UDAOflUBEl ŞI ADKmiATKA'ţTnrEA I
BRAŞOYtf, piaţa nare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I.
P» on& ftnfl 12,fior,, pe ş£se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior.
ftojn&nla şi 8trAln&tat«:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci*
mioB.
anulO l.
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la, dd. corespondenţi. AIUN7IORILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaarl nefranoata nu aa primaaoQ. -r ■anntorlpto au pa rpţriffltf.
Duminecă, 17 (29) Maiu.
1887.
Braşovti, 16 Maiu 1887.
Joia trecută s’a închisă cu pompa obicînuităj dieta din Peşta printr’ună discursă ală tronului, în care d-îu Tisza îşi laudă; elă însuşi guvernarea sa şi creaţiunile sale.
Dâcă este seu nu îndreptăţită, acostă laudă, ce şi-o face guvernulă prin graiulă monarchului, nu avemă noi titlulă de a judeca mai întâiu, pentru că noi Românii n’amCi esistată şi nu esis-tămă pentru dieta din Pesta.
Mai mare titlu au faţă ou dieta Ungurii din oposiţiţme, cari au ajutată d-lui Tisza să-şi facă isprăvile cele mari. Sâ-i lâsămă dâr să vorbâscă ei şi după ce îi vomă asculta, să ne închipuimă cum amu trebui să vorbimu noi, dăcă ei vor-bescă despre resultatele guvernărei d-lui Tisza aşa, >că omulu trebue să se înspăimânteze şi să-şi facă cruce.
Este bine şi folositoră, credemă, pentru propria recapitulare a situaţiunei ndstre, să cunds-cemă judecata unuia din cele mai de frunte (jiare opoziţionale maghiare Ia încheierea dietei a natra de sub egida d-lui Tisza. Etă ce scrie „Peşti Naplo" în numărulu său de Joi :*
„Amă avută diete mari şi însemnate. Aceste au dată avântă naţiunei. Spiritulă , sciinţa şi patriotismulă se sfătuiau în politică şi desbăteau asupra binelui comună. Legislatorii ţărei decideau numai lucruri bune, căci cele rele nu le votau. Ne-amă luptată cu Francesii, cu Ruşii şi cu Nemţii, cu naţiunile cele mai mari ale Europei, ne-amă opusă pentru dreptă guverneloră şi. ne-amă grăbită a emula cu celelalte poprire pe arena progresului. Pe continentă abia mal avea părechiă constituţiunea maghiară şi poprirele mai civilisate invidiau libertatea maghiară. "
„Intre aceste gloririse diete nu se p6te număra cea din ( urmă. Wunăi lucru mare n’a făcută , vr’ună bine n’a adusă. A făcută numai 8ă crriscă puterea guvernului, datoriile statului şi sclăvia naţiunei. Pentru ca să se mărâscă puterea guvernuluidieta a dată comitatele legate pe mâna .fişpaniloră, rir camera magnaţiloră a daţ’o.pe mâna lui Tisza. Spre1 a băga în datorii stătulă . a luată aţâţi bani împrumută, câţi numai a putută căpăta, drir toţi aceşti bani n’au fostă destui spre a mulţămi pe guvernă. Intrâga naţiune. însă au înrolat’o în armata comună, fără ca armata , să. o fi făcută mai naţională.“
„Aceste suntă meritele principale ale dietei, ce se închide acuma. La înmormântarea ei nu autjimă nici o voce, care să o laude, nu v-edem ft* îmbujdindu-se poporă * recunoscătoră. Cu nisce scuse oficiale o plânge preşedintele camerei, cu cuvinte seririse admoniază viitrirea dietă preşedintele camerei magnaţii oră, ca să pună în rândă moştenirea, ce a lăsat’o cea de faţâ.w
„Drică baronulă Sennyey ar fi bărbată de stată liberală, ar vorbi încă şi mai puţină de bine despre acristă dietă; derirece însă în Ungaria nu esistă ună politică mai conservativă decâtă elfi se cuvine să se bucure. de o astfelă de organizare a camerei magnaţiloră > cate a făcută din. aristocraţia maghiară oligarhiă şi la numirile re-gescî a făcută să fiă factoru influinţa curţii. Totă acestă spirită vechiu conservativă Ta manifestată elă, când landă jertfele enorme? aduse niilitiaris-midui şi când gloi ifică pactulu încheiată cu Austria, ne mai cercetândă, eai*e este cuprinsulă lui şi.conaiderândă de celă mai de căpetenia lucru, că. s’a realisată, pentru că dânsulă privesce pac-tulă numai ca mijlocă pentru întărirea posiţiunei de putere* mare, care este condiţiunea fundamentală, a legăturii nristre de dreptă publică. După noi verista cete o ideă a curţii, drir nu prite fi şi ideă* a . naţiunei magfcipre,, care nu esistă, de dra-gulu . posiţiunei du putere mare a dinastiei şi nici paetulă au, 1’#.,încheiată la 1367 pentru acrista,
8b în interesulă libertăţii s constituţionale & Unga-
riei, a bunâstărei materiale şi a desvoltărei ei politice. Acelă pactă, despre care se prite dice numai, că servesce posiţiunei de putere mare, nu
să recucerâscă Ungariei independenţa de a dispune' de averea şi sângele ei. Sub acestă guvernă totulă e în decadenţă. Ocuparea Bosniei ne-a costată 72 miliăne şi
p6te fi ună bună pactă. Din punctă de vedere I nenumărate vieţî omenesc*, fără să avemă vr’uaă folosă. ală vechiloru conservativi se p6te justifica, drir N’avemă nici măoară o armată propriă, căci honvezi-unui guvernă liberală şi unei partide liberale i-a mea> care n’are nici măcară generali proprii, nu se păte fostă cu neputinţă a primi ună asemenea pactă numi armată independentă. In tabăra armatei comune decâtă abnegându-se pănă a sacrifica principiulă." este şi a<JI Austria. Fii noştri trebue-se se lupte sub
„Baronului Sennyey ’i place aşadrir politica strM ?* s« ah$ică la limha	Suntemă tra-
austriacă şi reacţionară a guvernului Tisza, drir Itat* ca 0 Prov*nc*ă s^u coloniă austriacă. Câtă de multă cumcâ i-ar plăcri şi politica lui financiară şi ad- apasă Pe popor0 dârile, o dovedescă nenumăratele exe-ministrativâ, asta n’o spune cu nici unu cuvântă, Jcufiuni- Deticitulă trece adî peste 2000 miliăne capitală, ba ce e mai multă, elă este aşa de seriosă în|^r*n noua ieSe municipală confiscă autonomia ,fn fav6-judecata sa asupra financeloră, încâtă numai ojrea dşpanului. Justiţia se află într o stare de plânsă, nuanţă îlâ desparte de oposiţiă. Cu ce puţinăI Libertate nu esistă la noi. Frăţietate nu esistă atji. ifas-încredere se adresriză cătră guvernă preşedintele se*s	wnfe&iunile suntu persecutate,0,
camerei magnaţiloră, când tjice, că „dâcă gu-J	Mediaşu au de gândă guvernamentalii să can-
vernulă va avâ ună plană şi o direcţiune hotă-1 dideze pe generalulă în pensiune Mangesius. Ună contă şi dâcă o va urmări pe acâsta cu-o consec-| resP°ndentă ală lui „Sieb. Deutsch. Tgbltt“ ^ice că Man-ventă rigorositate,u se p6te spera că viitorulă fi-jSesius ar fi spusă că stă pe basa programului naţional nanceloră ndstre se va întemeia cu	preţulă de	sâsescO, şi aştăptă	ca candidatulă să se ţină de vorbă,
nouă „jertfew. După o administrare	de 12 ani,	LmtecAaw	secretarulă	de stată Berzeviczy şl-a
acâsta este o aspră critică. Dâr eşti o lecţiunel desvoltată programa. După ce a vorbită multe şi mă-meritată. — Să înţelâgă acâstă naţiunea. Şi dâcă runte despre isprăvile guvernului, ajunse şi la inslruc-nici acum n’ar înţeîege-o, ca mâne o va păţi. viunea publică, pe tărămula căreia suntă importante pro-Câci dâcă viitdreâ dietă va fi numai	continuarea	bleme	de esecutată. Anume	seminariele învăţătorescî
dietei de acuma, atunci şi politica erei lui Tisza se	P^ovedă cu	internate.	Privitoră la instrucţiunea
va fi numai urmarea politicei de pănă acuma: | confesională, ijise elă, statulă nu p6te renunţa la drep* reacţionară, arbitrară, fâcătdre de datorii, risipi I tul& s^11 de a înfiinţa scâle de stată acolo, unde ceră t6re şi lacomă." -	,	împrejurările. Pe tărâmulă, educaţiunei femeei, tjise că
„Şi bunulfi Toma Pecby cântândă isprăvileIn’aa nevoiă de femei învăţate, ci de »bune patriote", săvârşite ale actualei diete, n’a întârziată a ac- E necesară să se înfiinţeze iqternate pe lângă schele centua, că cele înşirate de dânsulă „au pretinsă medii, să se înmulţăscă diferitele scăle şpeqiale, să se f6rte multe şi mari jertfe în bani." F6rte ade- înfiinţeze cela puţină încă o a treia universitate. De vărată, dâr este totodată ună documentă de pu- progresele culturale aternă viitorulă naţiunei şi ală sta-ţinâ prevedere. Şi cum vine, că amiculă lău- tului nostru, căci naţiunea năstră, după tăria ei nume-datului guvernă Tisza se pronunţă astfelă: „pănă rică şi după situaţiunea ei politică, nu e atâta chiămală acum numai esperţii şi specialiştii au fostă în a av^ nisuinţe de putere, câtă mai multă „a mijloci cul-stare a câştiga deplină î-umină în afacerile finan- tura vest-europenă în Orienta* (?). In momentulQ, în care ciare ale Ungariei, de aici încolo va urma ună J am uita acăsta chiămare a ndstră, său amă lăsa să periodă în care fiecare cetăţână ală patriei valtrecă o parie din ea în mânile altora, nî ajmă pusă în vedâ clară, cum stau şi cum se conducă finan- jocă viitorulă şi esistenţa năstră. Ministrului de a^H-a cele ndstre." Cu alte cuvinte acâsta este recu- succesO a da progresului culturală ca totală „timbrulă ndscerea oficială a faptului, că de 12 ani încăce naţionalii.* A imprima acestei civilisaţiunl, la caţ*e lu-suntemă Amăgiţi, dâr ei promită, că nu o voru crămă noi, timbru naţională nu numai e ună .dreptă (?) mai face, după ce nu mai potă. Peutru încre- ald nostru, ci şi o datoria cătră noi înşine, cătră pme-derea ce le-a dat’o timpă de 12 ani, au înşelată nime(?) şi cătră posteritate (?). Noi nu împilămă nici o naţiunea 12 ani, acum .însâ promită îmbunătă- limbă (?), nici literatura şi cultura vre-unei naţionaIitâjţI(?)f ţire şi ceră pentru alţi 5 ani încredere, bani şi der nimenea nu ne păte detrage nouă, Magţjariloră, credită dela celă înşelată."	dreptulă(?) de a cuceri acâstă ţâră, pe care au cucerit’o
„La noi tote suntă cu putinţă. Nicăirî pe odată strămoşii noştri cu sângele loră, şi aj^doua-pră nu-faţa pământului nu s’ar suferi ună asemenea lucru, numelui ungurescă, spiritului ungurescă, cu prestigiulă Şi acesta este a patra dietă, care crede guver- nostru spirituală (?), de a o |lumina cu ^strălucirea cub nului Tisza şi este păcălită de elă. Acum va turei şi sciinţei nPstre (?). (Vorbesce par’că n'ară mai alege naţiunea pe a cincea. Ne-amă bătută pe fi p’aicî decâtă numai viţă de a lui Atila, care sS ,fi( noi înşine în modă constituţională şi acum ceră | mâncată cultura şi sciinţa cu lingura de buqăţăriă., continuarea acestei politice. Absolutismulă n’ar|— Redţ) fi cutezată sâ facă cu noi ceea ce a făcută dom-
nirea de partidă constituţională — quosque tan~\	Din dieta ungară.
dem	I
....„Era dela 1875-1887 va fi în veci mar-l In ?edin'a dela 23 Maiu a oaD,erei deputa'ilori1’
cată în istoria maghiară. După era lui Szechenyi, Iministrula Ti8f a r6apunaa, ja urmălârea inlerpelare ce Kossuth, Deak, Andrassy a urmata era Ini Tisza. i_a adre5at 0 epulatu a '
Fiecare îşi are imprimatO timbrulu ei. Era dini ,A prio,iia guvernula ln',1,are ofic,ală de a part’-urmă n’a fosta, era avântului naţionala. Sem-|cipa.la <*posiţiuma din 1889 tn Parisul DM da, ce nula ei caracteristica e stabilismulâ şi corup- P03H'une are g*nda să ia guvernula faţă eu eaî“ tiunea “	Ministrulă-preş. Tisza: Invitare amă primită prin
. „Ori ce arscâte la ivâlă alegerile, şi era lui ministrula de «sterne. Wr desele esposiţiunl uuiveisale Tisza şl-a trăită traiulă, s’a usată. Acâsta o V?au Per(^ut0 ^,n impoftanţa de mâi nainte. De altft sâmte însuşi guvernnlă şi partida şa, Diua e I Parte participarea ^in partea statului lă asifelă de espb-pe sfârşite, s’a făcută sâră şi după ea urmâză s,ţ'unî e împreunată cu mar! cheltuell şi raportările ndptea "	InPstre materiale stau rău. De aceea ne-amu decisă a nui
------------ I lua parte oficială. Naturală, că singuraticiloră le stă1 în ‘
•,	voiă-liberă a participa şi guvernula îi va sprijini, Intra
Mişcarea, electorală.	câtă e posibila acâsta fără jertfe din partea statului^*
Partida independentă ungurâscă a ţinută în PeştalRogă a mi se lua râspunsulă la cunoscinţă. o «dunăre, în care candidatulă ei pentru cerculă cen- Ignaz Helfy nu e mulţămită cu motivele ce le tralfi ală oraşului, Alexius Gydrg, îşi des voltă pro- aduce guvernula în sprijinulă neparticipării. Aici suntă grama:	alte motive în jocă. Germania şi Italia au refusată a
^ Partida - sa — cjise Gybry urmăreace scopulă participa, Cr* Rusia nu. Pasulă guvernului e fărte greşită |
Nr. 108.
GA âETA T&ANSELVANIEI.
1887.
e o demonstraţiune contra 'Franciei. Dâcă Germania refusă Invitarea, âr Rusia o primesce şi acum şi noi o respin-gemă, cu acesta demonstrâmă contra căruia e îndreptată alianţa puteriloră centrale. Nu ia răspunsulă la cu-ooscinţă.
Ministrulă lisza apără din nou decisiunea guvernului. Nu suntă bani, şi prin urmare nu merge ca Ungaria să fiă sărăcăciosă representată la esposiţiune. Nici Anglia nu ia parte. Amă o Incunosciinţare oficială că nici Rusia nu va lua parte. Prin urmare dâcă ne-amă duce acolo, n’amă avă măcară bucuria, d’a fi împreună cu Rusia. (Viă ilaritate ’n drâpta.)
După ce mai replică şi Helfy şi ărăşî Tisza, făcăn-du-se hazfi în contulă Rusiei, răspunsulă ministrului fu luată la cunoscinţă.
Totă în acâstă şedinţă, deputatulă Kamjathy a a-dresată următârea interpelare:
„E aplecată guvernulO ca, în scopulă asigurării curăţeniei şi legalităţii viitâreloră alegeri dietale, neamânată să dea o ordinaţiune, prin care fie-care, funcţionară ală statului şi administrativă să fiă avisată a nu lua asu-pră’şl în mişcările electorale nici ună rolă conducătoră şi să se ferâscă de ori ce amestecă, la care nu e chemată?*
Ministrulă Tisza răspunde, că nu p6te înfrica dela esercitarea dreptului de alegere pe funcţionari prin ordi-naţiune. Şi apoi espresiunea „să nu j6ce rolă conducătorii" pâte duce pe mulţi în rătăcire, fundă prâ generală. A lua parte la alegeri, a’şl da părerea şi nu numai a vota simplu, e liberă orl-carev
Komjaihy <Jice că unii viceşpanl funcţionâză ca preşedinţi de partidă şi folosescă puterea loră spre a abate pe singuratici dela convingerea loră. Şi pănă să ajungă plângerile la ministeră, alegerile s’au terminată de multă. Nu se cuvine ca viceşpanulă ori solgâbirăulă să ia parte la corteşire.
Ministrulă lisza răspunde, că viceşpanii au funcţionată la tâte partidele ca preşedinţi de partidă. Elă nu p6te lua răspunderea, că ce (j*ce la alegeri judele ori notarulă satului.
Răspunsulă ministrului s’a luată la cunoscinţă. Din elă se p6te convinge orl-cine, câtă de .curate" şi „legale" au să fiă alegerile.
Vandalism!!.
Privitorii la scirea ce amă dat’o despre comuna românâscă Coşteiu, că o „fericescă“ doufi companii de cătane şi patru esecutorl de dare, „Budapester Tagblatt“ publică o corespondenţă, din Vârşeţă, din care es trage mă urmă-târele:
Ună actă de violenţă ne mai pomenită ţine în iri-taţiune paclnica poporaţiune a cercului nostru şi umple cu drăptă indignaţiune pieptulă fiesce cărui bună patriotă. Nenorocitulă nostru comitată, e expusă volniciei fără de margini a unei elice importate. Sărmanii 6-menl se rugară în nenumărate petiţiunl prea umilite cătră Inaltulă ministeră de interne, ca să le ajute şi să-i scăţă din năcasă; pănă astăzi însă zadarnică a fostă aşteptarea unei resoloţiunî.
In marea şi frumâsa comună românăscă Coşteiu s’a întâmplată, suntă vre-o câteva săptămâni, că primarulă comunei a fostă împuşcată şi rănită in (jiua mare. De vreme ce acăsta s’a întâmplată în comună şî în presenţa mai multoră locuitori, ăr făptuitorulă nu s’a putută afla, s’au luată măsuri, care mai pre susă de tâte suntă re-voltătâre. S’a ordonată asupra comunei o formală stare de asediu. Prin ună ucasă ală viceşpanului aprobată de comisiunea administrativă a comitatului Timişă, s’au trimisă la Coşteiu două compănii de soldaţi, şi să nu credeţi că aceste compănii s’au cerută dâr din apropiatele oraşe, Biserica Albă şi Timişâra, nu! ele au fostă comandate din Seghedină cu specialulă ordină, ca la a-ceştl „suspecţi" să se încuartireze câte 4 pănă la 6 6-menl. Totdeodată s’a începută încassarea prin esecuţiă a speseloră pentru acăsta paradă costisitâre, cu tote că cestiunea, că cine anume are să supârte spesele, încă nici că s’a pusă la discuţiune. Din precauţiune, celoră executaţi nu li se dau gazetele. Cu aceste însă, măsurile invenţioşiloră nostrii administratori comitatensl nu au secată. La ordinulă amintitului vicişpană au fostă arestaţi 60 „bănuiţi* fără nici ună temeiu, şi au fostă răpiţi de libertate pentru mai multe (}ile. Aceşti bănuiţi — între cari suntă a se înţelege cei mai bogaţi poporani din Coşteiu, dăr cu vederi oposiţionale — fură duşi în tâtă săra la casa comunală, pentru a petrece nâptea In pivniţe şi poduri, îndesuiţl ca oile; siguranţa fetneiloră şi a feteloră acestoră nefericiţi erau încredinţate căta-neloră din Seghedină. Insă n’am ajunsă încă la sfârşită. Vă^ăndu-se, că prin astfelă de mijlăce ruina totală a nefericitei comune încă nu este asigurată, s’au comandată de cătiă părintesculă comitet Q administrativă 4 executori de dare la Coşteiu, cu strictulă ordină, ca acum pnm&vâra — când bietulă ţărână nu scie de unde să-şi ?âstige pftnea de tote tjilele — să se încasseze tote restanţele de dare din comună. Haita slobozită rimă în
trupulă bietei comttne cu o ne mai pomenită desconsiderare ; cai, care, mnelte agronomice, tâte li se iau bietului ţărână şi se transportă fără motivă, şi elă o silită vecjăndu-şî cu ochii totala ruină să stea şi să se uite cu mânile încrucişate şi cu ochii plini de lacrăml, cum se întâmplă tâte aceste! Da, ni s’au istorisita caşuri, că onoră restanţierl li s’av. luaţii patulă şi perinile pe care se odihneau bolnavele femei! Ţi se ridică părulă în capă vătjândă o astfeltt de procedură, ce nici chiar Turculă nu a întrebuinţată)! Aşi pută să înmulţescă seria fărăde-legiloră comise în secolulă umanităţii de cătră ună guvernă, care nu numai că se nurnesce constituţională, dăr chiar şi „liberală*, terorisărl ce caracterisăză trista epocă a evului mediu, dăr credă, că onoratulă publică îşi va pută forma din cele (jise pănă acum o ideiă exactă despre aceea, cum se .administrâză" la noi, cum se pro-movâză la noi bunăstarea poporaţiunii dela ţeră şi prin ce mijlăce se caută a se câştiga simpatiile pentru idea de stată maghiară.
SOIRILE PILEI.
Din Tohanulă vechiu suntemă informaţi, că vre-o 180 indivizi se gătescă s£ emigreze în România din causa miseriei şi greutăţii oră mari, pe cari nu le mai potfi purta. 0 parte din aceştia şi-au şi scosă paşa-părtele. — La „mare fericire" are să ajungă ţâra sub stăpânirea ungurăscă!
—x—
D-lă deputată F. Babeşu a adresată în cameră o interpelare relativă }a inundările din Bănată. Interpelarea — lipsindu-ne spaţiulă — o vomă publica în nu-mărulă viitoră. Aci observămă numai că , după cum spune, Însuşi >Pester Lloyd,* pe guvernă nici capulă nu-lă d6re de comunele bănăţene ameninţate de Timişă şi Bega; stăvilarele s’au lucrată tâmna şi ărna, cănd pământulă e degerată, prin urmare s’a lucrată râu. In Gebza a condusă lucrările de apărare ună ingineră cam surdă, care nu scia nici limba germană, nici limba aces tui sată: cea română. — Minunată guvernă 1
—x—
In „Pester Lloyd" dela 27 Maiu cetimă: „O interesantă certă bisericâscă se resolvâ definitivă acjî (26 Maiu) înaintea senatului civilă II ală* curiei reg. E procesulă ce l’au intentată aderenţii români ai bisericei gr. or. din cetatea Braşovului, numită Sfânta Treime, ca să li se re-cunâscă deplina paritate liturgică, administrarea comună a bisericei, a averii şi bunuriloră bisericescl şi fundaţio-nale. Patru ani a durată acestă procesă. Sentinţa tablei r., care respinse cererea acusatoriloră, fu aprobată de curiă. Motivarea sentinţei tribunalului supremă se ba-săză, deviândă de sentinţele instanţeloră interiore, pe principiulă autocefaliei, după care, considerândă că fundatorii bisericei şi ai bunuriloră bisericescl au fostă Greci, administrarea acestei biserici şi a bunuriloră ei se cuvine numai credincioşiloră greci. “ — Vomă reveni.
—x—
Corniţele Bethlen Geza a raportată în adunarea de primă-vără a comitetului comitatensă din comitatulă Turda-Arieşu, ţinută la 24 Maiu în Turda, că în de-cursulă anului a emigrată cu paşapârte legale 98 indivizi, dintre cari nouă părţi au trecută în regatulfi României. S’au născută în acestă comitată în decursulă anului 30il copii, 2918 fete; au murită cu totulă 4149 Cres-cerea e de 946 copii, 894 fete. Mai multă ca toţi se înmulţescă Evreii, la cari numărulă născuţiloră face 65% mai îndărătă ca toţi stau în privinţa acâsta greco-orien-talii. — Se vede că de traiulă celă bună sub stăpâ nîrea ungurăscă.
—x—
Ni se scrie din Deva: Corniţele supremă, în cuvântarea, cu care a des :hisă adunarea generală a comitatului „Huneddra* în 24 Maiu a. c. st. n. între altele şl a esprimată părerea de rău, că o mare parte din locuitorii acestui comitată, faţă cu alegerile de deputaţi, s’a pusă în reservă (a se înţelege Românii;) şi că ura şi certele personale (a se înţelege partidele maghiare) de multe ori impedecâ mersulăj naturală ală afaceriloră de interesă publică. Doresce stăruinţă la o înţelegere perfectă. — Mai departe a adusă la cunoscinţă, că Maiestatea Sa Implratulu-Rege, cu ocasiunea manevre loră de t6mnă, este decisă a onora comitatulă şi propria-mente oraşulă nostru cu Prea înalta Sa presenţâ. — In urma acestei ultime îmbucurătâre enunciaţiunl, s’a esmisă o eomisiune, cu însărcinarea, de a pregăti cele de lipsă pentru primirea corăspuntjâtâre a Prea înaltului 6spe. — Obiecte de însemnătate n’au fostă."
—x—
In Vâlcele (Elopatak) s’a deschisă la 15 Maiu n. oficiulă telegrafică pentru timpulă băiloră.
—x—
Ministrulă ungurescă ală lucrăriloră publice şi co-municaţiunei a prelungita încă pe ună ană concesiunea dată deputaţiloră Gabriel Ugron şi Daniel jun. de a face lucrările pregătitâre pentru o cale ferată locală dela Odăr-
heiulă săcuescă prin Zetelacă, Ilia-mureşiană, CarcifalenI, C.-Sereda, Sepviză pănă la Ghimeşă.
Cetimă în „Peşti Naplo": „Locotenentulă din regim. de inf. „Dopfner,< Emil Wîeser, cu ocasiunea unui eserciţiu acum câteva <jil® se răsti la oficerii cari vorbeau unguresce cu cuvintele: „Cine vorbesce aci betya-reşce?* Oficerii tăcură, dâr în casarmă locţiitorulă de oficeră Franz Tegze căută pe locotenentulă şi ’i tji.se: „Dăr cu t6te astea mănânci păne ungurăscă I* Din acest timpă domnesce între amândoi o mare încordare şi mai alaltaerl loct. Wieser chemă pe locţiit. de oficeră la raportă, învinovăţindu-lă, că s’a îmbătată îq timpulă eser-ciţiloră. Tegze se provocă la întreguiă regi mentă, care a fostă martoră că elă în timpulă pausei a beută numai o jumătate de litru de vină amestecată cu apă ; de altă parte locotenentulă ilă urăsce de când cu ultima sa esprimare şi acusarea e o urmare a aceleia. Cu t6te astea Tegze fă condamnată de colonelă deocamdată cu aresta în casarmă, âr în contra locotenentului s’a pornită cercetare." — In acâstă afacere, deputatulă Mada-rasz- a adresată ministrului-preşcdinte o interpelare în cameră.
Inundări în Zarandft.
Zarandu, 22 Maiu 1887.
In (jiua de 20 Maiu n. c. şi iu nâptea următâre a plouată fârte multă în întregă Zarandulă. Din acâstă causâ în nâptea dintre 20 şi 21 n. 1. c. s’a pornită curgerea apeloră, cari au produsă multă stricăciune în multe locuri. Apa a intrată prin case, a nimicită porţi şi căi de comunicaţiune. Bătrânulă Crişiu, fluviulă principală, a eşită din alvia sa, inundândă şi formândă in unele locuri o lăţime de câte 600—1000 paşi. Opidulă Bradă eri fotă era în apă. Apa a intrată chiară şi în odăile din partere. Mari stricăciuni au făcută apele în Baiţa şi în Halmagiulă mare, precum şi în mai multe comune văile laterali. Eri, pre malurile Crişului, locurile cele mai productive cu sămânâturl, tâte erau sub apă, mai multe mii de jugăre. Astăzi a începută apa a ma, scădâ. Comunicaţiunea poştală între Deva, Băiţa, Bradă, Baia de Crişiu şi Halmagiulă mare a fostă întreruptă. Se pâte, că nici astătjl nu vomă căpăta poşta. Dauna este forte mare, care nu se pâte calcula. Bătrânii <jică, că din 1868 n'a fostă Crişiulă aşa mare, ca cu acâstă ocasiune, nici apele n’au făcută aşa mare stricăciunei ca acum.
Anulă altcum pare a fi destulă de productivă, ve-getaţiunea este satisfăcătâre. Cereale, pâme şi nutreţă vomă avâ în măsură neaşteptată, dâcft cumva ploile nu voră ţinâ multă şi sămănăt urile de pre sub apă se voră ridica.	C. o.
Lista de subscripţinne,
deschisă de „Gazeta Iransilvaniei* pentru comunele ro-
mâne din ArdSlu nenorocite prin incendiu şi	inundare.	
Au mai îucursă dela do mnii:		
Chrisly Ovanes fii		5	fl.
Nic. Racoţa, medică de cercă în. . .	•	• ■
Şeica mare		5	fl.
George Proca din Râşnovă		4	fl.
N. 1. C	, .	3	fl.
N. N. Navrea		3	fl.
N. N		2	fl.
Suma	22	fl.
Adăugândă la acâsta suma din nr. 107		
ală „Gaz. Trans.* . . . , 760 franci şi	50	fl.
(Va urma). Totală 760 franci,	72	fl. v. a.
Le mulţumimti generoşiloră. contribuitori în numele nenorociţiloră, dorindă ca nobilulti loră esemplu sâ afle imitatori pretutindenea.
Trupa teatrală din Ploesci a d-lui Bo-bescu a dată acolo o representaţiă în folosulă incendiaţiloră din Ciugudulă mureşiană. Venitulă a fostă de 451 lei In Ploeşcl s’au subscrisă pănă acum pentru incendiaţi 2300 lei, dintre cari 2000 au fostă daţi de d. Gr. G. Cant ac uz in o.
Salarisarea învăţători loră în Ungaria.
Inspectorulă de şcâle ală comitatului Bistriţa-Nă-săudă, dr. Iuliu Ha vas, scrie ună articulă în ,Kolozsvâr« in care arată, că deşi progresulă unui învăţătoră pe cariera profesiunei sale este condiţionată de dotaţiunea lui, totuşi Ungaria este unulă din acele state, în care învăţătorii suntă mai rău salarisaţl ca ori unde. Havas asigură însă, că cu ocasiunea revisuirei legei pentru şcâlele’ poporale, guvernulă ungurescă de acum îşi va da silinţa, ca învăţătorii să fiă mai bine salarisaţl, rnăcarcă, (jice Havas, se află între învăţătorii confesionali şi de aceia, cari *în bine cunoscutele 4*are a^e naţionalităţitorik strigă în contra guvernului. Havas face adecă alusitwţC
Nr. 108.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
la atitudinea învăţătorilor!! confesionali faţă cu viit6rele alegeri.
In specială Havas arată din datele statistice ale comitatului Bistriţa-Năsăudă, că cei mai bine salarisaţl suntă învăţătorii de stată, între cari se potă pune şi învăţătorii cu plata dela comitată. Aceştia au plata maximă de 950 fl. pe ană, 6r minimulO e de 300 fl., pe când dîn 186 Învăţători, aprăpe jumătate au mai puţină de 300 fl., 6r alţii se eobârâ cu plata în josă {chiar pănă la 30 fl. pe ană.
In acestă comitată 13 învăţători au mai puţină de 100 fl. pe ană şi aceşti 13 învăţători suntă toţi români: 12 de confesiunea gr. cat., 1 de confesiunea gr. or. Dintre învăţătorii gr. or. nici unuia nu are mai mare salară de 300 fl., ăr dintre gr. cat. se află şi de aceia, cari trecă cu salarulă dela 3—400 fl. pe ană; cei mai mulţi însă (28) au 200—300 fl. pe ană, ăr 18 inşi au numai 100—200 fl. pe ană. Nu cu multă mai bine salarisaţl suntă şi învăţătorii sasl.
învăţătorii români salarisaţl din fundaţiunea grăni-ţărăscâ din Năsăudă au 2—500 fl. pe ană, şi anume 2 cu câte 200 fl., 3 câte 250 fl., âr 15 câte 500 fl. pe ană.
Dintre învăţătorii de stată: 3 au mai multă de 300 fl., dăr mai puţină de 400; 7 pănă la 500, alţi 7 până la 600 fl. pe ană; 1 are dela 6—700 fl., 1 până la 800 fl. şi in fine 1 cu 950 fl..
Adecă luândă peste totă : 3 învăţători rom. cat. au la olaltâ 1650 fl, pe	unulă se vine	aşa-dârâ	cam	550
fl. pe ană; 64 învăţători gr. cat. 11,646 fl.,	pe unulă
se vină 182 fl.; 12 învăţători gr. or. 3021 fl., pe unulă se vină 250 fl.; 66 învăţători de confesiunea augustanâ au 28,612 fl. pe ană, pe unulă se vină 434 fl.; 20 învăţători români cu salară din fundaţiunea din Năsăudă au 8650 fl., pe unulă se vină 433 fl. pe ană; 20 învăţători de siatu 11,172 fl., pe unulă se vină 559 fl. Aşa deră ună simplu c^ileră, d. Havas, are mai mare plată ca invăţătorulă română gr. cat., care e şi canioră.
Peste totă constată Havas, că învăţătorii din Ungaria suntă forte rău salarisaţl. In Germania de esemplu învăţătorii dela oraşe	au culă puţină	720 fl.,	cei	dela
sate 480 11. pe ană;	în Anglia plata	invăţâtoriloră	este
1000—1200 fl., în Londra trece până la 1600, ba învă-ţătorii principali au şi pănă la 3200 fl.; in Francia sa-larulă învăţătoriloră merge treptată în susă, dela mini-inulă de 400 fl. la 480, 600, 720, 840 fl.; in Elveţia 320—800; in Italia 200—400; în Rusia 324—405; în Spania 250—1000; in România: îuvăţătorufă dela sate are 432, celă dela oraşe 1080 fl. v. a. şi afară de aceea plata i se măresce după 5 ani de serviţiu cu 15%, după 10 ani cu 30, după 15 ani cu 45 şi după 20 ani cu 60%.
In raportă cu alte state aşadâră Ungaria ocupă în privinţa acăsta una diu cele mai inferiâre posiţiunl. Unii ară conchide din împrejurarea acăsta, că învâţâmântulă In Ungaria s’ar afla într’o stare deplorabilă, dăr, <J*ce Havas, acăsta nu e dreptă, pentru-că Ungaria a întrecută în privinţa învăţământului cu multă chiar şi pe unele din cele mai civilisate state ale apusului.
Ne pare rău că inspectorulă şcolară nu e atâtă de sinceră ca să spună, că banii luaţi ca dare "dela Români se folosescă numai pentru interese specifice maghiare şi. fundă că aci e vorba de scăle, numai pentru scălele maghiare. Prin urmare, Românii şi celelalte naţionalităţi susţină şi scâlele ungurescl şi pe 'ale loră, şi cu t6te astea inspectorulă şcolară n’a găsită cu cale să condamne procederea stăpânirei ungurescl. In asemenea casă mai pdte fi vorba de bune salare la bieţii noştri învăţători?
Nu putemă decâtă să repetămă din nou: tristă misiune culturală!
De lângă Oltâ, 22 Maiu 1887.
Pe când sarcinele publice crescă întruna, ori şi ce isvoră de venite, ce a mai rămasă încă pentru popora-ţiunea autoctonă română, săcă mereu şi sistematice i se detrage în favprulă sţrăiniloră. De s’a arătată ici colo şi câte ună întreprenoră, câte ună arândatoră română, îndată i s’au pusă felă de telă de pedecl, pănă a fostă de-lăturată, său până a fostă ruinată. A fostă în comuna Ucea inferiâră ună magistru poştală română şi omă harnică, Insă nu, ofk fontă bună, stăpânitorii l’au delâturată şi l’au înlocuită in. fană atrăinfi, omă tînărtt, aşa (Jicândă c’nnă băetoiu după placulă loră.
Românii aplicaţi, fiâ în ofioii municipale, fiă comunale, căci la justiţiă mai nu mai avemă, pentru preteste de nimica se suspendă din oficii, se persecută şi se de-lălură, pe când Maghiarrloră pentru cause ponderâse nu li-se atinge nici mâcară ună pără din capă.
Mulţime de plugari români aveau pănă acum puţine venite din cărarea petrişului pe drumulă de stată, asta încă Qr’&u mai putut’o suferi stăpâhitorii şi pentru ca să detragă Românului şi acesta mică venftă, in marea loră „înţelepciune*, au adusă lucrulă acolo, că şi acestă petfişă va trebui să se care pe viitoră prin puterile co-mitatense la lucrulă publică, ca aşa să înfiinţeze ună londă de disposiţiă din care să se facă o cale ferată prin
ţâra Oltului, care apoi va fi în stare a răpi populaţiunei şi celă mai de pe urmă isvoră de venite şi a o aduce la sapă de lemnă. Şi apoi în ună modă tare ciudată se întâmplă t6te acestea, căci în şedinţa ultimă comisiunea municipală a decisă, că renunţă necondiţionată la întreprinderea transportărei petrişului pe drumulă statului, şi cu t6te acestea vice-comitele, fără a mai fi decisă altfelă consiliulă municipală, nl-a dată ordină să cărămă petri-şiulă. Cine îlă va fi îndemnată pe vice-comitele la acăsta şi cum îşi va pută motiva acestă pasă atâtă de necorectă şi neiertată, numai dânsulă va fi sciindă. De ce mai esistă comisiune municipală? Şi de ce se mai conchiamă acăsta la şedinţe, dăcă fiă d. fişpană, fiă viceşpană, află cu cale a dispune în cause de asemenea natură cu propria autoritate şi contra decisiuniloră esprese ale comi-siunei municipali?
Oltenii, ce-i dreptă. suntă 6menî ascultători şi supuşi, însă nu trebue amărîţl prin atâtea şicane, căci (6te mergă pănă la ună locă, se voră deştepta şi ei, se voră folosi în strictulă inţelesă ală cuvântului de drepturile loră legale şi apoi credemă, că nu le va prea plăcă nici domniloră dela putere, dââă li-se va măsura cu acea măsură, cu care măsură ei, căci ori şi cum ar fi, o maioritate română atâtă de împunătâre ca la noi, ba ori şi unde ar fi aceea, purce^ândă corectă, ori şi când pentru atare ţinută va pută să-i facă multă bătae de capă, fiă unui fişpană, fiă unui viceşpană.
Şi după cum se află şicane în susă, acelea se imi-teză şi se comită totă cu atâta indrăsnelă şi în josă. De ţinemă o alegere, fiă aceea şi şcolară, îndată ne po-menimă cu gendarmii la spate, ca la Viştea; de ne în-trunimă ori şi unde, şi în cele mai nevinovate şi ertate afaceri, suntemă suspiţionaţl; ju(Jii comunali ni-se im pună cu puterea şi fără voia n6stră, ca la Arpaşulă su-perioră, Sărata etc., limba română s’a scosă cu totulă din p.-axa oficieloră administrative, aşa încâtă pe lângă multele plage elementare de cari a fostă desă cercetată acestă nenorocită comitată, bântuiţi şi de atâtea neajunsuri şi greutăţi politice, suntemă ajunşi aşa (Jicendă la desperare.
De aceea, ca lucrulă să nu ajungă şi la mai rău, este acum datoria nâstră să ne punemă pe piciore, să veghiămă, să ne folosimă cu conscienţiositate de drepturile ce ni le dă legea şi ori şi ce împilare, vină ea de ori şi unde ar veni, să o respingemă fără cruţare şi să căutămă să vindecămă răulă din rădăcină pănă nu e prea târziu.
Străinulă te linguşeşte săli te terorisâză ca apoi să te p6tă juca după placulă lui. Să nu le credemă, să nu ne înspăimântămă, să nu ne creâmă noi tiranii, căci celă ce şi-i crează vrednicii este de ei. Să ţinemă contă de interesele nâstre curată românescl, căci ce pdte fi mai dejositoră şi mai durerosă decâtă când Românii în cer-culă Şercaiei alegă ca membri In comisiunea municipală pe ună Gâl Domokos şi pe ună Gâl Tamâs, căruia ui-tatulă de sine Morariu, notarulă din Vadă, îi dădu şi lău-dătoru — vet}! D6mne fricdsa slugă şi lauda stăpânului— ce p6te fi mai neertată decâtă când la Scorei totă Românii alegă pe ună vai de elă Rusz Kâroly, şi cu deosebire ce p6te fi mai durerosă decâtă când vice-comitele Grămoiu, după cum se vorbesce la poruncă, recurge contra alegerei din Recia şi contra decisului inteligenţei, care i-a pusă pita în mână şi lTa apărată de atâtea şi atâtea atacuri, mijlocesce anularea acelei alegeri şi apoi alegându-se pe sine, deşi are vota ca amploiată, a făcută că unulă dintre Românii aleşi mai înainte a trebuită să rămână afară...
Pe 27 Maiu a. c. suntemă chemaţi la şedinţa municipală în Făgăraşă. Ar fi tare de dorita să se presen-teze toţi membrii şi să-i înveţe pe cei prea inerenţi său nepricepătorl, că acestă corporaţiune legală nu este numai o păpuşe, şi că de drepturile ei nu p6te abusa nimenea, fiă acela ori şi cine ar fi.
Oltecmulu.
Afaceri locale.
In şedinţa reprezentanţei orăşenesc! din săptămâna trecută s’au tratată următ6rele obiecte:
0 propunere de urgenţă a d-lui adv. 0 Sorescu şi a altora, pentru înlăturarea meseloru schimbătorilor îi de băiiI din pîâţâ, se va pune la ordinea (Jilei a viitârei şedinţe.
De asemenea punctele privităre la procurarea unui terenîi pentru scăla de căruţată a artileriei şi la cumpărarea unei livefâ lângă VlădenI s’a pusă la ordinea cjilei pe 15 Iunie, âr punâtele relative la vinderea celorit doue case ale oraşului întrebuinţate ca spitale militare şi vinderea morii din Uliţa de lături la ordinea 4’lei Pe 13 Iulie.
Ca bărbaţi de încredere în comisiunea de măsurare a dării s’au alesă G. Schlandt şi I. Vasadi.
Propunerea privil6re la felulu publicării încunos-ciinţâriloru în afaceri economice orăşenesci s’a resolvată astfelă; Comisiunea permanentă sprijini propunerea magistratului, d’a i se lăsa asupra lui felulă şi modulă publicării, cu adausulă ca asttelă de incunosciinţărl, a că-roră publicare e de dorită în t6te 3 limbile ţării, să se publice în aceste trei limbi în „Kronstădter Zeitung“,
dăcă acâstă f6iă le publică pe jumătate preţulă ce ar costa dăcă s’ară publica în !6te trei foile locale. Acâstă propunere s’a primită, âr propunerea membrului Konige» de a se publica în t6te 3 foile locale, a fostă respinsă) (Observămă aci; Gânditu-s’a magistratulă, că nu p6tâ pretinde ca Românii şi Ungurii să aboneze „Kronstădter Zeitung“ anume pentru publicaţiunile orăşenesd? Nu In-ţelegemă nicidecum logica magistratului. Red.)
Proiectulă asupra construirei unei căi ferate vici-nale dela Zernesci la Braşovu şi de aci prin Secele şi Prejmeru în comitatulu Trei-scaune a dată mai multă de vorbită. Concesionarulă contele I. Nemeş cere comunei orăşenesci să subscrie acţiuni de fundaţiune In sumă de
80.000	fl. 0 comisiune de cinci, compusă din d-nii Adam, Schuster, Alexi, Kertsch şi Hintz a studiată cestianea. După părerea comisiunei şi a magistrului forestieră, calea ferată ar fl de mare fblosă pentru esploatarea păduriloră orăşenesci. La aducerea lemneloră la oraşă s’ar econo-misa 32,000 fl., veniturile păduriloră s’ară ridica cu
20.000	fl. pe ană, deârece preţulă lemneloră s’ar putâ pune atâtă de eftină, încâtă n’ar fi posibilă nici o concurenţă. Oficiulă de construcţiune orâşenescă a esami-nată preliminarulă cheltueleloră presentată de concesionară şi l’a găsită corăspun^ătOTă, deârece după calcululă oficiului de construcţiune chilometrulă s’ar putâ construi cu ceva peste 22,000 fl., în vreme ce concesionarulă admite 24,000 fl. Şi comisiunea de cinci găsesce corăs-pun^âtoră preliminarulă cu 24,000 fl. de chilometru. Calea e avantagiâsâ nu numai pentru oraşă şi anume pentru pădurile lui, ci şi pentru comerţulă şi comunica* ţiunea oraşului. Comisiunea recomandă construirea căii şi subscrierea acţiiloră de fundaţiune In sumă de 80,000 fl. — Magistratulă propune să subscrie 40,000 fl, cu con-diţiune, ca acţiunile de prioritate să se p6tă vinde cu 7% şi ca între Braşovu-vechiu şi Blumăna să se con-struescâ o gară de mărfuri, mai departe să se procure acea sumă prin vindere de bonuri rurale.
— Comisiunea permanentă e pentru propunerea comisiunei. — I. Koniges propune a se refusa sprijinirea construirei căii. Oraşulă n’are bani de prisosă. —I. Diick susţine propunerea comisiunei, fiindă aci vorba de binele poporaţiunei şi ală oraşului. — Th. Alexi pentru propunerea magistratului, deârece are temere că celă puţină 10 anî calea nu va aduce folosă. — K. Schnell e pentru propunerea comisiunei. — Chr. Kertsch de asemenea susţine propunerea comisiunei, şi din' con* sideraţiunl economice-naţionale. — 0. Sorescu crede, că calcululă magistrului forestieră e greşită. Dâcă noi plătim pentru încărcatulă lemneloră mai puţină, totă aşa voră face şi alţi concurenţi, şi în urma acăsta preţulă lem-ueloră va cădea. Cu tcSte astea e pentru construire, din motivele economice-naţionale aduse de inginerulă oraşului. — Dr. Fabritius 4«ce că să ne gândimă a procura şi alte mijl6ce bănescl, pentru casulă când nu s’ar aproba de ministeră întrebuinţarea bonuriloră rurale. — Vlagistrulă forestieră Zaminer îşi susţine datele; concurenţi n’avemă; Zârnescii după noulă plană economică nu potă aduce lemne la oraşă; Râşnovulă are ună fârţts mică plus, 6—7000 metri cubici; Săcelele, după pactuld încheiată, nu mai potă aduce multe lemne la oraşă, de ârece plusulă s’a obţinută tocmai din produsulă treime! cedate; pădurile Buzeului suntă departe. Prin urmare nu e târnă de concurenţi. Prin calea ferată amă pută esploata 20,000 metri cubici, în locă de 4—5000 Cfy pănă acum. — După ce mai vorbescă Duck pentru propunerea comisiunei, A. Schnell şi Th. Alexi pentru M magistratului, administratorul economică E. Hintz închei# discuţiunea spunândă, că proiectulă prevede şi o gară de mărfuri între Blumăna şi Braşovu-vechiu, şi o caW ferată cu vaporă prin stradele oraşului cu o gară di, pers6ne. — Propunerea comisiunei permanente fu primită.
După acâsta, s’au primită socotelele fondului orăşâ-nescă ală săraeiloră. Veniturile au fostă 11,298 fl. 43 cr^ cheltuelile 10,016 fl. 25 cr., restulă casei 1282 fl. 18 ov# — S’au votată 4600 fl. pentru construirea adausului la spilală şi pentru procurarea aparateloră de stingere. Cererea postovarului K. Fellmann d’a i se arenda' mâţa, dela Timişălă de josă pentru a o transforma în fabrică, de torsă s’a amânată. — Judelui comunală I. Schneidi? şi primarului Brennerberg ii s’au acordată concedii de . câte 6 săptămâni. — In fine s’au primita modalităţi!»’ ce esecutare relative la schimbulu de pădure încheiată a 1873 cu comuna Zernesci.	.<- •
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
TIMIŞ6RA, 28 Maiu. — Timişulă şi Begâ. suntă în crescere. Timişâra este tare ame-j ninţată.	vi
PARIS, 28 Maiu. — Rouvier a luată asu*’ :>ră’şi formarea cabinetului. Ministru de extern^? va fi Flourens, ministrulă de răsboiu generalul#’ Sausier, Lockroy şi Granet au retuşată a întră în cabinetă, fiind,ă că * ei nu voescă să se dâs£ )arţă de Boulanger.
BRUXELLES, 28 Maip. — Ministrulă dŞ răsboiu conchiamă reservele din 1883 şi 1884|~ fiindă că armata activă nu ajunge să menţin#] iniştea. In apropiere de Cbarleroi a fosţă erp o încăerare sângerâsă între lucrători şi soldaţi f; suntă mulţi răniţi.
ME** Numere singuratice din „ Gazeta Transilvan nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungerw lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui NicolaŞ. I. Ciurcu.	; fi
--------------------------------------------fl,
Editoră: lacobfi Mureşianu.	|
Redactoră responsabilă Dr. Aurel MureţiMiar ■
Nr.. 108.
GAZETA. TRANSILVANIEI
,1887. ■ -----—
Chiranl* U bursa da Viena
din 26 Maiu st. 0. 1887.
RttMKMde aur* B®/« ... 102 12 Unt* de hărţi*1 6“/0 . . 87.90 împrumutul* c&ilor* ferate
ungare................150.50
Amortu&rea datoriei căilor* ferăte de ost* ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— Aîhdrtîfcăfea' datoriei eăi-; loetM atoide ost* ung.
(2-a emisiune) . . . .127 — Amortisarea datoriei căi-lor* ferate de ost* ung.
(S^a1 Omisiune) . . . .115 — Btiâttif1 răvale ungare . .104.50 Bbnavl cu cl. de sortare 1C4.50 Boburi rurale Banat-Ti-
nuş*..................10475
Bonuri cu ci. de Jsortare 104 50 Bonuri rafale transilvane 104 70
104.75
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vin* ung..............99.50
împrumutul* cu premiu
ung...................102.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de h&rti* austriac* 81 20 Renta de arg. austr. . . 82.45 Renta de aur* adstr. . . 11240 Leşurile din '1860	. . . 135.70
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 883 —
Act. băncel de credit* ung. 284.75 Act. băncel de credit* ăUStr.281.70 Argintul* —. — GalbinI împărătesei	..... 5 98
Napoleon-d’orI	.... 10.09
Mărci 100 Imp. germ. . . 62.37 Londra 10 Livrea stetlinge 128.15
Bursa de Bnearescft.
Cota oficială dela 13 Maiu st. v. 1887.
Renta română (5%).	. •
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/®) *
urban
5%)
m,)
W
Cump.
91V.
94—
86«/a
34— 106— 90Vs 103^ 96—
86»/a
Banca naţională a României 600 Lei
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	*	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	14.25
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
vând.
92—
94V«
87V*
36-106V, 91— 103»/* 97— 87 V*
14.75
2.02
Cursulu pieţei Braşovâ
din 27 Maiu st. n. 1887.
Bancnote românescl .... Cump. 8.70 Vând. 8.73
Argint românesc................
Napoleonrd’ori.................
Lire turcescl..................
Imperiali......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6% .
n * n 5°/0 . Ruble RusescI..................
Discontulti ...	»
»	8.60	*	8.65
»	10.00	»	10.07
»	11.35	*	11.40
*	10.35	*	10,40
»	5.93	*	5.95
»	101.—	*	102.- -
„	98.—	»	99.—
»	111.—	»	112.—
7—10°/® pe	ană.

Turnătoria si fabrica de maşini a lui SCHLICK
2—5
Societate pe acţii în Budapesta.
BltirouM cetttfalu: VI. Waitznerring 57* — Despărţâmântulti pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
KAŞlNEIkE DE SlInXiENATU
„TRIUMPH“
patentate ale 1 -u. i ScOtilick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de auru la concurenţa internaţională de pluguri în Hatvas.
#
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schfick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dintâiu, Medalii da auru şi încă alte trei distincţiunî.
Pluguri originale pentru o brazdă ale lui Schlick-$1 Vidâts, pluguri pentru sapă şi moşorole, Extlr-patore etc.
Garnituri de treierată eu vaporii, Garnituri de treierată cu vârtejă (Gdpel.)
Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc.
Preţurile cele mai eftine. — Catalige la cerere gratis şi franco.
m
#


Noutăţi pentru sesonnl1i.de vară!”
Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion&să la
Kovâsznai 4 Keresztesi
Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame
Braşovii (Piaţa mare.)
Udde a sosită de curând* în mare alegere cele mai nouă materii Jde lâhă>pentru rochii, fabricate indigene şl străine, Crepfi şi Cachemiru. î' Mătăsăriă de Lyonfl: Mervelllieu, falie şi catifele pegre precum şi în t6te culorile. Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Satintf de spălaţii, Toii, Zephier şi Oxfbrdurl.
ChifonurY de Benedictâ Schroll, Şirtingu, Julett şi Gradl. Pân-► fării de bumbac* americane în iote lăţimile. Pălării de pae şi garnisell potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi un* bogat* asortiment* de pănglicl in culorile cele mai fine şi frumose. Cel* mai nou „lersey* Talii-Trico şi Cdrăete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de . DlelO şi de mătase. Asemenea tot* felul* de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungii şi dinaintea canapelei Y cu preţuri eftine.
Mbstre se trimită la cerere gratis şi franco.

Celu mai eftină isvorfi
pentru
procurarea de încălţăminte de bărbaţi, dame şi copii
de calităţile şi florinele cele mai solide şi fasdnele cele mai nouă
se află în mare alegere în marele şi noulti magazinu de încălţăminte alu lui
I. SABADE ANU,
Strada Căfdărariloru Nr. 485. (Casa lui I. Sotiru.)
Totâ acolo se confecţion^ză încălţăminte după măsură cu cea mai mare soliditate, promptitudine şi cu preţuri eftine. — Comande din afară se esecută promptă, şi marfa ce nu convine se schimbă.
Asemenea se aia si rufSriă de caHciucu.
Ma de Înotata
în Blumena, lângă podulu de pâtră s’a deschisul
Acesta constă	dintr’unupentru
înotaţii, 2 basinurî spaţiose de scăldată pentru Domni şi Domne, cari nu înbtă, 2 basinurî pentru copii, 2 aparate cu duş*. T6te restaurate cu cetii
mai mare comfortfi.	ţ ^ROIKIES
• •
• Pe lângă cea mai adâncă mulţămită pentru #
încrederea ce ml-a dat’o onor. public* în timp* de 5 8 ani, îmi permit* a-i face cunoscut*, că voiu 9 i deschide	•
Restanratiunea Mehsner j
în nou zidita casă a d-lui Kertseh în diua de 29 • Maiu 1887 şi me rog* se fiu îmbrăţişat* şi în ^ noua mea întreprindere cu aceeaşi bunăvoinţă ca • pănă acuma.	f.
Cu distinsă stimă	$
(Mbeit (Mehsner, 8
restaurator*.	•
im.mm.mhm.mS
:
t
mm
Tipografia ALEXI, Braşovti,