RE» ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIE IŢEA i
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
>GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unQ anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Sora&aln, şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
St PRENUMERA:
Ia poşte, Ia librării şi la dd. corespondenţi.
A SVIŞ IRIBIX. E:
0 serii garmondii € cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlSQrî nafrairoata nu aa prlmaaofi. — ■amiaorlpta na aa ratriailti.
m uo.
Mercuri, 20 Ma (1 Iunie).
Braşovti, 19 Maiu 1887.
Timpuri grele şi mari, âmenl uşori şi mici!
Aşa ne-a venită să esclamămă, când amu cetită corespondenţa de mai josă din munţii a-puseni. -
Munţii apuseni! Câte reminiscinţe gloriâse ne reamintesc^ aceste cuvinte!
Aici între stâncile de graniţă, printre cari şerpuesce apa cristalină a aprigului Arieşă, au crescută odinidră caractere de graniţă, bărbaţi cu inimă mare, care bătea fierbinte pentru sdrtea neamului remânescă.
In munţii apuseni răsuna odiniâră cornulă libertăţii române.
Şi astăzi ?
Astădi amă voi să scimă, neliniştiţi în su-fletulă nostru, dâcă adevărată este, ce ne spune poetulO, că din „vultură vultură nasce, din ste-jară stejară răsaredâcă este său nu lege a des-voltărei naturale, că o viţă de eroi numai suflete eroice pdte produce?
Când privimă la faptele MoţiloVă de a<Ji, la neînţelegerile din sînulă loră, la servilismulă josnică ce-lă dau pe faţă mai în fiă-care (jl în atingerile loră cu adversarii neamului românescă ; când vederaă purtarea tîrăitdre a fruntaşiloră munteni din filele nâstre şi-o asemănămă cu purtarea vitejâscă şi adevărată românăscă a premer-gătoriloră loră, trebue să ne îndoimă în credinţa nâstră şi mâhniţi să întrebămu:
Ore aceşti pitici să fiă urmaşii glorioşiloru Moţi?
Nu, nu-i cu putinţă ca cei ce cu-o slugărnicia ne mai pomenită se închină acji solgăbi-răiloră unguri, cei ce cu o slăbiciune de carac-teră neesplicabilâ lasă a fi traşi în mrejele intereselor u contrare intereseloră de viăţă ale na-ţiunei nâstre; nu-i cu putinţă, 4icemti> ca aceste figuri triste ale timpului de faţă să fiă adevăraţii urmaşi ai nobililoră luptători munteni pentru drepturile şi libertatea poporului română.
Trebue că s’a corcită neamulă Moţiloră; Altfelă nu neamu pută esplica de unde ar răsări atâtat slabănogiă, atâta netrebnicia şi laşitate.
Muntenii noştri să nu ne ia in nume de rău acâstă isbucnire a sentimenteloră nâstre de adâncă mâhnire şi indignare pentru lucrurile slabe, ce să petrecă în mijloculă loră.
Destulă amu tăcută, destulă amă totă aşteptată, că d6ră d6ră se voru reculege odată şi voră cunâsce, ce suntemă în dreptă noi, ce este în dreptă lumea românăscă de pretutindeni să aştepte dela dânşii.
Dâcă muntenii noştri, cari în ţinuturile loră romantice formăză o massă compactă de poporă românescă; dâcă muntenii noştrii, cari au bărbaţi număroşi înzestraţi cu t6te sciinţele şi cu stare bună; dâcă aceşti munteni nu voră fi în stare să impună adversari loră noştri printr’o purtare esemplară naţională şi printr’o strînsă unire între ei, atunci ce se mai aşteptămă dela alţii, Cari trăiescă în condiţiuni şi împrejurări multă mai rele ?
Cetiţi corespondenţa de mai josă şi dâcă numai jumătate ară fi adevărate din cele ce le conţine, atunci puneţi mâna pe consciinţă şi spune-ţi-ne, că âre ceea ce s’a petrecută în filele prime ale lunei curente în capitala munţiloră nu este -'tarii lucru de totă slabă şi condamnabilă?
Ne cuprinde o amară mâhnire când ne gân-- dimă la detailurile afacerei triste din cestiune.
Este acesta ună casă, pe care nu mai scimă cum . râdă calificămu.
Nu vomă numi persâne, nu vomă recapitula cele ce ni se relatâză. Ne vomă mărgini numai a constata, că ună numără însemnată de bărbaţi fruntaşi din munţi, lasă a fi traşi pe sf6ră şi i batjocuriţi, subscriindă o declaraţiune, ce li-o
presentâză solgăbirăulă ungură, declaraţiune prin care ei, alegători români independenţi, sprijinescă candidatura unui Ungură guvernamentală.
Şi acâsta se întâmplă în ajunulă conferen-ţei nâstre electorale dela Sibiiu şi cu concursulă unuia din cei ce au fostă aleşi să representeze pe alegătorii români ai acelui cercă la acâsta conferenţă.
închipuiţi-vă numai ce-o se crâdă însuşi sol-găbirăulă din cestiune, ce-o să crâdă adversarii naţiunei n<5stre toţi, despre selidaritatea Româ-niloră munteni şi despre firmitatea loră în apăsarea drepturiloră nâstre naţionale, dâcă voră vedâ subscrierile de pe acea funestă declaraţiune ?
înci nu ne putemă pe deplină reculege, nu ne putemă explica acestă faptă, decâtă pre-supuindă, că lipsiţi cum suntă de curagiulă propriei convicţiuni, aceşti bărbaţi au căzută victimă unei viclene mistificaţiuni.
Dorimă din sufletă să se dovedâscă că presupunerea nâstră este adevărată şi că totulă se reduce numai la o amăgire din partea duşmană. O dorimă cu atâtă mai vârtorsă, cu câtă nu putemă crede, că aceşti bărbaţi, după ce au a-flată ce atitudine politică recomandă conferenţă nâstră din Sibiiu alegătoriloră români, voră mai âmbla rătăcindă prin labirintulă intereselor străine.
Hotărîrile conferenţei generale a alegătorf-loră români trebue să fia a(Ji singura directivă a tuturoră Româniloră asupriţi, cari ţină la naţiunea loră şi nu iau în deşertă stăruinţele ei pentru redobândirea drepturiloră naţionale. Aceste hotărîri deslâgă pe ori şi care alegătoră română de ori ce promisiune contrară ce ar fi făcut’o mai înainte.
Bărbaţii din cestiune voră sci ce datorescă onârei Româniloră munteni, care pretinde dela dânşii se ştârgă câtă mai curendă pata de pe fruntea loră !
închiderea dietei ungare.
Joi în 26 Maiu n. dieta ungară din periodulă 1884/87 a fostă închisă cu obicinuitului ceremonial0. Maiestatea Sa, şe<Jândă pe scaună, cu calpaculă în capă, ceti urmă-torulă discursă alb Tronului:
Onoraţiloră Domnitorii magnaţi şi deputaţi! Iubi-ţiloră credincioşi!
Când Noi. înainte cu trei anî, v’amă salutată în acestă locă, mai înteiu, ne-amă exprimată încrederea că şi d-v6stră, urmândă esemplulă dieteloră de mai na-inte, vă veţi împlini obligâmintele cu neobosită silinţă.
Ne face o bucuriă a pută declara acji, că în acăstâ încredere nu ne-amă înşelată.
Ce e dreptă, nu v'a fostă cu putinţă a resolva tote acele cestiuni, ce le-amă semnalată cu acea ocasiune, cu tote astea multe din ele s’au resolvată şi s’au creată şi numărâse alte legi importante.
Beorganisarea camerei magnaţiloră s’a făcută şi nu ne îndoimă că ea în forma sa actuală îşi va îndeplini cu zelă problemele sale legislatorice în interesulă Tronului şi ală statului ungară.
Durata dietei a fostă prelungită şi deputaţii ce se voră alege din nou voră pută resolva în mai mare ticnă importantele cestiuni rămase neresolvate.
Afacerea îngrijirei celoră din serviciulu statului s’a regulată pe base mai drepte, dreptulu de apă s’a creat nou şi regularea Dunărei de susă s’a asigurată prin lege şi peste totă s’au făcută importante creaţiunî pe tâte te-renele vieţii de stată.
Prin desvoltarea în mare măsură a căiloră ferate vicinaleşi prin construirea căii ferate Muncaci-Stry, atâtă de importantă din punctă de vedere ală statului, s’a complectată f6rte multă reţeaua căiloră ferate; prin modificarea legii jurisdicţionale, comunale şi disciplinare s’a efectuită îmbunătăţirea administraţiunei ; pe importantulă terenu sanitarii s’au creată din nou legi amăsurate scopului ; interesele culturale ale ţării au fostă promovate prin acordarea mijlâceloră bănesci pentru esecutarea cu
succesă a legiloră aduse mai nainte; esposiţiunea generală a terii în urma jertfeloră d-v6stră a avută succesă strălucită; cu legea asupra desfiinţării instituţiunei comuniunilor u de casă esistente în graniţele militare ungare provincialisate s’a înlăturată încă o deosebire de dreptă ce esista între acăstă parte şi între celelalte ale statului ungară şi în genere pe tăremulă justiţiei s’aU făcută numărâse legi, care au scopulă a umplea gtfiuriie dovedite prin praxă; veduvele şi orfanii membriloră puterei armate încă au primită dovedi de bunăvoinţa jertfitAre a legislativei.
Nu e cu putinţă a enumera totă ce s’a î&tâmplată în cursulă duratei acestei diete. Dealtmintreleft espri-raându-ne părerea de rău, că parte în urma raporturîloră economice şi evenimenteloră din lume oe s’au ivită, parte însă sub influinţa nisuinţei d’a grăbi desvoltarea statului, n’a succesă a progresa aşa de permanentă în drteoţiănea restabilirei echilibrului în finanţele statului, prectom ămă dorita, — în adevărtt ne bucurămă în acelaşi timpă, de a ne esprima recunoscinţa şi mulţămita nâstră pentru acea patriotică jertfire, cu care d-v6stră, mâcară că si-tuaţiunea financiară e puţină favorabilă, aţi pOrtată grije de siguranţa Tronului şi a monarhiei.
Legea asupra gloateloru a mărită în modă esenţială puterea armată a monarhiei, dăr acea unanimitate înftl-ţătore de inimă, cu care aţi pusă la disposiţinne sumele ce erau necesare pentru asigurarea apărării monarhiei nâstre în mijloculă situaţiunei politice eâterire ce părea a ameninţa cu periculă, â dată neîndoiâsă dovadă despre aceea, că în timpă ce şi d-v6stră cu Noi dorimă susţinerea păcii, totuşi dăoă acesta ar fi oricând cu neputinţă, fieeare fiu ală Ungariei nâstre iubite ar sta gata să apere cu averea şi sângele său interesele Tronului nostru, ale monarhiei nâstre şi cu acăsta şi ale scumpei patrii ungare.
Acăstă jertfire, precum şi împrejurarea, că cestiu-nile ce suntă de regulată din timpă în timpă prmtr’o învoială între ambele state ale monarchiei nâstre s’au resolvată în modă amicală, dau guverneflortt nâstre ună puternică sprijină, de a continua în nisuinţele loră pe lângă susţinerea buneloră relaţiunî, în care stămu Noi adi cu tâte puterile, cu succesă şi cu speranţă crescândă activitatea loră în direcţiunea, ca pe lângă deplina operare a intereseloru nâstre de viiţă se se p6tâ susfihi şi mai departe pacea.
Primiţi pentru acăstă a dvâstră patriotică activitate şi peste Iotă pentru zelâsele d-vostră osteneli cea mai căldurâsă mulţărnită a nâstră.
Primiţi şi duceţi comitenţilorQ d-vâstră sincera nâstră salutare regală.
Cu acăsta declarămă închisă actuala dietă.
Destăinuirile generalului francestt Lefld.
Generalulă francesă Leflâ, aijî în etate de 83 anî, care de două ori a reprezentată Pfancia la curtea Ţarului Alexandru, a publicată în ^Figaro* următârele destăinuiri:
In primăvăra anului 1875 Francia şi întrăgă Europa erau adâncă mişcate de ameninţările de răshoie din partea Germaniei. Bîsmarck găsise pretecsttt în nisce publicaţiuni ale unor episcop! francesl, mai alesă ale celui din Nimes, care iritase fârte tare pe prraţulă Samarele. Adevărata causă însă era graba uimitâre, cn care Francia s’a apucată, după ce a plătită neaşteptată de iute formidabila contribuţiune Germaniei, la reorgani-sarea armatei sale.
Gorciacoff (jîcea generalului Leflâ că e o comediă a lui Bisittarck, Ţarulo era de părere, că acesta are scopulă să abată numai atenţiunea dela afacerile interne (era deja atunci o cestiune a septenatului.), răsboiu n’are să fiă. Acelăşl asigurări le-a dată şi prinţulă Orloff şi împăratulă Austriei, care a 41S& cfttră Leflâ în Februarie în Petersburgă: Cei din Berlină au fostă cam nărvO^I, dăr credă că s’au liniştita deja.
Cancelarulă Gorciacoff 4>cea mereu, că Francia şă nu se temă, că nu e ameninţată], dăr să caute să se' facă tare, fârte tare.
Furtuna trecu şi generalulă Leflâ îritorcâttdu se în Februarie 1875 în Francia, pentru ea în Aprilie să se întârcă la postulă său în Petersburgă, primindă instrucţiuni dela şefulă său ducele Decazes şi dela mai^şaliilă Mac Mahon, să observe o fârte mare reservă faţă cu a-facerile din Berlină. Înainte de plecare, Leflo jdejună la ambasadorulă rusă priiiţulă Orioff. Acesta1 îî' arătă Q
Nr. 110.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
scrisâre ce o trimetea la Petersburgă şi în care era vorba de părerea guvernului francesă asupra periculului de răsboiu ce ameninţa, fără însă să crâcjâ [în elă prinţulă Orloff. Leflo se duse din nou la mareşalulă, căruia îi comunică impresiunile sale panice.
Preşedintele îi puse atunci înainte o mulţime de acte: erau rapârte şi documente secrete, din care se vedea limpede că Germania şî-a amânată intentiunea de a porni năntârcjiattt cu răsboiu contra Franciei. Leflo ac-centuăză două scrisori ale uneia din cele mai mari personalităţi ale Europei, ale unui principe, ală cărui nume e obligată a-lă tăcea. Intr’o scrisdre se (pcea: La primăvară veţi fi atacaţi; în cealaltă: Disposiţiunile s'au schimbată, resboiulă s’a amânată pentru Septemvre.
Ajungăndă în Petersburgă, veni la elă a doua di prinţulă Gorciacoff, căruia îl comunică cele ce le-a aflat dela mareşală. Gorciacoff clisei Nu te ocupa pră multă de ceea ce se face şi se 4>ce în Berlină. La tâte ameninţările zadarnice esistă numai ună respunsă: ,Face ţivS tari, fârte tari/“
Făcăndu-lă Leflo atentă la oprirea esportului de cai şi la înarmările Germaniei, Gorciacoff i-a spusă să nu se temă, deârece ună asemenea atacă ar fi desapro-batft de tdtă Europa. (Temerea Franciei provenea nu mai de acolo, că resboiulă îi gâsesce tocmai în mijloculă operei de reorganisare financiară, militară şi administrativă.)
Leflo îi spuse cancelarului rusă, că Germaniei îi e de Alsaţia şi Lotaringia, că ll-o voră lua îndărătă Fran-cesii, şi că prin urmare pacea e numai ună armistiţiu; dăr Gorciacoff răspunse, că acăsta e cestiune de timpă şi de ocasiune.
Fiindfi Leflo primită în audienţă de Ţarulă, acesta îlă asigură că Germania nu vrea răsboiu, ci tdte astea suntă numai nisce regretabile şi viclene apucături de-ale lui Bismarck, ca sâ’şl asigure mai bine puterea. De altmintrelea elă, Ţarulă, nu va lăsa să se turbure pacea şi adause: , DScă însS Germania ar face resboiu fără tetneiu seu sub pretexte numai, atunci ar ajunge faţă cu Europa într’o astfelă de situaţiune, ca Bonaparte în 1870 —• şi acesta ar f pe propria ei socotelă şi periculu. N’aibă tămă guvernulă francesă. Interesele ambeloră ndstre ţări suntă comune, şi dâcă în vr’o 4* aţi fi se-riosă ameninţaţi, atunci aţi afla-o in curând prin mine.*
In acesta timpă d. de Radovitz, unulă dintre a-. genţii intimi ai lui Bismarck, se duse in misiune estra-ordinară la Petersburgă, cu ună indo tă scopă; unulă confidenţială, privea pe Francia. Radowitz era însărc-i natfl să sondeze disposiţiunile Rusiei pentru casulă, când cei din Berlină s’ar decide să deschidă espediţiunea con tra Franciei şi a face cunoscute acele concesiuni ce le-ar da în schimbă Germania în Orientă. La întrebarea lui Radowitz: »Ce v'ar puU fi pe placă şi ce aţi cere dela Turcia?“ i s'a răspunsă: „Nu vremu nimică mai multă, decâtu ce posedemu, şi nisuimă în Orienta susţinerea stării esistente şi pacea.*
Nisuirea lui Radowitz făcu fiasco complecta. Curtea rusă a abătută pericululă dinspre Francia. Gorcia coff scrise lui Leflo, că Rusia în înţelegere cu Austria, atunci celu mai intimă aliată ală ei, nu va permite ca Prusia se vateme nepedepsită tâte legile lumei civilisate şi să arunce Europa în tâte grozăviile răsboiului, numai • fiindă că aşa îi place şi fiindă că totă se teme încă de sârmanulă leu bolnavă, care se numesce Francia.
Ţarulă Alexandru II, ducându se apoi în Berlină, a făcută pe cei de acolo să se modereze. Bismarck a a-runcată vina pe Moltke, că elă ar fi avută rele intenţiunl.
Generalulă Leflo îşi încheiă destăinuirile sale cu vorbele ce le-a esprimată în 1874 Bismarck faţă cu prin-ţulă Orloff: »La răsboiu nu ne gândimă nicidecum; dăr Francia îşi reorganisăză pră repede armata în persone şi materială şi noi ne vomă procura o garanţiă, o asigurare, dăcă vomă ocupa Nancy.“
A(JI Francia e în adevără fârte tare şi precum a (Jisfi generalulă Boulanger, gata de a porni în contra celui ce ar voi s’o atace.
FOILETONU.
legendă poporală.
Era în vremurile cele rele, când pătră pe pătrâ nu sta, căci lumea era învrăjbită. Era — cum se 4‘ce — răşmeriţă de cea mare, ba potopă ne mai pomenită. Nâmurî sălbatice setăse de sânge şi cutropire, de omoră şi pustiire a totă ce era bună şi frumosă; veneau pe oră pe căsfi din spre săre răsare cătră sfinţită de săre şi puneau lumea şi neamurile în învălmăşălă de 4ile, săptămâni, luni, ba mai ani întregi omă cu omă nu se’ntâl-nea, tată cu fiu şi mamă cu fată nu se vedeau.
înainte cu văcurî de ani s’a întâmplată acăsta, şi şi astă4I mai povestesefi bătrâni albiţi ca ăia, bărbaţi vânjoşl ca smeii, tineri fără leaefi de cunună de mustaţă, fete prin şe4Storî, babe de după cuptoră — că ve4l... din neamă în neamă şi din viţă în viţă a rămasă vestea şi povestea de acea răşmeriţă cumplită şi vreme ne mai pomenită.
Tătari şi CăpcânI de cei răi — cum se 4>ce — erau acele neamuri cutropităre, ce năpădiseră asupra năstră din spre săre răsare şi cari prădară şi pustiiră totă ce li se ivise în cale de prin sate şi oraşe, de prin locurile unde trăimă şi noi astă4I şi pre unde totă mlă-diţă din marea năstră viţă odrăsleau şi atuncea.
Omenii spăriaţl de acâstă grea furtună, care de pe
SOIRILE PILEI.
Alegerile dietale se voră face dela 17 până la 26 Iunie n., er noua dietă ce va eşi din aceste alegeri e convocată pe 4*ua de 26 Septemvre n.
—x—
In afacerea legze Vieser mai mulţi studenţi universitari intenţionaseră să ţină la 27 Maiu n. o adunare, fn placatele afişate pe edificiulă universitară se dase ca locă de întâlnire acesta edificiu, de unde apoi să por-nâscă la localulă destinată pentru adunare. Poliţia a-flândă despre acesta, adresă rectorului Universităţii, o seri săre în care ’i făcu cunoscut, că adunarea, nefiindă anunţată după lege, nu va fi permisă sub nici o imprejurare şi că studenţii îşi voră atrage asupră-le seriăsele urmări ale nesupunerei.
Cetimă în „Râsboiulă* : »Aflămă din sorginte sigură că delegaţii români nu voră pleca la Viena pănă ce nu se va stabili mai ântâiu o înţelegere asupra punc-teloră principale. Pentru acesta scopă negocierile continuă între guvernu nostru şi celfi austro-ungară."
—x—
Odârheiuln săcuescă rareori dă semne de viăţă, dăr când le dă nu se ’ncurcă cu una cu două. £tă ce se scrie de acolo lui „P. L.“: „In orăşelulă nostru e liniştita şi plăcuta 4iua, dăr în schimbă nâptea în timpulă somnului se pornesce adeseori ună vuetă, pricinuită de tinerii mai inteligenţi ai poporaţiunii de aci, mai alesă în urma beţiilorfi mai mari, cari nu suntă nicidecum rarităţi în obiceiurile junimei ndstre mai ,câpte.“ Lucruri măreţe însă, mai ca nici odată, s’au petrecută în nâptea de 18 spre 19 Maiu n. când o câtă de paseri de nâpte chefuite cutreieră oraşulă, făcu totă felulă de neajunsuri, sgomotă îngrozitoră, care se atinge de codulă penală. Abstragendă de turburarea liniştei prin strigăte şi chiuituri. haimanalele îmbătate tăiară pân4ele de adăpostire, scoseră din ţîţîni multe jalusii dela locuinţe private şi le aruncară în mijlocuiă stradei şi alte de felulă acesta. Cea mai bună „glumă" a fostă însă aceea, că au luată josă firma unui cuibă de nâpte cu nume fârte rău şi l’au aşe4ată peste ferestrile unui forte stimată advocată, ce locuesce în strada principală. Poliţiâ ori păzitori de nopte nu s’au vă4ută şi nu s’au au4ită. Şi fiindă că de regulă se ivesce acesta casă la astfelO de ocasiunl, vii-toruiă scandală nocturnă pe strade nu se va lăsa a fi multă timpă aşteptată.* — Şi asemenea âmenl suntă viitorii „patrioţi" de mari speranţe/
Ună escadronu din regim. 12 de husari va pleca la 6 Iunie din Hat van în Bosnia. Statulă majoră şi două plutâne va fi staţionată în Banjaluca, unulă în Mostară şi unulă în Travnică.
—x—
Junimea Română din Alba-Iulia va arangia o petrecere de vară în 6 Iuniu (25 Mai 1887) în grădina »Sore“ în favârea inundaţiloru din Alba-lulia, fără es-cepţinne de naţionalitate, .şi a şcâlei gr. cath, din Bara-bantiu. Inceputulă la 4 ore d. a. preţulă intrărei de persână 60 er. de familia 1 fl. 50 cr. Cornitetulă ara n giat or ă. In pausă pentru delectarea publicului voră fi câteva producţiunî. Supra solvirl se primescă cu mulţărnită şi se voră chita pe cale 4<aristicâ.
—x—
Agentulă unei fabrice de zahară din Hamburg, Otto Siedenburg, venindă în Pesta pentru prima 6ră, fu in-
unde au fostă, au lăsată casă, masă, strânsură şi agonisită, şi numai cu ce s’a întâmplată şi au putută prinde în două braţe au fugită, s’au dusă şi s’au ascunsă, care pe unde a apucată:
Prin poenl ne mai călcate,
Prin selbe ne mai umblate,
Prin spelunci ne mai cercate,
In câstele munţiloră,
Din creerii Carpaţilorfi.
Dâr fugit-au numai şi s’au ascunsă copii neputincioşi, babe, bătrâne şi moşi; — 6r----------------
Câţi simţeau putere ’n braţă Sânge ’n vine şi viâţă,
Bătrâni învechiţi în 4ile,
Bărbaţi, tineri, chiar copile;
Prins-au arma ţintuită,
Câsa, barda ruginită,
Şi-au dată peptă duşmaniloră,
Să-şî apere ţâra lorfi:
Scumpa ţâră de perire,
Avutulă de pustiire,
Graiulă lord de cutropire.
Norii grei se ’mprăsciaseră, cerulă se înseninase, potopulă trecuse, răşmeriţă se potolise şi cei rămaşi cu 4ile şi scăpaţi de cutropire, care de pe unde se duse şi pribegise, s’au întorsă pe la ale sale, multe puţine câte le-au mai rămasă şi le-au aflată.
Pe malulă Dornei, limpede ca lacrăma şi şoptitâre de gândesc! că grăesce, aprâpe de creerii mâreţiloră Car-paţl, din cari răsare, atunci — în acele vremuri — pre-
tâmpinată de doi tineri galantă îmbrăcaţi, cari se dară de fii de proprietari, şi sub cuvântă, ca sâ’i arate oraşulă, îlă ademeniră într’o cârciumă unde cu joculă de cărţi „Hol van a voros« îi stârseră agentului 100 de mărci şi apoi o luară la sănătâsa. „Pester Lloyd“ face hază de acestă faptă cŞicândă că agentulă a că4ută pe mâna duoră ,cazaci. “ Nu totă aşa însă are să facă hază Siedenburg, ci elă va spune curată că a că4ută pe mâna duoră Unguri.
—x—
Intr’o parte a viiloră dela Cinci-Biserici s’a constatată esistenţa filoxerei.
Din Cluşiu se scrie fâiei »B. H.“: In 4iua în care s’a îmormântată femeia profesorului universitară cluşiană Fabinyi (care s’a sinucisă prin înecare), s’a scosă din Someşă cadavrulă d-nei Fiban.. Biata femeiă îşi per-duse acum doi ani bărbatulă şi de atunci ducea o grea luptă pentru esistenţâ. Din causa grijiloră materiale, sănătatea i se sdruncinâ şi i se alterară şi puteri!e spirituale. In acâstă stare, scirea despre mârtea d nei Fa-binyi influinţâ asupră’şî născândă în ea cugetulă de a se sinucide. Nenorocita lăsă in urmă’i patru orfani. — Centrulă Kulturegyletului ardeleană are să se facă de totă vestită cu nenumăratele sinucideri ce se ’ntâmplă acolo.
Din Raportulu anuală ală Societăţii „România-Jună“ din Viena pe anulă administrativă 1885, 1 Oc-tomvre — 1186, 30 Septemvre, estragemă: Societatea a stată în semestrulă primă sub preşedinţa d-lui drd. G. Fdipescu Brăescu, âr în ală 2-lea semestru sub preşedinţa d-lui Dr. Alexandru Popă. S'au numită membrii onorari în decursulă anului Ilustrităţile Loră dnii episcop! Mihailă Pavelă, dr. Vietoră Mihali şi d-lă canonică din Blaşiu I. M. Moldovană. In şedinţele societăţii de peste ană, afară de resolvarea afaceriloră interne, s’au pertractată teme literarie de cuprinsă variată şi s’au declamată Miurite poesii. Biblioteca Societăţii constă din 1388 opuri în 909 volume şi 735 broşuri, âr cabinetulu de lectură fu provă4ută cu 38 foi românesc:!, 2 francese şi 4 germane, tâte donate din partea respectiveloră re-dacţiunl. Capitalulă fructiferă ală societăţii a fostă la 30 Decemvre: 9294 fl. 6 cr., averea totală: 11,980 fl. Se scie, că societatea , România Jună“ este o societate nu numai socială-literalâ, ci totodată şi societate de ajutorare pentru membrii ei lipsiţi. In scopulă acesta ea a dală gratuită locuinţă la trei membri, a plătită taxa rigurosului III. â 65 fl. pentru 2 membri, taxa rigurosului 1 â 55 fl. pentru ună membru, la 2 membrii le-a dată stipendii de câte 50 fl. v. a. Membri fundatori are societatea 21, onorari: 66, emeritaţl 38, ordinari 58, şi mai mulţi membrii sprijinitori, între cari Escelenţa Sa Metropolitulă Vancea, care a donată Societăţii în anulă acesta 40 fl. şi este tot-odată şi membru onorară. —
Munţii Apuseni, Maiu 1887.
Stimate Domnule Redactoră,
Multele necasuri ale timpului în care trăimă mg îndemnă a Vă scrie câteva rânduri prin car! voescă a Vă face cunoscută ţinuta munleniloră noştri in ceea ce privesce conclusulă adusă de conferinţa nostră naţională din 7, 8 şi 9 Maiu a. c. din Sibiiu faţă cu alegerile able-gaţiloră dietalî, ce stau la uşă.
Daţi mi dâr voiă, D-le Redactoră, a Vă descrie pe
cum şi acum era aşe4ată ună sată. Sată ca tâte satele cu case şi cu âmenl şi alte de tâte, câte ’ntr’ună sată poţi afla şi căuta.
Tâtă suflarea din sată, bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, mâşe şi mame, feciâre ’ncântătâre, toţi şi tâte întorşi din pribegire şi scăpaţi din pustiirea vremei grele ce trecuse slăveau pe Dumne4eu şi ’şl strîngeau unulă altuia mâna şi cu lacrămile ’n ochi se îmbrăţişau de bună întâlnire.
Numai unulă singură, — omă cu vâlfă ’n satfi, dulce la graiu, bună de sfată şi cu ispravă ’n fapte — moşă ,Brădeanulă“, bocotanulă, numai elă singură sin-gurelă n’avea cui strînge mâna şi nici cu cine se’mbră-ţişa; căci singura odraslă pe care o avuse şi la care se uitase ca şi la ochii din capă... o perduse.
Fecioraşulă său „Codreanu“, fala satului şi struţulă fecioriloră, nu se mai întorsese, şi nădejde nu era că s’a mai Intârce cândva. Ş’apoi bâtrănulă „Brădeană" bine scie elă, că cum de nu şi pentru ce ba. Gă4I dâră cu fecioru plecase din sată şi de acasă şi fără de elă se reîntorsese.
Da! la mijlocă de cale, în crucea drumuriloră, Co-dreanu părăsi pe tatălă său şi plecă cu tovarăşi de-a lui sâmâ colo... susă la hotară contra păgâniloră vrăşmaşi, ca să-şi facă datorinţa de vitâză şi de Română:
Duşmanii s’apropiase Lupta cruntă se’ncinsese,
Pe păgâni ii înfrânsese,
Departe peste hotară

Nr. 110.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
scurta conducerea, respective caracterul ti acelorti Români, cari în acestti ţinuţii voescti să j6ce rolulti de conducători ai poporului.
Alegatorii români din Munţii Apuseni aparţinători cercului de alegere alţi Trăscăului au fosta convocaţi pe Ziua de 20 Aprile la o conferinţă, pentru a se înţelege în ceea ce privesce ţinuta ndstrâ faţă cu viittirele alegeri dietale.
In acea Z* conforma convocatorului s’au şi întrunitti la casa d-lui advocat ti Gerasimti Candrea la Orele 3 p.
m.	mai mulţi alegători, nu însă într’unti numărti, după cum s’ar fi aşteptata, nu într’unti numărti după cum am aflatti din Ziaristica nOstră română, că la asemenea conferinţe s’au adunată alegetorii români cu sutele. Deşi amti fostă însă puţini la numărti, totuşi amti decişii ca să a-legemti doi bărbaţi, cari să ne representeze la adunarea Românilorti, ce avea să se ţină în Sibiiu — şi acei bărbaţi amti crezut ti a-i ti aflatti în persOnele reverendissi-mului domnii protopresbiterti Romulti Furduiu şi a d-lui advocaţi) Dr. Basiliu Preda.
In 20 Aprilie dăr, după cum amti amintiţii mai susti, alegătorii români din cerculti Trâscăului câţi s’au întrunitti au aleşii pe cei doi delegaţi în presenţa d-Iui fisolgâbirău supranumiţi) şi „Mufti-paşa«, căruia pentru ostenăla ce şt-a luaţii a asista la acea nevinovată întrunire i s’a votata şi o „mulţumită protocolară*.
In 3 Maiu st n., va să <J'că patru 4ile înainte de întrunirea delegaţilorti români la conferinţa din Sibiiu, d-lti fisolgâbirău alias »Mufti-paşa* nasce unti „Nyilat-kozatu (Declaraţiune) de cuprinsulti: „Subscrişii alegători din cerculti Trăscăului dechiarămO prin acăsta că candi-dămO — „jelolănk“ — ca deputata ala, partidului liberalo, cu programa guvernamentala, pe măria sa d-lti baronii Huszdr Karoly.v‘ Acăstă dechiaraţiune subscrisă de puterniculti Zilei fisolgabirăulti Zudor Akos a foştii dată primarului substitutti G. CorcheşO ca să o comunice d-lorQ alegători, învitându-i a o subscrie.
Şi ce să veZl?! Ii succede d-lui substitutti primarii a face plăcerea şefului său, ademenindti pe mai toţi inteligenţii “ a sub crie acelti mârşavi) actti, şi încă cum? Aşa, că primo loco ilti subscrie d lti delegaţi) alti moţilorti Dr. B. Preda, aii) cărui nume fiindti odată spâncţuratti pe amentitulti „Nyilatkozat® a sedusti pre cei mai mulţi dintre alegătorii români a-şl spăncjura şi ei numele lângă aii) d lui delegata contra conduselorO din anii 1881, 1884 şi înainte de ce s’ar fi aduşi) verdictulti naţiunei faţă cu ţinuta ntistră pe terenulti de luptă electorală.
Se p6te, că nici până de preseniti nu s’a cugetaţi) nimenea, că 6re care este motivuli) de a-tot-puterniculi) „Mufti-paşa« a născuta acelti fătti numiţi) „Nyilatkozat®; o să le spunti eu.
Avăndti odată la mână subscrierea proprlă a atâ-torti a'egătorl români, de o parte şl-a făcuţi) meriţi) înaintea superiorilorti săi; ăr de altă parte p6te să producă uni) actti de tâtă încrederea d-lorti dela „Kolozsvar*, „Ellenzăk* etc., cumcă într’adevări) nu toţi Românii con-sămtti cu conclusele aduse de conferinţa naţională, ci numai unii „agitatori®.
Cei subscrişl în acea hârtiă suntti: Dr. B. Preda advocata, Iuliu PoruţO preoţi) gr-, cath., Basiliu Motora preoţii gr. or., Ioanti Motora învăţători) diriginte, Gerasimti Morariu, Georgiu Decianu, Georgiu CorcheşO din Câmpeni, Ioana Bursu preotti gr. cat, Ioanti Birla supranumita „Kis Dedktt primarii com. din Bistra, Dumitru Todea alias ,Steilinger« primara în Albacâ, Nicodimti
Din scumpa lori) ţerişdră.
—	Şi voinicii RomânaşI Câţi pe joşii, câţi călăraşi Sub stindardulâ fâlfăindti Din gură doine cântândO,
Doine dulci de veseliă Doine şi de vitejiă,
Se’ntorcău cu bucuriă
La a lori) scumpă moşiă,
La moşia părintăscă,
Şi la vatra strămoşăscă
—	Da’n fruntea celorti voinici încălecaţi pe cai mici,
Cai de strană tătărăscă Din ţâra moldovenăscă,
Se aflau doi voinicei,
Sprintenei şi frumuşei,
Mândreţea voinicilorti Şi fala vitejilprâ,
SoţiorI nedespărţiţi Şi viteji neîmblânziţi:
Codreanti vilăzulti feciorO Şi Sandra a lui soţiorâ.
Dai Codreanu şi Sandra, soţi nedespărţiţi în rău, ca şi în bine. Sandra copilă orfană din sătula lui Codreanu, fără tată fără mamă, fără fraţi fără surori, săracă, cum să Z^e, dăr cu purtare bună şi cu o inimă mare, frumăsă ca unO s6re, vrednică şi lucrătăre.
D’apoi de vităză — numai ca ea, în tocmai ca unti voinica, — cu o vorbă, pe dreptti adevărată urmaşă a străvechilorti sale m6şe şi strămăşe. Pentru aceea şi Codreanu o iubea ca sufletulti şi unti singurti părti
Cothisel primara comunala şi Nicolau Aranyosi alias Arieşanu preotti gr. cat. din Certege.
Acea hârtiă — „Nyilatkozat® în Câmpeni a fostti pusă în circulare de primarulti substituta G. C., în Certege şi Bistra de bravulti şi multa lăudatulti — în Ziarulti .Tribuna* — notarti cercualti Ioanti Cristea, ăr în AlbacO de primarulti Dumitru Todea, carele a trebuita cu voiă fără de voiă să aştepte pănă ce tărZiu năptea s’a reîntorsti notarulti Cristea dela Bistra, ca să-i mai-nueze desamintitulti „Nyilatkozat® spre a-lti face să circule şi între alegătorii din AlbacO, cari, după câta sciu, singurti preotulti gr. or. Ioanti Todea n’a subscris’o,. ăr ceilalţi cu dăscăli cu totâ şi-au spenZuratti şi ei numele, lângă a celorlalţi IscariotenI
Conferinţa naţională a trecuta, Domnii delegaţi s’au reîntorsti în pace şi sănătoşi pe la căminele Dumneaîorti pănă de presentti însă nu ni s’a comunicata, care este resultatulti, deşi amu aşteptată şi aşteptămu în totă mo-mentulă ca s8 fimă convocaţi pentru ca se ni se comunice resultatulă conferinţei.
Unti lucru nu ml încape nicidecum în creerî şi adecă, nu-mi potti explica, ori câtti îmi batti capulti, care a fostti motivulti ce l’a îndemnata pe d-lti Dr. B. Preda — pe ginerele fostului tribunii M. Andreica, să subscrie acelti acta de trădare a intereselorti năstre naţionale! Noi toţi îlâ cunosceamti pe d-lti Preda de buna Românti şi ne-ar părea fărte rău dăcă ne-amti vedă înşelaţi in credinţa năstră, pentrucă îmi place a crede, că D sa său n'a cetită de loca aceea hârtiă, său că dăcă a cetit’o apoi a cetit’o numai superficiala şi în fine său că n’a voita să se arate necomplesantti în casa d-sale faţă cu primarulti substitutti, care ar fi meritata unti.......
Nl-ar părea forte bine, dăcă în acăstă privinţă ni s’ar da 6re care desluşire, pentru că la casulti contrara trebue să ciedemti că d-lti Preda nu mai aparţine partidei naţionale şi pâte că acăsta l’a îndemnata a se de-chiara in conferinţa din 20 Aprilie, că nu primesce ca delegata alti alegerilorti nici o instrucţiune în ceea ce privesce ţinuta năstră pentru a o aduce la cunoscinţa conferinţei din Sibiiu.
Ar fi de doriţi), ca domnii preoţi în frunte cu Prea On. Domnii Protopresbiterti se aducă la cunoscinţa ale-gUoriloră români din Munţii Apuseni decisiunile conferinţei naţionale din Sibiiu, esplicându-le şi arătându-le tOte relele de cari suntemO încungiuraţl, acăsta ar fi cu atâta mai mulţi) de dorita cu câtti, că punăndti mâna pe inimă şi mărturisindti adevărula, noi Moţii cei vestiţi, urmaşii lui Horea şi Janculti, amO degenerata cu totulti aşa încâtti amti ajunsti, putemti Zice, ca şi celti din urmă servitorii alti oficiilorti administrative să ne pdtâ purta de naşti cum voesce.
Şi cui avemti să mulţumimti t6te acestea triste urmări? Pre cine vomti [avă să acusămti primo loco înaintea lui DumneZeu şi înaintea gintei latine?; Numai şi numai pe Domnii preoţi, cari în frunte cu cei dela cari primeseti darulti preoţiei îşi-au uitata cu totulti de de-visa „Preoţi cu crucea ’n frunte*, şl-au uitata de turma lorti încredinţată pentru a-o conduce pe calea luminei şi adevărului şi o lasă să ărbece în întunerecti pentru ca cu atâta mai uşorti să fiă sfîşiată de ghiarăle lupilorti flămănZI, ce-o pândescO de tăte părţile — onăre puţine-lorâ escepţiunl. — Amti Z'sti acăsta pentru că dăcă toţi domnii preoţi s’ar interesa câtu-şl de puţinO şi de bie-tulti poporti, din sînula cărui-a facti şi d-lorti parte, a-tuncl noi Românii amti sta pe o trăptă multti mai în-
n’ar fi lăsata ca să-i misce cineva din capti fără de scirea şi voia lui.
Tătarii năvăliseră în ţără, ţăra era în primejdia. £ră câţi erau vrednici de a purta paloşulti şi arma, mici cu mari, tineri cu bătrâni, plecaseră la luptă contra pă-gânilorti vrăşmaşi, între ei şi Codreanu.
Dăr Sandra, credincidsa lui iubită, îlti urma paşti cu paşti, şi unde era bătaia mai crâncenă şi lupta mai voinicăscă, acolo era şi ea de alăturea lui Codreanu.
Tătarii fură amarnica bătuţi şi înfrânţi peste ho-tară, Codreanu şi soţiorii săi învingători şi între ei şi Sandra, cu toţii se reîntorcău la vetrile lorti ca să ves-tăscă celorti de acasă, că nu şl-au datti cinstea pe ri-şine, ci şl-au făcutti datonnţa de viteji şi de Români.
Erau înspre povernişulti satului, fiesse-care se îm-prăştiase pela ale sale, numai Codreanu şi Sandra, mândrii soţiorî, mai îndereptândâ se opriră lângă cale într’o verde poeniţă, tu mijlocâ c’o fântâniţă, ca să-şî pască murgii, ăr ei să-şi potolăscă setea şi să-şî aline os-tenăla.
Sandra obosită de lunga cale ce o făcuse şi grăua întâmplare ce isprăvise, aţîpl pe ărbă lângă cea fântâniţă cu apă răcorităre din mândra poeniţă. Codreanu, mai bărbaţi), precum în fapte aşa şi în t6te, nesocotindti ostenăla, plecă prin pădure, lui atâta de cunoscută şi de plăcută. Dăr vai! unti strigăte) înţepătorti se aude, Sandra se deştâptă, alârgă înlr’acolo, şi ce să-i văZăl
naltă şi p6te amti fi mai stimaţi din partea conlocuitorilor noştri decum suntemti aZÎ.
Să stea la porunca atotputernicului „Mufti-paşa*, cei cari suntti în funcţiuni şi atârnă dela d-sa, n’avemti nimica contra lorti, dăr apoi lasă-ne în pace şi nu fac& presiune asupra altora şi atunci pota asigura pe ori şi cine, că „Mufti-paşa® nu mai merge la Trăsc&u Însoţita de câte 50—60 alegători români — şi ; tunel s’ar convinge „Kolozsvar,« „EllenzăkA etc., c& Românii nu facti „geşeftti® din alegerea de ablegaţl şi nici nu-şl vândti consciinţa şi votula lorti Domnilorti dela putere, ci vortt fi solidari în sensulâ hotftrîrilorâ aduse de conferinţa naţională din Sibiiu.	Moţulă.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta Iransilvaniei* pentru comunele române din Ardâlă nenorocite prin incendiu şi inundare.
Au mai încursCi dela domnii:
Ioanti Christescu		5 fl.
Ioanti Popiliu preotti în Sigti . .	5 fl..
Luca Prunkul		 .	2 fl.
Dumitru Lupanti		2 fl.
Simeonti TheodorO		2 fl.
Dela comuna CiuguZelâ prin d-lti Ioanti BrânZău ...... . “	5 fl. 43 cr.
Suma 21 fl. 43 cr.
Adăugândti la acăsta suma din nr.
108 alti „Gaz. Trans.*. 760 franci şi 98 fl._________
(Va urma). Totala 760 franci, 119 fl. 43 cr. Le mulţumimu generoşilorti. contribuitori în numele nenorociţilorti, dorindâ ca nobilulii lorii esemplu să afle imitatori pretutindenea.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans. «0
PARIS, 30 Maiu. — Rouvier a constituită definitivă cabinetulă. Portofoliulă răsboiului l’a luată generalulă Ferron, şefulă statului majoră generală sub ministeriulă Gambetta. \
BRUXELLE, 30 Maiu. — Eri ndpte a is-bucnită ună tumultă îngrozitoră. Poliţia a voită să împedece formarea pe strade a unui conductă de mai multe mii de socialişti, dăr a fostă atacată cu beţe şi cu petri. Au fostă mai multe răniri. Poliţia întărită a restabilită ordine^, cu baioneta şi cu sabia. In provinciă sărbătorile au decursă în linişte. Se vorbesce, că guvemulă are intenţiunea să proclame starea de asediu asupra provinciei Hennegau.
PRAGA, 30 Maiu. — Studenţii cehi au făcută lui Ri^ger „Katzenmusik, chiuindă şi flue-rândă înaintea locuinţei lui şi strigându’i „pe-reat.“ Studenţii se imprăştiară apoi în ordine.
DIVERSE.
Monumentulti Ţarului Nicolae I. — Pe malulti Dunării între Reni şi Ismailâ, lângă mănăstirea sfintei The-raponta, pe unde au trecutti Dunărea trupele rusescl în anulti 1827, se va ridica unti monumenta Ţarului Nicolae I. Monumentulti, lucrata de Planowski şi Hai-nowski, este o colonă piramidală de tuciu, împodobită cu tunuri turcescl şi cu vulturi rusescl. Pe la Unghiuri vorti fi aşeZate tunurile luate dela Turci în anulâ 1827.
EditorO: lacobti Mureşianu.
Redactorii responsabilă Dr. Aurel Mureşianu.
ochii?,... pe Codreanu, pe sârmanulti ei iubita,, rece — fără răsuflare, lungită pe pământâ.
Din lupta crâncenă scăpase, dăr o mână blăstă-mată duşmană de Tătară, ce rătăcise prin pădure, pe furişii îi făcu capătti.
Etă dăr / pentru ce moşâ Brădeanulti plângea a-marnicti şj se dăolea şi era nemângăiatâ!
Sandra cu bănatti şi jale şi desnădăjduire plânse pe credinciosulu ei iubitfi trei 4^e necontenita. A treia Zi în cea verde poeniţă în mijlocâ c’o fântâniţă, îi săpâ o gr6pă, îlâ aşeZâ într’ânsa şi după ce îlâ astupă, rosti una „Tatălti nostru®, făcii o sfântă cruce şi apoi vâr-sându-şl cea din urmă lacrimă pe mormântulâ Iui Codreanu şi sădindu-i doi brădişorl, plecă incătrău îi arătară cei doi ochi şl-o ţinură cele două picidre — unde? şi «mm? Nime nu scie şi nici că scie cineva pănă în Ziua de astâZI.
Nu departe de isvorulti apei Dorna, într’o verde poeniţă în mijlocâ c’o fântâniţă, pănă în Z’u® fi® astăZl stau 2 braZl îngemănaţi, mândri şi înalţi, şi vechi de gândescl că-sti de cându-i lumea, şi se chiamă >braZii lui Codreanu*, ăr în umbra lorti se află o fântâniţă cu apă ca lacrima şi rece ca ghâţa, numită „fântâna Sandrei* ori „Sandroia.®
Borgo-Tiha, în Faurti 1887.
Tonă Dologa.
.Jte no.
OA'ZETA TRANgfDVA.NIEl
1 Ml.
€hwmJ* U bun» dt VUa&
din 26 Maiu st. n. 1887.
Rentă 4« ««* 6°/o . . • 10812 flefiţirfa iffirW &% . . «7.90 Imprumutuîă căiloră ferate Tangaj ....... 1*0.50
Abnortenuraa datoriei eăj-, lprfi fişate de osta ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— âmortiB&rea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung,
/2-a emisiune) . . . .127 — Ambrtisarea datoriei căi-. lorfl ferate de ostfi ung.
(8-a emisiune) .... 115 —
Bonuri rurale ungare . . 104.50 Benupi cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
rnişfl.................104.75
Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............99.50
ImprutnutUlă cu premiu
ung...................102.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 ‘50 Renta de hârtiă austriacă 8120 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aurii austr. . . 11240 Losurile din 1860	. . . 135.70
Acţiunile b&ncel austro-
ungare................883 —
Aict. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5 98
Napoleon-d’orl .... 10.09 Mărci 100 împ. germ. . . 62 37 Londra 10 Livres sterlinge 128.15
Bnm de BaearescL
Cota oficială dela 17 Maiu st. v. 1887.
Gump.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/o) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit (onc. rural (7°/0)
(5°/.)
ii
urban
70/o
(6%)
(B°/o)
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură.
vând.
911/.	92—
94—	94V.
mu	87'/.
34—	36—
106—	106Va
90»/,	91—
103 V*	103»/.
96—	97—
86»/i	87V.
i		"
14.25	14.75
2.01	2.02
CursuJu pieţei Rraşavă
(Sil. 27 Maiu ât. n. 1887.
Bancnote romantici . .	• •	CuHip	. 8.70	Vând	. 8.73
Argint românesc . . .		»	8.60	*	8.65
Napoleon-d’orl ....		»	10.00	A	10.07
Lire turcescl			»	11.35	A	11.40
Imperiali		• •	»	10.35	A	10.40
Galbeni			»	593	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina»	6%	. *	101.—	A	102.-
» * »	5°/o	• n	98.—	»	99.-
Ruble RusescI ....		* '	111.—	A	112.-
Discontulă . . .	»	7—10°/9 pe		ană.	
DOI TAURI
frnmoşi, albi, de doi ani, mari, de rassa
cea mai bună
sunto de vânzare
în Cematulă Săcelelortt.
Doritorii să se adreseze la
VASILE PASCU
3^-3	în Cernatu (Hoszufalu).
(Avisu d-lorn abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4^aru^ nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lâriararituşi să arate şi postaultimă.
Dăc& se iveseă iregularităţi la primirea (fiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTU. VGAZ. 1BANS “
TARIFA
anunturiloru si insertiunilora.
•) •) •)
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următorele rabate:
Pentru	repeţiri de		3— 4		ori	•	•	•		. 10°|
ii	ii	V	5— 8		n	•	•	•		. 15°|
ii	11	ii	9-	-11	ii	•	•	•		. 20°
ii	11	ii	12-	-15	ii	•	•	•		. 30°
ii	îl	ii	16—20		ii	•	•	•		. 40°|
Dela 20	de repeţiri		în susă			B	#			. 50°!
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Mersulti trenurilor!!
o	Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealfl-Rudapesta şi pe linia Teiuşft-Aradil-Bndapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealft-Bndap^sta
Tren 1 Trenă accelerat 1 omnibus
persone
Trenti
omnibus
Brieuresel Predeal*
Timişă
Braşov a
Felffl6m Apeti* Afcostonftdv*
Bemcwoda Htfţfafea
flighffira ^
Elisabetopole Mediaşfl
4
Micăsasa
IBHtşiu Crăciunelă
jfeiflţd
Aţ udă Vinţulă de susă Ui6ra (ktetfrdea Ghirisfl Apabida
Cftaşlm
Ntedeşdu QbiiMnt Agbirişfi Stana Hniedină Ciucia Bucia Bmtcă R6v
MorOrTolegd Fugyi-Văsărhely Vărad-Velinţe
, ApuUjkmari
P. haiâuy SMfeftk, Bada-peito
Viena
8.24 8 51 9.14 9.51 11.08 11.29 11.2B 1260 1-2.29 12.44 i.05 1.34 U6, 2.09| 2.39 3.01 3.08 3>14 3.53 5.10 5.30

J =
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9*.13
9.18
10.38
12.20
2.15
"8/55
4.16
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
tt.3!
11.52 12.31 12.48
1.22 2.18 2.48 256 3 64 4.51 5.28 5 56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
“T06
7.30
1.14
1.45
2.32
Sudapesta—JPredealti
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladftny Oradea mare
Vârad-Velencze F ugyi-Văsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
(Jluşitt
Apahida
fihîriş
Cucerdea
8.001
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5, 12 16 12.50 1.21.
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.26
Ui6ra Vinţulă de susă Atudă îeiaşft Grăteiunelă Blaşă Micăsasa Copşa mit, Mediaşă Elisabetopole Sigişdra
Uaşf&leu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiăra
Braşovft
Timişă
Predeal*
BucurescI
Trenfi | Tren de pers. iaccelerat
11.10
7.40	2.—
11.05	3.58
2 02	5.28
4.i2	6.58
—	7.33
—	8.04
—	8.58
—	9.28
....	10.28
11.00		
U 19	-
12 30		
1.01	-
106	_
1 13	-
1.20		
1.41	,
2.00	_
2.35		
2.48	. - -
3.20	. -
3 36	___
4.00	„
4.35	_
5.12	—
5.37	—
7.02	—
7.43	—
8.11	—
8.41	—
9.21	—
—	—
lY#t a: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse.
Trenfi Trenfi omnibus de
__Jjjersfine___
Trcflfi
omnibus
3.10
“7.38
540|
9.14 9.24 9 41
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3,40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.3* 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46|
8.25
9.15
Tipografia AJLEXI Braşovfl. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teiuşfi- k radâ»Buda{«»ta				Budapesta-iradA-TeiuşA.			
	Trenfi	Treifi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	omeibus	persdne		persdne	de persoue	omnibv
Teiuşâ	11.24	—	“2740“	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2i		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50		4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	AiadA	4 30	6.—	7.04
Siiueria (l'iski)	2.03	—	6.47	| Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	■—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişl	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radria- Î ipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.()8	—	7.40	Gortopft	6(9	7.37	—
Zam	4 25	—	8.11	Bărzova	6.28	7.55	—
Soborşin	b 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.-8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10.42	__
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Sbtieria (Piaki)	1D.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.89	Otăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	452	Şibotă	11.43	12.—	—
	— 1	—	5.12	Vinţulă de josă	12.18	12.29	—
Bndapesta		 i	- |	8.20	Alba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	— 1		6.05	TeiuşA	. 1 29	1.41	—
Ar^dA-TliuişAra				fibneria (Piaki) Peiroşenl			
	Twnft	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	persâne	mixt		pemfime	emnlbna	mixt
AradA	5.48		6.05	Mmerla	11.25	_	2.42
Aradulă nou	19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nămetb-Săgh	6 44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Qrczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	640
TfnişAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timlş4ra>ÂradA				Peiroşenl—	§lmaeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	pemfinc	peredne	omnibus		de pers.	omnibtur	mixt
Ttmiş6ra	6.25	,		5.00	Petroşeni	1007	' 		&1&
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.82	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	.7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
.. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
| AradA	9.27	—	8,17	fitaterfa	1.68	—	mml