REDACŢIUNEA ŞI ABUDNISTRAŢIVNEA l BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22. ^GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe and and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiomânla şl străinătate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. i«UH1IDSUS: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefranoata nu aa prlmaaoQ. — Banuaarlpte nu sa ratrimltfi. N* 103 Duminecă, 10 (22) Maiu. 1887. Braşovti, 9 Maiu 1887. Intre foile unguresc!, cari şi-au manifestaţii cu ocasiunea conferenţei ndstre din Sibiiu duşmănia, ce-o nutrescă faţă cu nâmulă românescă, ocupă unii locii de frunte nesăbuitulii „Magyar Allam.44 Acostă f6iă pretinde a apăra interesele catolicismului în Ţâra ungurâscă, este prin urmare unii specimen ii de f6îă clericală politică. E clarii, că până câ!nd voră fi milidne de catolici în stată, voră esista şi interese catolice şi este ârăşl na-turATă ca1 dft esîatfe şi foi, cari îşi pună ca pro-bletoaăf hpfcriafea «iee’stjorâ interese. Nimeni uu pdte âvâ dâr nimicii în contră că „Magyar Allam44 ori altă fdiâ îşi alege ca ţîntă de a apăra interesele catolice. Nici aceea nu ne pdte surprinde, că nisce foi catolice ungu-uresci se declară pe faţă duşmane desvoltărei naţionale a Româniloră, deârece scimă din es-periinţele trecute şi presente, că catolicii unguri n’au foştii niciodată amici, n’au fostă nici mft-cară binevoitorii poporului romănescă din a-ceste ţări. Ddcă ddr dămu mai mare atenţiune celoru ce le scrie despre noi, „Magyar Allam44, causa este a se căuta într’o împrejurare cu totulă alta. Nu scimă în urma cărei absurde identificări a intereseloră catoliciloră unguri cu interesele Româniloră greco catolici din Transilvania şi Ţdra ungurdscă, se face de ună timpu încdce propagandă între preoţii români uniţi ca să aboneze şi să citdscă fdia ungurdscă catolică politică „Magyar Âllam“. Mai alesă în diecesa Grherlei şi a Oradiei mari acdsta propagandă ia dimensiuni din 4eu, — şi în interesulă sfintei cause provocămă solemnelă pe toţi acei stimaţi domni, cari voră ceti aceste rânduri, ea şi ei să facă totă ce le este cu putinţă în cerculă loră de activitate pentru stârpirea răului5). Aducă la cunoscinţa publicului rornânescă numele preoţiloră respectivi, ca acela să se scie feri de ei, — dee sfată, — facă propuneri, — delibereze, — in-fluinţeze, — înlocuiască buruiana cu flori din grădină nâmului nostru. 0 naţiune le va fi mulţămitdre. Dr. — u. Voci din pressâ asupra conferenţei ndstre. ţ)iarulă clericală „catolică^ ungurescu „Ma-gyar Allam‘‘ dela 12 Maiu. a. c. Nr. 130, se esprimă asupra conferenţei din Sibiiu în modulă următorii: „Cea mai neghiobă politică, ce o potă face Românii, este susţinerea passivităţii; ba acâstă politică nu numai este neghiâbă, ci e şi nepatriotică. Dieta abună-.^emă nu sâmte nimicO din causa aceea, că lipsescă din ea 20 — 25 cumetrii români. Guvernulă totuşi se bu cură de lipsa loră, pentru-că acâsta îi face mai puţim gânduri, şi pentru-că are a îndestuli mai puţine interese. Saşii, Croaţii, Serbii nu lipsescă; ei totdâuna suntă da faţă, când suntă prospecte de a se tocmi. Şi se şi toe-mescă cu succesă, precum pote şi Românii ară puiâ să se tocmâscă. Passivitatea loră se vede că nu e altceva, decâtă o bornbânâlă copilărâscă. Câtă pentru noi potă se totă bombănâscâ. Mai mare năcasă e însă acela, că, din causa atitudinei loră, cercuri vacante simplamente se vindii pe sâma guvernului. Preţulă cercuriloră românesc! este dela 4000 pănă la 10,000 fl. Dela „preţulu stabilituu nu se abată. Valorea practică a pasivităţii este aşadârâ, câ Românii îşi vendii drepturile loru politice şi guvernulă le cumpără dela ei, pentru ca să-şî îmulţâscă mamelucii. Ară putâ să ia Românii învăţătură dela Cehi, dela Croaţi; pentru-că ceea ce vorbescă 4*arele românesc! setâse de sânge (vdres szâju) dieta nu pote să ia spre ştiinţă. Decă B) E peste putinţă să ainintescl şi să reproduci tâte îmbâlăciunile acestei necvalificate foi; de aceea, şi pentru justificarea espresiuniloră şi a provocărei mele, mâ provocă la câteva dovedi numai dintr'o miie, şi a-nume la nr. dela 28 Maiu 1863; nr. dela 7 Ian. 1887 nr. 23 Ian. 1887, — unde de nou suntemă batjocuriţî într’ună modă, ce nu convine nici cu scopurile de ma-ghiarisare la cari tinde, cu atâtă mai puţină convine cu pretinsulă „catolicismă," care n’are lipsă de atarl mij-I6ce. — Ve4I mai încolo nr. 131 dela 13 Maiu 188 7; pentru ca să cunosc! spiritulu fâiei ş. a. (Vomă continua ) insă Românii au plângeri motivate, pe acelea numai îna • intea forului competentă şi-le potă spune, pentru ca plângerile să aibă şi efectă. Pe lângă acâsta mai e o causă, care ne face să ne esprimămă părerea de rău asupra passivităţii. Passivitatea însâmnă, că Românii nu recunoscă unitatea naţiunei şi constituţiunea ei legală, pentru-că nu voeseă să ia parte la legislaţiune. Passivitatea pc dreptulă se pote numi desbinare (şisrnă) politică, negarea Ungariei şi a uniunei. Amă cetită, cu câtă devoţiune Românii facă pe lealii faţă cu domnitorulă, dâr noi cunâsoemă glasulă acesta şi nu dămu nimicii pe elu. A iubi pe regele şi a urî naţiunea maghiară e o politică fârte rea. De a-ceea şi nouă ne pare rău de passivitate ; ne pare rău din punctă de vedere mai înaltă politică şi constituţională, dedrece necesitatea alianţei între Maghiari şi Români şi apărarea libertăţii comune noi o vedemă a fi mai potrivită timpului în care trâirnâ, nu insă cârta şi agitarea din ură la luptă de rassă, şi terâmulă comu nităţii politice este constituţiunea comună, care este numai una şi alta nu e şi aici nici nu va fi. Passivitatea este o fundătură, din care Românii voră trebui să se întârcâ îndărătâ mai curândă ori mai târziu. Şi apoi în adevără Românii ce voiescu? Li întrebarea acâsta nu răspunde resoluţia dela Sibiiu. Noi Insă totuşi ar trebui să stimă' ce necazuri suplră pe Români. Glasulă copilului mută, busumflată, nici mamă-sa nu-lă înţelege. F6ia guvernamentală maghiară din Dobri-ţină, „Debreczeni Ellenbr," scrie în nu-mărulil său dela 14 Maiu: Apropiându-se alegerile, ârăşl amă avută onâre de o conferenţă naţională românâscă, In care „representanţii cercuriloră românesc!* — precum, cu mare fală şi fără îndreptăţire, se numescă pe sine domnii aceştia — â-răşi au enunţată, că politica de abstinenţă de până a-cum corespunde iniereseloră şi demnităţii naţiunei românesc!. Au enunţată câ aderâzâ şi mai departe la programa din 1881, în ală căreia punctă primă se pre tinde autonomia Transilvaniei, şi pentru ilustrarea interesului rornânescă se cere în ală patrulea punctă vo-tulă universală. Pănă când „despotica* naţiune ungu-râscă nu se va învoi cu aceste principale pretensiuul ale loră, până atunci domnii români voră juca rolulă copilului îndărătnică, amăsurată căruia au hotărîtă, să rămână cu totulă departe de alegerile din Transilvania, la alegerile din Ungaria însă voră lua parte numai în acele cercuri, unde proporţia numerică a lo-cuitoriloră români îi amăgeşte cu speranţa de a triumfa. Au hotărîtă în fine, că într’ună memorandă motivaţii voră împăriăşi aceste hotărîrl ale loră şi domnitorului prin o deputaţiune. Bogata familiă Mocsonyi, deşi a avută trei memrbi din sinulă său aleşi pentru conferenţă, a rămasă departe de conferenţă, într’aceea însă celă mai vestită Mocsonyi — Alexandru— a mângâiată în câtva inimile adunate,-cari începuseră a fi nedumerite şi a se intriga de a-câsta, le-a mângâiată prin declaraţiunea, că elă şi familia aderâză la t6te hotărîrile conferenţei, ceea ce o şi credemă, după ce scimă, că nepresentarea familiei la conferenţă a causat’o numai doliulă pentru recenta mârte a lui Georgiu Mocsonyi. Apoi 4eu pentru acăstâ hotărire nu multe avemă de 4isQ iubiţiloră noştri concetăţeni români. Dorimă, ca nici-odată să nu se înşele in speranţa, că voră afla pe calea acâsta îndestulirea pofteloră loră. Parte din acâsta se şi pâte crede, pentru că număroşii politici mari, FOILETON U. Poesii poporale de pe Visa, culese de D. D. Duce-m’aşî cu luna’n noră, Nu mă potă d’a badii doră; Duce-m’aşî cu luna ’n stele, Nu mă potă d’a badii jele. * * * Din pana-ţî de rosmarină Las’, bade, să rupă ună firă. — Rupe mândro câtu-i vrea Rosmarină din pana mea, Rupe mândro şi sădesce Şi mai şe4î şi mai fetesce, Că io incă-oiu mai sădi Şl-oiu şedâ şl-oiu mai juni. * * Asâră şî-alaltăsâră Doi cocoşi negri cântară Să lasă sâra uliţa, Uliţa n*o potă lăsa Pănă sciu pe bădiţa. * * Păsăruică din cănceu Spune-i la bădiţa meu Să ’şl răteze pana bine Pe Dumineca ce vine; Câ io alta-i voiu trimete In ciuda la două fete, Podobită totă cu flori In ciuda la doi feciori, Podobită mărgeluţă In ciuda Talui drăguţă. * • » Căţă, câtă, negurâţă Du-te mai de diminâţă De pe pruni, de pe gutui, De pe frun4a nucului, Să vă4ă casa badiului Cu ce foou-i coperită De ml-a c&4fQ ®Şa urîtâ. * * » Dragu-mi-i bâd;ţu bălă*) Cu puţină apă-lă spălă, Der pentru celă negriciosă Am oprită nulă din josă, Am oprită valea şi riulă Şi totă negru-i ca pămentulă. * • * Urîtulă şi traiulă rău Mă scote din sătulă mieu, Urîtulă, crucea să lă bată, Şâde’n dâlă p’o piâtrâ sâcă Şi totă strigă că se ’nâcă Şi nu este nici o apă. Elă mă mână la potică Să-i aducă lâcurl de frică, *) Bălă = bălană = blondă, blondină. Lâcurile-să măsurate Trebue pe bani luate. Io şi pe bani le-aşî lua Numai de elă de-aşl scăpa. * * * Ce te ţin! badio măreţă Că tată-tău nu-i judeţă, Nici mumă-ta judecâsă Nici soru-ta preutâsâ, Nici vite multe în curte Făr’ ţi-i plină de cucute. Ia cdsa şi le cosesce Şi gleba şi le glebâză Şi fă straşină la casă, Şi ia furca şi le-adună Şi fă streşină la şură Şi dâcă li-i aduna Bajocoresce-ţl mândra Păn’atuncI bădiţo ba. * * * Foiă verde două nuci Mândruliţă und’ te duci Numa’n şurţă şi’n păpucl ? — La fântâna sub trei cruci Să dau apă la doi junei Şi gură la doi voinici; Doi voinici pe doi cai murgi Nu sciu caii ’să frăţiori Ori voinicii ’să verişiorî Născuţi din două surori. M’a mânată mama la vie După struguri d’alămâie Io la vie am plecată T6tâ 4iua am umblată Şi struguri nu ml-am aflată; Când din vie ral-am eşită Cu badiu m’am întâlnită Şi-am totă stată şi povestită Şi m’au vă4tă două căţele Şi m’au spusă măicuţii mele; Măicuţa s’a mâniată In temniţă m’a băgată, Pe femniţ’a pusu lăcată Pe lăcată ună stană de piâtră Să nu mai esă nici odată. Io mă uitam pe sub 4idă Vedeam s6re răsărindă, Fete şi ficiori jucândă Numai pe badiu jâlindd, Măicuţa, muiere bună, M’a slobo4tă într’o grădină Cu bădiţu mieu de mână. * * * Mândruţa mea, trupă de flori, Când te vădă mă iau fiori, Mândruţa mea, trupă de ină, Gura ta miros’a vină Şi braţele-a rosmarină, Mândruţo cu trupă cinaşă Gura sărula-ţi-o-aşă. Nr. 103. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. paralisându-se ei înşişi prin passivitate se escludtt din massa poporului, şi apoi poporulă însuşi uşoră va afla calea de a se înţelege cu Maghiarulă. Cu corifeii sălbatic! de a(p înzadarQ ne disputămQ; ei cuteză a vorbi de constituţiune şi a dejosi constituţia ungurâscă, câne totuşi tocmai acostă constituţia maghiară a fostă aceea, sub a căreia umbră fruntaşii, distinşii bărbaţi ai poporului romănO, de secuii, ori pOte chiarG din timpuri străbune supuşi altoră pop6re, s’au făcută liberi, nobili, bogaţi şi au câştigată influenţă asupra sOrtei ţârei. Ei cutâzâ a cjice, că Ungaria nu e pentru constituţiune. Dâr şi aceea au documentaro, că ei, corifeii, cari lucrâză în moda sălbatică şi din ură îndărătnică, nu au nici unQ sentimcnfQ pentru ea, căci altmintrelea n’ar fi concesG necuviinţa de a trimite deputaţiune la regele, ll-ară fi bătută la ochi şi ll-ară fi venită în minte, că după constituţiune guvernulă responsabilă este mijlocit©-rulă între domnitoră şi poporulă său. O conferenţâ, care e în stare să aducă astfeliu de hotărîrîj, n’are absolută nici ună dreptă a pretinde să se pună preţă pe opiniunea său cuvintele ei în cestiunea constituţiunei. Conferenţâ acâsta a luată posiţiă de apărare şi în contra maghiarisărei, ori din ce parte ar veni ea. In privinţa acăsta de guvernă n’au la ce se teme; cu atâtă mai virtosă însă se temă de reuniunea de cultură arde-lăna; acăsta voiesce numai să recucerăscă pe Maghiarii valahisaţl. Apoi tâmă-se numai. Reuniunea lucrâză în acordă cu acţiunea societăţii ungurescl, împlinesce sânta datorinţă a societăţii ungurescl; Românii nu potă să îm-pedece lucrările ei, ba încă prin atitudinea loră cerbi-căsft potă să promoveze numai întărirea ei. SUIRILE PILEI. Comitetulu electorală ală alegUoriloru români din oraşulă şi comitatulă Braşovă, întruniodu-se erl s’a constituită, sub preşedinţa ad hoc a părintelui Radu Popea, în modulă următoră: Dr. Aurel Mureşianu preşedinte; Simeonă Damianu şi Dr. George Baiulescu vice-preşe-dinţl; Andreii* Bârseanu şi Ştefanii Bobancu secretari; Ludovicii Roman casieră. Totodată pentru uşurarea lu-crâriloră şi-au alesă membrii deosebiteloră cercuri câte ună preşedinte ală loră şi anume în cerculă I George Perşenaru, în cerculă II Diamandi Manole, , în cerculă III Radu Popea, în cerculă IV Iosifu Comanescu. întrunirea, care a fostă bine cercetată, a decursă în cea mai bună ordine, ceea ce e ună bună augurO pentru viitoră. —x— După cum e informată „Sieb. Deuîsch Tgbltt.*, o scrisâre oficială a oficiului- paroehială ev. din TSrgu Mu> recului a fostă refusată de oliciulă poştală de acolo, fiindii că era adresată în limba germană consistoriului cercului bisericescă ev. ală Reghinului săsescă. Preotului, care s’a dusă după acâsta însuşi la poşte, i s’a arătată o ordinaţiune ministerială, că scrisori oficiale să se adreseze numai în limba maghiară ori să se francheze. —Pentru înlăturarea miseriei nu suntă în stare miniştrii ungurescl să facă nimică, âr pentru maghiarisare găsescă destule mijlâce, vorba ceea: sătulă arde, âr miniştrii pâp-tână mereu ordonanţe. Săracă ţâră pe ce mâni ai ajunsă 1 —x— Pentru esamenele de maturitate din anulă acesta ministrulă instrucţiunei a numită representanţl ai guvernului la scâlele medii confesionale pe: directorulă gimn. super.^de stată din Sibiiu Dr. Ignaz Veres la gimn. su-perioră gr. or. română din Braşovă; profesorulă universitară din Ciuşiu Dr. Bela Szasz la gimn. super. ev. ref. din Aiudu şi Or&ştiă] profesorulă universitară din Ciuşiu dr, Karl Szabo la gimn. super. ev. ref. din Ciuşiu şi îkgu-Mureşului; profesorulă universitară din Ciuşiu Dr. Ştefan Hegediis la gimn. super. ev. ref. din Oderheiulu ifaiescă şi Zelău\ directorulă districtuală de studii Iosef Elischer din Sibiiu la gimn. super. ^ev. conf. augsb. ş. ia 8câla super, reală din Sibiiu, mai departe la gimni super. ev. conf. augsb. din Mediaşă, Sighişâra, Bistriţa, ţi Braşovă; profesorulă universitară din Ciuşiu Dr. Avon Borde la gimn. super, unitară din Ciuşiu. —x— In Cârstiană, comit. Braşovului, e de ocupată postulă de magistru poştală dotată cu 150 tl. lâfă anuală şi 40 fl. pauşală de cancelaria. Se cere o cauţiune de 100 fl. în bani gata, Peliţiunile au să se adreseze în timpă de trei săptămâni la direcţiunea poştală din Sibiiu. —x— Comanda supremă a honvetfiloru a coneesă ofice-riloră de honvezi în reservă a face parte ca membri în logelefrancmasone, încuviinţate de ministerulă de interne, dedrece acestea nu formâză societăţi secrete. In privinţa oficeriloră din serviciulă activă însă rămâne valabilă re gulamentulă de serviciu; aceştia potă cere permisiune a Intra în loge dela comanda de districtă. Slavisarea numelorft în Bucovina. Numărulă Românilora din Bucovina cu nume visate (mai bine <}isu polonisate) e fdrte mare. Asupra acestui procesă de desromanisare a nu-meloră, „Revista Politică “ din Suceava scrie: Compatrioţii noştri gaiiţienî ne arată prietenia loră la t6tă ocasiunea. După ce li-a succesă a desnaţionalisa comune întregi românescl, ei s’au ingrijită şi se îngri-jescă şi astăzi a schimonosi în acelea comune şi numele de familii după calapodulă loră, ca astfelă să ştârgă orl-ce urmă de existenţă romănâscă pe unde străbată, şi dre-când să’şl p6tă întemeia dreptulă istorică în acâstă ţâră şi pe basa numeloră familiare. Timpulă de tristă memoriâ, când polonisarea şi slavisarea numeloră de familii române era la ordinea (jilei, ne este prea bine cunoscută ; acelă timpă cuprinde cei 63 de ani ai anexărei Bucovinei la Galiţia, anume dela 1786—1819, periodulă celă mai tristă din istoria Romăniloră bucovineni. In acelă periodă la mare parte de Români li-se aninară la numele de familiă, ba chiarG şi la celă de boteză ter* minaţiunile slave wiez, ski şi uk, aşa că din Roman se făcu Romanczuk şi Romanowicz, din Constantin Cons-tantinowicz, din Grigori Grigorowicz, din Zurcan Zurca-nowicz, din Andrei Andriewicz etc... Puternicii de pe atuncea îşi făceau aceste treburi cu ademeniri, cu sfaturi, şi unde acestea] nu ajutau, cu autoritatea oficială, fără să fiă jenaţi de nimeni. Ei lucrau pe faţă, la lumina tfi însuşiriloră sale trupesc!, mentale şi sufletescl, va să tjfică, conformă caracterului său. Aşa şi ună poporă, însă cu aceea deosebire: că până ce individulă se p6te cultiva şi prin mij-loculă unei limbi străine, la ună poporă acâsta e cu to-tulă imposibilă. Cultura unui poporă deci pdte fi numai naţională. De n’ar fi fostă Românulă, pre lângă tOte fatalităţile şi umilirile prin cari a trecută, fâlosă de originea şi nâmulă său; de n’ar fi însetoşată niciodată lumina şi cultura; de nu s’ar fi luptată — după Bonfiniu — tot-dâuna mai multă pentru limbă decâtă pentru viâţă: ar trebui să le înveţe a le face t6te aceste astădl, văcjândă cum se luptă în (jilele ndstre tOte popOrele pentru limba şi cultura naţională. Românulă însă n’are lipsă de acostă esempiu, do-vâdă progresulă grandiosă, ce a făcută în butulă tuturora greutăţiloră şi pedeceloră numai de ună timpă scurtă înedee. Pământulă clasică ală nascerei şi activităţii figure-loră mari din istoria nostră naţională-culturale, ca Băr-nuţă, Maioră şi Şuluţă. Silvania încă a dată totdâuna şi dă şi în presinte probe, că nu numai aclamă cu cea mai viă bucuriă totă semnulă de progresă şi cultură naţională, ci se şi silesce din resputerl a conlucra la avântulă acestui progresă. Dovâdâ despre acâsta „Des-părţământulă XI ală «Associaţiunei transilvane",—.Reuniunea învăţătoriloră români Selăgienl* şi mai recente înfiinţata «Reuniune a femeiloră române Selâgienett cu activitatea salutară şi binefăcătdre a lorO. Cine să nu pricâpă însemnătatea acestoră Reuniuni pentru cultura nOstră naţională şi să nu binecuvinte activitatea loră!? Fericită acea comună, care are ondrea a putâ primi în sînulă său adunările loră! Acâstă ondre şi bu-curiă că(^ă de astădatâ în partea ndstrâ, acelora ce lo-cuimă părţile ardelene ale romanticului Meseşiu, hotă-rlndu-se anulă trecută a se ţinâ adunările generale ale „Despărţământului XI« şi a „Reuniunei Femeiloră române din Sălagiu* la noi în comuna Buciumi. Apreţuindă ondrea, ce ni s’a făcută, după adevărata ei valdre şi însemnătate, pentru primirea multă do-riţiloru dspeţl şi arangearea unui bală, concertă, eventuală jocă teatrală în favorulă modestului fonda ală «Reuniunei Femeiloră române din Sălagiu> s’a constituita ună comitelă. Dorindă acestă comifetă a contribui la sporirea fondului numitei reuniuni şi prin sorţire, prin acâsta apelâză la totă Românulă însufleţită pentru cultura nâ-mului sâu şi mai alesă la onorabilele ddmne şi domni-şore române din apropiere şi depărtare, ca să binevo-iâscă a-i face posibilă ajungerea acestui scopă salutară prin contribuirl de obiecte pentru sorţire, precum: portrete de ale bărbaţiloră binemeritaţi de naţiune, tablouri cărţi, manufacturi şei. Ofertele suntă a se trimite până în 1 Iuliu a. c. la m. o. d. Idnă Maximă, paroehă gr. cat. în Buciumi (Vârmezo) posta în locă. Primirea loră se va adeveri cu mulţămită pe calea publicităţii. Terminulă ţinerei amintiteloră adunări generale se va face la timpulă său cunoscută prin preşedinţii respectivi. Buciumi, 13 Martie 1887. In numele comitetului Simionu Morincaşu, preşed. lânii Maximă, notară. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a «Gaz. Trans.«) PESTA, 21 Maiu. — La albumula „Ajutoră w (Segitseg) în interesula incendiaţiloră au contribuită şi prinţulă de cordnă Rudolf şi prin* cesa de cordnă Stefania. PARIStT, 21 Maiu. — Consiliulă de stată a respinsă recursulâ prinţiloru de Orleans contra ştergerei loră din armată, ddr a admisă cu tdte astea unu asemenea recursă ală prinţului Murat. HAMBURGr, 21 Maiu. — Erl dimindţă s’a îplată o Jesplosiune în fabrica de pulbere din Diinneberg. Doi lucrători au fostă omorîţî, unulă rănita. BERLINtl, 21 Maiu. — Consiliula federala a acceptata proiectulâ de dare pe zahara. CAIRO, 21 Maiu. —S’a împrăştiata faima, că Sudanezii ameninţă Wadyhalfa. PARIStl, 21 Maiu. — Freycinet a depusa mandatulă de a forma cabinetulG, dedrece în faţa greutâţilorfi situ? ţiunei abia crede că va putd forma una ministerâ stabilă. LONDRA, 21 Maiu.—In camera lor<}ilora a declarata Salisbury, că tractările pentru regu-larea graniţei afgane ^nu s’au rupta, ci mai multâ se pare că vorâ dura încă multa timpa. Cununiă. Duminecă, 29 Maiu n. c., îşi va serba cununia sa d-ra Virginia Germană, fiica preotului română din Sâmboteleculă de Câmpiă, cu d-lă Ioană Bo-zacu, teol. abs. Actulă cununiei se va oficia la 3 âre p. m. în biserica gr. cat. de acolo. — Dorimă fericire tinerei părechl! Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 103 GAZETA TRANSILVANIEI 1887. Onraalv Ia burtea de Viena Bnrsa de Bueuresci. din 18 Maiu st. n. 1887. Rentă de aurii 5°/0 . . . 101 65 Rentă de hârtiă 5°/o . . 87.90 ImprumutulQ căilord ferate ungare................ 150 70 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (1-ma em isiune) ... 97 50 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostO ung. (2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare 104,60 Bonuri rurale Banat-l’i-mişâ ........ 104.75 Bonuri cu ci. de Jsortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 70 Bonuri croato-siavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.25 ImprumutulO cu premiu ung.....................119 60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.60 Renta de hărtiă austriacă 81 30 Renta de arg. austr. . . 82 35 Renta de aură austr. . . 112 — Losurile din 1860 . . . 135.75 Acţiunile băncel austro- ungare..................880 50 i Act. băncel de creditd ung. 284 75 Act. băncel de creditii austr.284.25 Argintuhl —. — GalbinI împărătesc! ..............5 97 Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 îrap. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 127.— Cota oficială dela 5 Maiu st. v. 1887. Renta română (5%). Gump. 92— vend. 92»/. Renta rom. amort. (5°/0) 94— 95— » convert. (6°/0) 86— 88»/, împr. oraş. Buc, (20 fr.) 84— 36- Credit fonc. rural (7°/0) . . 105Va 106— * n >> (5°/0) - 89— 89V. » » urban (7%) . . 102b, 103— * » (6°/o) ■ • 95— 96— * » * (5%) • • 86— 86»/« Banca naţională a României 500 Lei —— Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » * Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 15.25 15.75 Bancnote austriace contra aură. 2.02 2.03 Cursulu pleţdi BraşovO diD 19 Maiu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.63 Vând . 8.65 Argint românesc . . . 8.55 A 8.60 Napoleon-d’orI .... 10.— A 10.06 Lire turcescl 11.35 » 11.40 Imperiali 10.35 fr 10.40 Galbeni 591 » 5.95 Scrisurile fonc. »Albina» 6®/o . * 101.— * 102.- - n * » 5°/o • ţţ 98.— » 99.— kuble Rusescl .... 111.— fr 112.— biscontultt . . . fr 7- •10°/» pe ană. #######•###*###«####*##•###«#####################•#•#####•### 8 Turnătoria şi fabrica de maşini a Ini SGHLIGK 1-5 * Societate pe acţii în Budapesta. , Iii ii roii! fi centrali: VI. Waitznerring 57. — Despărţemfentulfi pentru maşini agricole: Vi. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699. SIASXNEIiE DE SEMENATă „TRIUMPH“ patentate ale lui Schlick Cea mai mare distincţiune : Diploma de onore de auru la concurenţa internaţională de pluguri în Hatvas. Sa ÎI 8i] #1 s » # $ • m m • # Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schiick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de auru şi încă alte trei distincţiuni. Pluguri originale pentru o brazdă ale iui Schlick-şi Vidate, pluguri pentru sapă şi moşoroie, Extir-patore etc. Garnituri de treieraţii cu vaporu, Garnituri de treierată cu vârtejii (Gopel.) Mori pentru curăţită, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de nutreţă etc. I*reţurile cele mai eftine. — Cataloge la cerere gratis şi franco. s „Noutăţi pentru sesonulu de vară!”' | Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se eonfecţionăză la £& Kovâsznai & Keresztesi Grand Magazin de mode şi confecţiun! pentru dame Braşovu (Piaţa mare.) Unde a sosită de curendă în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepu şi Cachemird. Mătâsăriă de Lyonfi: Merveillieu, falie şi catifele negre precum şi în t<5te culorile. Postavuri pentru confecţiun! de dame şi bărbaţi. Satinu de spălată, Toii, Zephier şi Oxfordurl. ChifonurI de Benedictu Schroll, Şirtingti, Julett şi Gradl. Pângării de bumbacQ americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garnisell potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi unft bogata asortimento de pănglicl in culorile cele mai fine şi frumâse. CelO mai nou „Jersey* Talii-TriCO şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea totfl felulQ de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine. Mostre se trimită la cerere gratis şi franco. (Avisu d-loru abonaţi! t Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulu nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se iveseă iregularităţi Ia primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale,- ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINIST1i. „GAZ. 7RANS ‘ ABONAMENTE la „@azeta trans se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. v Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându-se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungarla: pe trei luni...........3 fi. — .v şăse luni...........6 fi. — „ ună ană............12 fi. — Pentrti România şi străinătate: „ pe trei luni........10 franci „ şăse luni...........20 ,, „ ună ană ............40 „ Administrafiunea „Gazetei Transilvaniei." TARIFA anunturilorfl si insertiunilora. Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. Pentru inserţinnî şi reclame pagina a III linia â fi. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori.......................... — cr. 6. ,, 5— 8 „ n 9-H „ „ 12-15 „ » 16-20 „ 10°|n 15%. 20% 30% 40% 50°L Dela 20 de repeţiri în susă .................. Pentru anunciuri Ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Tipografia ALEXI, Braşovă.