RmCŢITIEA ŞT ADMiyiSTBAŢirNEA!
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI.
Pe un fi an fi 12 Cor., pe şăse luni 6 fior., pe trei Ioni 3 fioi. România şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fraiigL
N* 109.
ANULU L.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi/ ăŞVNŞIUBILSi
0 şerifi garmondfi 6 cr. $i timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicase
SorlaarI nefranoata nu •• prlmoaoQ. V- Hanuaorlpte nu aa ratrfimltS.
Luni, Marţi 1 (31) Maiu.
f
1887,
Braşovti, 18 Maiu 1887.
Inundare pretutindenea.
Pre lângă inundarea ţinuturiloru romantice dirv prejma Mureşului, Ampoiului, Someşului, Crişului, Timişului şi ale Begei, care a nimicită; speranţele dş recoltă ale bieţiloră 6menl, mai vine acum şi altă inundare, ce se revarsă cu furiă asupra tuturoru comitatelor^ şi oraşeloru Ardeiului şi a Ţârei unguresc!, inundarea de vorbe şi de promisiuni, care de care mai cu fer-foiu. Candidaţii la deputăţia ungurăscă au începută să-şî des volte „ programele “ loră şi povo-iulu de vorbe g61e s’a pusă în mişcare.
„Vorbă multă, sărăciă44, <^ice Românulu. Şi’n adevăru de douăzeci de ani, de când mereu se deelaraeză şi se perorăză de pe tribunele mariloru „patrioţi44 unguri de tdtâ coldrea, nu ne amă alesă decâtă cu sărăcia, pe care o sem-ţimă cu toţii destulă de amară.
După ce s’a închisă dieta cu care d-lă Tisza pretinde a fi făcută atâtea minuni, a scosă la ivălă şi rivalulă lui, contele Apponyi, progra-mulă partidei sale, a „o])osiţiunei moderate maghiare ce stă pc basa dualistică.“
Manifestulă electorală ală acestei „oposiţi-uni moderate44 s’a publicată în ajunulă Rosa-liiloru. Elu nu este lungă, critică multă, promite şi mai multă şi culminăză în următărele cuvinte, cu care să încheiă:
„Politica guvernului este o calamitate probată prin esperienţă — în nisuinţa ndstră este garanţia pentru viitorulă poporului nostru. A-legeţl dăr!44
Ungurii voră avă dăr să alăgă între Tisza şi Apponyi.
Ferăscă-ne Dumnezeu să voimă a înfluinţa câtă de puţină alegerea lorii. Dăr şi să voimă, suntemă siguri, că n’amu fi ascultaţi, pentru că Ungurii se ţină prea înţelepţi şi prea puternici, decâtă ca să aibă lipsă de sfatulu nostru. Să vorbăscă le este dată acjî numai loră, noi deocamdată trebue să ne mulţumimu cu resultatnlă înţelepciunei loră de stată — cu sărăcia, şi să-o suportâmu cum putemă. Acăsta ni se cere a()l ca dela nisce cetăţeni leali, mai alesă după ce nu facemă parte din neamulă privilegiată, care „constitue statulă.44
Cu totulu obiectivă şi fâr’ de nici o patimă ne vomă încerca a cerceta din punetulă nostru de vedere enunciaţiunea cea mai nouă a oposi-ţiunei moderate.
Ea constată înainte de tăte nisce adevăruri, cari credemă că nu mai potă fi răsturnate a<Ji de nimeni.
Guvernulă însuşi, ne spune manifestulă, re-cunăsce a(Jl seriositatea situaţiunei. Svercolirile lui dovedescă, că înaintăza fără plană espunendă statulă la cele mai seriăse crise politice şi financiare. Guvernulă încungiură orî-ce problemă mare promovăndă, prin ameninţarea său îmbrăţişarea intereseloră locale şi personale, numai scopurile lui de partidă şi asigurândă în modulă acesta numai puterea sa, care a devenită ună isvoră de slăbiciune pentru ţără şi este fără preţă, căci nu stă îh serviciulă ideiloră nobile şi a scopuriloră înalte.
Pănă aici n’avemu nimică de obiectată contra celoră <Ţse de Apponyi şi soţii lui de principii. Manifestulă se ocupă însă mai departe şi ; * de cestiunea, cum ar trebui să fiă guvernulă statului ungară şi în punetulă acesta vederile opo-siţiunei moderate se depărtăză grozavă de vederile năstre.
Guvernulă Ungariei — <Ţce manifestulă — să fiă liberalii, căci numai aşa se păte garaDta pe teremulă justiţiei şi ală administraţiei libertatea [ individuală şi publică, domnirea dreptului şi a %ei.
' Aşa sS fiă, — dăr Apponyiştii esplică acestă
postulată ală loră astfelă, încâtă iotă liberalis-mulă ce’lă pretindă se reduce la o simplă îmbunătăţire a administraţiei pe temeiulă dreptului şi a legiloră esistente unguresc!. De aceea că ăre aceste legi suntă liberale său nu, puţină îi pasă oposiţiunei moderate. Ea cere numai con-scienţiăsa loră esecutare. Intrasta vede ea libe-ralismulă, nu în a face dreptate tuturoru cetăţeni loră statului.
„In Ungaria44 — esplică manifestulă — „nu este cu putinţă o politică naţională îndreptată spre consolidarea internă a statului fără spirită liberală ală regimului. Numai celă ce desvoltă în acestă spirită înstituţiunile năstre, numai celă ce esecută în acestă spirită legile statului şi face se fiă respectate, numai celă ce stărpesce spiritulă de violenţă din organismulă autorităţiloră şi în-grijesce să fiă condusă de imparţialitate leală şi de curăţeniă morală, numai acela e capabilă a oâştiga statului ungară respectă şi simpatii şi înaintea cetăţeniloră nemaghiari ai ţârei şi ală consolida prin acăsta înăuntru44.
Ca să nu mai fimu în dubiu, ce liberalismu are în vedere aici oposiţiunea moderată, ea vor besee în pasagiulă următoră totu numai de „spi-ritulu naţională,44 de „ideia naţională44 de „interesele naţionale44 şi de „însufleţirea naţională,44 care trebue să străbată tătă viăţa în stată.
Doi-spre-dece ani s’a svercolită regimulă tis-zaistă spre a maghiarisa tăte legile şi iustituţiu-nile în stată în sensulu- „ideei naţionale maghiare,44 şi acum vine contele Apponyi cu ai săi şi cjice : Alegeţi-me pe mine, căci eu^voiu face ca tăte aceste legi şi aşezăminte să fiă respectate cu cea mai mare sânţeniă!
Acesta este „liberadismulu44, cu care voiesce să câştige pe Nemaghiari oposiţiunea moderată. Legi şi drepturi unguresc! câte vreţi, dreptate însă nici câtă e negru sub unghiă!
Din dieta ungară.
In şedinţa dela 21 Maiu a camerei depufaţlloră s’aG adusă în desbatere 11 petiţiunî adresate de studenţii di-feriteioră institute de învăţământ fi superiorii, prin care cerd a se validita limba ungurescă în regimentele ungurescl ale armatei comune.
Raportorulă Vamos (Jice că studenţii în aceste petiţiunî nu se mârginesefl a cere numai depunerea esa-menului de oficeră la armata comună în limba ungurăscă, ci se ’ntindă şi mai departe, dorindfi acum să se introducă in regimentele ungurescl limba ungurăscă ca limbă de comandă şi de oficiu. (Aprobări în stânga estremă.) Acăstă pretenţiune atinge în totă casulă ună dreptă im: portantă. Dăr in procesulă de desvoltare guvernulă trebue să’alăgă bine timpulă, pentru ca instituţiunea ce s’ar introduce să se şi potă consolida. Comisiunea deci a decisă să se lase ministrului de honvezi a studia cestiunea, er guvernulă îşi va face datoria când i se va oferi ocasiune.
Kolom. Ihaly <pce că s’a studiată destul cestiunea. Elă nu vede, că o armată cu o limbă e mai tare, ca o armată în care regimentele ungurescl se comandă ungu-resCe. (Jokai: Şi cele croate?) Cele croate croaţesce. Acele regimente de Curuţî, cari au fostă comandate un~ guresce, au bătută pe inimică, din contră regimentele comandate nemţesce au fostă adeseori bătute. Soldatulă comandată unguresce s’ar lupta mai bucurosă ca celă comandată nemţesce. In cărţile folosite de armata comună se premărescă apăsătorii naţiunei, tiranii â la Hay-nau. Ministrulă de honvecjî a disă, că „nu cuteză44 să se apropie de coronă cu cererea d;a se introduce limba ungurăscă. A vorbită ministrulă ca ună generală austriacă. Dăr ministrulă naţiunei ungurescl trebue să cuteze. Ministrului îi e frică de camarilă că-lă trântesce. Aceste cercuri mergă şi mai departe cu germanisarea armatei. Ună comandantă de corpă a dată pe 11 suboficerî pe mâna profosului, fiindă că nu sciau nemţesce. Ministrulă să’şl facă datoria ca Ungură. (Aplause ’n stânga estremă.)
Oratorulă respinge propunerea comisîunei şi face moţiunea: , Petiţiunile se dau ministrului de honvezi, ca să facă paşii necesari pentru împlinirea acestei cereri legale.«
luli Horvath Zice eâ e vorba numai, dăcă e timpulă a, face acesta. Când cu afacerea Ianski au luată posiţiune vechii inimici ai aspiraţiunilorfl naţiunei. Prin urmare trebue alesă timpulă şi mijlăcele. Din punctul de vedere ală destoiniciei armatei e necesară ca oficerii să pricâpă o limbă comună. Der pedecile ce stau în cale înfiinţărei armatei unguresc! se voră înlătura * mtii curândă ori mai târZiu, der aZI nu e ^impulţţ (Thaly: Trebue să aşteptămă o nouă Sadovă.l) Nu e> în interesulă Ungariei a se provoca la acăsta. Ora tor uiţi. acceptă, propunerea comisiunei. (Vii aprobări. în drăpta.)
Blasiu Orban dându-se de mare patriotă şe alătură la moţiunea lui Thaly.
Emeric Ivanha năcăjită pe *patriotulătt Orban, qici nu mai vorbesce în cestiunea petiţiuniloră, ci. rectifică unele fapte istorice despre ,patriotismulă" lui Orban. In 1848/9 vechile regimente de husari şi regimentele unguresc! de infanteriă au fostă comandate nemţeşte, iimba de serviţiu a comandanţiloră de corpă a fostă cea germană şi martirii morţi în Aradă au d^ită poruncile în limba germană şi au fostă buni patrioţi. Noi — Zice vorbitorulă — amă venită acasă, când amă fostă provocaţi la acăsta; d6r de ce nu s’a înlorsă din, Constan-tinopolă Blasiu Orban? (Aplause ’n drăpta. Mişcare în stânga.) Pe noi ne îngrozea împrejurarea că amă pută fi pedepsiţi ca deserlorî, ăr nu că ne reîntărcemă, dăr unde a rămasă Orban, care acum face pe marele patriotă ? (Vii aplause ;n drăpta.)
Blasiu Orban Zice că de două ori a încercată să şe ’ntorcă acasă, der de amendouă orile a fostă prinsă de Buşi. (Ilaritate ’n drăpta.) Când a venită a treia dră, conducea o legiune ungurăscă de 400 ămenl; dâr era pre târZiu, catastrofa sosise.
Elemente Ernuszt salută cu buc-uriă petiţiunile ti-nerimei. Situaţiunea de aZî nu mai e de suferită.. Deocamdată Işî înăbuşe dorinţa esprimată de Thaly,, din causa situaţiunii europene, Dăr va sosi timpulă. Spri-jinesce moţiunea lui Thaly.
Franz Fenyvesy speră, că limba pngurescă va fi validitată, în cadrulă legii, în armata comună. Cităzâ cuvintele lui Petrarca: .Limba mea e ună scută de apărare a Italiei mai puternică decâtă toţi, Alpii Germaniei.» Nu aprobă motivarea, ci intenţiunea petiţiuniloră şi le sprijinesce. (Aprobări în stânga.)	;
Geza Polonyi întrăbă partida liberală, când va găsi că e timpulă să proclame armata ungurăscă? Gând cineva depune esamenulă în limba ungurăscă, ;i se Zice: »N’amă pricepută. Nu sciraă unguresce/" (Ilaritate.) ,De aceea trebue să se facă obligătore cunăscerea jfmbei unguresc! pentru oficerii regimenteloră ungurescl. Oratorulă sperase, că gloatele voră forma germenele armatei ungurescl.
Alex. Csanady salută tinerimea ungurăşcă,, nisuin-ţele loră patriotice şi sprijinesce moţiunea, lui Thaly,
Ministrulă de honveZî Fejervary: Limba ungurăscă nu e eschisă din armată, Voluntarii la esamenă potă răspunde şi unguresce. Oficerii trebue să scie limba omeniloră din regimentă, altfelă suntă eschişî dela înaintare. Nemţesce trebue să scie toţi oficerii, altfelă bu e cu putinţă o cooperare cu şuccesă cu armata celeilalte părţi. (Strigări în stânga estremă: Să înveţe unguresce!) Am spusă că oficerii din regimentele unguresc! simtă ,o-bligaţî să scie unguresce. Petiţiunile junimei se/olosescă acum la pragulă alegeriloră ca mijloeă de agiţaţiune, totO aşa şi aserţiunea, că regele Saxoniei a festă provocată să comande armat austro-ungară dăcâ va is-bucni răsboiu. Bogă a se primi propunerea. <?omi-siunei.	,
După o scurtă polemică între diferiţi ,patrio{f" propunerea comisiunei s’a primită.
Relativă la acestă cestinne, „Militar Zeitung44,. or-ganulă partidei militare din Viena prpfiţă de, Ouaşitjtţiea acăsta, ca să spună tinerimei maghiare.şşi inşeehătqrjţpră de scandaluri următărele adevăruri: „Durerile, şi ;piâpae-tile Unguriloră, de a se admite limba maghiară ca. Jjnibă
Nr. 109.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
de comandă şi serviciu in armata comună pentru regimentele unguresc!, nu suntă de locti basate, pentru că în realitate regimente curatu unguresci nici că esistă, ci ele suntu compuse de regulă din Români, Slovaci, Sârbi, Germani etc.
„Este ştiută, că oficerii din armata comună se perfecţionâză pe lăngă limba germană totdeodată şi în una din limbile, din cari se recrutâză feciorii, şi ei nici că ar pută instrua pe feciori, dâcă nu ară posede cunoştinţe din una din acele limbi. Oficerii, cari nu cunoşti! o astfeliu de limbă să şi preterâză la avansamentă. Dâr ca să dovedimă aserţiunea nâstră şi mai concretă, constatămă că chiar şi la honvezi oficerii suntă siliţi a sci ârăşi una din acele limbi, şi instruarea se face de regulă în o astfeliu de limbă, pe care feciorii o pricepă, prin urmare, dâcă nici la honvezi nu e de ajunsă şi nu se pâte instrua în limba maghiară, cum vină Ungurii a pretinde pentru limba loră prerogative, când a-cele nu-şl au nici o basă şi nu potă fi luate în considerare pretensiunile Româniloră, Croaţiloră, Slovaciloră său ale altoră popâre, cari dau contingenţă pentru armată aprdpe totă atâta ca şi Ungurii, tr în totală luaţi unu contingenţă cu multă mai mare?*
Interpelări în camera deputaţilorti din Pesta
ln şedinţa dela 25 Maiu n. a camerei din Pesta deputatulă Vincenţiu Babeşă a adresată guvernului întreg următârea interpelare:
„Are guvernulă cunoştinţă despre pustiirile ce le au pricinuită apele mari în comitatele de josă, anume are cunoştinţă, că societatea de regulare a Timişului şi Be-gei, care stă sub imediata conducere şi supraveghiare a guvernului, lucrăză în acâstă regiune de peste 4ece ani şi a cheltuită miliâne, ridică dela biata poporaţiune de mulţi ani contribuirile colosală de mari încasate ca dări ale stalului, prin care multe comune ale comitatului Ti-mişă s’au sărăcită şi s’au îngropată în datorii, şi că starea comuneloră de pe teritoriulă inundată, cu tâte aceste colosale jertfe, e ma» rea ca înainte de începerea lucră-riloră de regulare?*
„Ce are de gândă guvernulă să facă faţă cu aceste stări scandalăse, pentru ca de o parte să aline miseria, de altă parte să se dea satisfacţiune comuneloră ajunse în acestă modă în miseriă şi proprietariloră, şi să obţină despăgubire pentru nedrăpta şi neconscienţiâsa dăunare? ln fine, câtă timpă va trece guvernulă cu vederea fatala volniciă a acestei societăţi şi ce are de gândă să facă pentru sanarea acestei rele stări recunoscute în t6tă ţâra?*
Ministrulă de comunicaţiune Barosz (Jice că guvernulă are cunoştinţă despre aceea, că apele mari au pricinuită pustiiri lângă Timişă pe teritoriulă societăţii de regulare a Timişului şi Begei. Durere, şi în alte regiuni ale ţârii se luptă acum Omenii contra releloră stări pricinuite de ape. Guvernulă n’a întârziată a’şl face datoria luftndă disposiţiunile corăspun(}ătOre. Ministrulă a trimisă pe consilierulă technică Hago Zsak la faţa locului inundată de Timişă, consilierulă de secţiune Barics a vi-sitată mai alesă oraşulă Şagă şi a raportată ministrului. Consilierulă Zsak încă va raporta ministrului, care de altcum stă cu organulă său în comunicaţiune telegrafică şi ’i dă instrucţiunile necesare. După primirea raportului amărunţită, ministrulă va nisui a sana pe temeiulă legii relele stări observate şi a evita ivirea unoră nouă stări rele. Deocamdată rOgă ministrulă pe toţi aceia, cari au o influinţă asupra poporaţiunei, să ’şî validiteze acâstă influinţă acum în timpulă periculului în sensă liniştitoră.
Atâtă interpelantulă câtă şi camera au luată răs-punsulă la cunoscinţă.
Totă In aceeaşi şedinţă deputatulă Ios. Madarasz a adresată ministrului preşedinte următOrea interpelare:
„Din 4‘arele de a4I am aflată, că în capitală obiec-tulă conversaţiunei generale şi ală mirărei î!ă formâză casulă, că locotenentulă Emil Wiser dela regim. 23 de inf. în cursulă eserciţieloră a numită limba maghiară o limbă betyărâscă (limbă a slugiloră, mojicâsca), din care causă sublocotenentulă in reservă Franz Tegze, însufleţită de simţulă de datoriă pentru naţiunea nOstră, a şi •făcută o observare. (Ve4l numărulă trecută ală „Gaz*, iîntre scirile 4*lti). întrebă acum cu deplină respectă pe d. ministru-preşedinte :
,E aplecată a realisa, ca în acâstă afacere să se facă o severă cercetare şi în casulă când s’ar dovedi în adevără o astfelă de ofensă , a naţiunei unguresci, prin pedepsirea respectivului să se pună stavilă continueloră vătămări ale simţăminteloră naţiunei?
Ministru-preşed. Tisza • Deşi n’ain cetită acea soire Ziaristică, dâr fiindă că s’a adusă în vorbă în cameră, voi cerceta lucrulă, ca să aflu ce e adevărată în elă şi ce nu e, şi dâcă cineva a greşită, de sigură că nu va «cftpa de pedâpsă. Dâr fiă ertată a spune, că ună cuvântă nechibzuita ală unui omă singuratică nu pOte forma nicidecum ună gravamenă naţională. (Aşa el în drâpta. Mişcare în stânga estremă.) Asta pOte fi greşită $i necorecta, dâr a vedâ îndată în ea o ofensă naţională,
uasemnâză a atribu^ o prâ mare importanţă unei acţiuni pOte greşite a unui singuratică. (Aşa e! în drâpta.) Dâcă amă vrea să vedemă pretutindenea ună gravamenă naţională — nu vrâu să mergă mai depaite, dâr nu cred că se află vre-unulu între noi — şi dâcă se află, suntă puţini — care faţă cu limbile nemaghiare se nu se fi servită de espresiunî şi mai vătămâtâre?! Pentru aceea însă respectiva naţiune nu s’a simţită ofensată, fiindă că onOrea naţională e mai presusă detâtă acâsta. (Aşa este! în drâpta.)
Interpelantulă şi camera ia răspunsulă la cunos
cinţă.
Francesii suntft gata.
„Voltaire* publică o întrevorbire cu ministrulă de răsboiu Boulanger, care 4*ce:
„De cumva n’aşl face parte din noulă guvernă, îmi voiu relua simplu rangulă meu în armată. De 15 ani a durmită ţâra. Gând am ajunsă ministru de răsboiu, am deşteptat’o ca pe ună adurmilă, pe care-lă baţi pe unrerl. Ţâra m’a au4ită, m’a încuragiată, ml-a urmată şi încetulă cu încetulă veni la cunosciinţa puterei şi demnităţii sale faţă cu periculele şi ameninţările din afară. Acesta’i ună însemnată efeetă morală ală admi-nistraţiunei mele la ministerulă de răsboiu. Spiritulă mi-itară e lăţită acum in t6ta ţâra. De aceea ţâra are încredere în mine. Ce strică eu, că unii mă consideră ca inevitabilă pentru continuarea acestei lucrări, alţii ca o ameninţare de răsboiu? Se scie, că eu nu caută răsboiu şi facă totă posibilulă spre a evita orice pretextă de reclamări din partea stateloră vecine. Nu dorimă râs-boiulâ, der suntemă gata se pornimă, dâcă amă fi atacaţi. In scurtă, s’a făcută totulă, spre a pune ţâra în stare de apărare, şi de astădată nu e uşurinţă când 4m& : suntemă gata. Eu îmi voiu face totdâuna datoria ca soldată şi ca republicană-“
SOIRILE PILEI.
„Telegrafulă Română* publică o »notă" a consis-toriului, prin care se aduce la cunoscinţă oficiiloră bise-ricesci din archidiecesa Transilvaniei, că după emisul o presidială ală domnului ministru de culte şi instrucţiune din 19 Martie a, c. Nr. 644 basată pe o recercare a d-Iui ministru de lucrări publice şi comunicaţiune din 25 Februariu a. c. Nr, 4470, autorităţile publice şi oficiile numai acele epistole său corespondinţe ale loră le potă espeda pe calea poştală la adresa persâneloră său corporaţiuniloră private cu clausula „kâzszolgdlati ăgyben portomentesf adecă: „în afacere de serviciu publică scutită de porto,u care după cupinsul loră suntă afaceri de interesă publică, şi ca atarl ^untă scutite de tacsa poştală; nu însă şi acelea, cari să emită în interesulă privată ală personeloră sâu ală corporaţiuniloră private, căci astfelă de epistole sâu corespondinţe suntă de a se nota pe copertă cu clausula „hivatalbâl, porto kâtolesf adecă: „dm oHciu, porto obligatăavendă adresatulâ a solvi tacsa poştală. — Nota acâsta a con3istoriului din Sibiiu ne face imoresiunea, că acestă consistoriu se consideră ca ună organă subalternă ală ministrului. Pănă acum erau numai «ordonanţele», acum au venită şi „e-misurile presidiale* la rândă. Gonsistorulă le publică, der nu se întrâbă, dâcă ministrulă lucră in sensulă legii ori nu. Triste timpuri amă mai ajunsă I
—x—
Ministrulă ungurescă de justiţiă a desfiinţată nota-riatulă r. publică din Boroşineu, a alipită teritoriulă judecătoriei de cercă a Boroşineului, care aparţinea acestui notariată, la teritoriulă judecătoriei de cercă din Alma-giulă mare şi pentru teritoriulă judecătoriei de cercă a Chişineului cu reşedinţa în Chişineu a sistemisată ună notariată publică deosebită, aparţinătoră camerei de no-tariată din Aradă.
—x—
La oficiulu orfanală din Raab s’a descoperită o mare defraudare. Pănă acum s’a constatată lipsi a
14,000	fl. Gasierulă Zantho e mai multă implicată în acâstă „cinstită* afacere şi se 4‘ce că banii i-a jucată la loteriă. Gasierulă principală ală oraşului Franz Ror-vath a fostă scosă în 25 Maiu n. mortă din Dunăre, de unde se deduce o altă defraudare mare, căci se crede că s’a sinucisă de târnă sâ nu se descopere lipsa ba-niloră.
In comunele Sukosd şi Nyaregyhaza din comitatulă Peştei părinţii n’au mai vrută sâ şi trimâtă copii la scâlă şi aşa a stată închisă scâla mai multe săptămâni. In cele din urmă se dele ordină şi copii au fostă prinşi pe uliţe de gendarml şi duşi la şcâlă, care deocamdată func-ţionâză. — Nu cumva aceste două comune suntă dintre cele în care se lucrâză pentru maghiarisare?
—x—
«România Liberă* spune, că exposiţia de pictură a d-lui Grigorescu e bine cercetată şi apreţiată de ama-
tori. Deschisă Luni, pănă ieri diminâţă se vânduseră a-prâpe 100 de tablouri, ceea Jce represintă aprâpe 70,000 de lei. Tâte bucăţile expuse nu trecă peste cifra 220. Intre cei mai însemnaţi cumpărători e şi Regina.
—x—
Se pare - 4ice acelaşi 4’ară —că comisiunea pentru negociarea convenţiunii de comerţă cu AustrQ-Un-garia va pleca în 4>lele astea Ia Viena. Guvernulă rc> mână ar fi fixată ultimele concesiuni ce se potă face la convenţiunea veterinară.
ţ „Democratulă, din Ploescî află, că nisce pietre cu inscripţii ebraice fârte vechi se găsescă la biserica sf. Nicolae ce se află pe Valea-Orbei în susă, jud. Prahova. Nisce tineri israeliţl au mersă împreună cu ună rabină de câte-va ori la acea biserică şi observfindă inscripţiile au voită să le cumpere dela preotă şi epitropil bisericei, dâr nu s’au învoită din preţă. Ar trebui ca bărbaţii noştri de ştiinţă să observe inscripţiunile ebraice de pe acele petre, spre a vedea ce suntă ele.
—x—
Cunoscutulă baritonistă N. Popovicî din Caranse-beşă va fi numită, după cum spune .Naţiunea*, profe-soră de musică la scâla normală Carolă I din Bucureşti, şi totdeodată va fi angajată şi la teatrulă naţională pentru operă.
Poliţia din Viena a pusă mâna după mari silinţe de ani întregi, pe ună înşelătară, care şl-a esercitată criminala sa meseriă mai în tâte oraşele mai mari din monarhiă. Inşelătorulă e Ludvig Oito de Stătter-Kas-trista din Deva. Mai alesă pe schimbătorii de bani i-a înşelată cu hârtii false. Griminalulă a mai stată de multe ori in temniţă.
—x—
.Românulă* scrie, că d. Thoma Ionescu, internă ală spitaleloru din Parisă, a fostă primită celă dintâiă la concursulă de ajutoră de ânatomiă la facultatea de medicină din Parisă. Onârea tânărului română, care s’a ridicată la cea dintâiă trâptă, care conduce la prosecto-rată şi agregaţiune.
„Preotulă Românău, 4iară bisericescă, şcolastică literară, redigeată în Gherla de d. Nicolae F. Negruţiu conţine în Nr, 4 de pe Aprilie: Cunoştinţe din dreptulă canonică, de I Papiu ; Gradurile hierarchiei eclesiastice; I Predică pe ss. PascI, de I. F. Negruţiu; II Predică pe ss. Paşti; ConsideraţiunI asupra predicamentului bisericesc, de C. Morariu; Ura şi împăcarea; VariaţiunI.
Revista societăţii „linerimea română* din Bucureşti conţine in Nr. 5 de pe Martie: Stemi: Din Spitală. N. G. Rădulescu: Lupta vremei (poesiâ). C. Lupu: Ra-portulă între instrucţiune şi educaţiune (urmare). Diac. C, I. lalomiţeanu : Starea trecută şi presenlă a agricul-turei în ţările nâstre. Stemi: Pentru ună albumă (poesiâ). N. G Rădulescu: Calabalâculă Metropolitului (anecdotă populară) Cronică scienţifică. Din străinătate.
Sciri militare.
Rusia. — Din Varşovia se telegrafiază cătră ‘„Pol. Korr.“, că în a doua jumătate a lunei Maiu a fostă transferată ună regimentă de cavaleriă din Varşovia la Lublin şi ună altă regimentă din interiorulă Rusiei la Varşovia. Pe la mijloculă lui Iunie voră intra în Czen* stochau două regimente de cavaleriă, pentru care s’au şi prenotală acolo certiere. In Volhinia şi Podolia se observă de asemenea înaintări de trupe şi, precum se aude, se voră face şi alte dislocări în scopulă »eserci-ţielorO de arme.* Eserciţii de arme mai mari se <}ice ca se voră face în curândă lângă Miedzyborz. Garda vamală dela graniţă are să fiă întărită cu câte 20 âmenl de fiecare dvspărţământă. »Kreuz-Zeitung« mai aduce sen-saţionala scire, că la graniţa dinspre Galiţia sosescă cazaci. — Generalulă Cernajeff organisâză în Odessa, cu încuviinţarea Ţarului, o legiune slavă compusă din voluntari sârbi şi bulgari pentru Afganistană. — După o telegramă primită de „Pol. Korr.“, în Bucureşti s’a răspândita svonulă, că în curândă se voră întări din nou garnisânele ruse din Basarabia, care şi fără de acâsta suntă sporite peste efectivulă obicinuita.
România. — Ministrulă de răsboiu a comandată la o casă francesă trei balâne, cu care să facă statuia majoră esperienţe, spre a se constata folâsele ce le-aru aduce în timpă de campaniă.
Francia. — Ministerulă de răsboiu a comandată în America 4*/a miliâne chilograme conservă de carne. A* câsta e cea mai mare comandă ce s’a făcută vre-odată, „Liberalulă" din Iaşi spune, că au sosită din Rusia 152 cai pentru remonta cavaleriei române.
Inundări.
Ni se scrie din Dergea, comitatulă Solnocă-Dobâca: „Nu e destulă, că în anulă trecuta o grindină vehementă a sfărlmată sămânăturele de pe hotarulă Panticeului,
Nr. 109.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Dergei, Piglişei şi Dobâcei, în anulă acesta ună alttk ele-mentQ alţi naturei a distrusă aceste hotară. In urma ploiloră torenţiale, în nâptea de 24 spre 25 Maiu n. apa a causată în aceste locuri înguste şi delurâse daune nespusă de mari în sâmânăturî şi rituri, mai alesă pe ho-tarulo Dergei şi ală Piglişei. O parte din comuna Der-gea în nâptea de 25 Maiu era sub apă; âmenii au scăpată în podurile caseloră; multe edificii au fostă distruse, ba chiar şi ună copilă de 11 ani cătju jertfă torenteloră furiâse. Lucrulă câmpului e împedecată, cucunnţulă nu se pâte săpa, e plină de buruiană, în cele mai multe locuri molitâ şi şpălată de apă. Omenii au începută a trăi cu bucate de cumpărată, sperarea pe anulă acesta şl au mai perdut’o, impositele grele îi apasă, — desperarea poporului e la culme. “
Timişulă şi Bega au începută a scădâ; la Ciacova însă şi astăcjl 5000 de jugăre stau sub apă. Crişulă negru a causată mari pagube şi malţime de poduri a distrusă.
La Orăştiă în nâptea de 20 Maiu văile au inundată o parte a oraşului cu atâta repecjiune, încâtă locuitorii au fostă deşteptaţi din somnă prin alarmă de împuşcături. Iazuri, poduri, cele mai tari îngrădituri, case şi clădiri economice au fostă distruse. Vitele abia au putută fi sc6se din grajduri, numărâse coteţe cu porci cu totă au fostă duse de apă. In diminâţa următâre totulă era o mare de apă. Intr’ună loeă se vedeau numai co-perişele, în altă locă numai urlâiele (coşurile) caseloră. Ună copilaşă de vre-o 10 ani a fostă înecată, nimenea n’a cutezată să sară ca să-lă scape. Grădinele au fostă cu totulă nimicite. Lină văpsitoră Sch..., care avusese o grădină frumâsă, nebuni de supărare. In diminăta următâre apa a începută a scădâ, dâr n6ptea ârăşî a crescută şi Omenii din nou şi-au căutată refugiulă pe cope-rişeie caseloră; 35 case au fostă parte cu totulă distruse, parte rău stricate.
Din Deva se scrie, că Murăşulă şi văile lui laterale, în urma prea multeloră ploi din (jilele din urmă, s’au răvărsată a doua Oră. Puţina speranţă, ce 11-a mai rămasă economiloră în sămănâturl, prin acâstă a doua re-
sare, ceea ce nu e prea cu putinţă în regimentele regulate. După ce administraţia cercuală a primită ordinulă de a forma ună numără'* Orecare de regimente pentru servicii în afară de raionulă cazaciloră, ordinulă se comunică îndată cazaciloră, indicându-se loculă unde au să se adune. In acestă locă vină cazacii, ofiţerii şi ge-neralulă cercuală, care cercetâză după registre, dâcă au venită toţi cazacii chemaţi. Apoi se dă regimentului co-mandantulă în urma unei alegeri prin sorţi, făcută în presenţa hatmanului şi a altoră autorităţi.
Oştirea cazaciloră se împarte în sotnii (sutimi); fiecare sotniă are ună urîadnic, ună ofiţeră pe care-lă de-semnâză comandantulă. Se dă regimentului stâgulă, registrele casei şi bani de întreţinere pănă la graniţa teritoriului Donului. Pentru acâstă formaţiă se cerfi numai trei 4*le şi regimentulă plâcă la druraă.
Poporaţiunea ovreiască din Iaşi la 10 Maiu.
In (jiua de (Jece Maiu d. S. D. Taubes, rabinfi şi predicatoră din Iaşi, rosti ună frumosă discursă de oca-siune în templulă israelită „Beth Iacob“. „Telegrafulă" din BucurescI estrage din acestă discursă următârele bucăţi;
Regele Regiloră, slăpânulă universului! Gu adâncă devoţiune ne apropiămă tronului tău sublimă. Inimile nOstre suntă pline de slavă şi recunoscinţă pentru înaltele tale favori acordate marelui nostru rege şi scumpei nOstre patrii. Aruncă şi de acuma înainte privirile tale misericordiOse asupra casei regescl, asupra patriei iubite şi a mariloră demnitari. Amină!
Suntă două decenii de când regele Carolă I s’a suită pe tronulă principateloră unite; două decenii de gloriă şi de prosperitate, de fericire şi. de sporire morală şi materială. ţ)iua de 10 Maiu e o di solemnă, o 41 din cele mai însemnate în Analele istoriei Româniloră, şi fiecare patriota se deştâptă din banalitatea (Jilnică, inspirata de sentimentulă de amâre şi recunoscinţă cătră acela, ce a sciulă să reînvie timpurile de mărire a stră-moşiloră români.
Cine? Cine ore ar fi crecjută cu douăzeci de ani înainte, că într’ună spaţiu de timpfi aşa de scurtă România va ajunge la acelă gradă de cristalisaţiune culturală, la acelă punctă de progresă politico-socială, unde culmineză - astăzi?
vărsare se perde cu totulă.
Pe la Ciuda, Herepia, Fărău, Silivaşulu română, Murăşulă s’a revărsată cu atâta iuţâlă, încâtă a dusă tâte vitele, ce se găseau pe câm^fi.
Crişulă repede s’a revărsată cu o vehemenţă ne mai pomenită în districtulă Bihorului şi în câteva ore a inundată sămânăturile de pe 15,000 jugăre.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta transilvaniei“ pentru comunele ro-
mâne din Arddu nenorocite prin incendi
şi inundare.
Au mai încursă dela domni
Ioană Petrică, protopopă...............4	fl.
Vasile Voina, parochă..................2	fl.
I.	A Navrea............................3	fl.
Iordană I. Munteanu....................5	fl.
P. M. Zănescu..........................5	fl.
Grigore Birea..........................5	fl.
Dr. Ciorană............................2	fl.
Suma 26	fl.
Adăugândă la acâsta suma din nr. 108 ală „Gaz. Trans.* ....	760 franci şi 72 fl.
(Va urma).	Totală 760 franci, 98 fl. v. a.
Le mulţumi mu generoşiloru contribuitori în numele nenorociţiloru, dorindu ca nobilulu loru esemplu sS afle imitatori pretutindenea.
Orga ni saţ ia cazacilorft.
0 scriere importantă a lui Pobedonocew şi I. K. Babst 4ice asupra însemnătăţii cazaciloră:
„Din copilăria sa cazaculă se deprinde cu zelulă de serviciu şi cu datoriile militare, căci autorităţile militare suntă ţinute să păstreze şi să esercite, în staniţele loră, vechile jocuri răsboinice căzăcescl, precum şi câJăritulă, nolatulO, tragerea cu puşca, alergarea, lupta, etc. In <}ile de sărbători hatmanulă cu judecătorii săi e obligată să adune la ună locă anumită pe tinerii cazaci şi chiar pe băieţi şi în locă de alte petreceri să ’i deprindă cu aceste jocuri.
îndată ce băieţii au crescută mari se trecă în ca-tastifulă staniţei ca viitori cazaci, dâr nu serve9că pănă la etatea de 17 ani, De atunci începe pentru ei servi-ciulă internă de staniţă său sidenki. Acestui serviciu suntă supuşi toţi băieţii unoră părinţi cazaci, fiă aceştia scriitori, veterinari şi chiar preoţi. Cu versta de 19 ani încetâză sidenki; tinerii devină cazaci şi depună jurâmân-tulfl. Anulă ală 20-lea li se lasă ca să se prepare pentru serviciulă militară; cu anulă ală 21-lea cazaculă e înrolată deplină în serviciu. Copiii nobililoră se primescă şi cu 15 ani directă în regimente ca simpli cazaci, dâr timpulă de serviciu li se numără numai dela ală 19-lea ană. Prin acestă sistemă statulă obţine o armată, care sub multe raporturi n’ar pută fi înlocuită prin regimente regulate, ş’apoi cazacii se întreţină din mijlâcele loră proprii.
Intrarea regimentului de cazaci în adevăratulă serviciu militară e ună ce particulară. Ună regimentă de 0azaci se formâză fârte repede când e vorba de mobili-
Pe când bietulă Română, bravă şi voinică, cedândă nevoii şi necesităţii, constrînsă de mulţimea inimicului său, dădea cu inima sdrobită tributulă impusă de rnu-sulmanulă sălbatică, pe când avea şepte stăpâni suzerani şi nu sci t de care să asculte, pe când d-nii prin-cipatelorfl erau joculă capricieloră padişahului seu ale su-zeranilorfl, pe atunci nu cuteza nimeni a spăra măcară că sârta ţăriloră surori va trece subitamente prin aceste fase de mărire şi de fericire, de civilisaţiune, de libertate şi independenţă....
,Supuneţi-vă Turciloră!" a (JisO Ştefană celă mare braviloră săi căpitani înaintea morţei sale îngrijată de distinulă ţărei, şi Corolă I vă 4*c<i astâtjl: Turculă l’am sdrobit, semiluna e sfărâmată, ruşinosulă tribută e stinsă, patria independentă, şi principatele unite transformate într’ună singură regată. Da! onorată auditoriu! (Jiua de (Jece Maiu este şi va fi în vâculă vâcuriloră o cji solemnă pentru orî-ce patriotă fără distincţiune de profesiune. Ună sentimentă cu totulă nou a reînviata România intrâgă, ună curentă nesimţită de părinţii noştri a străbătută ţâra întrâgă, ună curentă civilisatoră, dâr tot-odată şi destructoră de tâte prejudiciile anteriâre. Ca prin ună farmecă au apărută la lumina <|ilei funda-ţiunl de scoli urbane şi rurale, ca prin bagheta magică s’au ridicata puţină câte puţină stabilimente publice u-tile şi binefăcătâre; prin ţâra întrâgă căile ferate îşi în tindă ramificaţiunile loră, ce aducă râde folositore, înflorite din arteriele importului şi exportului.
Comerciulă a începută a spori, industria naţională, pănă atunci ună visă nerealisabilă, a înflorită din ce in ce. Fabrice naţionale, marfă naţională devenit’au con-cepţiunl nouă pentru poporulă română, deprinsă pănă atunci cu producţiunile exotice. Ceea ce însă e mai semnificativă, mai pregnantă şi mai caracteristică pentru domnia Maiestâţei sale, e sborulă morală ală individua-lităţei. Talentulă e recunoscută, meritulă recompensată. Ţâra nâstră încă e destulă de fertilă în spirite agere şi mari. Libertatea găndirei, a presei şi a învăţământului, a acestoră factori puternici, ce consolidâză o ţâră şi decidă în favârea ei, au arătată într’ună modă eclatantă râdele loră binefăcătâre.
Dela colibă şi pănă la paiaţă, în tâte păturile societăţii, fără deosebire de ocupaţiă, pretutindeni domnesce ună spiritd mai multă sâu mai puţină iluminâtoră. Şi ceea ce- e mai rară în analele istoriei, da, ceea ce e de necrecfută în istoria culturei, progresulă, nu isvoresce numai din păturile jose ale populaţiunei, ci se răspân-desce din focarulă palatului regescă unde, minunea se câleloră! o regină servesce ea însăşi de preotâsă neobosită a focului sacru, aprinsă pe altarulă sciinţei şi ală literaturei.
E iubita nâstră regină Elisabeta, e acea amabilă poetă Carmen Sylva, ală cărei pseudonim resună aşa de dulce, ca o doină incântătâre din misterulă codriloră ro-mânescl.
Catastrofa dela opera comică din Paristi.
Le este cunoscută cetitoriloră noştri, că opera comică din Parisă a arsă săptămâna trecută pe timpulă representaţiei şi că s’au nenorocită peste 200 de âmenî. Catastrofa acâsta se pâte pune alături cu cea întâmplată în Viena la anulă 1881, când cu incendiulă teatrului de pe Ring, care era construită cam totă după modelulă
_________________________________________________ 1887.,
operei comice din Parisă. Deosebirea este numai că la 1881 în Viena s’au nenorocită vre-o 600 persâne.
Mai întâiu după isbucnirea focului în opera comică din Parisă, se credea că mai toţi visitătorii teatrului au scăpată şi că numai dintre actori s’au nenorocită mai mulţi, mai în urmă s’a constatată însă, că cu deosâfiire f cei de pe galeria a treia şi a patra au căţfută mai toţi victimă flacăriloră. In sâra nenorocirei se juca opera „Mignon.* Când se dansa danţulă Ţiganceloră s’au ob-servată mici flăcări pe scenă, cari de veniră totă mai numărâse. Actorii strigau să fiă publicul ă liniştită, că nu-i nimică, dâr când s’a aprinsă şi cea din urmă *sOr fita* şi actorii au începută să fugă de pe scenă, £săfid foculă se ’ntinse peste tâtă scena aprin^ândă cortina şi ; aruncându-şl flacărele spre galerii; atunci o grâză cumplită cuprinse publiculă şi strigăte sfăşietâre de „ajutoră*^ se autjiau din tâte părţile. Lămpile fură stinse în grabă şi cea mai mare parte a publicului din< partere şi din balconă a putută să scape la lumina flacăriloră.
Dâr pentru cei ce se aflau pe galeria a treia şi a patra situaţiunea a fostă fatală. Fumul# umplu cu iu-ţâlâ spaţiurile de susă ale teatrului, âmenii înecaţi de fumâ nu mai puteau afla uşile şi căzură larpământă. Mulţi, voindă să se scobâre pe trepte, căzură şi fură călcaţi de cei ce. veniau după dânşii spre a fi mistuiţi apoi cu toţii de turiâsele flăcări. Compositorulâ Jouz, capţţ a scăpată ca prin minune de pe galeriă, <Jice că a tre*, buită să trecă peste corpurile celoră ce căzură la părv mântă. Fumulă îlă îneca şi nu scie cum a ajunsă,şă âsă din învălmăşâlă. Pe mulţi i-a vătjută, sărind# de pe galeriă josă în partere. Unii erau aşa de zăpăciţi de spaimă, încâtă în locă de a se sqoborî, se urcau-pe trepte în susă. Cei din galeriile de josăr se Îmbul^iaa spre galeriile de susă creifândă, că aici voră scăpa mai uşoră. Strigăte desperate din tâte părţile. Bărbaţii. î$! băgau în gură batistele şi damele îşi desfăcâu corsetele ca să nu se înece de fumă. Pe feţele femeiloră, cari n’au fostă arse de totă, se observă o grâză nespusă. Vre-o 27 persâne crecjândă, că au aflată uşa de eşire, se îmbulziră într’ună bufetă strâmtă în apropierea gale-* riiloră, de unde n’au mai putută eşi. Când vătfară pompierii acâstă grămadă de cadavre, cari erau formală încleştate unulă într’altulă, s’au dată îndârâtă de grâză. Femeile au fostă aflate mai tâte cu capulă goîă, cu gurile spumate, cu hainele rupte. Omenii în lupta loră de a eşi afară s’au înecată de fumă şi în fine au devenită pradă flacăriloră.
Intre ruine şi la cadavrele visitatoriloră de pe galeriă s’au aflată mai multe ceasornice; tâte au stată ia 9 şi 15 minute sâu la 9 şi 20 minute. Foculă, se începuse la 9 şi 10 minute. Lucru surprintJStorfi, că iJa unele cadavre au rămasă neatinse de flăcări pălăriife, ghetele şi mănuşile, pe când cadavrele erau negre de arse. La ună cadavru s’a aflată numai ună câlcâiu neatinsă, pe când totă corpulă era prefăcuta în cărbune. Baletista Ferry a fostă recunoscută ca prip minună. Totă corpulă ei era prefăcută în cărbune numai o bucată din tricoulă dânsei era conservată şi tocmai pe acâstă bucqtă se afla cusută numele ei. Pănă Vineri la 7®/* âre s’âu desgropată vreo 70 ide cadavre, cele ;mai multe a.u an*ă aşa de tare în câtă nu se mai potă recunâsce. mtlfre nenorociţi s’a aflată şi bancherul^ Dessauer din Viena cu soţia sa şi o părechiă căsătorită din Berlină, ceilajjţl au fostă mai toţi Francesl. Şi dintre actori s’au nenorocită mulţi, personalulă orchestrei a: scăpată, numai unulă care a voită să-şi scape gurdunâ a fostă rănită. S’a constatata, că prescrierile poliţiei nu s’au observată, cortina de feră nu s’a lăsată josă. Loqulă incendiului e visitată de mulţi âmenî. In urma nenorocirei .celelalte teatre suntă rău cercetate. Consiliulă comunală din Viena voiesce să coteze 10,000 de franci şi să încâpă colecte pentru familiile venorociţiloră din Paris, dreptă mulţumită pentru cele 300,000 franci, ce i-au trimisă Parisulă la 1881 pentru nenorociţii dela Ringtheater în 1881.
DIVERSE.
Ună Pasteur rusă. — Ruşii au Ună nou Paşteur în persâna unui ţărână dintr’unfi sată de lângă Moscova, cu numele Nicolae Pankraţov. Acestă omă vindecă de turbare şi animale şi âmenî cu aceeaşi doftoriă, numai înlr’o dosâ diferită. Dofloria e o buruiană amară lu gustă, pe care singură merge în pădure s’o scâtă, (}ic§ndă Că numai aşa e bună, dâcă atunci e smulsă din pămânţă. Pacientului i-o administrâză cu pâne sâu în formă de pulbere trei c^ile de a rândulă, înainte de a răsări sârete. Nu pâte vindeca decâtă pe cei cari vină la elă celă multa pănă la şâse săptămâni după turbare, Pankraţov a vindecată pănă acum multă lume. Ţâranii muşcaţi de câni turbaţi alârgă la elă dela .cele mai mari depărtări.
Numere singuratice dm „ Gazeta Transilvaniei1,1' ă 5 or. se pottt cumpăra în lotungeria lui I. GROSS, şi în librăria drlyi Niwlae I. Ciur cu.
Editoră: laeobă Mnreşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mitreţianţi,.
GAZETA' TRANSILVANIEI
18 87.
Nr'. 108.
GttriuJfi la. bursa de Viena
Bursa de Bncnresci.
din 26 Maiu st. n. 1887.
^ JRMte.	• -
Rentă de aură 'B°/0 . . . 102 12 R&ftă 'de Hârtii fi*A . 87.90 Impmmtttnlâ căiloră ferate .
nngşre ... . . 150.50 Amortişarea datoriei căi* lorb iferatfc;de x>stfi ung.
enai^iiuiiej ,( . . 97.— Am#răsarea., datoriei căi-lb6& Aferate' de t»td ung. i(&»a 6«u»iune).j .	,127 —
Amortişarea datoriei căi*
1 brii* ferate de t>stft tuig,
(â-a emisiune)	. 115 —
rurale ungare . , 10450 Bonuri cu cl. de sortare 1C450 Boburi * rurale Babab-Ti-
-dW»¥	• r *■:• „ • 10^75
Bonuri cu cl. de portare 104 50 Bonuri rurale transilvane 10470
Bonuri croato-slavone . . 104* 75 Despăgubire p. dijma de
viuti ung..............99.50
ImprumutulO cu premiu
ung....................102.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8120 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aurii austr. . . 112 40 Losurile din 1860	. . . 135.70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 883 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.98
Napoleon-d’ori . , . . 10.09 Mărci lOO.Împ. germ. . . 62.87 Londra 10 Livres sterlinge 128.15
Cota oficială dela 13 Maiu st. v. 1887.
Renta română (5%). . . .	Gump. 9IV.	vend. 92—
Renta rom. amort. (5°/o)	94—	94 V,
» convert. (6°/0) . .	86Va	87 V*
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . .	106—	106V.
* >> (b°/o) ‘	90*/a	91—
» » urban (7°/0) . .	103 b 4	103*/*
* » , (6°/o) . .	96—	97—
• ♦ • (5%) • •	B6*/4	87 V*
Banca naţională a României 500 Lei			——
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—			
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă .	. 14.25	14.75
Bancnote austriace contra aură.	2.01	2.02
Cursulu pieţei Braşovu
din 27 Maiu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cu Ii;		p. 8.70	Vei: 6	. 8.73
Argint românesc . . .		»	8.60	*	8.65
Napoleon-d’ori ....		»	1000	$	10.07
Lire turcescl			»	11.35	»	11.40
Imperiali			»	10.35	»	10.40
Galbeni			»	5 93	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina»	6% •	»	101.—	»	102.- -
» * n	5°/0 .	V	98.—	»	99.—
Ruble RusescI....		»	111.—		112.—
Discontultt . . .	»	7—	10°/9 pe	ană.	
refbi*itdre la darea de casă.
Din pftHea ofioiolattilui orăşenescă de dare se aduce în sensulă Şi'lflală art. de lege 44 drn 1883 la cunoscinţa publică' cumcă cons-jkttele aăupî’a dă»ei de casă esaminate de inclitulu inspectoratfl reg. de rfcftlrit6re la' BraşOvu, dimpreună cu Stupinii Nou, Dîrste, Timişulă de1 sttsâ şi josă, cală conţină quotele dărei de casă validă pro 1887, 1888 1889, sb află la oficiolatulă orâşeneseă de dare din 1 pănă la inclusive 8 Itnde a. c., îă uliţa căldăraiiloră Nr. 519, înainta de prâmju dela 8—12 şi*1 dăp&prân^ă dela 3—5 6re, spre esaminare din partea flăcărui.
Iii contra acestoră quote se potă ascerne în decursă de 15 4^e5 adefcă pănă inclusive 15 Iunie a. c. la oficiolatulă primarului eventuale reclatnaţiunl:
a)	Din partea acelora, cari în anulă trecută au fostă deja supuşi dărei de -casâ;
b)	Din partea acelora, cari devină pentru prima 6ră supuşi dărei de casă, şi anume în decursă de 15 cjile, începându cu (Jiua inducerei datoriei dăr^i loru de casă în libelele solvirei de dare.
,	Reclamaţiunile ascernute după amintitulu terminii, se reieptază
ca târziu aşternute.
Braşovii, 26 Maiu 1887.
Oficiolatulu orăşenescu de dare.
DOI TAURI
frumoşi albi, de doi an!, mari, de rassa
cea mai bună
suntu de ven^are
în Cernatulfl Săcelelorfl.
Doritorii sâ se adreseze la
VASILE PASCU
2-3	în Cernată (Hoszufalu).
(Avist d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s§ binevoiaseâ a scrie pe cuponulii mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulu nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea diarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediata prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTli. VGAZ. rl Ii ANS u
Mersulu trenurilora
Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Ifredealfi-Buctapesta şi pe linia Teiuşti-Aradft-XBudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Fredeală-Uudajiesta
Tren»
de
persăne
Tren l Trenă acceleraţ omnibus
Trenă
omnibus
Budapesta—PredeaM
Trenă I Tren de pera. accelerat
Trenă
omnibus
Trenă Trenă de lomnibus persdne |
i iii: 1...
. BucurescI Vredealti
.iiJIO h‘r ,
Braşovii
,Fel#6ra‘
Apatia . .
Âgostonfalv»
Homorodfi
Haşfaieu
Vjf! 1!»;';»
SighişOra
Elisal^topole
RtÂştu
(CrSeiuBâlfl
JWlŞ*
,-.u
Yintuifi de susfl Ui6ra ‘ Citardea Ghiriut
Apahida Clarii
Nbd^şdu Ghirbfeu Aghirişft Stima Rmedinb Cjjacia
tfacik
Mezd-Ţeiegd Fdrid-VăsĂrhely Vteu -Veliriţ©
(
OrwHs-usre
Viena
2.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11.08
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
li .05 1.34 1,46
2.09 2.39 301 3.08 i (3*14 3.53
5.10 5.30
tl-
6 03 6:21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
l0.38
12.20
2.15
8.00
4.1b 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52
12.31
12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
10.55
1.23
3.24
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Yârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Clnşiu
Apahida Ohiriş
Cneerdea
Uiora
Vinţultt de sus Aiudti Muşii 8 00 Crăciunelft
8236
9.02 Micâsasa 9.82 C«Pf» ®ifc-10.11 MediaşQ 10.51 Msabetopole 12 16 figura 12.50!! Başfaleu
1.21
2.02
3.06
3.38
3.54
4.05
4.50,
7.28
10.05
2.15
6.05
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovtt
Timişfî
Predealn
BucurescI
Notâ ;^ Orele de nâpte .Suntd cele dintre liniile grdse.
11.10
7.40 11.06 2 02 4.12
11.00 îl 19 12 30 1.01 106 1 13 1.20 1.41 2.C0
2.35 2.48 3.20 3 36 4.00
4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—I 3.58j 5.28Î
8.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
8.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 5.55
8.00
11.40
2.31
6.07
6.24
6.43
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
yţr'înniif,	1 .	■.	"	■■■	■	—
la ALEXI Braşovfi. Hârtia di» fabrica lui Marti» Kopony, Zernescî
Teluşft- k î adâ-Bcidaf estA				1 Budapesta- AradA-Toinşă.			
	Trenă	Tre iă	Trenă de		Trenu de	j Trenă	Trenă
	omnibiia	omr.bua	pers6ne		pers6ne	de per.;on	e omnfbu
Teiuşâ	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josfi	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	W/lKOK j	4.10	5.45	—
Orăşfia	1.01	—	5.18	Aiadtk	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	PaulişO	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna- Î îpova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4X8	—	7.40	Conopă	619	7.37	—
Zam	4 25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30		8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56		9 33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9X8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicica	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	—
Glogovaţâ	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradft	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
i	-—-	—	5.12	Vinţulă de jos ti	12 18	12.29	—
Budapesta	—	~ 1	8.20	ÂlbaXulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teinşft	. 1.29	1.41	—
Aradft-TSs»iiş^j»a				^ftmaerfta (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	onmi bus	perodno	mixt		persâne	omnibus	mixt
iradâ	5.48		6.06	simeria	11.25		2.4?
Arad ui ă nou	b 19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeîh-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegti	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Or ezit al va	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Timlşdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timiş6ra*Aradiâ				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă fie	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	peradne	omntbns		de pers.	omnibus	mixt
Timiş6ra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.56	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradultt nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradU	9.27	—	8.17	Mimerla	1.53		10.31