BERACţinm şi a6hiximtbaţivnea i BRAŞOVfi, p/fya mare Nr. 22. ,GAZETA “ IE^E ÎN FIECARE 91. Pe and an fi 12 fior., pe ş fise luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. SomAnia ţi străinătate: Pe an fi 40 fr., pe şfise luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. S£ PREKUMERĂ: : la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. ilBIUBRILS: 0 şerifi garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlssrl nefranoate nu sa prlmesoQ. — Manmorlpta nu sa ratrâmlti. m 105. Mercurî, 13 (25) Maiu. 1887. Braşovfi, 12 Maiu 1887. In timpii ce ne sbuciumămu pentru îmbunătăţirea s6rtei poporului nostru, luptându-ne 4il-nică cu duşmanii lui neîmpăcaţi, şi cu slăbiciunile, prejudeţele şi ignoranţa celoră din sînulii nostru, caii ni suntu numai o pedecă în ajungerea sco-purilorii nbstre, mai vine şi urgia elementelor!* deslănţuite ale naturei nimicindu cu o singură lovitură, rbdele muncei celei grele a bietului po-poru românu şi aducândU la sapă de lemnH comune şi ţinuturi întregi. In scurtulu timpii ce ne desparte de înce-putulCi lunei acesteia, foculu şi apa au distrusă aprdpe cu desăvârşire mai multe comune române din comitatele Fâgăraşă, Alba-inferi6ră şi Huniă-d6ra. Bieţii ţărani au rămasu fără case, fără îmbrăcăminte, fără nutrimântu, şi în părţile inundate în cjilele acestea, nenorociţii locuitori ’şi-au perdută şi singura speranţă ce le mai rămăsese în rbdele câmpuriloru loru. Le este cunoscută cetitorilor!* noştri din apelulii ce l’amu publicată acum trei săptămâni, că comuna Galaţi de lângă Oltă în comitatul u Făgăraşului a că<}utu mai t6tă pradă flacărilorfi, aşa că aprdpe 600 suflete, toţi Româui, au rămasu sub cerul u liberii, lipsiţi de t6te cele tre-buincidse. Câteva după aceea a arşii comuna Ciugudulă mureşianu situată lângă Alba-Iulia, locuită esclusiyă numai de plugari - români, ră-mânându nedistruse numai şepte case în totu sătulii. De asemenea a suferită perderî însemnate din causa incendiului Topliţa română din nordulii Săcuimei, Mărgăulă de lângă Huedină, unde au arsă 90 de case cu t,6te clădirile economice. N’a fostă destulă cu atâta, ci a mai trebuită se ca(}ă şi alte nenorociri peste capetele bieţiloră dmeiii, cari locuiescă pe lângă Mureşă si Ampoi. In urma ploiloră torenţiale s’au revărsată Mureşulă şi Ampoiulă cu o vehemenţă ne mai pomenită, înecândă satele din apropiere, surpândă casele bmeniloră şi nimicindă sămână-năturile pe mii de jugăre. După ună raportă ce ne vine din Grura-sadă, comitatulă Huniăddrei, furia apei a causată stricăciuni îngrozitdre. Comuuele mari românesc! Stretea, Dobra şi Ilia-mureşiană suntă sub apă, nimeni nu se p6te apropia de ele şi nu se scie ce s’a întâmplată cu ele. D6r acâsta este numai o parte a ţinutului inundată şi aşteptămă în fiece momentă raporturi înfiorât6re şi din alte părţi. Vechia cetate Alba-Iulia este, după soirile ce le-amu primită, mai de totă inundată. Subur-biele t6te, locuite mai numai de Români, şi o parte chiar a centrului oraşului stau sub apă şi comunicaţiunea se face cu luntrile. Mulţime de case s’au surpată şi pagubele causate bieţiloră 6menl suntă enorme. Nu mai încape îndoială, că şi multele comune vecine, situate la ţărmii Ampoiului şi t6te românescî, voră fi suferită în mare măsură şi sărmanii nenorociţi în desperarea loră nu voră fi mai sciindă unde să’şi aştârnă capulă şi la cine să câră ajutoră pentru ei şi pentru copilaşii loră goi şi flămând- Când ceteamu astă ârnă despre nenorocirile pricinuite de cutremurele de pământă îrf Francia sudică şi în Italia, mulţămeamă lui Dumnezeu că noi p’aici, între Carpaţi, suntemu scutiţi de asemenea îngrozitdre catastrofe. Dâr âtă că asupra ndstră puterile furi6.se ale naturei au adusă alte catastrofe totă aşa de înfricoşate. Par’ că cruda sdrte, acum când paharulă suferinţeloră neamului nostru e plină pănâ la gură, a voită să ne mai pună şi la acâstă grea încercare, ca să se v64& dâcă suntemă vrednici să ajungemă odată cu toţii la o stare fericită şi mulţămită, dâcă, cu alte cuvinte, scimă să ne ajutămă unii pn alţii, scimă să ne împlinimă unii faţă cu alţii datoria de fraţi? Căci numai lucrândă astfelă, fiindă ună trupă şi ună su-fletă în timpuri bune ca şi rele, la câştigă ca şi la pagubă, la bucuria ca şi la durere, ne vomă face demni de o s6rte mai bună. Mai trebue bre să spunemu care e datoria nâstră faţă cu nenorociţii noştri fraţi din comunele bântuite de focă şi de apă? Ajutoră, grabnică ajutoră trebue se dămă nenorociţiloră cu toţii, dâr cu toţii, fiăcare după puterile sale! S’au formată în unele părţi din cele bântuite de furia elementeloră comitete de ajutorare şi ar fi de dorită ca pretutiudenea să se formeze asemeni comitete. Dâr comitetele acestea trebue se aibă ce să împartă, trebue se adună mă contribuirî din tbtă ţâra, ca să alinâmu durerile sărmaniloră nenorociţi. Suntemu convinşi, că colegii noştri dela celelalte 4iare românescî voră apela împreună cu noi la caritatea publică. Câtă pentru noi, deschidemă cu 4’ua de mâne subscripţiune în fbia nâstră pentru fraţii noştri nenorociţi şi apelămă la toţi Românii să le sară în ajutoră, dându’şi obolulu pentru aii narea suferinţeloră loră. Celă ce dă grabnică, dă îndoită! Istoriculu ocupărei Bosniei şi Erţegovinei. In urma certei încinse între pressa ofîciâsă germană, rusâscă şi austro-ungarâ despre isto-riculă ocupărei Bosniei şi Erţegovinei, dâr mai alesă în urma destăinuiriloră organului bismar-kiană „Nordd. Allg. Zeitung“, deputatulă Iranyi a adresată ministrului preşedinte o interpelare — ceea ce la timpulă său amu comunicată — ca să dea lămuriri în acâstă privinţă. In şedinţa de Sâmbătă 21 Maiu n. a camerei deputaţiloră ministrulă preşedinte T i s z a a răspunsă la interpelare, sâu corectă 4isă a cetită de pe hârtia următorulă răspunsă : Este cunoscută, şi atâta conducătorulă de atunci a!ă politicei nostre esterne câtă şi eu la diferate oca-siuni amO arătată dietei şi delegaţiuniloră, că punctulă de vedere conducătoră ală politicei nostre esterne în anii, ce au premersă răsboiului ruso-turcă, a constată în aceea: d’a îmbunătăţi pe cale pacînică sărtea creşti-niîoră, cari trăescă în Turcia, manţinându-se integritatea imperiului turcescfl. In cursulă ulteriorii ală evenimenteîoră s’a arătată, că cu totă intervenirea nostră pentru pace şi neinter-venire, Rusia scriindă pe stindard ulă seu liberarea po-poraţiuniloră creştine înrudite după nemă cu ea, se află în punctulă de a declara răsboiu Turciei. In acestă situaţiune monarchia năstrâ trebuia să ia posiţiune, şi după matură chibzuire se |hotărî pentru neutralitate. N’amă voită să intrămă în nici ună răsboiu, nu numai cu privire la întrega situaţiune europână, ci şi avândă consciinţă despre aceea, că în interesulă propriu bine cumpănită n’ar fi tostă corectă nici aceea, dâcă amd lace răsboiu Turciei, şi nici decă amă lua parte la luptă în altă direcţiune şi amă arunca în cumpănă pute ea năşiră ca duşmani ai îndreptăţiteloră pretenţiunî ale poporaţiuniloră creştine locuitore în peninsula bal canică. Neutralitatea monarchiei lu aşaderă hotărîtă; cu tote astea datoria conducătorului de atunci a politicei esterne fusese d’a se îngriji, că în cursulă răsboiului său în urina acestuia s’ară pute nasce astfelă de formaţiuni, pe care noi nu le-amă pută suferi din punctulă de vedere ală intereseloră nostre de vieţă. In astfelă de împrejurări şi spre a apăra câtă se pble interesele monarchiei de tâte întâmplările, sau făcuta cu Rusia acele trădări la care s’a provocată d-lă interpelantă. Guvernulă nostru pentru afacerile esterne s’a ţinută strînsă şi în cursulă acelora de punctulă de stadiu, că elă din parte’i în privinţa imperiului turcescă doresce măntinerea statului quo ală posesiunei; der fiindă-că elă voia să' asigure monarchiei pacea şi faţă cu Rusia ş fiindă-că în acestâ privinţă a conlucrată şi Rusia, elă fără a se gândi vr’odată la aceea, că să lase puterei amintite în urmă mână liberă în Orienfă, irebuia în acelaşi timpă se ia mai nainte posiţiune şi faţă cu eventualităţile posibile şi de o parte faţă cu acele caşuri, care l’ar constrînge se iasă din neutralitate, de altă parte să şi desemneze clară aceea la c n’ar consimţi monarhia în casulă, când în raporturile de posesiune în Orientă s’ară ivi cu tote astea schimbări. La aceste tractărl s’a esprimată pe faţă, că monarchia nostră nu nisuesce la posedarea Bosniei şi Erţegovinei, ci mai multă doresce ca acolo, esecutându-se reformele ţintite, să rămână neştirbită puterea turâăscă, presupunendu că ea ar fi în stare s8 asigure permanentă liniştea şi ordinea în aceste Uri vecine, dâr că, dâcă n’ar fi posibilă aeâsla, n’amă puţi suferi pe nimeni altulu, ci amu trebui se ocupămă noi înşine acele provincii. Resultalulă acestoră tractărî Iu amintita conţele-gere, în care Rusia a consimţită la punctulă nostru de stadiu şi care după stabilirea ei a fostă comunicată şi amicalei Germanie. Trebue încă să amintescă, faţă cu cele au4jte aci atâtă de desă, că în ea n’a fostă vorba de o împărţire a imperiului turcescă între noi şi Rusia; sunt nevoită se repetă şi aceea, că (Jisa conţelegere peste totă nu era destinată a forma basa unei acţiuni, ce era $8 fiă ese-cutată în comună, ci avea scopulă să asigure interesele monarhiei faţă cu anumite eventualităţi ce se puteau ivi şi contra voinţei năstre şi a îngriji la timpă de acăsta e datoria flăcărui guvernă. Veni pacea dela San-Stefano. Aceea nu corăspundea condiţiunflcră ce se stipulaseră în acea conţelegere; gu-vernulă nostru de esterne a rădicată obiecţiunl energice contra aceleia şi în astfelă de împrejurări se făcu con-gresulă dela Berlină, care — precum flăcăruia îi e cunoscută — a modificată în modă esenţială stipulaţiunile acelei păci şi i-a dată monarhiei năstre mandat ulă de a ocupa Bosnia şi^Erţegovina. Intru câtă ar sta acesta în contrâcjtcere cu aceea, că noi cu ocasiunea ocupărei Bosniei şi Erţegovinei neamu provocată la congresulă din Berlină, şi de-ce să se tragă de aci la îndoială, că guvernele năstre ară spune adevărulă: — asta nu o pricepă, dedrece not n’amă esecutatu ocuparea în. urma acelei conţelegeri, ci numai pe temeiulă mandatului primită dela congresu. Totdeuna, în întregă cursulă desvoltării acestei afaceri procederea oficiului nostru de esterne a ţinută sâmă de interesele imperiului turcescă, ini re marginile posibilităţii. B'aţă cu nimenea n’a fostă condusă de iiţtenţiunl duşmane ori egoiste, şi tocmai de aceea procederea lui de sigură nu pote oferi pricină d’a sdruncina bunele năstre raporturi cu vre-o putere esternă. Asupra singuraticeloră fase dealtmintrelea numai atunci se va pută da o sentinţă, dâcă tâte împrejurările privitore la acestea voră fi clarificate în publică prin acte, ceea ce însă acp încă nu e cu putinţă. Conducăiorulă de atunci ală politicei năstre esterne şi eu însumi, care am sprijinită acea politică, afară de cele t|ise trebue să ne mulţămimă pănă atunci cu aceea —- şi acăsta p6te că nu e puţină lucru — că ar&tftmă ca resultată ală acelei politice situaţiunea schimbată, In care ne aflămă noi acjî în Onentă, şi posiţiunea ce ocupă adî în genere monarchia între puterile euţppene* La acestu răspunsu replicâ interpelantulti următbrele, după care ârâşl răspunse ministrulă : Daniii Iranyi aruncă o privire îndârătă asupra eve-nimenteloră întâmplate în Orientă în curşulă ultimului deceniu. Opiniunea publică a Ungariei sta pe partea Turciei şi n’a apropată atitudinea guvernului, care faţă cu Rusia era mai multă decâtQ o neutralitate binevoitâre. Oratorulă n’a împărtăşită părerea acelora, cari cereau o intervenţiune armată în favărea Turciei, căci elă era convinsă, că o apărare energică ar fi ajunsă a !m-pedeca pe Rusia în realisarea intenţiuniloră sale. Guver-nulă nostru însă a stăruită în atitudinea sa binevoit6re faţă cu Rusia — oratorulă aminteşte numai de libera trecere a oficeriloră ruşi prin Ungaria — şi acâsta a a- Nr. 106. GAZETA TRANSILVANIEI. _________ dusă în ţâră la iv6lă vederea, că între guvernulă nostru şi Intre Rusia trebue că esistă o deosebită învoială. Gu-veraulă a contestată atunci şi a<}i ârăşl, cum că în privinţa ocupaţiunei s’ar fi făcută înainte o învoială cu Rusia. Dâr dâcă nu s’a făcută mai dinainte nici o învoială, cum s’a întâmplata cu t6te astea, că Rusia, care precum se scie, nisuesce să unâscă popârele slave balcanice, a consimţita atâtă de uşoră, ca Austro-Ungaria să ocupe aceste două provincii, ceea ce după susţinerea ministrului nostru are tocmai urmarea, de a împedeca unirea popâ-reloră slave. Guvernulă a le pentru a merge la Padova în Italia, unde este angajată pentru o seriă de representaţii. De tâmnă dânsa se va întârce la Lisabona. —x— In 1 (13) Iuliu se voră ţinâ în Sibiiu esamenele de cuali/icaţiune ale învăţătoriloră români gr. or. La a- FOILETONU. Versultt Ini Grigorin Maiorii. Plouă, plouă, iârba cresce Muntele ’nverZesce Şî-ală mea doră nu mai sosesce Nici nu se ivesce. Floricica floriloră Şi mie mî-e doră De ună frate de departe Din străinătate. Unde sunteţi fii mei, Voi, prietinii mei? Voi pe mine m’aţl lăsată Şi m’am depărtată, • Dâr Domnulă m’a cercetată Şi m’a mângâiată, C&cl pentru ală meu păcată — Şi eu n’am fostă vinovată — Pentru nâmulă romănescă Eu acuma mă robescă, C’am vrută să-lă scotă din robiă, Dintr’a lui mare prostiă, Să-Ki pună ârăşl în piciâre, Vai inima rău mă dâre! Plouă, plouă prin copaci, Eu sunt robă aZî Ia Muncacî, Ocolitu-să de duşmani Ca valea de bolovani, Ocolitu-să de străini Ca gardulă de mărăcini, Şi mâncatu-să de străini Ca ârba de boi bătrâni, Mâncatu-să de fii mei Ca ârba de mieluşei. Căci mila dela străini E ca umbra dela spini, Când gândescl să te umbresc!, Mai tare te dogoresc!. Şî-aşa’ml vine câte-odafă Să mă suiu la munţi cu piâtră, Că n’am mumă, nici n’am tată Pare c’am picată din piâtră; Şl-aşa’mî vine uneori Să mă suiu la munţi cu flori, Că n’am fraţi, nici n’am surori, Pare c’am picată din nori. Plouă, plouă prin copaci Maioră e robă Ia Muncacî.*) *) Jeromonachulă Grigoriu Maioră, în urma străşnicei sale oposiţii făcută Episcopului Atanasiu Rednică, după denumirea acestuia din partea Împărătesei Maria Teresia de episcopă unită, a fostă pedepsita tare aspru, trimesă fiindă din partea acestuia la Muncaciu în mănăstire, ca astfelă să petrâcă acolo în pocăinţă pănă la mârte. Impăratnlă Io-sifă fl în călătoria sa făcută la 1771 a visitată şi acea mănăstire. »Iosifă celă Poesii poporale de pe Visa, culese de D. D. Leostină cu frunZa verde Când voiniculă mândra’şî perde Merge, plecă’n cătăniă Mândra şi-o lasă pustiă; Mândra plânge şi-lă întrebă: Un’te ducî bădiţă^ dragă? — Fâiă verde şî-o lelea Acum plecă din ţâra mea, Fâiă verde lemnă pârlită Acum vremea mea sosită Să te lasă şi să mă ducă. Mândra dâcă-lă auZia ‘ vânduta de fraţii săi,* după cum se numea Grigoriu însuşi pe sine, istorisi împăratului causa suferinţeloră sale. „ Numai Domnulă l’a cercetată şi l’a mângâiată*, îi dete ârăşl libertatea dorită, dispunândă o nouă cercetare cu privire la causa Jeromonachului Maioră. După ce însă a fostă alesă şi denumită epis-copă la 1772, prin popularitatea sa cea rară, câştigată prin abnegaţiune şi iubire faţă de nâmulă romănescă, „a făcută ca năcazurile şi durerile suferite la Muncaciu, să fiă cântate şi cternisate de nâmulă romănescă, pentru care s’a robită.* D. D. Ună plânsă mare-o cuprindea Şi curândă a şi grăită: Mai bin’ de n’aşl fi iubită, Când era’n lume mai bine Tu te ducî de lângă mine, Plângi inimă şi oftâză Că n’are cin’ să te crâZă. * * * Te ducî badio’n cătaniă Lasă-mi grădina ta mie, Câ-i arată şi grăpată Numai nu c sămănată; Săraâna-voiu busuiocă Să mă Iaşi cu mare focă, Sămăna-voiu ochişele Să mă laşi cu mare jele. # ♦ * Cine trece pe uliţă? — Trandafiră şî-o frunZuliţă. Trandafiru-i badiulă meu, FrunZuliţă voiu fi eu. *** Mândră, ochişorii tăi Ca cireşele’n oltoiu, Cari’să câpte la răcâre Şi nu să atinse de sâre, Carî’să câpte la pământă Şi nu-să atinse de vântă. Nr. 105. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. ceste esamene se voră, admite numai cei cari au absol-vată studiele teologice ori pedagogice, şi pe lângă aceea au servită ca învăţători la vre-o sc6lă publică poporală. Se voră admite însă şi aceia, cari n’au absolvato acele cursuri, dăr în urma studieloră făcute pe cale privată potO documenta, că suntă capabili a trece cu succesO a-cestă esamenă. Cererile se voră aşterne Consistoriului pănă la 15 (27) Iunie a. c. împreună cu: carte de boteză, testimoniu despre studiele făcute, atestată despre practica învăţătorâscă şi succesulă aceleia, atestată de moralitate şi o scurtă descriere a vieţei de până acuma a candidatului. Concurenţii mai au a trimite o taxă de 10 fl. de persână, escepţiune făcându-se numai cu cei de totă săraci şi rău salarisaţl. —x— Pe hotarulă comunei Lomanu au fostă omorîţl de trăsnetă ună economă de oi împreună cu servitorulu său. Comitatele Oedenburg şi Eisenburg au fostă din nou bătute de grindină, nimicindă f6te sămănătu-rile mai multoră comune, aşa că câmpurile voră trebui din nou arate. Paguba se (Jice că e de aprâpe 100,000 fl. —x— Comisiunea alesă de clubulă artiştiloră şi scriitori-loră din Peşta a hotărîtă ca; pentru a promova cum-perarea de cărţi, să Invite prinlr’ună cerculară direcţiunile băiloră din ţâră a înfiinţa, b bliotecl la băi. Dease-menea să fiă rugată clerulă a înfiinţa, respective a înavuţi bibliotecile poporale şi şcolare. D. Grigorescu, distinsă pictoră română, a deschisă Luni în 11 Maiu o esposiţiă de tablouri, în care a es-pusă aprâpe 200 tablouri din operile sale. Acâslă esposiţiă se află in stabilimentulă băiloră Eforiei de pe bulevardulă Elisabeta D6mna, în Bucurescl. —x— Privitoră la demonstraţiunea de deunăzi a studen-ţiloră din Dobriţinu, despre care amă comunicată, se dau următârele amărunte: Colegiulă de acolo a deschisă cursuri grătuite pentru limbile moderne (germană, fran-cesă, englesă). Comisiunea de instruire constată, că juriştii evită aceste cursuri şi că din 115 nici măcară u-nulă nu s’a înscrisă. Acâstă împrejurare a făcută pe deputatulă Gyorgy să 4*că> că juriştii pună prin acâsta gradulă loră de inteligenţă într’o lumină fârte nefavorabilă. De aci apoi a pornită demonstraţiunea. A sosita în Bucurescl d. Wilhelm Westerling, că-pitană în regimentulă I de artileriă (Svea) din armata regală svedesă, în garnisână la Stockolm. D sa are misiune de a face o câlăloriă în Francia, Italia, România, Grecia şi Turcia, pentru a vedâ organisaţia artilerieloră din aceste state. Abecedară, său întâia carte de cetire pentru copiii şi copilele din anulă 1-iă de scâlă, întocmită de mai mulţi prietini ai scâlei. Braşovă, editura librăriei Nico l&e I. Ciurcu, 1887. Preţuia unui esemplară cartonată = 20 cr. — Acestă abecedară, alcătuită după sistemulă scriptologică şi tipărită pe 79 pag. în 8°, este împărţită în trei părţi. In partea dintâiu, după unele deprinderi pregătilâre bine combinate, se tractâză liîerile mici scrise şi după aceea paralelă cu acestea, literile mici .tipărite. Preste totă abecedarulă în cestiune printr’o succesiune naturală şi printr’ună paralelism0 potrivită caută a uşura şcolarului câtă să pâte de multă deprinderea în scriere şi cetire. Partea primă se închee cu câte-va mici piese de cetire tipărite cu litere mici, lângă care se află alăturate câte-va ilustraţiunl bine esecutate. In partea a doua se desvâltă de asemenea în modă paralelă şi pe lângă eserciţiile de lipsă literile mari, şi apoi sub titlulă „Fiinţe şi lucruri" se atrage atenţiunea şcolarului asupra obiecteloră dimprejurulă său, şi’lă învăţă a le considera din deosebite puncte de vedere. In fine in partea a treia suntă cuprinse mai multe „istoriâre, cântări şi rugăciuni« împărţite în cinci secţiuni (şcâla, casa părintâscă, animalele, grădina şi câmpulă, biserica). Piesele acestea de cetire, dintre cari unele suntă însoţite de ilustraţiunl destulă de reuşite, suntă — după câtă amă putută observa --cu totului totă nouă (nereproduse din alte abecedare) şi scrise într’ună limbagiu de totă potrivită pentru începători. Preste totă acestă abecedară ni se pare a fi ună progresă în literatura pentru scâlele nâstre e-lementare, şi prin urmare ne simţimă îndreptăţiţi a-lă recomanda atenţiunei d-loră învăţători. — Adjularea din partea editurii este de asemenea corăspuncjălâre. Au mai eşită de sub ţipară următârele opuri: »Manuală de gimnastică la scâlele poporale“ pentru candidaţii învăţâtorescl, după I. Nighiler din Berna, lucrată de Nicolau Ieremievici-Dubău, învăţătoră la şcâla practică a pedagogi ului c. r. din Cernăuţi. Preţuia 25 cr. Se află de vânzare la aulorulă în Cernăuţi. „Extrasă din regulamentulu de exercită * pentru pedestrimea cesaro-regâscă. Partea I. A doua ediţiă de regqlamentă din an. 1874. Sibiiu, 1887. In proprietatea traducătorului S. Blasiu, locotenenta c. r. în regimentulă de infanteriă Nr. 64. „Dimitrie Bolintineanutt, conferenţă publică, ţinută la Ateneulă din Craiova la 5 Aprilie 1886 de P. Chiţiu. Se vinde în beneficiulă statuei lui Bolintineanu şi costă 1 leu. „Dumitru Soreanuf conferenţă ţinută la 26 Oc-tomvre 1886 de Alexandru I. Şonţu în societatea „Tinerimea română." j,Oposanţii, Bratieniştii şi Poporală" de Constantină A. Filitisă. Preţulă 30 bani. Bucurescl 1887. *Discuţiunea generală asupra Trarifului autonomă,* discursă pronunţata [de Dimitrie C. Butculescu în şedinţele camerei dela 4 şi 5 Aprilie 1886, Bucurescl, tipografia statului (strada Brâncovânu, 9) 1886. Preţul i 1 1. Vinulă de Tocaiu. (Fine). Cu tâte că intenţiunea ral-a fostă a vorbi despre viile de pe aici în genere, fără a întră în amănuntele cultivărei, ciuntărei viţeloră: totuşi mă aflu silita a vorbi in specială despre acâstă procedură, ca on, publică ce-litoră să-şi câştige o ideiâ chiară despre diferinţa ce esistă intre cultivarea pe aici şi între cultivarea în alte districte. Pâmântulă sub viiâ este rigolată, — întorsă — de 3 urme afundă, seriele depărtate de 1 metru, trupinele deolaltâ 40—50 cm., trupiDa e fârte scurtă, chiar în faţa pământului, are capă grosă ca de 2 pumni, primâvâra se ciuntâză netedă de pe trupină t6te ramurile, lăstarele, din anulă trecută; aşa e silită sărmana trupină a înmuguri din nou, din acei muguri se desvâltă 3—4 ramuri nouă, cari aducă apoi râde, fiă-care câte 1—2 struguri, cu lotulă 5—6 struguraşi, cari mai ajungă la pământă. Ordinea operaţiuniloră economice e cam următârea: primăvera în Martie destupatulă, pe şirulă trupineloră se deschide canală, după care ciuntatulă, păruitulă, săpatulă intâiu; acum ramurile suntă desvoltate, fructulă celă delicată, struguraşii, începă a se desvolta, aşa înainte de înflorită se lâgă uşoră cu ârbă, ori cu rafiă, cătră pari în contra vântului, săpatulă ală 2-lea în Iuniu, săpatulă ală 3-lea în Iuliu orî Augustă, acum tâtă săpătura se adună ca movile între şire spre controlă în contra furatului, — tâfă urma se cunâsce, — âr după 16 Octomvre se începe culesulă. Incâtă pentru ciuntată âmenii pe aici încă nu suntă în curată, ciuntatulă loră aşa numită capă de buhă (Eu-lenkopf) e dovedită că nu priesce la totă soiulă de viţă, unele rămână sterpe, altele se înnâcă, guvernulă adeseori trimite profesori ambulanţi, să-i facă atenţi la ciun-tarea nepractică, — deci unii proprietari au şi începută a ciuntă pe 2 ramuri cu câte ună mugură, şi âtă că s’a obţinută vină şi în cantitate şi în calitate mai superioră, ba nici trupină nu s’a periclitată; numai câtă puţini se abată dela procedura .vechiă. — Observeză că precum ; lte pâme suntă mai gustâse de pe pomii mai scunzi, aşa şi viia, cu câtă e trupină mai scurtă, mai aprâpe de pământă, cu atâta se desvâltă în struguri mai multă ma-teriă zacharâsă. Pe la Seleuşă (Saloşulă mare?), Muzsaly, Beregh-szâsz ş. a. viia se cultivâză cu trupină înaltă până, la genunchi, ciuntatulă se tace cu câte 2 ramuri cu 3—4 muguri, aşa vinulă se face de minune multă, dâr cu atâta mai inferioră, să nu uită că în Italia viţa se urcă pe pomi şi pe edificiurî, dâr apoi calitatea vinului! vino picolo, la anulă s’a stricată, — pe soldaţii noştri adeseori îi chemau „fratelli" cu sila să le bea vinulă, căci şi altcum nu mai era de nici o trâbă. Ce folosă aduce viia? Pe lângă cultura mai susă arătată, adecă ciuntatulă netedă, ca să se capete vinulă celă mai fină, pe ună pătrară de jughără â 400 orgii □ cu calculă mediu Jse producă 5—10 butâie de vină, pe ună jughără 20—40 butâie, calculândă butoiulă numai cu 25 fl. face o sumă de 500—1000 fl. de jughără, dintr’ună deală secă, pustiu, care nici de păşune nu se putea folosi. E înzecită preţulă, dâcă jumătate bâbele s’au rescoplă până la uscăciune, atunci o merţă de bâbe uscate — rosine — costă în piaţă 8—10 fl. şi se cumpără parte pentru esenţă — Ausbruch, din care litra costă aici 5 fl. — şi care din economii noştri rurali se pâte lăuda cu ună astfelă de câştigă după ostenâla lui de întregă anulă? După cultivarea mai uşâră cu ciuntarea cn 2 corniţe şi 3—4 muguri pe ele se produce vină de 2—3 ori atâta, ven^endu-lă cu jumătate preţuia resultă totă acea sumă de câştigă, numai butâie trebuescă de 2—3 ori atâtea. De unde să se procureze butâie? Numai lipsă să fiă, butâie se voră afla; în Ardeală nu suntă dogari, căci nu se produce nici vinulă în aceea măsură, prin Hegy allya suntă în totă oraşulă mulţime, cari Iotă anulă numai la butâie lucră. Preţuia normală de 2 butâiă e 5 fl. şi cu trenulă se transportă vagâne întregi de butâie. Der filoxera cum stă? Acestă părăsită produce multă spaimă în viierii de pe aici. Pănă acum numai în Tarczală s’a observată, chiar în grădina scâlei din vincelerl, plantată dâră chiar din America cu viţe nouă de viiă. Dâr s’au luată măsuri spre stârpire, âră bătrânii spună că şi mai de multă s’a observată acelă insectă măruntă pe trupinele bătrâne, — la totă casulă viţele ară fi de procurată din locuri scutite de phyloxera, — âr plantaţiunea se face cu ramuri de viiă împlântate In pământă de 2 palme, mugurulă din urmă afară din pfi-mântă, la anulă va avea rădăcini bune, când se pâte transplânta în pâmântulă pregătită de viiă, unde lucrftn-du-se, în ală treilea ană aduce râdă. — Viţa cultivată trăesce peste 30—50 ani, âr ce s’ar strica — se supli-nesce prin aplecări dela viţa vecină — homlitâs, — parii încă servescă 10 ani, — în giurulă şi la pâla viiei se sădescă pomi; sub viiă se clădesce o căsuţă pentru comoditatea culesului.— Nu se poftesce ca întrâga comună să întreprindă săditulă viţei, dâr se poftesce ca bareml 5—10 posesori să se alieze, căci viile trebue păstorite, aici ună păzitoră e destulă. Pe astă cale — spereză eu — de-o parte s’ar deschide pentru proprietari ună isvoră nou de câştigă, care pănă acum a stată îngropată în stâncile dealului, — de altă parte pentru clasa mai săracă asemenea altă isvoră de câştigată pânea de tâte cjilele, învăţându-se şi dedân-du-se la lucrulă viiei, cu atâta mai uşoră cu câtă lucra-tulă viiei nu coincide cu alte lucruri economice. Cine să ne înveţe la lucratulă viiei? Tinerii râmaşi din causa sărăciei dela studii să~i trimitemă la scâla de vinceleri ce dâră e şi deschisă de ministeriu la Aiudă — Nagyenyed — sâu lângă Tocaiu la Tarczal, unde potă sâ-şî câştige o carieră splendidă. Numai înainte! — domnii preoţi şi învăţători în grădina scâlei potă plânta câteva lăstare de viiă, ca pruncii de tineri să se dedea cu cultivarea şi natura acestei plante atâtă de mulţămitâre- Şi încheiându-ml tractatulă despre vinulă de Tocaiă cjică, că dâcă aşi trăi şi aşi vedâ că viile de prin Ardeală facă concurenţă vinului de Tocaiu, Szegszard, Somlyâ, Ermellek, ş. a. şi că prin acâsta în măsură câtă de mică s’a pusă fundamentă ameliorărei sârtei vitrege a poporului: mai voiosă m’aşl dori cătră sînulă Iul Avramă. Sârospatak, in Maiu 1887. Bugaşanulu. t Mnlţâmitâ publică. Prin d-lă George Moiană, învăţătoră la scâla de fetiţe în Braşovă, care în vâra trecută a participată la cursulă de îndustriă în Sântejude şi s’a convinsă de starea mea materială decăzută, mi s’au colectată 13 fl. 60 cr. dela următorii domni şi connaţionall ai mei din Bra-şovă : Ioană LengSră 1 fl., Iustiniană M. Grama 2 fl., Grigore Birea 1 fl., Georgiu Zănescu 1 fl., N. N. 1 fl., X. Y. 20 cr., Ip. IlasievicI 30, N. Puiu 10 cr., N. Sfetea 10 cr., Nic. Ciurcu 50 cr., I. Băcică 50., N. N. 20 cr., D. larca 20 cr., A. B. 50 cr., Andreiu Voina 10 cr., G. L. 40., G. 40 cr., I. Dobrânu 50 cr., I. D. 30 cr. N. 0. 20 cr., Z. B. 20 cr., I. A. 40 cr., G. StefanovicI jun. 50 cr., Ştefană Bobancu 1 fl., Georgiu Moianu 1 fl. v. a. Adreseză mărinimoşiloră domni şi connaţionall ai mei cea mai profundă şi căldurâsă mulţămită publică, oftându-le din adânculă inimei mele, ca atotă puterni-culă Dumne4eu să le ţină viâţa la mulţi ani fericiţi. Sântejude, 23 Aprilie 1887. Petru Grama învăţătoră poporală* Ultime sciri. Înainte de încheiarea foii amă primită ună raportă despre inundarea Albei-Iulie. Stricăciunile suntă mari. Raportulă îlă vomă păblica mâne. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.O AGRAM, 24 Maiu. — După ce s’a împărtăşită sancţionarea nouei legi privitâre la Sârbi, dieta a fostă închisă în modă solemnelă. BERLIN, 24 Maiu. Scirile sensaţionale despre starea sănătăţii prinţului de corânâ germană an fostă false. PARIS, 24 Maiu. — Pe lângă Grevy s’au făcută noi paşi ca să’şi schimbe părerea. (In privinţa lui Boulanger? Red.) PETERSBURGtT, 24 Maiu — Prinţulă E-manoilă V o g o r i d e, nepotulă lui Aleco-paşa, se 101 90 Rentă de hârtia 5% . . 87.85 împrumutul^ căiloră ferate ungare...............150.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma em isiune) ... 97 90 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) . . . . 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu d. d6 sortare 104,70 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.75 Bonuri cu cî. de (sortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 70 Bonuri croato-slavone . . 104.75 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.75 Imprumutulă cu premiu ung....................119.75 Leşurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 8110 Renta de arg. austr. . . 82.25 Renta de aurii austr. . . 112 40 Losurile din 1860 . . . 135.75 Acţiunile băncel austro- ungare.................881 — Act. băncel de credită ung. 284.50 Act. băncel de credită austr.281.40 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .............5 98 Napoleon-d’orî .... 10.08 Mărci 100 împ. gerrn. . . 62 37 Londra 10 Livrea sterlinge 127.10 Cota oficială dela 9 Maiu st. v. 1887. Renta română (5°0). Cump. 92— vând. 92»/. Renta rom. amort. (5°/0) 94— 95— » convert. (6%) . . 86— 88 Va împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit fonc. rural (7°/o) • • 105Va 106— * 11 5? (B°/0) • 89— 89Va » » urban (7°/o) • • 102l/4 103— • » . (6%) • 95— 96— * . * (57.) • ■ 86— 86>/a Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională zz _ ___ Aură contra bilete de bancă . . 15.25 15.75 Bancnote austriace contra aură. 2.02 2.03 Curwft» pieţei Braşovâ din 24 Maiu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.69 Vând. 8.82 Argint românesc . . . . . . » 8.60 8.65 Napoleon-d’orî .... . . . » 10.01 10.07 Lire turcescl ...... . . . » 11.35 » 11.40 Imperiali . . . » 10.35 » 10.40 Galbeni . . . » 5.91 > 5.95 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . * 101.— » 102.- - * » » 5% . . 98.- > 99.— Ruble Rusesc! .... . . . » 111.— » 112.— Discontulfi . . . » 7—10°/» pe ană. ABONAMENTE la „@azeta transilvaniei^ se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale. Adresele ne rugămu a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă. Preţuiţi abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni...........3 fl. — „ ş£se luni....... 6 fl. — „ unii anu............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni...........10 franci „ ş£se luni..............20 ,, „ unu anu ...............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/' TARIFA anunturiloru si msertiumlortt. Anunciur! în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: cr. 6. Pentru repeţiri de 3— 4 ori iot »» » v 5— 8 >i 15*1, n n u 9—11 » 20“|. n n 11 12—15 ii 30°|, V ii 11 16—20 ii • «Ţţ Dela 20 de repeţiri în susft 601. Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Mersulu trenurilor!! Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealit-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradtt-lludape&ta a calei ferate orientale de statd reg. ung. TeiuşA- A a adâ-Budapesta Budapesta-AradA-TeiuşA. Trenft Treaft Trenft de Trenft de Trenft Trenft omnibus omnibus persdne persdne de persdne oymihnn TeiuşA 11.24 2.40 Viena 11.10 12.10 — Âlba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulfi de josă 12.30 — 4.22 U * V 11.20 12.41 — Şibotâ 12.52 — 4.50 Si MHOfc / 4.10 5.45 — Orăstia 1.01 — 5.18 AradA 4.30 6.— ■~t32 Slmeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţfl 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5.07 6.38 7.58 Branieica 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 836 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopii 6C9 7.37 — Zam 4.25 — P.ll Bârzova 6.28 7.55 — • Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9 33 Zam 8.01 9.12 — Conopii 6.27 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10.27 Ilia 8 55 9.58 — PaulişiS 7.28 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 10.42 - - Glogovaţă 7.59 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 11.07 — AradA 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok ! 8.42 — 4 52 Şibotă 11.43 12.— — — ] 5.12 | Vinţulă de joşii 12.18 12.29 — - Budapesta ~ 1 8.20 | Alba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — 6.05 TelnşA , 1.29 1.41 — AradA^TimişArx* HAmeria (Piski) Petraşenl Trenft Trenă de Trenu Trenft de Trenft Trenft oannlbtm persdne mixt persdne omnibus mixt AradA 5.48 6.05 ^iuterla 11.25 2.42 Aradulâ nou 6.19 — 6.33 Şirei u 11.58 — 3.26 N&soth-Sâgii 6.44 — 6.58 Haţegâ 12.46 — 4.16 Vinga 7.16 “ 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orezifalva 7.47 7.55 Grivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — “Tîff Timişdra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 Timlşdra-AradA Petroşenl—Blmerte (Piski) Trenft de Trenft de Trenft Trenft Trenft Trenft persdne persdne omnibus de pers. omnibus mixt TimişAra 6.25 5.00 Petroşenl 10.07 — 6.19 Merczifalva — — — Baniţa 1048 — 6.53 Orezifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7.37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Mcmetb-Sâgb | 8.36 — 6.23 Haţegii 12.42 — 9.0i Araduiă nou | 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 8.17 ftlmerfa 1.53 — 10.31 Predealit-Biidapesta Trenă de persdne Tren l Trenft accelerat i omnibus Trenft omnibus Bucuresd Predealu Timişă Braşovft Feldiâra Apatia Agostonfalv» Homorodă Haşfaleu Sighiş<)ra Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelft Teiuşă Âiudă Vinţulă de susâ Uiora Cacerdea Stirisă Apahida Clnşiu Nedeşdu Ghirb&a Âghirişă Stana HmediaS Cracta Bucîa Bratca R6v Mezâ-Telegd Fugyi-Vâsârholy Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Buda-pesta Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9,51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 i.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.5 5.10 5.30 6 03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 8.00 4.16 5.02 5.43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 2 56 3 64 4.51 5.28 5 56 10.55 1.23 3.24 10.05 2.15 6.05 7.30 1.14 1.45 2.32 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.5i 12.16 12.50' 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28 Budapesta—Predeală Trenft de pers. Tren accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Claşift Apahida Ohiriş Cucerdea Uiora Vinţulă de sttsă Aiudă n.ioj — Crăciunelît Blaşă Micăsasa Ctopşa Mii. Mediaşă Elisahetopolg Sîgiştea Haşfaiau Homorod Âgostonfaiva Apatia Feldidra Timişă PradealA Bucuresd ’m 11.05J 2 02 4.12 11.00 1119 12 30 1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.C0 2.35 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12 5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9.21 Nota; Orele de nopte simtă cele dintre liniile grdse. 2- 3.58 5.28 Trenft I Trenă omnibus! de | persdne Trenft omnibus 3.10 7,38 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 5.40 9.14 9.24 9.41 10.19 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3,40 4.15 4.36 4.1 5.26 6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2.17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.34 5.55 6.07 6.24 6.43 1.55 2.53 3.28 9.35 8.00 11.40 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28 6.16 7.06 7.46 8.25 9.15 ^Tipografia ALEXI Braşovâ. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesd