BEI> ACŢIUNEA ŞI ABOTNiaTRAŢIUNEA t
BRAŞQVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unO anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rora&nla şl gtr&in&tate:
Pe anG 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	----------
ANULU L.	ăăuiiniBiLSi
O seriă garmondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltarl nefranoata au ta prlmaaofi. — ■anuaorlpta au aa ratrimltO.
HS 106.
Joi, 14 (26 Maiu.
1887.
Din oanaa S-tei serbători de mâne	nu va
apără până Vineri săra.
Braşovtl, 13 Maiu 1887.
L&sâ^vdă la o parte pentru momentu polemia nemulţâmitâre şi nefructiferă cu (jiarele unguresc!, cari şî-au alesă ca scopu şi ca deosebită chiă-mare de a defăima şi batjocuri necurmată totă ce e românescă în aceste ţâri, voimă să ne ocu-pâmu astăzi cu resultatele muncei ndstre pe tă-râmulu instrucţiunei poporale.
In filele acestea s’au începută esamenele anuale la şcblele ndstre poporale confesionale. Ună raportă, ce-lă primimă din Sălagiu despre esamenulă ce s’a ţinută în protopopiatulu Şam-şodului cu elevii şcblei române din Supurulă de susă, ne dă o icdnă fdrte încuragiatdre şi îmbu-curătdre despre zelulă şi sîrguinţa, cu care preoţii şi învăţătorii noştri, pătrunşi de chemarea loră, muncescă în brazda culturei ndstre naţionale. Asemenea primimă ună raportă despre resulta-tulă esamenului la şcdla din Cluşiu-Mânăştură, pe care-lu vomă publica în numărulă viitoră. Acesta încă ne dovedesce că pe tărămulă instruc-ţiunei ndstre poporale facem Q progrese sigure, cu t6te neajunsurile cele mari cu cari avemă să ne luptămă şi cu t6te pedecile ce ni se pună în cale din partea celoră dela putere.
Este o ideiă fericită ce au avut’o Românii din Sălagiu de a delega din sînulă comitetului despărţământului Associaţiunei transilvane de acolo câte ună membru, cu însărcinarea de a. asista la esamenele scăleloră ndstre poporale, încuragiândă astfelu nobilele şi binefăcătărele stăruinţe ale con-ducătoriloru scdlei şi ale corpului învăţâtorescă, însufleţindă poporulă pentru idea înflorirei şi îna-intărei scdleloră românesci şi îndemnându-lă a’şi da copii la scălă şi a aduce jertfe pentru promovarea culturei neamului românescă. Este cu atâtu mai nimerită modulă acesta de procedere, cu câtă scimu, că în multe părţi suntă trimişi notarii unguresci la scdlele ndstre poporale, ca să controleze progresulă tăcută în limba ungurâscă, şi chiar şi agenţi de-ai Kulturegyleturiloră au cutezată în mai multe rânduri a merge la esamenele românesci, vârându-şi nasulă acolo .unde nu le ferbe 61a.
Bieţii noştri învăţători, neputându-se orienta curândă în asemeni caşuri, nu sciu ce atitudine să ia faţă cu aceşti îndrăsneţi controlori fără dreptu de controlă, şi din causa acâsta se nască de multe-ori cele mai mari inconveniente. De aceea este bine şi folositoră ca, pe lângă conducătorii scdlei, să mai asiste şi câte ună bărbată luminată din centrulă comitatului, care să stea alăturea cu preotulă şi cu învăţătorulă, şi să nu lase ca agenţii nechemaţi să se amestece în mersului instrucţiunei şcolare. Ei cu sfatulă loră frăţescă potă să lumineze pe învăţători, că soo-pulă instrucţiunei ndstre poporale nu este învăţarea limbei unguresci, ci în genere înaintarea în cultură a copiiloră, care nu se pdte ajunge fără cea mai câldurdsă îmbrăţişare a limbei materne.
Este fdrte lăudabilă mai departe interesarea publicului română inteligentă din Sălagiu pentru progresulă scolariloru. Au fostă de faţă la esamenulă din Supurulă de susă toţi fruntaşii din locu şi din giură, ceea ce a servită spre mare încuregiare învăţătorului, copiiloră şi părinţiloră acestora, mai alesă că cei mai mulţi dintre dânşii au dată şi premii celoră mai diligenţi dintre şcolari.
Nu putemă decâtă să lăudămă iniţiativa fruntaşiloru români din Sălagiu şi să dori mă, ca toţi fruntaşii din tdte părţile să păşâscă în urmele loră şi să încurageze prin presenţa loră la esamene şi prin împărţirea de premii, învăţământul nostru poporală.
Numai atunci, când fiecare dintre Românii cu carte şi cu trecere se voră interesa seriosă şi cu tdtă inima de mersulă învăţământului nos-stru şi de desvoltarea scdleloră ndstre; când învăţătorii noştri harnici şi diligenţi se voră convinge, că munca şi stăruinţele loră suntă pe deplină apreţiate şi sprijinite de cătră bărbaţii luminaţi ai poporului; când în fine poporulă nostru se va convinge din esemplele ce i le vomă da şi din resultatele ce i le vomă arăta prin o comună şi însufleţită lucrare pe tăremulu şcolară, că celă mai de frunte interesă ală lui este şcola românescă: atunci putemă fi siguri, că t6te năpastele şi suferinţele voră trece peste capetele ndstre fără să lase cea mai mică urmă.
Pressa austro-ungară
si respunsulu d-lui Tisza în cestiunea ocupărei Bosniei şi Erţegovinei.
ţMarele din Viena suntă unanime spre a declara, că răspunsulă d-lui Tisza confirmă espunerea făcută de ,Gazeta Germaniei de Nordtt, că adecă între Austro-Un-garia şi între Rusia s’a stabilită, înainte de răsboiulă ruso-turcă, o înţelegere
„Deutsche Zeitung* găseşte, că răspunsulă e anti-rusă, căci d. Tisza trebuia să se spele de imputarea, că guvernulă austro-ungară a dată concursulă său unei des-membrărl a Turciei. Fote, adauge diarulă vieneză, cei dela Petersburgă voră ridica acum vălulă ce acopere is toria secretă a Europei orientale.
„FremdenblatP, organulă ministerului afaceriloră străine, vorbindă despre interpelarea d lui Iranyi şi de răspunsulă contelui Tisza, relevăză faptulă, că monarhia nu urmăresce o politică de eompensaţiune în peninsula balcanica. Ocupaţiunea Bosniei şi Herţegovinei nu cau-seză nici ună prejudiţiu relatiuniloră între Rusia şi Bulgaria. Pressa oficiOsă (Jice că istoria preliminâriloră ocu-paţiunei demonstră, că Rusia nu pdte urmări planurile ei în Orienta decâtă numai pe basa unei înţelegeri cu Austro-Ungaria; alt-felă nici nu se p6te. Austro Ungaria repre-sintă idea desvoltării independente a popăreloră balcanice şi acesta nu de egoismă ci de o convingere deplină, că orî-ce altă politică ar ameninţa chiar interesele monarhiei.
„Neue Freie Fresse“ c^ice, că prin răspunsulă său d Tisza confirmă faptele ce voia să le acopere. Austria n’a impedicată pe Rusia de a combate Turcia şi Rusia la rendulă ei n’a împedicată pe Austria de a ocupa cele două provincii turcesc!. Ocupaţiunea a fostă chiar jdela începută ţinta politicei contelui Andrassy.
„Nemzet“ dice că Tisza n’a desminţită pe nimenea, ci a spusă adevărulă. 0 învoială pentru împărţirea Turciei n’a fostă, nici pentru ocuparea Bosniei şi Erţegovinei, căci dăcă ar fi esistată, nu s’ar fi putută opune Austro-Ungaria tractatului dela San-Stefano şi n’ar fi fostă de lipsă să propună Anglia la congresă ocuparea celoră două provincii.
„Budapesti Hirlap11 cjice că resultatulă e: Austro-Ungaria e în profită, pe când Rusia cea învingătăre a secerată nesuccese. Prin complicaţiunl însă, pricinuite de răsboiulă pressei, numai monarhia nostră ar pută perde. Der în acestă campaniă a (fiarelorQ, provocată de mâni distinse, bărbaţii noştri de stată s’au purtată înţelepţesce şi cu moderaţiune, atitudine ce s’a decisă şi prin răspunsulă d-lui Tisza.
„Peşti Hirlap“ istorisesce sceneria esteriără în tim-pulă vorbirei ministrului preşedinte: »In linişte adăncă, cu mare atenţiune s’a ascultată importanta rostire ce a cetit’o Tisza în tonă liniştită. „Bismarckulă nostru totă e omă cu minte — observă Alexandru Korossy, după ce l’a ascultată pănă la sfârşită — dâr după elă urmâză apoi îndată generalulă nostru (alusiune la ministrulă honvecjiloră, care avea să răspundă în cestiunea limbei maghiare în armată. Red. „Gaz.)“ Elă ne e multă mai preţiosă, nu-i aşa vere?“ Aceste vorbe au fostă adecă îndreptate cătră Tibad. Acesta îşi scutură capulă său eelă mare săcuescă (obiceiulă lui era de a se opune) şi cjice următărele: „Da, ne e multă preţiosă, in adevărfl
multă preţiosă; dâr multă mai preţiosă ar fi elă Fran cesiloiă, dăcă şi l’ară pută ei împrumuta dela noi, pentru ca să le procure şi loră puţină stabilitate
„Neues PeUer Journal“ <fice fiâ rea ori bună politica ce ne-a dusă în Bosnia, filă că amă făcută ocupaţiunea în înţelegere cu Rusia ori în contra voinţei a-cestei puteri, acjî suntemă în Bosnia şi Erţegovina, sun-temă şi rămânemă acolo. Ocuparea ar fi însă unfl pe-riculfl pentru noi, dăcă ne-amă îndoi, că dominaţiunea nostră în acele provincii e permanentă, şi dâcă n’amfl fi în stare a ne procura acolo garanţiile morale, c& o vomă posede definitivă.
„Budapester Journal11, 4*ce politica de ocupare a adusă rode bune, esercitămă influinţă în peninsula balcanică, amă devenită putere balcanică. Influinţă rusă în Orienta e sfărâmată, mititelulă Muntenegru e a(JÎ sin-gurulă locă de refugiu ală politicei rusescl la Balcani; esistenţa Turciei e garantată. Asta-i ună mare succesă.
„Neues Politische VolksblatP (Jice că guvernultt şî-a făcută datoria când a spusă Rusiei, că nu p6te admite nici odată stabilirea unei dominaţiunî streine la Balcani.
„Politisches VolJcsblatt* cjice, că lucrurile întâmplate să căutămă a le desvolta favorabilă intereseloră naţionale (maghiare). Nu-i vorbă, multe milidne costă armata din provinciile ocupate, dâr amă pusă sigură pi-ciorulă în peninsula balcanică. Prin acâsta negreşită că e neevitabilă lupta uriaşă între imperiulă Ţariloră şi între monarchia nâstră. Dâr ne vomă susţinâ în posi-ţiunea nâstră. Avemă o bună sabiă pentru apărarea imperiului nostru. De bună voiă nu vomă eşi din Bosnia, şi ca să ne silescă a ne retrage, n’are Rusia nici putere, nici curagiu.
„Peşti Naplo“ 4«ce că Tisza n’a spusă adevărulă. Şi cum era să indrăsnâscă a contesta cele 4*8® de »Nordd. Allg. Z»g".? Atunci s’ar fi mâniată Bismarck şi cu actele pe mâsâ ar fi dată pe faţă întregă istoria murdară. Tisza vorbesce de resultate ca şă’şl justifice ppli-tica. Cum aşa? Nu cumva s’a resolvată cestiunea orientală? Nu cumva e folositdre Bosnia pentru Ungaria? Suntemă asiguraţi acolo contra unora nouă revolte? Nu cumva Serbia şi Muntenegru nu voră fi niciodată inimicii noştri? Ori d6ră e meritulfi nostru şi nu greşâla Rusiei, c-ă Ţarulă a perdută Bulgaria? Nu! Pericululă orientală esistă în aceeaşi măsură ca şi mai nainte. Şi noi ne îrarmăraă contra lui cu cea mai mare opintire. Resu}-tatulă politicei ndstre orientale nu e altulă decftttt, că acum ameninţă pericululă unui răsboiu rusă.
„Egyetertes“ 4‘ce* c& slabă lumină a aruncată Tisza asupra evenimenteloră. Deplină lumină nici n’amfl aşteptată dela elă. Diplomaţia nâstră rareori e în posi-ţiune a se făli cu evenimentele trecute. Scopurile ei suntă învălite de ună întunerecă chaotică. Răspunsulă lui Tisza ne amintesce de acrobaţii, cari oscilâză puternicele prăjini de feră punândă pe privitori în uimire • der prăjina e de curată hârtiă. Răspunsulă nu ne-a făcută mai înţelepţi.
„Budapester Tagblatt“ scrie: Dâcă ministrulă ac-centuâză deosebită în vorbirea sa, că ocupaţiunea s’a făcută numai la mandatulă congresului din Berlină, s’ar putâ spune şi aceea, că înainte de a se fi concipiată ar-ticululă 25 ală tractatului de Berlină dela 13 Iulie I878f steteau echipate la graniţă acele trupe, care aveau să ducă civilisaţiunea în Orienta, Şi să scie, că corpuri de armată nu se potă echipa câtă ai da din pălml. Dâr destulă. Ministrulă mărturisesce însuşi, că s’au făcută tractărî cu Rusia, cu care ocasiune s’a ventilată şi cestiunea unei eventuale ocupări a Bosniei şi Erţegovinei, şi aci e buba. Nu i vorbă, Tisza ’şî-a susţinută posiţiunea, dâr nu va putâ convinge pe nici ună contrară ală ocu-paţiunei despre necesitatea, că Austro-Ungaria trebue să jertfâscă în fiăcare ană sume mari pentru două provincii, care aparţină încă Turciei şi în care continuă â esista dreptulă de suveranitate ală Sultanului, şi care nu potfl aduce nici ună folosă monarchiei năstre, ci formâză jpen-tru ea ună isvoră de perplexităţi.
Nr. 106.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Inundări.
Arieşulă s’a revărsată. O parte din comunele Sân-mihaiulfl superioră, Sânmihaiulă inferioră, Agârbiciu şi Cristurfi, precum şi câmpulă, mai totă, suntă inundate. Mai multe poduri ale căii lerate au fostă stricate şi oo-municaţiunea trenului între Ghirişă şi Turda este întreruptă. Nu se p6te calcula enorma pagubă causată în ierburi, sămănături, distrugeri de poduri, case şi totă fe-liulQ de clădiri economice. Multe vite s’au înecată şi chiar 6menî au căzută prâdă acestei furiose revărsări. Pe drumulfl de ţâră dela Poiana Arieşului se vedea în 21 c. o căruţă întârsă cu râtele în susă, lângă ea ună cală naortO, întorsfl cu piciărele la dâlă. Căruţa era în-cunjurată de valurile apei şi nimenea nu se putea apropia de ea. Cine a fostă în căruţă şi câţi au fostă, încă nu se sciei De Zeci de ani nu s’a pomenită de o revărsare aşa mare a Arieşului. Guvernulă a trimisă deocamdată 600 fl. la adresa vice-comitelui respectivă pentru a-i împărţi ca ajutoră între cei năpăstuiţi de apă.
Deodată cu Arieşulă s’a revărsată şi valea ce trece prin oraşulă Turda. Revărsarea acesta s’a întâmplată aşa de repede, că mulţi dintre locuitorii din jurnlă acestei văi s’au pomenită din somnă, în nâptea de 20—21 c. la 2 6re după metjulă nopţii, cu apa ’n casă, care crescea atâtă de repede, încâtă mulţi s’au suită pe aco-perişulă caseloră, aşteptândă ajutoră, care le sosi numai după ce se crepă de Ziuă. Valea acesta a causată pagube fârte mari în comunele Copandu, Tură şi în ora-şulă Turda. Numai paguba causată prin distrugerea po-duriloră ţinătâre de Turda se socotesce la 10,000 fl. v. a.. De asemenea au făcută apele stricăciuni între Ciucea şi Huedină.
Intre Valasutu şi Deşiu comunicaţiunea pe calea ferată e întreruptă, fiindă stricată linia de apă în mai multe locuri.
In 0r8ştiă s’au revărsată pâraele. Inundarea e a-tâtă de mare, cum nu ’şl mai aducă aminte omenii să fi fostă. S’au dărîmată 22 case şi colibe. Comunicaţiunea cu poşta şi pe calea ferată suntă întrerupte.
Inundarea în Alba-Iulia şi juru
Alba-Iulia, în 22 Maiu 1887.
Onorată Redacţiune! Nu trecură 2 săptămâni de când se întâmplară pustiirele mai multoră comune şi o-raşe prin focă, şi âtă că ună elementă şi mai periculosă — apa — devastează semănăturile de pe valea Mureşului şi a Ampoiului prin ună povoiu ne mai pomenită. Nu numai sămănăturile dâr chiară şi locuinţele omeni-lorfi s’au distrusă şi eri oraşulă Alba-Iulia mai preste tot era acoperită de apă venită din Ampoiulă, umflată în măsură ne mai pomenită.
In nâptea spre Sâmbătă o plâiă mare s’a descărcată în ţinutulă Zlagnei şi pe valea Ampoiului mai în josă, aşa câtă diminâţa pe la 8 6re a sosită unda pre otarulă comunei Bărăbanţi, de unde apoi lăsând ă alvia apei s’a aruncată cu o repeziciune mare asupra subur-biului Lipoveni din acesta oraşă, şi de aici mai departe în suburbiulă Heiuşă, apoi în suburbiulă Maieri, unde ne avândă scurgere, apa s’a dată îndărătă şi a pătrunsă mai pănă în piâţa oraşului încâtă pe la 10 6re a. m. trei părţi ale oraşului erau totală inundate.
Dălogiarea locuitoriloră inundaţi, cari se suiseră prin podurile caseloră a fostă cea dintâiu lucrare şi cu ajutorulă dată de cătră c. r. miliţiă s’au mântuită mulţi 6meni şi multe vite de perire. In t6te stradele alergau bărbaţi cu luntre şi plute împrovisate şi, mulţămită băr-
băţiei desvoltate, perderi de vieţă în omeni şi vite nu s’au întâmplată. Insă graba ajutorului a fostă cu atâtă mai tare recerută, căci în orele de după amâifl deja începură a se surpa multe case — peste 50 la numără — cari anumită îngropau cu sine şi pe locuitorii nenorociţi.
Daunele suntă mari şi simţităre, lovindă în popo* raţiunea rurală română a acestui oraşă, care mai eschi-sivă locuesce aceste trei suburbii ale oraşului — şi mulţi asceaptă ca din causa umedelii să le cada casele de locuită.
Aducându-ml aminte de grelele timpuri în cari tră-imă — nu’mi potă închipui ca aceşti dmeni — deşi muncitori — se p6tă a-şi repara daunele suferite şi a-şî restaura locuinţele loră — fără de a li se întinde ajutoră din t6te părţile ţerei, căci nu au trecută 12 ani de când âră una parte a oraşului avu să sufere de ună asemenea desastru.
In localitate deja s’au începută jcolecte pentru cei inundaţi, dâr nici pe departe nu va pute să aline nea-junsele acestora nenorociţi, din care causă îndrăsneseă a apela la Onoratele Redacţiuni ale ijiareloră române, ca să binevoiâscă a deschide liste pentru contribuire de ajutâre, provocândă publieulă românescă cu dare de mână a concurge spre ajutorarea acestei poporaţiuni, şi în altă privinţă părăsită şi neocrotită,
Contribuirile benevole ce voră întră se voră distribui prin ună comitetă alesă aici în locă.
Nu potă să nu amintescă şi de neajunsurile eomu nei vecine Ciugudulu-mureşanu, arsă în I ma Maiu a. c. şi care cu povoiulă susă amintită a suferită şi în a-grele ei.
Vedemă cum conlocuitorii noştri de altă neamă a-dunâ pe sema celoră nenorociţi din sînulă loră, de ce să nu tacemă şi noi astfelă?...
Ce este mai frumosă şi mai de lăudată — este b nefacerea cu cei loviţi de nemilosele elemente şi ajutorarea loră pentru a pute să se ridice eră la jo stare socială spre folosulă intregei omeniri.
R Patiţa.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta transilvaniei“ pentru comunele române din Ardelu nenorocite prin incendiu şi inundare*),
Redacţiunea „Grazet.ei Transilvaniei 10 fl.
D-lti Diamandi I. Manole 200 franci.
„	Tache	Stănescu .	.300	„
„	Mihail	Gr. Stănescu	100	„
„	Dumitru Ionciovicî	60	„
„	N. N....................100	„
(Va urma.)	Suma 760 franci; 10 fl
D-lti Diamandi I. Manole ne-a adresaţii, răspunZ&idu la apelulft nostru din numă-rulft de eri, următdrea căldurdsă scrisdre:
Braşovu, 25 Maiu st. n.
Domnule Redactoră ală „Gazetei Transilvaniei!*
Vă^endă în 4*arulh D-v6stre do a4I căldurosulă apelă, ce faceţi pentru ajutorarea fraţiloră noştri ţărani din Transilvania, nenorociţi prin incendiu şi prin inundare, Vă rogă să primiţi din parte-mi suma de franci 200, spre alinarea suferinţeloră acestora nenorociţi fraţi.
*) Observămă, că banii, ce se voră aduna pe a-cestă cale, se voră împărţi întie comunele românesci nenorocite în proporţia pagubeloră suferite de comune şi numai la aceia, cari voră fi rămasă prin focă şi prin apă cei mai săraci.	Red.
Primiţi Vă rogă şi cu acâstă o^asiune asigurarea stimei şi oonsideraţiunei, ce Vă conservă ală D-v6siră
amică
Diamandi I Manole.
Le mulţumimu genevoşilorO contribuitori în numele nenorociţilor^, dorindâ ca nobilul 0 loru esempîu să afle imitaţiune pretutindenea.
SOIRILE PILEI.
Comuna Coşteiu de lângă Verşeţă are încă dela 9 Martie v. două companii de soldaţi şi patru esecutorî de dare, fără să fi putută scăpa pănă a4î de ei, Causa e că s’a fostă împuşcată 4iua la amâZI din mulţime asupra primarului substitută.
—x—
In comuna Buziaşi s’a ivită între copii morbulă numită morbilii, din care causă s’a închisă atâtă şcâla de stată câta şi cea gr. or. din acea comună.
—x—
In Nr. 93 ală fâiei nostre amă comunicată, că mi-nistrulă ungnrescă de instrucţiune a oprită folosirea ur-mătăreloră cărţi: „Noţiuni de istoria Româniloră“ de M. C. Florentină şi atiasulă geografică „Mapa Europei,« de C. N. Rîmniceanu, şi anume pe cea dintâiu pentru „falsificarea dateloră istorice,“ pe cea de a doua pentru „necorectil ăţl“ politico-geografice pe charta Ungariei. — Repetămă: tristă misiune culturală în Orientă/
—x—
Agio vamală s’a stabilită pe luna Iunie cu 26°/0. —x—
In comuna Crişpatacu, comit. Trei-scaune, e de ocupată postulă de magistru poştală dotată cu 120 fl. lefa anuală şi 40 fl. cheltueli de cancelaria. Cauţiunea in bani gata e de 100 fl. Pe'iţiunile se trimită in timpă de trei săptămâni la direcţiunea poştală din Sibiiu.
—x —
D-lu Alexandru Comanescu, jude la tribunalulă din Cluşiu, e numită jude la Tabla r. din Pesta.
—x—
Din Cluşiu se telegrafiază, că soţia profesorului de universitate Fabinyi a fostă scosă mârtă din Someşă. Nu se scie dâcă e aci o întâmplare ori o sinucidere.
—x—
F6ia unguresoâ „Szekesferhavar âs Videke* istori-sesce: »Intr’ună mică oraşă ungurescă, ună judecătorii nensuratu condamnă de curendă o frumuşică femeiă, pentru o mică abatere, la 24 ore areslă; judeeâforulă lăsă pe frumosa sâ’şi facă pedâpsa în — propria lui casă*. — Galantă judecătoră!
Eri nâpte ună necunoscută întră pe ferâstră în locuinţa Anastasiei Gală din Srheiu şi’i fură mai multe obiecte de valore şi îmbrăcăminte în preţă de vr’o 200 fl. Poliţia îlă caută.
—x—
La preparandia de stată din Cristurulu-secuescă se voră ţinâ esamenele de calificaţiune din limba maghiară pentru învăţători în 30 luniu n. c. In sensulă art. XVIII din 1879 toţi învăţătorii aplicaţi în funcţiune dela 1872 incăce, precum şi aceia cari şi-au procurată testimoniu de calificaţiune între anii 1872—1881 suntă datori a se provedâ şi cu diplomă de calificaţiune din limba maghiară, fără de care nu li se concede a funcţiona ca învăţători, învăţătorii, cari încă n’au corăspunsă acestei disposiţiuni a legei, suntă îndrumaţi să facă acestă esamenă, avândă a’şi trimite cererile pentru admitere împreună cu actele
FOILETONUL
Poesii poporale
de pe la Mărgău, culese de M. Blaga, înv.
Pe unde umblă doru Nu poţi ara cu plugu,
Cândă acaţă plugu ’n doră Tragă boii de se omoră Pe unde umblă dragostile Poţi ara şi cu vacile,
Vacile mergă rumegândă f' Badea merge fluerândă.
*
* *
Pe din susă de acestă sată Este ună lemnă de bradă uscată Şi în vârfulă lemnului Scrisu-i dorulfi mândrului.
Şi mai josă, pe crengurele,
Scrisu-i dorulă mândrei mele Şi mai josă, pe la trupină,
* Cânt’o pasăre bătrână Şi mai josă şi mai subţire Mie, ţie, despărţine.
*
* *
Cântă, cântă cine cântă,
Cântă puiulă cucului In vârfulă molidului;
Nime ’n lume nu-10 aude,
Numai ună ficioră de Sârbă
Venindă sâra dela târgă Cu fluera în turâcă Si cu pana ’n comănacă*)
Cumu-i mândruţu mai dragă.
*
* *
FrunZa verde nu mă crede, Dâr mă crede cea uscată Că-i mai de mu te mâncată.
*
* *
Ia-mă bade, de ţi-să dragă,
Nu câta, că lumea-i largă;
Ţi-i lua una urîtă
Şi ţî-a părâ lumea strimtă.
*
* *
FrunZâ verde de mără acru, După fălosă mârgă dracu;
Celă fălosă pănâ se ’ncalţă, Altuiă e sătulă de cdsă,
Pănă ’ncalţă ună picioră S6rele-i la prânZişoră,
Pănă ’ncalţă celălaltă
Sârele i la scăpătată,
*
* *
Bădiculă cu mândre multe Pănă umblă pe la toîe,
I-se face miăZă nâpte,
Când să mârgă l’ai mai dragă Nâptea trece, Z>ua-i aibă.
* *
*) Comănacă=pălăriă de paie.
De pe vremea de săpată Totă cu minciuni m’ai purtată, Amu i vremea de culesă Spune-mi ună cuvântă alesă,
De mai urîtă tu pe mine Usceţi-se până în clopă Ca şi lemnele pe focă,
De te-am urîtă eu pe tine Uscemi-se muruna Ca erba primăvâra,
Ca firu bujorului In dunga isvorului,
Ca frunZa curechiului
In postu Sân-Petrului.
♦
« *
Drăguţu acestei fete Nu sciu orbu-i, ori nu vede; Sărută păretele Gândesce că-să fetele,
Sărută ulcioru ’n cuiu Gândesce că-i mândra lui.
*
* »
Am avută nisce papuci Şi i-am dată pe bani la Turci Să-mî cumpără mă In iu la prunci, Năframa de după capă —Pe pipă şi pe tăbacă Ca să nu se ducă ’n sală C’a veni cu capu spartă,
Şi să vedî năcazulă meu Că m’a face să’lă legă eu,
Şi m’a mâna la potică Să-i cumpără lâcurl de frică ; De ară fi lâcurile ’n cinste La urîtă nu le-aşî aduce.
*
* *
Trandafiră mândru ’n ferâstră, Cum suspină cea nevastă.
Nu suspină că i de vină,
Ci suspină că-i streină:
N’are fraţi, n’are surori Numa-o grădină cu flori, Cresce-ţi flori şi înfloriţi Că mie nu-mi trebuiţi,
Cresceţî flori câtă gardurile,
Să vă bată vânturile Ca pe mine gândurile.
♦
* *
FrunZâ verde, frunZuliţă,
Ce ne-omă face mândruliţă. Ne-amă iubi, nu ne putemă, Neamă lăsa, nu ne ’ndurămă; De luată suntemă departe Ca şi Cluşiu de Orade.
**•
Eu mă ducă mândră ’n câtane Tu rămâi şi spală haine Da le spală ’n lăcrămele Şi le uscă ’n gărdurele Şi le tremite pe stele.
Nr. 105.
de lipsă la inspectorulă de sc6le ală comitatului Odârheiu celO multă pănă în 10 Iuniu n. c.
—x—
Maialulu reuniunei pompierilaru voluntari din Blaşiu ce era să se facă în 29 Maiu n., din causa timpului nefavorabila,"s’a amânata pe 6 Iunie.
—x —
Scolele române din Făgărasu îşi vora serba Ma-ialula Sâmbătă în 28 Maiu st. n. a. c. la »Mora de hârtiă«. Sera petrecere închisă, la carea preţuia: de persană 60 cr. de famiiiă 1 fl. v. a. Venitula este destinata în favorula ambelora scâle. Făgăraşiu în 20 Maiu 1887. Invetătorii. Ofertele marinim6se se primesca cu mulţămitâ şi : e vora chita publice.
„Transilvania", f6ia „ Associaţiunei transilvane", redigeată de d-la G. Bariţă, apare în Sibiiu în câte 2 cole pe lună şi costă 3 fl. (9 franc!) pe ana pentru nemembri. Nr. 9—10 dela 1—15 Maiu conţine: Reuniunea femeilora române din Sibiiu. Necrologula lui M. Michăescu Academia română (Raportul d-lui secretara I). A. Sturza). Pericope din opula: Luptele Românilora în râs-boiula din 1877 de T. C. Văcărescu. Higiena părului. Procese verbale ale comitetului Associaţiunei, luate în şedinţele dela 8 şi 11 Aprilie. Imna şi Odă, dedicate
P.	S. S. I. Popazu, de Z. Roiu jun. (musica de G. Dima). Şc6la superioră de fetiţe din Sibiiu (colecte).
„Convorbiri literare“, Nr. 2 dela 1 Maiu conţine: Wilhelm de Kotzebue, — Lascara Viorescu (trad. de A.) AL Papadopulu Calimah, — Desrobirea ţăraniloră în Moldova (fine). Schiller, — Maria Stuart (actulă I'j trad metrică de Jacob Negruzzi. Cervantes, — Don Qiujote de la Mancha, trad. de S. G. Vărgolicî (urmare). T. Bobeanu, — Romanţă; Nufărulă ; Drăguţa perdută ; De Când te-ai dusO, (poesii). George Vasiliu, — Lui EmilO (poesiă). Bibliografia.
„Candela“ din Cernăuţi în Nr. 5 dela 1 Maiu conţine: Omiliele s. lui I. Chrisostoma la epistola eătră Romani (urmare). Epistolele cmonice, schimbate între Me-tropolia	primaţiaiă	din regatulO	României şi Metro-
polia Bucovinei şi Dalmaţiei din incidentulă ultime alegeri şi instalări a metropolitului primată din Bucurescî. Predică.	Trei articull	sârbesc!. O	cuvântare rostită la
sărbătârea trei-ierarchl de păr. Dr. O. PopesculO. Cronică Corespondinţe.
Din S6lagiu.
Valea Crasnei, 18 Maiu 1887.
Esamenula copiilorh de şc6lă în Supurula de
1 susa, protopopiatulă Şiamşodului.
Domnule Redactoră! In 15 1. c. a fostă esamenulă cu copii	de şc6lă în	Snpurulă	de	susă, la care esamenă,
fiinda şi	eu de faţă,	nu potă	a nu face cunoscută re-
sullaluiă aceluia on. cetitori ai .Gazetei*, cu atâtă mai vârtosă, căci eu sunt de convingerea, eumcâ recunOs-cerea meritului, activităţii desinteresate şi a zelului lăudabilă, stimulâză nu numai la împlinirea esactâ a dato-rinţei, ci de multe ori la abnegaţiune de sine şi la jertfe însemnate, ceea ce pre terenuia nostru şcolară culturală este f6rte de dorita.
Esamenulă s’a începută la 1 oră p. m. sub presi-diuia de onâre ală d-lui preotă din Zalnoca I6nu Sonea, carele a ospitată ca delegată ală comisiunei şcolastice esmîse din partea comitetului despărţământului Xf ală • Associaţiunei transilvane pentru literatura rom. şi cultura poporului română, fundă de faţă d-la protopopă şi parochă locală ca directoră ală şeblei, Ionă Gală, d-lu advocată şi proprietară din locă Andrei Cosroa cu soţia, d-lQ preotă-cooperatoră locală Aug. Osianu cu soţia, d-lă advocată din Cehulă Silvaniei D. Suciu, precum şi dom-nişârele Alesutianu din locă şi Cosma din Peceiu, şi mare numără de poporă din locă.
Numărulă copiiloră presenţî la esamenă în propor-ţiune cu numărulă obligaţiloră a fostă mică, din causă, că poporulă nostru încă nici acuma nu este pe deplină pătrunsă de importanţa şcâlei şi de aceea câtă ce so-sesce primăvera, îşi trimite copii la lucrulă câmpului şi mai bucurosă plătesce globa pentru absenţii, decâtă să-şî plătâscâ cu acei bani ună servitoră şi pe copilă să-lă lase să se lumineze.
Esaminaţi au fostă copiii şcolari din t6te obiectele de învăţămânlă cuprinse în prog*ama scâlei şi răspunsurile au fostă satisfacătdre. Cu deosebire au fostă fârte bune răspunsurile aceloră şcolari şi şcolăriţe, cari au cercetată şcola regulată.
Faţă cu socotâla atâtă mentală câtă şi in scrisă observasemă şi aci ună defectă, care potă afirma că este generală în şcdlele nostre române mai de pretutin-denea. Acesta obiectă de mare importanţă în vieţa individului câtă şi a unui poporă, nu se predă destulă de practice.
Partea din urmă a programei a fostă ca şi ună concertă de declamărî, urmate de poesii cântate.
La declamaţiuni nu a lipsită nici accentulă, nici simţulâ, ce-lă frezesce în peroratoră înţelegerea poesiei, âră cântările: „Latina ginte,u .,Peneşu Curcanului de V. Alesandri, „Fata lui Gâzi Osmaniis,“ „MU Tătare“ etc. fură esecutate cu atâta precisiune, dulceţă şi entu-siasmă, incătă cei presenţî se aflară frapaţi de marele progresa ce-lă desvoltară copiii în arta declamărei şi a cântului.
Invâţătorulă, d-lă Mich. Bobişiu, şl-a împlinită da-torinţa cum se cade. Dea Dumnezeu |să aibă mulţi colegi de carieră emulanţl.
GAZETA TRANSILVANIEI.
După finirea esamenului d lă advocată locală Andr. Cosma luândă cuvântulă vorbi atâtă copiiloră şcolari câtă şi părinţiloră acelora şi poporului ce se afla de faţă despre importanţa sc6lei într’ună limbagiu înţelesă de poporă, apoi mulţămi ospeţiloră, cari onorară cu pre-senţa loră esamenulă şi împărţi câteva cărticele ca premie la unii copii mai buni, âră unui copilă sârm nă îi dete ca premiu o purcea de soiu fdrte bună.
Domna Cosma încă dete premie la fetiţe mai bune câte o naframă, âr d-lă advocată D. Suciu din Cehu şi d-lă Cosma au dată câteva premie în bani.
Aceste fapte nu au lipsă de comentară, căci însele vorbescă. Recunoscintă merită deci atâtă factorii şcolari, adecă d-lă protopopă Ioană Gală, ca directoră şcolară locală, câtă şi d-lă învâţătoră Mich. Bobişiu, dâr merită recunoscinţă şi aceia, cari prin premie atragă copii la scâlă şi îi împintenă spre învăţătură.
Serbarea naţionala dela 10 Main
în Bucureştii.
Estragemă din „Voinţa Naţională" urmă-tdrele:
Duminecă 21 lovituri de tună trase desă de dimi-neţă anunţau celăţeniloră BucuresceniJora o întreită serbare naţională: a 21 aniversare a suirei pe tronă a Domnitorului Carolă I, a 10 aniversare a proclamărei independenţei şi a 6 aniversare a proclamărei regatului.
Ţâra intrâgâ ca şi Capitala a sărbătorita într’ună moda strălucită acâstâ scumpă şi memorabilă (Ţ, care ne reamintesce trei fase importante din istoria patriei. Totă Românulă cu iubire de ţâra lui sârbâtoresee şi va sărbători acâstâ în care ne-amă văzută realisate unele din aspiraţiele nâstre.
Scumpă trebue să ne fiă acâstă (Ţ, care ne reamintesce câştigarea Independenţei patriei nâstre, precum şi bravura despre care a dată probe iubita şi victoriosa ndstrâ armată, bravură prin care amă răuşită a încorona pe primulă nostru Rege cu cordna de oţelă făcută din tunurile de pe câmpulă onârei.
De pe la 8 6re încă stradele gemeau de lume. Tote edificiele publice şi casele particulare, precum şi magasinele erau frumosă împodobite cu ghirlande de verdeaţă, drapele tricolore, covâre şi şaluri de mari preţuri. Animaţia cea mai mare domnia pe strade; pe figurile cetâţeniloră se vedea descrisă o imensă bucuriâ şi toţi erau cuprinşi de ună entusiasmă fără margini.
Dela 9Va ore armata şi scâlele începură a se a-rangia pe strade, dela Paiaţă pănă la Mitropoliă. Curtea Mitropoliei era splendidă decorată cu verdeaţă şi drapele tricolore. In mijloculă acestora frumâse decoraţiunl se vede bustulă lui Mihaiu Vitezulu.
0 companiă din regimentulă 7 de liniă, cu drape-lulă şi musica, era înşirată în curte în faţa bisericei, formândă garda de onâre.
Tunulă anunţă pornirea cortegiului regală. Elă se îndreptă spre Mitropoliă, precedată şi urmată de di-visionulă de gendarml călări, comandată de d. maioră A. Fănuţă.
Serviţiulă divină a fostă oficiată cu o pompă deo sebîtă, de cătră I. P. S. S. Mitropolitulă Primată, înconjurată de PP. SS. LL. Episcop! de Argeşă, Romană, Huşi şi ală Dunărei de josă, îmbrăcaţi cu mantilele episcopale şi cu mitrele pe capă, şi SS. LL. optă archierei îmbrăcaţi de asemenea în haine sacerdotale de mare ceremoniă. Era o ceremonia religiâsă forte impunătâre.
După terminarea Te-Deumului, musica întonâ im* nulă naţională, clopotele dela biserică sunau, âr corte-g ulă plecă escortată de militarii streini, d-nii loc. colonelă Cerutti şi maiorulă de Panje, ataşaţi militari pe lângă ambasadele şi legaţiunile italiană şi franeesă delă Viena şi Bucuresci; căpitană Sohneider, ataşată militară pe lângă legaţiunea austro-ungară din Bucuresci, căpitană de artileriă suedesă Westlinger etc., cari se aflau călări, şi de marele stată-majoră, mergândă la Bulevardă pentru a primi defilarea scdleloră şi a armatei.
M. S. Regele purta uniforma de generală de di-visiă; âr M. S. Regina o toaletă care a atrasă admira-ţiunea tuturoră prin eleganţa şi frumseţea ei şi mai cu sâmă prin faptulă, că Iotă ceea ce purta graţiosa nostră Suverană şi care îi şedea admirabilă de bine, era numai produsulă industriei nâstre naţionale.
Cortegiulă regală ajungendă în faţa statuei lui Mihaiu Vileazulă, Regina luă loca în pavilionulă anume construita în drâpta statuei, er Regele, călare, pe loculă dinaintea statuei eroului dela Călugărenî, care pentru a-câstă ocasiune era decorată fârte frumosă cu ve'rdeţă şi incongiurată de mai multe piramide construite cu trofee de soldaţii din geniu.
Regina fu întâmpinată la intrarea în loja regală de înalţii d-nî de Busch, Coutouly, Tornielli, miniştrii plenipotenţiari ai Germaniei, Franciei şi Italiei, de Sir Las celles, ministru plenipotenţiară ală Angliei, de Keun, ministru plenipotenţiară ală Ţâriloră de josă, şi de alţi membri ai corpului diplomatică şi de mai mulţi înalţi demnitari ai statului, cari au asistată la Te-Deum.
La 11 şi jum. 6re se începu defilarea în ordinea
1887.
următâre: ŞcOlele; Ofiţerii fără trupă, atâtă superiori, inferiori câtă şi asimilaţi, precum şi ofiţerii de reservă de t6te gradele din garnisână; Şcâlele de aplicaţie de ofiţeri; Şcâla de tiră de ofiţeri; Şcâla de ofiţeri; Trăgătorii de arme; Bat. 2 de vânători; Reg. 3 şi 7 de linie; Reg. 6 şi 21 de dorobanţi; Reg. 1 de geniu; Reg. 2 şi 6 de arilerie ; Reg. 2 roşiori; Reg. călăraşi.
Parada a fostă comandată de d. generală de divisie
A.	Cernată, comandantulă corpului II de linie.
Regele şl-a manifestată mulţumirea sa pentru fru-m6sâ şi demna ţinută a scolariloră la acâstă defilare şi a constatata progresele ce junimea face în instrucţia ar-meloră.
Armata a defilată admirabilă de bine, cu tâtă îm-bulzâla ce era şi cu tâte că locuia era de totă impropriu pentru defilarea unei armate. Ca echipare şi ţinută tâte armele au fostă admirate; la defilare, şcâla militară şi batalionulă de vânători au atrasă cele d’ântâiu admiraţi unea mulţimei şi a militariloră străini.
După defilarea infanteriei, au defilată şi musicele militare ale trupeloră pedestre, avândă în capulă loră pe d. maioră Hubsch, inspectoră generala ală musiceloră militare. Musicele au defilată cântândă noulă marşă compusă de d-lă maioră Hubsch, dedicată d-iui generală Al. Angelescu.
Mulţimea imensă făcea să răsune aerulă de strigăte nesfârşite de: Trăiască România 1	• j;
Tâtă (jiua populaţia Capitalei a fostă în plină miş-, care; ea staţiona pe stradele principale şi împrejurulă Palatului serbătorindă acâstă memorabilă şi scumpă <}i. •’
Săra tâtă Capitala a fostă fârte splendidă iluminată : focuri de artificii s’au trasă la şosea şi în Cismigiu de artileriştii noştri. Ele au reuşită admirabilă.
Pe calea Victoriei tâte edificiele publice şi casele particulare precum şi magasinele erau luminate agiorno. Piaţa Episcopiei şi piaţa Teatrului erau fârte frumosă iluminate. Din distanţă în distanţă erau arcuri ridicate şi iluminate cu gază. Pănă târziu nOptea stradele erau îndesate de lume şi musicele cântau pe pieţele publice.
La 8 6re t6te corporaţiile din Capitală cu drapelele loră şi purtândă fie-care membru câte o torţă aprinsă iu mână au mersă, cu musica în capă, la paiaţă, unde au aclamată pe Suverană.
Timpulă a favorisată acâstă frumâsă <Ţ care a fostă sărbătorită anulă acesta cu o splendâre ce nu se p6te uita niciodată.
piarele din Bucuresci comunică, că la defilarea armatei au fostă de faţă mai mulţi oficerl husari din Braşovă.
Ultime scirl.
Fetersburgii, 11 Maiu. — Generalulă Cer-n a i e ff a adresată o scrisâre către „Novoe Vremja" în care espriraă opiniunea că Rusia ar tace bine d’a lăsa Bulgaria în sârta ei. Rusia nu mai trebue să caute la Viena de acum înainte cheile Bosforului, ci la Rin său la Oder.
SCIJRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. 8 »Gaz. Trans.«)
PARIS, 25 Maiu. — E probabilă că se va forma ună cabinetă Floquet.
PETERSBURGf, 25 Maiu. Foile vorbescă despre apropiata sosire aci a lui Karageor-gevicl.
VIENA, 25 Maiu. — Asupra ultimei note a Porţii privitâre la resolvarea crisei bulgare pâte că se va face ună schimbă de păreri între puteri.
BRUXELLE, 25 Maiu. — ConducStorulă mişcărei greviste, agitatorulă socialistă Defniş-seaux, a fostă arestată pe pământă franeesă.
DIVERSE.
Unu papagală denunţiatoră. — Se scrie din Londra
(Ţarului „L’lndâpendance Belge: P6te că are sâ se judece în curândă la Dublină ună procesă fârte ciudată, ca neîndeplinirea fâgăduelei de căsătoriă. X... ună Industriaşă onestă, ală cărui singură defectă este că a trecută peste 40 de ani, se logodise acum cât-va timpă cu o jună şi frumâsă fată din Dublină. Ducându-se acum în urmă la tatălă fiitorei sale soţii şi bâtândă la uşa salonului, i se răspunse: Intră/ Intră! CelQ care 110 invitase să între era ună papagală şi omulă nostru, des-chiejândă .uşa, cjăresce pe juna sa logodnică pe o canapea, ţinuta de taliă de ună galantă, care n’avea 40 de anî. Şi papagalulă începă să dea din gâtă, ca cum ar li avută consciinţă de gluma ce făcuse. X... a stricată logodna pe care o făcuse cu frumâsa jună miss. Dâr dânsa se pregătesce a intenta ună procesă pentru neîndeplinirea fâgăduelei de căsătoriă. X... are să chieme pe papagală ca martoră înaintea Tribunalului, pentru a motiva stricarea logodnei şi părăsirea proiectului de căsătoriă cu frumOsa miss.
Editoră: Iacobfi Mareşlanu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Muresiauu,
Nr. 106.
* ' • ■	.j:i
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Corsolâ l* buraa de Viena
din 23 Maiu st. n. 1887.
RentS-de aură 5*>/0 . . . 101 90 Rentjf. de hârtiă 6% • • 87.85 ImprumutulQ căiloră ferate utigaVe ....... 150.75
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostti ung.
(1-ma emisiune) ... 9790 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttl ung.
(2-a emisiune) .... 127 —
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 115 50
Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt ................10475
Bonuri cu dl. de {sortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104.75 Despăgubire p. dijma de
vinti ung..............99.75
împrumutul»! cu premiu
ung....................119.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 50 Renta de hărtiă austriacă 8110 Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aură austr. . . 112 40 Losurile din 1860	. . . 135.75
Acţiunile bănceî austro-
ungare ................ 881 —
Act. bănceî de credită ung. 284.50 Act. bănceî de credită austr.281.40 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc! .............5 98
Napoleon-d’orI .... 10.08 Mărci 100 împ. germ. . . 62 37 Londra 10 Livrea sterlinge 127.10
Bursa de Bueuresct.
Cota oficială dela 9 Maiu st. v. 1887.
Renta română (5°„). . . ■.	Cump. 92-	vend. 92»/i
Renta rom. amort. (5°/0)	94—	95—
» convert. (6°/0) . .	86—	88 V,
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . ,	105Va	106—
* „ „ (5°/0) -	89—	89V.
» » urban (7%) . .	102b4	103—
> (6°/o) • ■	95—	96—
* , » (5%) • •	86—	86Va
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » » Naţională	—	•	
Aură contra bilete de bancă .	. 15.25	15.75
Bancnote austria ce contra aură.	2.02	2.03
Cursulu pieţei Braşovtt
din 24 Maiu st. n. 1887
Bancnote românesc? . .	. .	Cump	, 8.69	Vend	. 8.82
Argint românesc . . .		»	8.60	•	8.65
Napoleon-d’orî . . . .		9	1001	#	10.07
Lire turcesc!		. .	, »	11.35	»	11.40
Imperial!			»	10.35	»	10.40
Galbeni				5 91	»	5.95
Scrisurile fonc. «Albina»	6°/0	• *	101.—	»	102.--
n * n	5°/0	• »	98.—	»	99.—
Ruble Rusesc! ....		»	111.—		112.—
Discontulă . . .	»	7—10°/e pe		ană.	
„Noutăţi pentru sesonulă de vară!” %
Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion&ză la
Kovâsznai i Keresztesi
Grand Magazin de mode şi confecţiunl pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Unde a sosită de curăndo în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepu şi Cachemiru. Mătâsăriă de Lyonfl: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în tdte culorile. Postavuri pentru confecţiunî de dame şi bărbaţi. Satinu de spălată, Toii, Zephier şi Oxfordurî.
Chifonurî de Benedictă Schroll, Şirtingu, Julett şi Gradl. Pângării de bumbacd americane în iote lăţimile. Pălării de pae şi garniseli
potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi unft bogata asortimente de pănglic! in culorile cele mai fine şi frumose. CelQ mai nou „Jersey* Talii-Trico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea rota felulă de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Mostre se trimitu la cerere gratis şi franco.
Goncnrsn.
Din partea direcţiunei constituantului „Instituţii de cred i tu şi de economii, „Silvaniau se eseie concurs» la postulă de cas-sară cu 400 fl. v. a. şi la postulă de e o m p t a b i 1 ă *cu 500 fi. v. a. plată anuală.
Atâtu cassarulu , câtă şi comptabilulu se voru alege deocamdată interimală ; voru avă a-şi ocupa postulu la 1-ma Augustă a. c. şi voru fi datori a depune cauţiune în dupluhl plăţii anuale.
Concurenţii voru ave în cererea de concursă a-şî proba cualifi-caţiunea teoretică şi practică; vorii produce şi atestatele despre serviciulu de pănă aei.
La postulu de comptabilu va pute fi alesă şi individă, care în lipsă de atestată de cualifîcaţiime se va obliga, că pănă la 1-ma Augustă a. c. va produce atestată de cualificaţiune în comptabilitate dela institutulă de credită şi economii „Albina.41
Cererile de concursă instruite suntă a se trimite până la 10 Iunie a. c. Ia adresa constituantului „Institutulă de credită şi de economii , Silvania44 în Şimleulă Silvaniei (Szilâgy Somlyd).
Şimleulă Silvaniei, 20 Maiu 1887.
Pentru direcţiune:
Adreiu Cosm a,
directoră esecutivă.
Mersul ti trenurilorU
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-BiMlapesta şi pe linia Tel uşii-Ara «tii-Budapesta a calei ternte orientale de stafii reg. ung.
Predealii-Bndapesta
Budapesta—Predeală
Trenă
Se
persâne
BucurescI Predaalâ Timişfl Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv»
’ Homorodtt Haşfaleu
Sighiş6r*
Elisabetopole
Mediaşfl
Copsa mieă
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiuşfi
AiudC
VinţulQ de susfl Uîâra Cucerdea Ghirisfi Apahida
Clnşia
Nedeşdu Ghirbău Aghiriştt Stana Huiedinfi Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Baoliok Bnda-peata
Viena
Tren
accelerat
Trenă Trenă omnibus omnibus
Trenă de pers.
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.08
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5*
5.10 5.30
4.16
5.02
5.48
7.30
1.14'
1.45
2.32
I Tren I Trenă I Trenă i Trenă 'accelerat) omnibus de fomnibus I__________j	| pers6ne I
f :
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
Viena Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
8.00
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
6.05
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5? 12 16
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.28
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbău
Nedeşdu
CluşiB
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Ui6ra
Vinţuld de sn
Âiudă
’Muşfi
CrăeiunelS
Blaşfi
Micăsasa
Copşa mic.
Elisabetopole
Sigiş&ra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfaîva
Apatia
Feldiâra
TimişG
Prsdealâ
BucurescI
Nota: Orele de ndpte suntti cele dintre liniile grâse.
—**■
7.401 2-		-j 3.1(	J 6.21	) 8.00
11.05 3.58j 7.3 2 02; 5.28[ 5 4(			3 9.3^	t 11.44
			) 11.26	2.31
4.15	1 6.5b	9.14	1.38	-
î ~	—	9.24	2M	
y —	—	941	2 17	
—	7.33	10.18	2.4C	—
—	8.04	11.38	3.24	
—	—'	12.18	3.47	—
—	—	12.54	4.07	
—	8.58	1.57	4.33	—
—	9.28	3.11	5.15	—
—	—	3.40	5.3*	—
—	—	4.15	5.55	—
—	—	4,36	6.07	—
—	—	4.58	6.24	—
—	10.28	5.26	6.43	—
11.00	___	—	—	7.08
U 19	_	—	—	7.36
12 30	... .	—	—	9.06
1.01		—	—	9.53
106			—	—	10.-
1.13			—	—	10.09
1.20	.	—	—	10.19
1.41			—	—	10.48
2.(0	_	—	—	11.14
2 3r	— .	—	—	12.12
2.48	.		—	—	12.30
3.20			—	—	1.12
3 36	__			—	1.32
4.00				—	2.18
4.3 c					—	3.03
5.12	—	—	—	3.49 4.28
5.37	—	—	—	
7.0^			—	—	6.16
7.43			—	—	7.06
8.11			—	'—	7.46
8.41	-	—	—	8.25
9.21	—	—	—	9.15
—				1.55	—	—
—	—	2.53	—	—
—	—	—		—
—			3.28	—	—
		9.35		
Tipografia ALEXI Braşovă, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
TefiEşft- r»dft-BiGdaj:estia
Budapesta- 4 radft-TeiuşA.
	] Trenă	Tre iă	I Trenă d	1	| Trenă d(	Trenă	Trenă 1
	( omuibuj	omnibus	peraono		| persdne 1	de per.idn	» omuibu»
Teiuşft	11.24	—	2.40	Yiena	11.10	12.10	_
Aiba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Yinţulă de josf	12.30	—	4.2^		( 11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Si lnok	4.10	5.45	. — -
Orâştia	1.01	—	5.18	Aiadft	4 30	6,-	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyor* >k	5 07	6.38	7.58
Branieîea	3 23	—	7.02	Pauliş	5.19	6.51	8 17
Uia	3.55	—	7.28	Radna- f ipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	1 8.11	B&rzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 3)	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5-^6	—	9,33	Zam	8 01	9.12	— 1
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Uia	8 55	9/8	—
Paulişd	7.28	—	16.42	Branieîea	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţă	7.59	—	îl 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Ars&ăă	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
	8 42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
Szolnok |	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta	—	- |	8.20	Alba-îulia	12 36	12.46	—
Yiena	—		6.05	TeStişfi	. 1 29	1.41	— '
				Slmerîa (Piski) Fetruşemt			
	Tr«nă	1 Trenă rte |	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	cmnlbuii	peruine j	mixt		persăne	omnibus	mixt
	5.48		6.05	Sluaaeria	11.25	_	2.42
Aradulă nou	5 19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nânaeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	•—-	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	■		5.58
Merczifaîva	—		—	Baniţa	3.05	—	6 41
Tfinişdra	9.02	—	9.08	Fetroşeui	3.37	—	7.12
Tlnafştârtt-Aradil				PetroşenI—Niuaerla (Piski)			
	Trenă de	rrenft de	Trenă		Trenă	Trenă	TrenB
	persăue	poreăne	omnlbmi		de pers.	omnibus	mixt
Tfmlsdra	6.25		5.00	PetroşenI	1007			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orezifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmetfa-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Araduîă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AjpimI a	9.27	—	8.17-	gineri»	1.53	— 1	0.31