KEDACŢIVHIA şi AnmSIMTRA'ţirNEA t
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe an fi an fi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. RomSjiia şi str&in&tate:
Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
s£ prenumerA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	ilTMUIBEUBi
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsarî nafranoata nu aa prlmaaofi. —Manuaorlpte nu aa retrimite.
Mi 107.
Vineri, Sâmbătă 16 (28) Maiu.
Braşovfi, 15 Maiu 1887.
Cestiunea alegerei unui principe pentru Bulgaria şi crisa ministeriala din Francia suntă adl obiectele principale ale diseusiunei în pressa eu-ropână.
Bulgarii nu mai ajungă a.avâ unu principe, de când li s’a dusă prinţulă Alexandru. T6te stăruinţele loru de a face să înceteze pro-visoriulă periculosă de faţă au rămasă zadarnice. Şi care este causa?
Caus* pentru care Bulgarii nu potii face unft paşti înainte spre consolidarea ţării lorti este atitudinea Rusiei. Nu mai încape îndoială, că Rusia voiesce să ţină încurcate lucrurile în Bulgaria şi de aceea refusă de a consemţi la o combinaţiă său alta, prin care s’ar face finitti provisoriului.
Câtă pentru Germania, Austro-Ungaria şi Italia se asigură, că aceste trei puteri s’au înţeleşii de a sprijini candidatura ori şi cărui principe, care va fi alesti de Bulgari şi va dobândi totodată aprobarea Pdrtei şi a Rusiei. Francia stă, la o parte gata fiiindă a sprijini pe Rusia în demersurile ei,.er Anglia sprijinesce pe faţă nisuinţele regimului actuală din Sofia.
Turcia din parte-i face mereu încercări de a înainta soluţiunea cestiunei bulgare, dâr aceste încercări remânti de ordinară fără resultatti, de-6rece Rusia prin refusulti ei de a lua parte la acâsta soluţiune paralisâză tdte planurile guvernului turcescti.
Toţi din tâte părţile aşlâptă să vâdă ce (Jice Rusia şi cari suntti dorinţele ei în privinţa candidatului la tronulti Bulgariei, dâr Rusia tace şi păstrâză despre t6te intenţiunile ei presente şi viitâre celti mai mare secretă, par’ că ar voi cu deadinsulti să împiedece sâu să amâne soluţiunea cestiunei bulgăresc!.
Astfelti se esplicâ trăgănarea alegerei de principe pentru Bulgaria, cu toţi paşii întreprinşi din partea regenţii bulgare şi a guvernului Sultanului. S’a vorbită în (filele aceste de dorinţa ce ar avâ-o priuţulft Vogoride, nepotulti lui Aleco-paşa, să ajungă Domnă alti Bnlgariloru şi de audienţa ce a avut’o la Ţarulu în acâstă afacere, dâr Rusia se ţine şi faţă cu acestti candidată în cea mai mare reservă şi nu dă nici ună semnă ală voinţei ei.
Mai însemnată decâtu cestiunea alegerei prinţului bulgară este însă pentru momentă crisa ministerială din Francia.
Formarea noului cabinetă francesă întâmpină mari dificultăţi din causa neînţelegeriloru între multele partide republicane ale camerei şi din causa presiuniloră situaţiunei politice esterne. Preşedintele Grâvy s’a adresată mai întâiu la Freycinet, unulă din cei mai distinşi şi capabili bărba,ţi de stată ai Franciei, rugându’lă să compună noulă ministeriu. Freycinet a şi primită misiunea, dâr n’a isbutitu a forma ună cabinetă şi a repăşită. După aceea s’a adresată Grâvy la preşedintele camerei Floquet. Dâr nici acestuia nu i-a succesă a compune cabinetulă sâu, cum se (Jicea, „ministeriulă de împăcare44.
Floquet, se (fice, a întâmpinată mare oposi-siţiune din partea şefiloră partidei drepte, oportuniste şi a centrului stângă din simpla causă, că nu este persână agreată de Ţarulă Rusiei. „Avemă în lume ună singură aliată şi şi pe acela să lă supărămă ?w esclamă unulă din organele dreptei.
Acâsta împrejurare este caracteristică pentru actuala situaţiune în Francia şi totă atâtă de caracteristică e lansarea cestiunei, că âre să între generalulă Boulanger, ca ministru de răsboiu, şi în noulă ministeriu ori nu ?
Generalulă Boulanger este ârăşi fârte rău văzută la Berlină şi oportuniştii din camera francesă, cari dispună de vre-o 140 de voturi, stă-
ruiescu multă ca să nu mai fiă chiămată la ministeriu Boulanger. Cea mai mare parte a depu-taţiloră suntă însă pentru întrarea în cabinetă a fpstului ministru de răsboiu, deârece credă că numai dânsulă este chiămată a duce la finită reformele începute in armată şi fiindă că sciu că Boulanger este fârte bine văzută la Petersburgu.
Intr’o convorbire c’ună redactoră ală clarului „Voltaire44 generalulă Boulanger s’a încercată a se apăra în contra învinuiriloră ce i s’a făcută.
„Ţâra a durmită, (fise elă, 15 ani şi eu am deşteptat’o facându să se renască în armată spiritulă militară. De aceea ţâra are în mine încredere. Ce sunt eu de vină dâcă sa amestecă politica în administraţiunea mea şi unii mă credă absolută necesară pentru continuarea acestei opere, âr alţii mă consideră ca omă periculosu păcii ? Răsboiulu nu-lă dorescă şi nu-lă dorimă, dâr suntemă gata a ne bate decă amu fi atacaţi. “
După tâte aceste este clară, că soluţiunea crisei ministeriale francese nu pâte rămânâ fâr’ de efectu asupra situaţiunei generale politice.
Mişcarea electorală.
Agitaţiunile pentru alegeri au începută cu totă seriozitatea. Guvernamentalii şi orosiţionalii unguri pro mită alegătoriloră marea cu sarea. Cei dinteiu aducO osanale guvernului, cei de alQ doilea îM condamnă. Re-sultatulO are să fiă bătăi şi spargeri de capete la a-legeri.
Din aceste agitaţiuni vomO face cunoscuta publicului româna numai momentele mai însemnate.
In Buda vechiă oposiţionalii au ţinuta la 22 Maiu adunare. David Csilleri propuse în unguresee alegători-lorO să alăgă unO deputata harnica, pcare să facă să nu mai domnăscâ în acela cercâ miseria şi clica. Şi fiind că Budapesta e „neoşe maghiară", Di. Horn găsi cu cale să esplice în nemţesce, că ce a (fisă Gsileri. Can-didatulO Eotvos arată cum la alegeri răsarO ămenii guvernului ca ciupercile, îi scote la ivălâ promisiunile şi duzinele de bande de lăutari.
De altă parte şi guvernamentalii au ţinuta adunare. Alexandru Orszagb, deputatO, (fise că e pentru stata independenta ungurescă pe basa „ideii de stată maghiară». Oricâtă de cultă şi bogată ar fii acestă ţâră — d,se elă — dăcă nu va fi maghiară, s’a sfârşita cu totă constituţio-nalismulă şi lotulă e perdută. Urmară apoi laude la a-dresa guvernului.
Intr’altă cercă ală Budapestei într’o adunare a o-posiţionalilovă vorbi candidatulă Pazmandi: „N’avemă o Curte deosebită, nici diplomaţiă a nostră şi comuni-cămă cu Europa prin Viena; Cetinge şi Belgradă suntă în Europa mai cunoscute decâtă Budapeşta. Tisza ne-a aliată cu o aîtă naţiune ca să nimicimă pe singurulă nostru amică, pe Turcia. Administraţia e rea, organele subalterne facă ce le place, Ună omă a plătită pedăpsă 634 fl. 24 cr., fiindcă s’a găsită ună epure la elă44. 0-ratorulă e radicală şi aderentă ală democraţiei francese, e pentru introducerea votului secretă.
In Oradea'mare guvernamentalii au oferită d-lui Tisza candidatura, cu osanale şi fanfare, de sceea d. Tisza [lî-a dată o masă — dâr nu la toţi ci numai de-putaţiunei, — la care s’au ţinută şi toaste. D-na Tisza a făcută onorurile casei. In comitetulă electorală de peste 160 membri nu e mai nici ună Ungură, ci vr’o 150 Jidovi,, restulă alte neamuri cu nume maghiarisate ori nemaghiarisate şi următorii Români, ală cărora nume sună pe unguresee aşa: Duma Laurân, Marozsân, Beles, Nestor, Netyo, Pojnâr, Pântya, Român, Rezei, Rednic, Vela.
Cerculă electorală Banată-Comloşă a candidată pe secretarulă de stată Wekerle. In deputaţiune — ne spună foile unguresci — suntă pe lângă Unguri şi Germani, Sârbi şi Români. Lui Wekerle i s’a vorbita în unguiesce şi nemţesce.
In Biserica albă e candidată de partida naţionalistă serbâscă Dr. Michail Polit.
Cojocna a fostă surprinsă, pentru prima dată, de visita fişpanului şi lî-a pusă alegătoriloră la inimă, să alâgâ candidata tiszaisfă, dâcă voiescă să se facă vrednici de încrederea şi bunăvoinţa cercului centrală ală comitatului, li-a promisă că statuia se va îngriji pe vii» toră mai bine de scăla de stată de acolo.	•
In Oluşiu guvernamentalii, mai toţi funcţionari, au ţinută adunare şi adv. Bokros lî-a spusă, că numai partida «liberală" e în stare să realiseze problemele statului, şi că Tisza ,va scâte naţiunea din deficite.14
Şi acum, ca să le arătămă aceloră Români, cari îşi dau votulă Unguriloră, cum îi taxâză chiar aceştia, le reproducemă din organulă tiszaistă „Nemzet" urmatd-rele renduri, pe care bine să şi le însemne:
„Cea mai miserabilă corupere e aceea, când se face de nrai nainte târguială, când se pune preţă pe consciinţă şi se face tergă ca asupra recoltei ori a lânei oiloră Ruşine pentru asemenea speculanţi de mandate, dâr mai ruşine pentru alegUorl, cari se privescă pe sine însuşi ca marfă de vendare, cari n’au convingeri, cari in tocmai ca mărfurile din prăvăliă suntă obiecte de vendare. Ce potă să aştepte asemenea alegători? Din partea opiniunei publice numai dispreţă, dispreţă chiar şi din partea acelora, cari i-au cumpărată.»
In cerculă românescă Iosaşt în comit, Aradului nu mai candideză părintele GurbanO, ci Românulă guvernamentală G. Konsfantiny, care a mai fostă deputată altt Iosaşiloră. In comitetulă electorală ală acestui candidată suntă Jidovi, Unguri şi Români, ală câroră nume sună pe unguresee astfelă: Kolozsa (Coloja), Gyermân (Germană,) Koczoj (Coţoiu), Kernacz Onyika (Cârnaţă Onică), Zsurkucza (Jurcuţă), Zsolgya (Joldea), protop. Groza Ianos, Birta Pâter, Popescu Izidor, Rob Miklos, Fehâr Leontin, aceşti trei din urmă funcţionari.
In Bistriţa şi Sighişâra suntă câte doi candidaţi sasi, câte unulă guvernamentală şi câte unulă din parti-dulă poporală săsescă.
Afacerea cu „protestulti“ din Recaşft.
In Nr. 93 ală fâiei nâstre, precum îşi voră fi aducândă aminte cetitorii noştri, amă dată după o fâiă ungurâscă scirea, că alegătorii din cerculă Recaşului ară fi protestată în contra participării la conferinţa din Sibiiu, accentuândă că ei ară sta pe basa programei răposatului „Viitoră“, şi amti adausu, că aşteptămu să dea „Luminătorulu44 lămuriri cu privire la acestă pretinsă protestă, ^tă acum ce lămuriri dă numita f<5iă, Nr. 36 dela 9 (21) Maiu a. c:
Causa cu protestulu trimisă conferinţei din Sibiiu s’a petrecută in acestă modă:
In 7 Maiu, când, se (Jice, s’ară fi ţinută în Recaşă conferinţa ,alegătoriloră români ce aderâză la programa' din Budapesta*, care însă astăcfî e sdrânţă — n}a fostă nici o conferinţă electorală în Recaşă. Nimeni n'a fostă invitată, nimeni n’a luată parte, nimeni n’a cetită convocare pentru acea conferinţă! Va să <}ică, este neade-vără că în 7 Maiu, când s’a telegrafată conferinţei din Sibiiu, ar fi fostă în Recaşă orî ce felă de conferinţă de alegători, şi prin urmare ună neadevără chiară criminală este cutezată afirmare, că cineva ar fi protestată din .Recaşă.
Ce s'a petrecuta însă în cjfiua de 7 Maiu în
Recaşă ?
Adevărata e că în <Jiu3 de 7 Maiu s’a ţinută în Recaşiu ună concertă pentru ^Kultur-egylet“ şi acestă concertă a fostă aranjată şi cercetata şi de câţi-va Români, despre ce s’a cetită şi raportată şi în organufă guvernamentală de aici „Dâlmagyarorszâgi lapok*. Numele arangiatoriloră şi part.icîpanţiloră români nu-lă spu, nemă — de ruşine şi de scârbă. Este deci probabilă, că la acestă concertă se voră fi conţelesă „matadorii* presenţi, ca să protesteze şi să telegrafieze la Sibiiu.
Mai departe âtă ce ni se raportâză Verbală, referitorii lâ numitulă protestă şi ni-se descoperă ca „date positive şi de totă esacte, până la minuţiositate
Adecă îndată după conferinţa naţională din Tiniî-şora, vice-comitele a depeşată d-lui C. Tisza, atragân-du-i deosebita atenţiune la împrejurarea că: „şi^cerculă Recaşiu este representattt în conferinţa naţională». C,
Nr. 107.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Tisza numai decâtO a chiămată la sine pe „ilustritatea sa" d-lă Dr. Gali şi Ta interpelata in causă: ,hât hogy
van.........barâtom*. — „Ilustritatea sa« a plecata de
la Tisza d’adreptula la gara eăilorO ferate, şi d’aci în cercula său Recaşiu. Ce va fi făcutO, ce va fi vorbita cu d-la pretore şi cu marele său partisantO, între patru ochi, — nu se scie; dăr resultatele acestei grandi6se consultări se manifestâză prin următărele fapte complinite şi documentate:
Etă vorbâscă aceste două epistole adresate nouă, pe car! noi aici le citămtt fără subscrieri, ca să cruţămO pe sărmanele victime de ulteriori persecuţiunl, ăr în o-riginalO le voma transpune onoratului comitete centrala din Sibiiu. Şi adecă una domna ne scrie :
„Prâ stimate domnule advocata şi redacloral Er avusei on6re cu d-la pretore cercuala din Recaşiu, C. Lâzâr, care, după ce şl-a permisa a* ml întreba elevii mai vârtosa din „Istoria patriei" şi din limba ungară (maghiară, Red.), m’a chemata la o parte, în chilia mea, cu cuvintele: *am se vorbeseâ ceva cu D-ta." „— Poftiţi, Spectabile, vă stau la disposiţiune, răspunseiu eu. In odaiă ml-a fosta prima întrebare: D-ta şi ipopa aţi fost la conferinţă în TimişăraJ, şi aţi ceruta, frumoşi 6 meni, să-mi represinte şi cercula meu la Sibiiu. Ve<}I, asta ar trebui să ţi-o îndrepţi, şi să te decsiarl ach în scrisQ, că consimţi cu principiile d-lui Gali. De altcum, mî-a d-la pretore, voia vorbi încă şi cu popa. Spu-ne-ml însă, cum ai îndrâsnita să mergi la astfela de conferinţă?" — „Spectabile! Ca învăţătorâ nu vă potO da nici una răspunsa positivâ, căci — o sciu bine — pottt să am vorbe şi neplăceri cu domnii. Ca orna privata Insă, vl-o mârturisesca, am mersa să caută pe voitorii noştri de bine, căci, <Jeu, aşi sta nemâncata la vorbele d-lui Rotariu, care nici elO n’a ceruta alta pentru Români, de-câta bunătăţi adevărata constituţionale şi dreptate. Vă dechiara, tota ca oma privata, am Zisfl mai încolo: stimezO multa persana d-lui Gali, însă — dăcâ am fost la conferinţa naţională, una no pota face: să fiu trădătorii". Am scrisa astea pră stimata D-niei Văstre, domnule redactortt etc. etc."------------
Altă epistolă, adresată nouă :
„Stimate d-le redactora! „In datulO de 26 Aprilie v. (8 Maiu n. Red.) a fosta la mine una individa (Pretorele, după inf. năstră. Red.) după Zisa lui, cu una protocola, dăr a fosta protesta contra conferinţei din Timişiăra, şi mă întrâbă îndată: cu cine tini, cu Gali seu cu Apponyi? — pe acesta din urmă eu nu-la cu-noscâ. Eu, la aucţula numelui celui din urmă, respunda cu Gali, cugetânda: mai bine cu Gali, dăcă nu-i altuia, decâtâ cu, Ungurula acela. Respectivula, la răspunsula data de mine, Z^e îndată: subscrie protocolula, că ţinl cu Gali. — Chiar pe timpula acela a sosita dspele meu, când nici întunerica tare, nici lumină nu era de aprinsa — dăr până am ceruta eu dela preotăsa lumina, res-pectivulâ îmi dă să subscriu protestula la întunereca. L’am subscrisa eu şi uica (unchiula) meu .... învăţâ-torO. Uica meu, după subscriere, se duce în cancelaria mea, unde preotăsa a fosta chemata pe cassarulO com. ca să-la subscrie şi ela, şi cetesce subscrierile şi protestula. Atunci a vă(jut ce amO făcuta noi. Dăr a fosta târziu.
Protestula încă în săra aceea s’a spedatâ, şi noi am rămasâ mâhniţi după îndepărtarea dspelui, uimindu-ne de celaina făcută cu noii — La conferinţa din TE mişăra scriitorulă plecase (dăr a întârziata. Red.) dăr noi suntemâ fideli programei naţionale. La ajutorula nostru în orice timpâ poţi conta, noi cu trupa cu su-fleta suntema pentru D-ta, în ... . (comuna resp. Red.) întrăgă. „Una vă rogO. ... (să nu i se publice numele Red.) alt-cum eu ’sO independenta, cu forţa nu mă păte nimeni face să voleză pentru una candidata carele nu convine intereselorO poporului. Până' la revedere pe câmpulâ luptei" etc. etc. —
fită dăr, cum stă causa cu protestula. Este evidenta şi motivata cumcă s’a comisa o formală crimă, o înşelăciune spre a storce autorisare de protesta, dăr conferinţă de alegători n’a fosta, n’a protestată. —
SOIRILE PILEI.
La finele lui Iuniu — spună foile unguresc! — va sosi în Cluşiu archiducele Albrecht, unde va petrece câteva Zile, ea să inspecteze trupele din jgarnisăna de acolo.
—x—
Ună călătorfi dela Blaşiu ne comunică următărele: „Escelenţa Sa Metropolitulă Vancea a luată cele mai energice măsuri pentru îmbunătăţirea sorţii tinerilorO teologi internaţi în seminarâ; s’a pusă în atingere imediată cu teologii, dela cari îşi primesce informaţiunile, le ascultă tdte plângerile şi numai decâtă ia măsurile de lipsă pentru încunjurarea neajunsurilortt. Tinerii sunto fărte IndestuliţI şi prin acăsta şi puţinele inconveniente de pănă acum au începută a înceta cu desăvîrşire. — In 1 Maiu au fosta chirotoniţl d-nii: 16n0 Peteanu, I6n0 PetranO, Alesândru Bighianâ şi Ioana Burzu."
—x—
Ministrulu ungurescu de comunicaţiune in înţelegere cu cela de interne â ordonata, ca căile ferate să dea bilete de drumO directa la America numai acelora persăne, cari au paşapărte în tătă regula Cu acţăsta crede mi-nistrula că „va mai împuţina* emigrarea.
—x—
Ministrulu ungurescu de comunicaţiune dase în anula trecuta o ordinaţiune maghiarisatăre, care stabilea
1 Septemvre n. c. ca ultimă termina de a-şî însuşi limba ungurescă acei funcţionari ai căilorO ferate, cari la trecerea acestora în mânile statului au fosta ţinuţi în serviciu. Minislrula amintesce acum din nou acea ordinaţiune cu observarea, că terminulO nu se va mai prelungi.
—x—
ComandantulO de corpă br. Schonfeld se află în Braşovu, unde a venita să inspecteze garnisăna de aci.
Mâne, Sâmbătă, va avă loca petrecerea tragerei la ţintă a oficeriloru garnisânei de aici în casa de dare la semna (Schiifzenhaus) sub Tâmpa. Petrecerea se va începe la Orele 47a după amăZl.
—x—
Ministrulu ungurescu de agricultură, industria şi comerţa a concesă, ca în comuna Caţa din comit. Târ-navei-marl să se ţină tSrgă de Ură în tota anula la 7 Maiu şi 16 Septemvre n. In comuna Cristură a concesO acelaşi ministru să se ţină Urgii suplimentară la 31 Maiu
n.	c. în locuia târgului de ţâră ce avea să se ţină la 9 Maiu n.
—x—
In comuna Ernia de lâDgâ Tergu-Mureşului o ţărancă a născuta trei copii gemeni.
La 1 Iulie va apără în Parisă la Felix Alean o nouă revistă medicală întitulată: „Archives Roumaines de Medicine et de Chirurgie", dirigâes par Georges Assaky. Arhivele române vora apără de şâse ori pe anO in fascicule de 80 pagini. Ele vorO avea de scopO să ţină publiculă învăţata în curentula lucrărilora profesorilorQ şi medicilora din România. Printre colaboratorii acestei reviste vora fi între alţii şi d-nii profesori d-rl Felix, Ma-nolescu, Istrati şi dr. Buicliu
—x —
La 23 Maiu n. a fosta prinsa ’in ‘curtea palatului imperiala din Viena unu nebună, care îmbrăcata în costuma fantastica venise în reşedinţa împărătâscă ca să ’şl validiteze pretenţiunile sale asupra tronului ungurescu. Acesta „pretendenta" e unO ţăsătora din Frankstadt în Moravia, anume Pospiech. De acolo a venita până la Viena pe josa. împodobita cu însemnele coronei, cu coronă, cu sabiă şi cu sceptru, Iote făcute de eld din hârtiă grăsă şi din lemnO, cu ordine de cotillon, se duse la paiaţa, ăr de aci ajunse directa — la clinica psichiatrică.
—x—
In comuna Vulcană din comit. Huniădăra nisce hoţi mascaţi au călcata pe bog tulâ locuitorO Ionâ Bruzanâ şi i-au furata 300 fl. Hoţii l’au torturata atâta pe ele câta şi pe mama lui cu unâ vătrara înroşită în foca pănă ce 11-a spusa unde sunta banii.
Poliţia din Cluşiu a condamnate pe unO proprietara de birjî, care a fosta desO pedepsita pentru beţiă, să nu mai aibă dreptula a duce călători timpă de Zece ani. In acesta timpO numai servitorula condamnatului să se suie pe capră pentru ducerea călătorilorO. Magistratul a aprobata sentinţa.
Inundări.
Ni se scrie de lângă Cluşiu, cu data 25 Maiu, că in urina ploilorO din 20, 21 şi 22 Maiu, Someşulă a esundata. Două din trei părţi ale hotarului ţinătorâ de comuna românâscă Juculă nobilă sunta inundate de apă. Tăte sămănăturile, atâta cele de tdmnă câttt şi cele de primăvâră sunta îmolite. Apa curge prin comună ci şi Someşulă; s’au dărîmatO pănă acuma trei case şi D-Zeu scie câte pagube vorO fi mai avuta bieţii 6menl. AstăZî pota să vină esecutorii, căci din acâstă comună nu vorO mai avă ce lua, cum au luatfi anula trecuta.
De asemenea Sebeşulu şi Berinulu s’au revărsata pe întregO şesulă pricinuinda pagube mari. Poduri şi punţi au fosta duse de apă. Secaşulă a inundata fena ţele şi sămănăturile. In Oreştiă locuitorii au căutata scăpare pe coperişele caselorO. Casarmele sunta iso-iate de oraşâ prin apă. Comunicaţia pe calea ferată între Orâştia şi Deva e întreruptă. Multe comune dim-prejurula Orăştiei sunta inundate. Partea de josO a Devei e asemenea inundată.
In Şagă, comit. Timişărei, apa a rupta o parte din cimittrultt româna, ducândO mai multe sicriurî. Coşteiulu e ameninţata de apa Begei. Intre Paraţu şi Celeza e o mare câta veZI cu ochii. Petrumanulu e sub apă, Macedonia a suferita multa, Celeza e nimicită cu totulO. La Hancia, rupându-secanalula teresianâ, au fosta inundate 1000 de jugâre, Unipulă e în apă, Uifalău şi Uilaca suntO ameninţate. Mureşulă a inundata o parte din Lipova.
împrejurimea Mirisleului nu numai pagube din causa apelora a suferita, ci tdte fructele şi strugurii suntâ nimiciţi de grindina ce a căZutâ în mărimea oului de porumba.
Tenşti, 24 Maiu 1887.
Onor. Domnule Redactora !
VăZânda că din tăte părţile se publică prin Ziare tristele evenimente produse de catastrofa revârsârei rîu-rilorO, cugetamO că se va afla careva, care să descrie pe larga şi nefericirea ce a căşunat’o revărsarea valei aşa numită a Joagiului,— care isvoresce în nordula comunei Buciuma, curge pe la Mogoşiu, Remeţiu, Joagiu, StremţO şi Teuşfi, unde se şi varsă în MureşO; neaflănda însă până acum nimica însemnata, îmi permită a Vă relata, că acâstă vale a făcuta, ca şi altele multe, fărte mari stricăciuni.
In Joagiu a dărîmată case, mori şi edificii economice inundânda şi devastânda tota ce-i sta în cale. — Chiar aşa în comuna Stremţa, mai nimicindâ şi podulâ cela nou făcuta de curânda de câtră comitata cu vre-o câte-va mii.
In Teuşiu a năvălită acâstă vale cu o furiâ nees-plicabilă şi ne mai pomenită, a distrusa gaturi de mori făcute cu mii de florini — a nimicită o parte din dru-mulă ţării — a dârimatu mai multe case şi edificiurl economice, inundânda şi nimicindâ V* parte a comunei şi a otarului TeuşO, nimicindâ grădini şi sămănăturile totala; dauna căşunată de acâstă vale este nedescripti-bilă, a măturată sălci, plopi şi pomi de 30—40 ani ca şi când nu ar fi fosta pe acela loca. — Mie mt_a nimicită o grădină, care este cea mai mare din câte grădini sunto în Teuşiu pre lângă acâstă vale — arangiată fărte frumosă, plină de legumi, pomi şi oltoi tineri, ml-a nimicită preste 8 jughăre arate şi sămânate cu cucuruZă şi altele. La multe case întră apa pe uşe şi eşia pe tereştri afară. Părinţii îşi rădicau copilaşii din apă ca desperaţi suindu’i prin poduri, vitele le-au scosO ia ogără, omenii pârăsindu-şi casele s’au mutată la alţii, unde au căpătata adăposta. Tristeţea şi desperarea este mare. Şesulă cela frumosa spre ostula comunei năstre este tota inundata, nu se vedea în 21 şi 22 Maiu alta decâfO tota o apă din drumula ţării pănă în MureşO, care încă a eşitO.
Speranţa ni o punem însă în atot-puternicul D-Zeu, care ferindu-ne de grindină şi alte calamităţi, pentru acelea realităţi şi producte rămase neînecate, singura ne va putea mângâia, dându-ne râde binecuvântate în productele râmase şi atunci d6râ totuşi nu ama fi siliţi a recurge şi apela la ajutăre publice.
0 faptă demnă de înregistrată am să mai aducă on. publică la cunoscinţă.
In urma apelelorO publicate în Z*are referităre la atâtea incendiurl, in 8 a. 1. c. înaintea St. Biserici am făcuta puporului adunata cunoscute durerdselc întâmplări cu atâtea comune şi oraşe nimicite prin incendiu — U-amO făcuta cunoscuta ce datorinţă avemO cei neatinşi de acâstă nefericire faţă cu deaprăpele căZuta în nefericire. Am apelată la mame, muieri, tineri şi bătrâni să contribue care cu ce va pută bareml pentru comuna cea mai apropiată de noi Ciugudă, nimicită mai de tota prin flăcări în i Maiu a. c.
Poporenii cu lacrăml in ochi depărtându-se dela Sf.-Biserică au promisâ că vora contribui. Multa nu am intârZiată, şi veninda acasă am făcuta 4 liste în patru părţi ale comunei, prin cari liste:
1.	D-nii Ştefana Bretoiu cu Ioană Roşiu au colectata 5 HI. cucuruZă, 2 fl. 82 cr. 40 bucăţi vestminte bărbătescl şi femcescl. 2. D-nii Vasiliu Raţă cu Iacobu Popa au adunata 7 HI. bucate, 92 cr. 67 bucăţi vestminte. 3. D-nii Iomalyan cu Jacoba Lucaciu au colectata 3 HI. şi 94 litre cucuruZO, 15 1. mazăre, 2 fl. 90 cr., 28 bucăţi vestminte. 4. D-nii Ioana Boca cu Gregoriu FofctocO au colectata 2 HI. 24 litri cucuruZă, 21 cr., 5 bucăţi vestminte. Suma totală 18 HI. 53 1., 6 fl. 84 cr. 140 bucăţi vestminte.
Aceste ofrande adunate pentru incendiaţii din Ciu-gudO — în 15 a. 1. c. punându-se pe trei căruţe ale marinimoşi'orO cetăţeni din Teuşiu şi ducându-se 4 ămenl fruntaşi le-au acviratO la locuia destinata şi le-au predata spre a se împărţi între nefericiţii Ciugudenl. Dela antistia comunală locală au obţinută urmatorulă Rever su ;
Rever să,
Prin care antistia comunală subscrisă recunăsce, cum că a primita din partea locuitorilorO din comuna TeuşO: 87 Va feldere de cucuruZă, 1 felderă de grâu curata, 4 feldere de făină de cucuruZO, */* feldere de mazăre, 140 bucăţi vestminte bărbătescl şi femeescl, şi în urmă 6 fl. 84 cr. v. a. bani gata, vecturate în nefericita năstră comună Giugudiu.
Esprimându’şI^totO odată în numele nefericiţilorO din Giugudiu mulţămita adâncă pentru mărinimositatea bine făcătăre a locuitorilorO creştini din comuna Teiuşiu.
Antistia comunală.
Ciugudiu, 15 Maiu 1887.
In absenţa d-lui notară	Petru Stanciu, jude.
Radu, adj. not.	L. S.
Spre încheiare nu pota a nu aduce şi pre acâstă cale mulţămita mea, în genere tuturora braviloră cetăţeni din TeuşO, cari deşi mai storşl prin edificarea unet măreţe scăle de fete, totuşi la unâ cuvânta s’au grăbita şi de astâdată a alerga cu dinarulă, spre alinarea multora suflete desbrăcate flămânde şi fără nici unO adăposta
In specială aducO mulţămită domnilorO colectanţl, cari nimica nu au întrelăsată punându-şl tătă ostenâla spre ajungerea acestui măreţO şi binefăcătorO scopO.
Asigurăndu-vă, un. D-le Redactora de deosebitulă meu respecta
sunt cu distinsă stimă
| Stef. Crişanu.
Cluşiu, 8 Maiu 1887. Numai cartea ne păte pre noi Românii mântui.
De câte ori nu auZimO insulte dela compatrioţii noştri maghiari, că suntemă ună poporă, ce fugimâ dă
Nr. 107.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
carte şi urîmă cultura, vrândă ei prin acăsta să ne descopere lumei, ca pe nisce 6menl nevrednici şi fără aplicări bune şi frumăse. Acesta trebue să ne amărască şi să ne indigneze cu atâtă mai vârtosă, căci vedemă că chiar cei ce ne stropescfl cu tină suntă totodată cei ce ne pună nenumărate pedecl fn calea desvoltărei năstre naţionale. Dăr noi, Romftnii, orî-ce ară face duşmanii, totă ne vomă desvolta, totă vomă învăţa, şi vomă învăţa ro-mânesce, căci Români suntemă şi e dulce limba ce o vorbimă, ca sărele sub care trăimă şi mun'mă.
Ungurii nu ne cunoscO, nu ne cunoscă limba, nu trecutulă, nu nimică. Şi apoi celă cc ne batjocoresce e ocrotită de stată, iubită de mai mari şi admirată de ignoranţi. Cui i s’a dată ocasiune să vorbâscă în deosebi cu tinerimea maghiară — viitorimea Unguriloră — dela facultăţile mai îna'te, cu durere se va convinge, că ei batjocurescă totă ce e românescă, — batjocurescă dulcea năstră limbă din carea ei nu sciu decâtă acestea două cuvinte, scrise câtă se p6te de pocită de foile loră : »sze treaszkel*.
Intregă aparatulă publică maghiară e pusă în mişcare pentru împedeearea culturei românesc!. Şcolile năstre poporale ţinute din sudărea poporului — care îşi dă şi celă din urmă cruceră, ce-i rămâne după jucuţelă, suntă uitate cu totulă de stată şi când protopopii şi preoţii noştri se adreseză la superiorităţile civile spre a face ceva pentru şcola românăscă — ele trăgânescă lucrulă, căci nu se potă împăca cu gândulă. ca şi Românulă să Înveţe şi încă românesce. — Mai adaugă apoi ori cine împedeearea învăţăturei prin introducerea limbei maghiare în şcălele poporale şi se va mira că Românii învăţă şi câtă învăţă.
Tote celea espuse se potă aplica şi la şcăla din Cluşiu-Mănăştor, unde în <}iua de jjs. George am participată şi eu la esamenulă şcolariloră şi ală cărei re-sultată pe scuriă voiu să-lă descriu.
La 2 6re p. m. a sosită d -lă protopopă Gavrilă Popă. După ce ună copilă l’a primilă cu o poesidră, d-sa a dată frumăse învăţături copiiloră, ll-a spusă se-şl iu-băscă leg' a şi nămulă, căci numai aşa le va ajuta Dumnezeu, care o pretinde dela noi acesta. £r când copii au cântată „Răsunetulă* lui Andreiu Mureşianu, l!-a adusă aminte şcolariloră de celea ce se cuprindă în acestă raar-seilleisă românăscă, legându le de inimă, că să nu’lă uite nici odată şi să înveţe şi pe alţii.
Răspunsurile copiiloră au fostă precise din t6te stu-diele, cu deosebire însă în cetită şi istoriă copii din Mânăstură au arătată progresă escelentă. I se înveselea omului inima când autjia pe copilite vorbindă despre Rea-Silvia, ăr pe copii despre Romulă şi Remă, precum şi de întrăga pleiadă a renumiţiloră noştri strămoşi. Şi jn urmă, când Marina Hodre, o copilă de 11 ani, rosti poesia: »Eu sum fiică de Română11, ori şi[ce Română a.* fi fostă mândru au^indă pre acăstă copilă cum atestă că română ea, şi ca română voiesce să m6ră.
Lui Haller (primarule Cluşiului? — Red.), în creerii căruia s’a concepută minunata idee a kulturegyleturiloră, nu de multă i-a mai trăsnită prin multe o idee, şi adecă de ce nu? Ungurii nu trebue decâtă să gândâscă pentru ca să şi facă îndată, căci tăie li’să iertate loră în Z^a de astăzi. E întrebare numai, dâcă ce facă e ăre bine făcută şi nu voră avea să se plângă 6re când de acesta?! Vră adecă Haller să se fmpreune sătulă Mânăstură cu Cluşulă, fiindă în imediată apropiare unuia de altulă. Maghiarizarea Mănăsturului e scopulă lui Haller, său, după cum ar Z<ce elă, remaghiarisarea, căci, veZ» ! ămne, Mănâsturenii încă au fostă Unguri cândva, dăr s’au ro-manisată fiindă Cluşulă, celă din apropiere oraşă, româ-nescă! Aşa'să argumentele Unguriloră tăte. Jăce-’şl mendrele Ungurii, noi să ne căutăm de trăba năstră, să jert-fimă câtă numai putemă pentru nămulă şi limba năşiră, Mănăsturulă totă sată românescă va rămână, căci Mă-năstureanulă, întrebată fiindă {că ce e, îţi răspunde că e Romană, nu Română. Gândesce adecă, că prin acăsta va pricepe celă ce’lă întrebă, că elă scie din cine se trage şi e fălosă pe acea sciinţă a sa.
Sciindu le omulă acestea nu păte decâtă să se bu bure când vede, că şcolarii din Mânăstură sciu carte ro-mănescă şi istoriă adevărată, nu schimonosituraj lui Hunfalvi.
Merită onăre şi laudă m. on. domnă parochă ală Mănăşturului şi tînărulă şi străduitorulă invăţătoră Petru Suciu, cari văZ^ndă periclulă din cătrâu vine, s’au ni-suită, şi sperămă că se voră nisui şi de aici înainte a da o bunft directivă învăţământului in şcăla din Mă-năştură.	Staticotu.
Regalele banei renduell
pentru folosirea Casei aflătore pe Postovariu, primită în adunarea generală la 18 Maiu 1887 de secţiunea „Braşovă* a Reuniunei carpatine tranjilvane. (Karpathenverein.)
1. Iutrarea în încăperile II şi III., întocmite pentru mânere peste năpte, e permisă membriloră secţiunei necondiţionata, ără celorlalte persăne numai după pre-sentarea unui biletă de intrare său a unui avisă de permisiune.
2.	Legitimarea, că eşti membru ală secţiunei, se face prin presentarea cartei de membru.
3.	Biletele de intrare, precum şi biletele de dormită se scotă dela îngrijitorulă casei, cele dintâi ă cu
10	cr., cele din urmă cu preţurile ficsate în punctele
11	şi 12.
4.	Avisurile de permisiune se dau din partea di-recţiunei secţiunei gratis pe numele unei persăne său a unâi societăţi condusă de o persănă, care anume trebue nominată.
Acestă persănă garantâză, că persăne, cari nu facă parte din societate, pe basa avisului de permisiune nu voră întră în încăperile II. şi III.
5.	La cerere biletele de intrare, avisurile de permisiune şi biletele de dormită totdăuna trebue arătate.
6.	Celă ce este îndreptăţită a întră în încăperile menţionate, este preferită şi Ia folosirea verandei faţă de persăne, cari n’au îndreptăţire de intrare; escepţiune facă caşurile de ploi torenţiale, baterea petrii şi ninsori vijeliăse.
7.	Cei ce au dreplulă de intrare au şi dreptulă de a cere, ca îngrijitorulă casei să le servăscă din mân cările şi băuturile disponibile cu preţurile fixate în tarifă, asemenea au dreptă a pretinde purtare omenăsă.
Nemulţămirile referităre la îngrijitorulă casei suntă a se petrece în cartea pentru streini.
8.	Celă ce întră în încăperile II şi III este obligată a se înscrie în cartea pentru streini, care se află la îngrijitorulă casei.
9.	Este strictă oprită a face necurăţenia în casă şi împrejurulă ei, a face stricăciune casei seu aparateloră şi mobileloră aflătăre Intrânsa; intensă este purtarea necuviinciăsă cătră cei presenţl, asemenea conturbarea său vătămarea acelora.
Dăcă îngrijitorulă casei admoniază în astă privinţă pe cineva, acela este obligată a-i da ascultare necondiţionată; la din contră se păte dispune imediata îndepărtarea oponentului.
10.	Intâmplându-se a fi cineva dată afară din casă, nu i se înapoiază tacsele de intrare şi cele pentru dormită, nici nu se alterăză prin acelea eventualele preten-siunl de despăgubire ale secţiunii, ale îngrijitorului case său ale altoră persăne.
11.	Mânerea peste năpte în încăperea II (pe pri-ciurî) e concăsă gratis membriloră secţiunii şi persăne-loră prov^Zute cu avisurl de permisiune, ără toţi ceilalţi suntă datori a plăti tacsa de intrare şi peste acăsta tacsa de dormită de 20 cr.
12.	Pentru mânerea peste năpte în încăperea III pe o saltea voră plătii membrii secţiunii dreptă bani de dormită 10 cr.. tăte celelalte persăne peste eventuala tacsâ de intrare încă o tacsă de dormită de 30 cr.
13 Ca rămasă peste năpte se consideră petrecerea fie câtă de scurtă în decursulă timpului dela 8 ăre săra pănă la 5 ăre diminâţa.
14.	Strămutarea salteleloră din încăperea III într’altă locă este interZisă.
Direcţiunea Secţiunei.
f	I
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta IransilvanieP pentru comunele române din Ardelu nenorocite prin incendiu şi inundare.
Au mai încursil dela domnii:
Simeonă Daraiană..........................10	fl.
Safrano & Trandafilides....................5	fl.
Nicolae N. Bidu............................5	fl.
Ioană Duşoiu...............................5	fl.
Fraţii S. Mihalovits.......................5	fl.
C.	I. P............................, . 5 fl.
D.	E. N....................................5	fl.
Suma 40	fl.
Adăugăndă la acesta suma din nr. 106 ală „Gaz. Trans.* ....	760 franc! şi 10 fl.
(Va urma).	Totală 760 franci, 50 fl. v. a.
Le mulţumimu generoşiloru contribuitori în numele nenorociţiloru, dorindu ca nobilulu loru esemplu să afle imitatori pretutindenea.
Coavocare.
In urma decisiunei luate de cătră comitetulă electorală centrală ală alegătoriloră români din oraşulă şi comitatulă Braşovă în şedinţa sa plenară de Vineri 8/20 Maiu a. c. se convăcă alegătorii rornâni din cele patru cercuri electorale ale comitatului Braşovă la o conferenţă electorală pe Z^a de Vineri 22 Maia (3 Inniu) a. c. (Vinerea dinainte de Rosalii) la ora 1 după amâZI în sala otelului Nr. 1 în Braşovă.
Obiectele conferenţei voră fi:
1)	Raportă despre constituirea comitetului centrală.
2)	Raportulă delegaţiloră trimişi la conferenţa generală electorală a alegătoriloră români din Transilvania şi Ungaria, ţinută în 7, 8 şi 9 Maiu nou a. c. despre resultatele acestei conferenţe.
3)	Propuneri eventuale privitOre la organisarea a-legătoriloră români din comitatulă Braşovă şi la esecu-tarea hotărîriloră conferenţei generale electorale a partP dei naţionale române faţă cu viitOrele alegeri dietale.
Braşovă, 14 (26) Maiu 1887. *
In numele comitetului centrală electorală:
Dr. Aurel Mureşianu,	Ştefană Bobancu,
preşedinte.	secretară.
Primiimi spre publicare următărea:
Convocare.
Conferinţa electorală a partidei naţionale române, ţinută în Sibiiu la 7, 8 şi 9 Maiu a. c. a hotărită în unanimitate: a se susţină şi mai departe programa adoptată la 1881, şi respective la 1884; propriamenle a se susţină politica de passivitate pentru alegătorii români din Transilvania, în modă absolută.
Deşi tpresupunemă, că alegătorii români despre memorata hotărîre, prin graiulă inleliginţei ‘locale, suntă d ja încunosciinţaţl şi orientaţi, totuşi avândă în vedere sfinţenia dreptului de alegere şi dorindă, ca cu ocasiunea alegerei de deputată, ce ne stă la uşă, fiăcare alegătoră să p6tă fi pusă în deplină cunoscinţă de causă, amă aflată consulta a convoca pe 23 Maiu (4 Iunie) a. e. la 11 Ore înainte de amâZî, o conferinţă electorală a aîe-gătoriloră partidei naţionale române din cerculă electorală Deva, în cancelaria advocatului Francisca Hosszu-Longină, pentru ca delegaţii conferinţei generale din Sibiiu sâ-şl facă cu graiu viu raportulă loră despre decursulă şi hotărîrile acelei conferinţe, dându-se prin acăsta alegă-toriloră partidei ocasiunea de a se informa despre motivele speciale, cari au îndemnată conferinţa generală a lua conclusulă amintită de passivitate.
Dreptă aceea, alegătorii români din cerculă electorală Deva suntă invitaţi a participa la conferinţă.
(Urmâză subscrierile convocatoriloră).
TELEGRAMA PART. A ,GAZ. TRANS.4
BRADtT, 26 Maiu. — Alegătorii români din cerculti Baia-de-Crişiu au candidată, p<Jl 26 Maiu, deputată dietala pe Petru Truţa cu programa naţională.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIS, 26 Maiu, 98/4 ăre săra. — La o-pera comică a isbucnită und incendiu. E temere, că s’au nenorocită număroşl ămenî.
PARIS, 26 Maiu. — Floquet a refusată misiunea de a forma cabinetulă, deărece nu e în stare a forma ună ministeru de împăciuire democratică. Grrevy a conferită săra cu Frey-cinet.
PESTA, 27 Maiu. — Făia oficială publică rescriptulu regescă, prin care dieta e convocată pe (Jiua de 26 Septemvre n. c. Regele s’a în-torsu asără la Viena.
POJUNtX 27 Maiu. — In urma spunerei mincinăse a unei servităre în serviciulă unui comerciantă jidovă, cumeă era să fiă omorâtă, o cătă de poporă a vrută să dărîme casa aceluia. Poliţia a restabilită ordiuea cu ajutorulă patru-leloră din scdla militară şi de dragonl. Inspectorul ă de gardă Schwingenschlăgel a primită o împunsătură de cuţită în partea de susă a şoldului. S’au făcută mai multe arestări.
PARIS, 27 Maiu. — Camera a votată
200,000	franci pentru jertfele incendiului dela opera comică. Numărulă jertfeloră e de 200.
BRUXELLE, 27 Maiu. — Comitetulă centrală ală lucrătoriloră a adresată guvernului unu ultimatum, în care cere convocarea adunărei naţionale constituante pe basa sufragiului universală. Atunci va urma imediată linişte. In casă când guvernulu pănă Luni a doua <}i de Rosalii nu va satisface cererei, lucrătorii voră trece la acte de violenţă.
DIVERSE.
Regatuld femeiloru. — Femeile din statulă Texas (America) voră avă ocasiă anulă acesta să probeze lumei abilitatea loră în sferile administrative. Unulă din oraşele principale ale acelui stată, anume oraşulă Stokton, va ave ca primară o femeiă, şi întregă consiliulă municipală va fi compusă numai din femei; nici ună bârbată nu s’a presentată la alegeri; candidaţii femeiloră au fostă aleşi cu aclamaţiune. Noulă consiliu comunală se va ocupa cu stabilirea unui apeductă cu alegerea celui mai bună sistemă; elă va mai studia cestiunea subvenţiuniloră acordate companiiloră drumuriloră de feră. După cum se vede, nu le lipsesce femeiloră ocasia să probeze ap-titudinele loră.
Unu oraşă care se mută. — America este de sigură ţăra escentricităţiloră. Astfelă ună Z>arO americană povestesce că oraşulă Baxtes-Springs, din Kansas, făcuse ună împrumută; când cupănele obligaţiunilor!! ajunseră la scadenţă, locuitorii, nevoindă să plătâscă, îşi luară totă ceea ce posedeau, bine înţeleşii şi casele loră, construite de lemnă, şi se strămutară . în afară de oraşă, care de faptă aZI nu mai esistă.
Mt* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvar nieia ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, fi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciurcu.
Edîtoră: Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 107.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
O ursule la bursa de mesia
Bursa de Bucuresel.
din 26 Maiu st. n. 1887.
Rentă de aură 5% . . . 102 12 Şentă de hârtiă 5«/0 • • 87.90 împrumut ulă căilor ă ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104.75
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104,75 Despăgubire p. dijma de
vină ung.................99.50
Imprumutulii cu premiu
ung.....................102.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 81 20 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aură austr. . . 112 40 Losurile din 1860	. . . 135.70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 883 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............5.98
Napoleon-d’orî .... 10.09 Mărci 100 împ. germ. . . 62.37 Londra 10 Livres sterlinge 128.15
Cota oficială dela 13 Maiu st. v. 1887.
Renta română (5°0).	. -
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7%)	-
*	„	»	(5°/0)	•
»	»	urban	(7°/o)	•
>	(6°/o)	.
»	*	>	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austria ce contra a
Gump.	vând.
91 Va	92—
94—	94Va
86»/*	87 V*
34—	36 —
106—	106Va
90 Va	91—
1031/4	1038/*
96—	97—
868/i	87 V*
500 Lei			—
. . 14.25	14.75
iră. . 2.01	2.02
Cursulu pieţei Braşovu
:	din 27 Maiu		st. n.	1887.		
Bancnote român*	‘SCI . .	• •	CllDi	p. 8.70	Vând	. 8.73
Argint românesc				8.60	•	8.65
Napoleon-d’orî ,			. >	10 00		10.07
Lire turcesc! . .				11.35	»	11.40
Imperial! . . .			»	10.35	»	10.40
Galbeni ....			*	5 93	»	5.95
Scrisurile fonc. »	Albina»	6°/o	• »	101.—	t	102.- -
	n	5°/o	• V	98.—	»	99.—
Ruble Rusesc! .			»	111.—	»	112.-
Discontulă		»	7-	-10°/9 pe	ană.	
DOI TAURI
frnmoşl, albi, de doi ani, mari, de rassa
cea mai bună
suntu de vendare
în Cernatulă Săceleloră.
Doritorii să se adreseze la
VASILE PASCU
1— 3	în Cernatu (Hoszufalu).
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămîi pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulu nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi post.aultimă.
D6că se ivescă iregularităţi la primirea (farului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTR VGAZ. III ANS “
TARIFA
anunturilorfl
Anunciuri îu pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori			O 	©_ o
V 11 V b 8 ,,	• • • • • • •	15°|0
9	11 i? n ii ° ii			 o o Gvi
i, „ n 12-15 „				 O o CO
„ „ „ 16-20 „			** O 	o_ o
Dela 20 de repeţiri în susă	.	50°|o
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Mersuhl trenurilor!!
Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I*recle»lii-JKii«8apesta şi pe linia Teiuşii-Arafft^-Hudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealil-Biidapest»
BucurescI
Predealfi
Timişă
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodă
Haşfaleu
SighişGr* ^
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuştt
Aiudă
Vinţulă de susă
Uidra
Caeerdea
Ghirisă
Apahida
Claşin	)
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciacia
Bucla
Bratca
R6v
Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsărhely Yărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
Suda-pesta
Viena
Trenft j Tren
de accelerat persone
7.47 8 24 8 51
9.14 9.51
i 1.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.0! 3.08
3.14 3.5b
5.10 5.30
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
Trenfi
omnibUR
4.16 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
10.55
123
3.24
10.05
2.15
— I	8.001	6.05
Trenft
omnibua
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
8.36
9.09
9.32
10.il
10.51
1216
12.50
1.2	lj
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.28
Budapemto—Fredealii
Trenft
omnibua
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze F ugyi-V âsârhely Mezo-Telegd Rfev Bratca Bucla Ciucia Huiedin Stana Âghiriş GhirbSu Nedeşdu
Cluşin
Apahida
Ghiriş
(’ucerdea
Uiora Vinţulă de susă Aiudă Taioşă Crăciunelă lilaşă Micăsasa tlopşft mie. idediaşă Elisabetopole 3iglş6r& Haşfaleu Homorod Âgostonfalva Apatia Feldidra
Braşovă
Timişă
Predeală
BucurescI
11.oO
11	19
12	30 1.01 106 1.13 1.20 1.41 2X0
2.35 2.48 3.20 336 4.00
4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
Nota: 6rele de n6pte suntă cele dintre liniile grdse.
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
5 40
9.14 9.24 9 41
10 19 11.38 12.18 12.64
1.57 3.11 8.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20
9.34
11.26
.1.38
2,06
2.17
2.40
3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.3^ 5.55 6.07
6.24 6.43
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesd
Tei as ş fi- 7 5'j.ul fi>Bu <1 aţ «st a				Budapesta-Vradft-Teiuşft.,			
	Trenft	Trenft	Trenă do		Tronft de	Trenft	Trenft
	Omni bus	omul bus	personu		persone	de perudne	omnibuR
Teiuşfi	11.24			2.40	Viena	11.10	12.10	—
Âlba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de jjosă	12.30	—	4.21	O (	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	vi A ' / 1Î10K	410	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Aiadft	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	| Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.36	Gyoiok	5 07	6.38	7.58
Bramcîoa	3.23	—	7.02	Pauliş >	519	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-! «pova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Gonopă	6 69	7.37	—
Zam	4,.25	—	¥11	Berzcva	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	llia	8 55	9X8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branidca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	- -
Giogovaţă	7.59	—	il 25	SOneria (]>sski)	10.35	11.07	—
A rad fi	8.28	—	11.39	Orăştiă	îl.11	11.37	—
	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
		—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	,12.29	
Budapesta	—	~ |	8.20	Alba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.06	Tetisşfi	. 1 29	1.41	—
Aradfi-T’âaaîşfira				^Smerfa (Piski) PetroşeM			
	'Î.Veufi	Tssaft de	Trenu		Trenft de	Trenă	Trenă
	o’nn1bn3	persftr.e	mixt		peradne	orsE.'bui	mixt
Arad fi	5.48		6.05	Si®»<5ria	11.25		2.4i
Araduîă nou	-19	—	6.33	Strein	11.58	—	3.25
Sâraeîii-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegti	12.46	—	4 16
¥mga	7.18	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Mercziialva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	8 40;
Ttnfttşfira	9.02	—	9.08	JFetroşeiii	3.37	—	7 12
TIuafşdra-Aradft				Petruşeni—SImeria (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft	1	Trenft	Trenft	Trenă
	peraftne	persGne	omnibua		de pers.	omnibnB	mixt
Timişfira	6.25		5.00	Fetr oscul	1007	—	6.10
Mercziialva		—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Grivadia	11.25	—	7 37
Yingfî	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nemeth-Sâgb	| 8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	i 9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
A	9.27	î	817		1.53	—	10.31