de 20 ori 30 cr. facO 6 fl v. a.; să începemO a lucra cu în-ceputuîtt lunei lui Octomvre, Noemvre, Decemvre, Ianuarie, Februarie şi Martie suntO 6 luni şi de 6 ori 6 fl. suntQ 36 fl. v. a. venita cuiatn din industria de casă. Din pomuritâ ar pută produce pe totâ anula celâ puţina 400 oltoi, oltoiula & 16 cr. facă 60 fl. y. a. Ar pută produce cela puţina 3000 frăgarl (ducjl, pomiţerî) pentru-că frăgarii sunta fdrte lesne de prăsită, şi s’ar vinde esemplarulâ cela puţina â 5 cr. în sumă 150 fl. v. a., din stupăritO cela puţina 50 fl., din legume cela puţina 30 fl. v. a. filă dâră că industria de casă face 36 fl., jpomărilulQ 150 fl., stupăritulfl 50 fl., legumele 30 fl., cu totulO 266 fl. v. a. Acesta ar fi unO venita frumosâ pentru învăţători, şl-ai-O înbunătăţi starea s’a materială, ar premerge cu esemplu, ar fi învăţătorul® de modela înaintea poporului şi poporulO l’ar imita şi învăţătorulă ar secera laurii os-tanelorO sale. Mărturisesc® cu t6tă sinceritatea şi din adânculO inimei mele, că în tinereţele mele nu aveam aceste idei m’am tre învăţâtorO poporală şi de industrie. Lista de subscripţiune, deschisă de „Gazeta lransilvaniei(l pentru comunele române din ArdSlă nenorocite prin incendiu şi inundare. Au mai încurs® dela domnii: Ales. FilipO, advocata, Abruda . 10 fl. P. Nemeş, notară publ. Braşovă. 6 fl. Luca Paica, oficiala c. r. milil. de cassă in Mostar....................5 fl. Ştefană Olteanu, Beiuşa ... 2 fl Ioana Kertess, măiestru de lem- narâ în BeiuşO.....................2 fl. Suma 24 fl. AdăugândO la acâsta suma din nr. 111 ala „Gaz. Trans.* . 760 franci şi 157 fl. 43 cr. (Va urma). Totala 760 franci, 181 fl. 43 cr. Le mulţumimâ generoşilor!! contribuitor! în numele nenorociţilor®, dorindu ca nobilul® loru esemplu să afle imitatori pretutindenea. Convocare. Alegătorii români din cerculă electorala lurda se invită la o conferinţă, care se va ţinâ aici în Turda la 11 luniu st. n. 10 Ore înainte de amâcjll. în acâstă con-ferenţă subscrisul®, ca delegata din acesta cercă la conferinţa din Sibiiu, va raporta alegătoriloră despre conclusele acestei conferenţe, luându se totodată la desbatere şi propunerile eventuale referit6re la esecutarea acelora concluse. Turda, 31 Maiu 1887. Dr. Ioană Raţă. Convocare. Clubulă centrală electorală română din comitatulO şi oraşulO Cluşului are onore a invita pe alegătorii români dieta!! din cercurile urbei Cluşiu şi ală Geloului la adunarea ce o va ţine în 7 luniu 1887 n. Ia 10 Ore dimineţa la CIuşă-Mănăştură în şc6!a confesională gr. cat. Obiectele vorO fi: 1. Raportulă delegaţilor® esmişl Ia adunarea generală din Sibiiu şi pertractarea esecutării programei naţionale Cluşiu, 31 Maiu 1887. luliu Coroianu. A. Bohătelu, preş. Sciri nltime. Varşovia, 1 luniu. — In curând® vorfl avea locu mari manevre la Nidziborz. Posturile dela fruntarii vorO fi întărite. Viena, 1 luniu. — Mâne va întră în vigdre în Austro-Ungaria noulu tarifă vamalâ, care este fdrte protecţionistu. Parisă, 1 luniu. — Manifestaera dela operă s’a sfîrşit® fără incidenţa, pe la 1 după mietjulă nopţii, mulţumită unei mar! desfăşurări de forţe. Se crede că va fi astă sără o nouă mişcare. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. 8 »Gaz. Trans.«) SEGHEDINU, 2 luniu. — Valurile Tisei au rupţii lângă Porgany stâvilarele Tisei mic! şi au inundata o sută de mii de jugăre de cela mai buna pămentâ agricola în hotarăle Seghe-dinului şi Hodmezo-Vasarhelyului mureşianu. Pagubele suntu necalculabile. Poporaţiunea se refugiază din părţile periclitate. S’au luatO măsuri energice în contra înaintării valurilora. BRUXELLE, 2 luniu. — Meetingulâ monstru, la care au luata parte 4ece mii de 6menl. a aclamata votulâ universala, Una număra de 4000 lucrător! din capitală s’au pusâ în .grevă. Parte din gardă e consemnată. Mina de cărbuni „alianţa14 de lângă Charleroi a fosta în parte aruncată în aeră. cu dinamită. CZEGLED, 3 Iunie. — Er! ndpte bande de beţi cutrierarâ oraşulâ ameninţând® pe Jidovi cu omoru şi cu incendiu. S’au împrăştiata nu-rnerdse scrisori în care Jidovii s-untâ provocaţi să emigreze, căci în casa eontraru îi aştăptă t6te grozăviile. Autoritatea a luata măsurile corăs-punc}ăt6re. SEGHEDINtl, 3 Iunie. — Cu tdte opintirile cele forte mari n’a succes® a astupa ruptura stăvilarului. Pentru acăsta nu e nici o speranţă. Valurile se revarsă necurmata cătră Vasarhely, Mako şi Foldvar. In faptă suntu inundate 30,000 jugăre, 70,000 sunta fără scăpare perdute. Locuitorii se refugiază în cătunele de pe pustă. BERLINtJ, 3 Iunie. — împăratul® a plecata la Kiel, ca să asiste la punerea petrei fundamentale a canalului Mării nordostice. DIVERSE. C&sătoriă rară. — Deună4ile s’a serbată în Sje-niclak în Croaţia, o rară cfisătoriâ. Ţăranul® Mile Bje- licî duse la altarâ şi se cunună cu văduva Maria Linta n. Pavlovicî. Ginerele numără 80, mirâsa 70 de an! / Amândoi se bucură de cea mai bună sănătate. BjeticI istorisesce fiă-căruia, care vrea să-lâ asculte, că se simte încă destulă de puternică, ca să câştige pânea de t6te (Jilele, prin greulâ lucru ala câmpului, pentru sine şi pentru „bătrâna*4 sa. Trei sori într’o di. — Precum se comunică făiei „Rozsnyai Hirado," la 17 Maiu n. s’au văcjutti pe ceră trei sori deodată. In mijlocO se afla adevăratul!! săre, spre vesfO de eia cără Rudna se vedea în acelaşă plan ună globă focosă şi spre sudă de săre unâ ala treilea globa, dâr mai întunecata. Lumina, care pe la 2 ăre după amâtţl era splendidă, fîi după o oră şi jumătate acoperită de nori. După două ăre dela acesta rară fe-nomenă se descărcâ peste Rosenau o furtună cumplită. Chinezii şi noi. — Chinezii prin obiceiurile loră se deosebescO de noi ca ceriulă de pământO. La îmbră-care, ei începO de acolo, de unde alţi ămenl sfîrşescQ: mai întâiu îmbracă rocula şi apoi vesta, adecă vesta o părtă deasupra rocului. Noi umblămâ cu cisme negre, ei umblă cu cisme albe; noi purtămă ciorapi în cisme, ei tragă ciorapi peste cisme. Femeile năstre umblă cu rochiă, ale lorâ cu pantaloni. La mâncare: noi înce-pemO cu supa şi sfîrşimfi cu prăjituri, ei înoepQ cu prăjituri şi sfirşescă cu supa; nu folosescâ cuţit®, lingură şi furculiţe, ci două beţigaşe mici în mâna drâptă, cu aceste se ajută la mâncare. Despreţuesc® carnea de vită, laptele, untulO, brân4a şi în locâ de acestea mănâncă carne de căţălO tânără, de pisică, de cloţanl, cuiburi de rîndunea şi şerpi. La noi locuia de onăre e la drâpta, la ei la stânga. In locă de nord-ostO şi sud-vestO, ei 4>c0 ost-nordă şi vest-sudO. La noi ofensatulO cârcă a-şl răsbuna asupra ofensatorului prin uciderea a-cestuia, la ei ofensatulă îşi răsbună asupra duşmanului uci4ându-se pe sine însuşi. La noi femele şedO pe cală atârnându-le piciărele la o parte, âr bărbaţii încă-lecândă, la ei din contră. Noi călătorimă cu lampe năptea numai când e întunerecO, ei însă totdâuna , ori cât de frumăsă lună ar fi. Noi ne punemO perinl sub capO, ei îşi pună grămă4î de lemne. In fine: noi plâ»-gemă când ne măre unO membru din familiă, ei rîdă şi se veselescO; noi rîdemă şi ne veselimă când ni-se nasce ună copila în familiă, ei plângă şi se vaetă. Ultimul® bulgarii din Deva. — Cetimă în „Pester Lloyd:“ „In 4>lele aceste a murită MihailO Kokelin, ul-timula Bulgara din Deva. Pe timpula stăpânirei turcescl au părăsită mai multe familii bulgare patriâ lorO, o parte se aşe4â la 1700 în Vinţulă-de jos, âr ună deceniu mai târziu se aşe4ară 63 familii bulgare la Deva. Ei aparţinâu religiunei romano-catolice şi-şi aduseră eu sine pe preoţii şi călugării lorO. Ei nu erau iubiţi pentru purtarea loră fălOsă, dâr ei aveau ună mare şi puternica protectorO în generalulă Steinville. Ei primiră frumâse privilegii: nu plătâu contribuţiune, nu prestau serviciu militară, aparţinâu jurisdicţiunii guvernului, avâu regalii şi propria lorâ autonomia, Colonia loră nu se ţinea de Deva, ei au primita pentru 50 fl. v. u. atâta pământă câta le trâbuia. Ei deveniră bogaţi şi zidfrft o monăstire în onârea sfântului Francisca; în decursuiă timpului au murită însă toţi descendenţii de secsulâ băr-bătescO şi MihailO Kokelin era ultimulO descendenta, care a moşteuită averea şi particularităţile bunicilorâ săi. Kokelin zidi o capelă şi dărui în memoria' păriq-ţiloră săi o tablă de marmoră pe raormântuiO loră. Etă trăia fericită în cerculâ familiei sale, nu se afla însă nici când ca acasă, bunicii lui erau Maghiarii după sentimente, elă visa însă mereu de vechia sa paţriă şi de o mare Bulgariă.* Curiosit^te patologică. — 0 copilă de 12 ani, Jeana Z..., care sta cu părinţii săi comercianţi pe strada Martel, a înghiţita acum 7 ani unâ pachetă cu ace de cusuta fără ca să fiă câtuşi de puţina genată de înghiţirea lorO. Acum vr’o două 4de fata se juca cu mumă-sa, luându-i capulă în mâni, sărutând’o, d’odată mumă-sa dete unQ ţipăta. — »Dâr mă înţepi, Jeano, ’i 4*se, ia sema. Ai ace în mânii* — *Ah! D6mne, ştrigă copila; şi vă4u între unghiă şi piele unO acă de cusuta nare eşia din carne. Apoi eşiră 6 ace. A doua 41 eşiră. 15 şi aşa mai încolo în 4‘lele următâre. Biata copilă a scosO încetulă cu încetulâ pachetulâ de ace, pe qare îlO înghiţise acum 7 ani. Starea sânătăţei copilei nu inspiră nici o grije. Faimdsele ace, ne-oxidate de locO, au fosta trimise Academiei de medicină. Cununiă. — D-IO lână Catona, învăţătoră în Şar-patocă, îşi va serba cununia sa cu !) şâra Elena Bucşa, fica curatorelui primară lonO Bucşia din ŞarpatocQ, în 6 Iunie n. în biserica gr. cat, de acolo._________________ Numere singuratice din „ Gazeta Transilva-nieiu ă 5 cr. se potU cumpăra în tolungeria lui I. GMOSS, şi în librăria d-lui NTcolae _______I. Ciurcu. ______________________________________^ Editoră: Tacobtt Mureşianu." Redactor® responsabil® Dr. Aurel Mureşiaau, W. 112 GA2ETA TRANS11LVAOTE1 1887. Cfonmlâ Ia bona de Vi«na din 31 Maiu st. n. 1887. Rentă de aurii 5®/0 . . . 102 12 ^eştă de hârtiă 5°/e • . 87.90 tmprumutulfl căilord ferate ungare....................160.50 Anaortisarea datoriei căj-lorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amorţi sarea datoriei căi-lorâ ferate ţie ostfl ung. (2-a emisiune) .... 127 — Ataortisarea datoriei oăi-lorfl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi..................10475 Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 70 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vinii ung..............99.50 Imprumutulâ cu premiu ung, . ................102 — Losurile pentru regularea Tisei, şi Segedinului . 123 50 Renta de. hărtţă austriacă 81 20 Renta de arg. austr. . . 82 45 Renta de aura austr. . . 112 40 Losurile din 1860 . . . 135,70 Acţiunile b&ncel austro- ungare.................883 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.70 Argintulă —. — Galbinl împărătesc! .............5.98 Napoleon-d’orI .... 10.09 Mărci 100 împ. germ. . . 62 37 Londra 10 Livrea sterlinge 128.15 1 Bursa de Bueuresel. Cota oficială dela 18 Maiu st. v. 1887. Gump. vând. Renta română (5°„). 91V. 92— Renta rom. amort. (5°/0) 94— 95— » convert. (6®/0) . . 87— 87 V4 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36- Credit fonc. rural (7%) - . 106— 106 Va * „ (5%) - 901/, 91— » » urban (7°/0) . . * * , (6°/o) • • 1031/, 104— 96— 97— • , » (5°/0) . . 87— 871/. Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14.25 14.75 Bancnote austria ce contra aur ti. . 2.01 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu diu 31 Maiu st. □. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cun O 06 Vând . 8.73 Argint românesc . . . 8.60 • 8.65 Napoleon-d’orl .... 10 00 A 10.07 Lire turcesc! 11.35 » 11.40 Imperiali 10.35 » 10.40 Galbeni 693 » 5.95 Scrisurile fonc. * Albina 1 * 6°/0 . * 101— 102.- - » » » 5°/o. » 98— » 99— Ruble Rusescl .... 111— 112— Discontulii . . . » 7- -10°/# pe anti. Licitaţiune. 1-2 „Albina,44 institutu de credită şi de economii în Sibiiu, vinde la licitaţiune publică ferestrăulti de vaporti cu tăte părţile lui constitutive, carele se află pe intravilanulu său de lângă gara Braşovului. Terminulti licitaţiunei se defige pe dina de 15 Iuniu ăra 10 a. m. la faţa locului. Preţulti de eschiamare se ficsăză cu fl. 4000. Amatorii au să depună drepţii vadiu 10°/o a preţului de eschiamare, adecă fi. 400. Oferindu-se preţulti de eschiamare său mai multu, resultatulii licitaţiunei devine obligatorii pentru ambele părţi; unii ofertă sub preţulti de eschiamare însă, ca să devină obligătorti pentru institutu trebue să obţină aprobarea ulteriără din partea direcţiunei institutului. Preţulu de cumpărare are să se răspundă cela multu în decursă de 15 9 Rugăm ti pe di-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primitti (}iarlilti nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se ivescti iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntti rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delâtureze ADMINISTK. „GAZ. IBANS “ Mersulu trenurilora Valabila dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia Predealtl-Budapesta şi pe linia Teiuşfi-AradUl-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. TeiuşA- IradA-Bud^pesta Budapesta- iradA-Teiuşti. Trend Tre îd Trend de Trend de Trend Trend omnlbus omn.bus pers6ne persdne de per«djM omnlbtL TeluşA 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12 10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulti de josti 12.30 — 4.22 a , 1 1. v. 11.20 12.41 — Şiboţti 12.52 — 4.50 Su'imok ^ 4.10 5.45 — Orftştia 1.01 — 5.18 Ai adA 4.30 6— 7.W ■ Simeria (Piski) 2.03 — f>.47 Glogovaţti 4 43 6.13 7.22 - Deva 2 52 — 6.85 Gyorok 5 07 6.38 7.58 • • Branicîca 3.23 ■ 7.02 Pauliş 1 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7,28 Radna- l îpova 5 41 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopti 619 7.37 Zam 4.26 — 8.11 Bârzova 6.28 755 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.66 — 933 Zam 8 01 9.12 — Conopti 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 9. S — Paulişâ 7.28 — 10.42 Branicîca 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 1042 . . Glogovaţti 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Arad ti 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok * 8.42 — 4 52 Şibotti 11.43 12— — — — 5.12 Vinţulti de josti 12 18 12.29 - - Budapesta - | 8.20 AlbaJulia 12 36 12.46 — Viena — 6.05 TetuşA . 1 29 1.41 — Arad ti -TimişOra Simeria (Piski) PetroşenX Trend Trend de Trenu Trend de Trend Trend omnlbus persdne mixt persdne omnlbus 'mixt Arad A 5.48 6.05 âiimerla 11.25 2.42 Aradulti nou 0 19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nămeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegti 12.46 — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58| Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 6.40 Tiiaatştira 9.02 — 9.08 PetroşenX 3.37 — 7.12 Tlnaiştir a- Arad A Petroşenl—Simeria (Piski) ; Trend de Trend de Trend Trend Trend Trend ' permSne persdne omnlbus de pers. omnlbus mixt Timiştira 6.25 . 5.00 PetroşenI 10 07 _ 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 i Orczifalva 7.46 — Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7J02 fui 12.05 — 8.20 Nămeth-Săgb 8.36 — 6.23 Haţegti 12.42 — 9.01 AraduWf neţi 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 8.17 Bbmerla 1.53 — 10.81 PredealA-Budapesta BucurescI Predsalti ISmişă tifraşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalvp Homorodti Haşfaleu Trend de peradne ►r» klisabetopole Medlaşfl Copsa mică Mfc&sasa Blaşiu Crăciunelfl Teivşft Aiudtt Vinţulfl de susfl Uiăla Caoerdea Gkiriitt Apahida CUşii Ghirbfri Aghiriştt Ştana HuiedinO Ciucia Bucia Bratca R6v Mezfl-Telegd ^agyi-Vâsirhely V&râd-Velinţe Oradia-mare P. LadAny ftvtook Viena 7 20 7.57 8.24 8 47 9 29 9 37 10 53 11.00 11.34 12.03 12.261 12.42 1.11 1 23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21 Tren accelerat I 4.30 9.12 9.35 10.12 Trend omnlbus Trend nmnlbuB 4 01 4.47 5 28 7.30 1.14 1.45 2.32 8.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 5.59 6.49 8 35 9 02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12,33 1.61 2.18 2.48 2 56 3 64 4 61 5.28 5 56 9.11 9.16 10.371 12.201 2.151 — I 2.15 Trenă de persane 10.1 0 1.33 4.24 Budapesta—Predeal A iO.Of Trenu de persone 6 37' 6.53 7.14, 7.291 7 56 8 18| 8 58 9.15 9.34 9 53 10 28 10 47 1057. 1107, 11.19 7.28 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâuy Oradea mare Yărâd-Velencze B’ugyi-Vâ.sârhely Mez5-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Gliirbfiu Nedeşdu Claris ^ Apahida Ohiriş Cacerdea Ui6ra Vinţulfi de sosii Aiudi! Teiuşft Crăciunelâ Blaşă Micăsasa Oopşa mie MediaşG Eiisabetopole iigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldi6ra Trend de pers, Braşov! TimişG Predealh BucurescI 8.00| Nota; Orele de ndpte suntti cele dintre liniile grdse. 11.10 7.40 11.05 2 02 4.i2 Tren accelerat 11.00 *119 - 2 30 1.01 106 1 13 1.20 141 2.(0 2 3" 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12 6.37 7.02 7.43 8,11 8.41 9.21 2— 3.58 5.28 Trend omnlbus Trend de persdne Trend omnlbus 6.58, 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 3.10 7.38 540 9.14 9.24 941 10.19 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.68 5.26 1.55 2.53 3.28 9.35 6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 1 2.401 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 5.55 6.07 6.24 6.43 IToo" 11.40 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10— 10.C9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 TfpdţftBte ÂbKXI Braşovti. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZeraescI