I GAZETA BEDACŢirm şi ADMDnsmţlDBEAl 1 BRAŞOVfif, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. y Pe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&nia şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. N? 102. ANULU L. SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi ANUNŢURILE: 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlterl nefranoat» nu aa prlmaaofi. — Manusorlpte nu aa rotrfimitfi. Sâmbătă, 9 Maiu. 1887. Braşovtl, 8 Maiu 1887. Celă mai autorisată dintre t6te (parele guvernamentale unguresc!, câte s’au pronunţaţii asupra conferenţei generale a alegătorilor!! români, este fâră îndoâlă „Pester Lloyd44. Ce 4^°- acestft organâ de frunte alâ d-lui Tisza Kalman? Resultate mulţămitdre positive ale conferenţei române din Sibiiu nu aflâ „Pester Lloyd44 nici unulti, nemulţâmitdre cu carulu. Gâsesce însă unii singurii resultată mulţămitoru negativă şi acesta este atitudinea Saşiloră faţă cu mişcarea română. F6ia pestană ne spune adecă cu bucuriă, că după informaţiunile ce le are, cercurile săsesc! din Transilvania s’au ferită de astâdată de orice atingere cu naţionalii malcontenţi români, cu cad acum trei ani păreau înclinaţi a face causă comună. Cu multă satisfacţiune accentuâza acum „Pester Lloyd44, că Saşii din Transilvania s’au dată la o parte şi „nu mai consideră con-ferenţa românâscâ ca o parte a oposiţiunei naţionale generale u. Nu este aici loculă de-a cumpeni încâtă bucuria f6iei tiszaiste este întemeiată sâu nu pe realitate. Ajunge deocamdată că din espectorârile ce le face în articululă de fondă din numărulă său dela 12 Maiu a. c. asupra conferenţei ndstre, putemă constata: întâiu, „Pester Lloydu recundsce, că esistă o mişcare între Români, care nu este nicidecum pe placulă guvernului şi căreia i-a dată viuă espresiune adunarea dela Sibiiu, de unde a răsunată ună „strigată de amărăciune şi de neîm-păoare.44 alu doilea, „Pester Lloyd“ recundsce indirectă, eă guvernulă ungurescă s’a temută ca nu cumva să se alăture şi Saşii din Transilvania la acâstă mişcare română, părăsindQ posiţiunea loră isolată; âr acum se bucură, că acâsta nu s’a întâmplată şi că isolaţi au rămasă şi Saşii şi Românii. Ce resultă din aceste constatări ? Resultă, că organulă d-lui Tisza nu esprimă adevărata sa convingere, când susţine, că numai o fracţiune, o minoritate nemulţămitâ română vor-besce prin graiulu conferinţei din Sibiiu. Căci dâcă ar fi aşa, de ce s’ar teme „Pester Lloyd ' aşa de multă ca nu cumva Saşii din Ardeală să dea mâna cu Românii? Scimă cu toţii, că Saşii ardeleni representâ numai ună mică numără ală poporaţiunei acestei ţări. Dâcă dâr Saşii ar face causă comună cu o minoritate neînsemnată română, ce temere aşa mare ară pută să aibă cei dela putere faţă cu acâstă coaliţiune? Ce lucru mare dâcă cele două sute de mii de Saşi s’ar alătura la câteva sute de mii de Români, cari, după cum (Jice „Pester Lloydu, nici n’ară representâ clasa inteligentă român. şi nici că ar putâ representâ voinţa Ro mâni loră ? 6tă dâr, că bucuria netimpuriă şi, în pa-rantesă fiă (fisu, de totă nepolitică, asupra atitu-dinei reservate a Sasiloră faţă cu conferenţa ro-mânâscâ, a dată de golu pe organulă combatantă ală d-lui Tisza şi ne dovedesce cu-o claritate, ce nu mai lasă nimică de dorită, că svâr-colirile şi săriturile sale desperate, spre a micşora importanţa votului adunărei nâstre, suntu curată comediă. Ar însemna prin urmare a ne pierde tim-pulă celă scumpă, dâcă amu mai sta de vorbă cu „Pester Lloyd“ asupra afirmâriloră sale privi-târe la conferenţa nâstră, afirmări pe care acestu organă însuşi nu le crede. Dâcă fâia d-lui Tisza ne numesce pe noi, Românii, elementă „turbulentă44, n’avemu nimică de obiectată, căci turbulenţi voimă să şi fimă, întru câtă adecă ţinti mă a turbura apele d-lui Tisza, cum ne turbură şi elă mereu apele nâstre, f&r’ de nici o cruţare. Cumcă amu voi să răsturnămu statulă, „Pester Lloyd44 însuşi nu o crede, nu ar crede-o pâte nici atunci, când, spre marea spaimă a lui şi a stăpânului său, Saşii/iifo Transilvania şi-ară schimba gândulă şi s’ar decide a da mâna cu noi, ca să scăpămă odată de năpastea, care ne ameninţă limba şi naţionalitatea cu peire. Dâcă, în fine, organulă guvernului ungurescă ne vine cu absurda afirmare, că „evenimentele politicei internaţionale44 din timpulă mai recentă ară fi trebuită să ne deschidă ochii şi să ne facă se recunâscemă în Ungurii dela putere pe adevăraţii susţiitori ai libertăţii şi ai esistenţii nâstre naţionale, atunci ne luămu voia a-lă învita să-şi casce mai întâiu elă însuşi puţintelă ochii, să se uite împrejură şi să ne spună, cari popâre *sim-patisâză astăzi cu campionii „libertăţii44 din Pesta şi cari dintre popârele Transilvaniei, ale Ţârei unguresci şi ale Orientului ară fi aşa de nebune de a se desbrăca de individualitatea şi de drepturile loră naţionale de dragulu politicei .„liberale44 a cabinetului Tisza. Ori că „Pester Lloyd44 ne crede pe noi prea mărginiţi, şi atunci ar fi bine să-şi mai bage minţile în capă, ori-câ elă însuşi este mărginită de spăriatu şi atunci trebue să-lă compătimimă! Din afara Ministerului francesă a fostă răsturnată, prin votulîî camerei dela 17 Maiu n. în cestiunea bu-gefcilui. Ministerulu presentase unu bugetu, pe care comisiunea bugetară l’a daclaratu ca fiindu prâ mare. Ministrulu de finanţe Dauphin propuse în urma acâsta o economia de 13 miliâne, dâr comisiunea nu se jnvoi. Preşedintele consiliului Groblet ceru să facă comisiunea propuneri hotărîte în privinţa reducerei bugetului, dâr o refusâ, (jicând ca acâsta privesce pe guvernă. Ajungândă bugetulu în cameră, maioritatea a-cesteia votâ în contra proiectului de bugetu alu guvernului şi astfelu cabinetulă Goblet se vă(}u silită să’şi dea demisiunea. La votare s’a observată o mare desbinare a partideloră; membri ai aceleiaşi partide au votată unii contra, alţii pentru ministeru. Preşedintele republicei Grâvy a primită demisiunea cabinetului. Până acum nu se scie cu siguranţă, cine va fi chemată să formeze cabinetulă; se vorbesce de Freycinet, care ar avâ de gândă să aducă în cabinete totă elemente nouă, se mai vorbesce că dânsulă, dâcă va primi a forma ministerulă, pe Boulanger nu îlă va lua în cabinetu. Cei din Berlină aştâptâ negreşitu cu mare încordare resultatulă resolvă-rei crisei ministeriale din Franţa. Scirei sosite în Belgradă, că regina Natalia şi prinţulu de coronă au fostă învitaţi de Ţarulă Rusiei să locuiască câtă timpu voru sta în Crimea castelulă Livadia, i se dă mare însemnătate politică. Mai alesă în cercurile liberale se consideră acâstă invitare ca o confirmare a părerei, că călătoria reginei în Rusia stă în legătură cu împrejurări politice. Fâia oficiâsâ bulgară „Nezawissima Bol-garia44 comunică, cumcă regentulă Stambulow, care a întreprinsă o călătoria prin tâtă ţâra, la primirea ce a făcut’o în Silistra s’a esprimată, că Rusia ar fi primită deja consimţământul!! Germaniei şi ală Fraudei să ocupe Bulgaria, dâr că a renunţată la ocupaţiune numai în urma energicei atitudini a Austriei. Voci din pressă asupra conferenţei nostre. Intr’ună primă articulă, întitulată „Progra-mulă partidului română44 noua fâia guvernamentală „Budapester Journal44 se esprimă astfelă: Liniştea idilică ce o gustă prietinosulfl Sibiiu ne-conturbată în fiecare ană, căutândă şi aflândă mângâiere in amintirea însemnătăţii politice de odiniâră, a fostă în* treruptă săptămânile din urmă de repeţite ori prin con-ferenţele naţionalităţilor ce s’au ţinută acolo. Mei ân-tâiu se ridică miculă grupă ală partidului poporală să* sescă, îşi desfăşură stâgulă şi dădă cursă liberă plângerilor sale. Lui îi urmară Românii, totă în scopulă de a se consulta asupra programului, de care are să ae ţină partidulă loră în decursulă apropiatelor alegeri şi de a lua hotărîri definitive în acăstă privinţă. E totă vechiulă cântecă, care se cântă aci şi mai că ar pefde omulă credinţa în eterna schimbare a apariţiuniloră, când trebue să experieze acestâ aderare la greşitele vederi, de atâtea şi de atâtea orî combătute. • In tocmai ca o lume pentru sine, care îşî are 16-gile ei proprii şi-şi creâză propria ei logică, aşa ne im-presionâză şi dâmna adunare a Românilor, cari s1au sfătuită în Sibiiu asupra durerilor poporului română şi cari voiau să-i arete calea cea bună pentru viitoră. Aci nu s’a fostă desbătută şi consultată numai asupra singuraticelor puncte din programă, ci şi despre marele principii ale întregului parlamentarismă şi au dată Domniile loră părerea. Cu multă mirare aude omulă aci teorii cu totulă nouă şi acea veste curiăsă, că parla-mentarismulă nici nu e de locă potrivită pentru Ungaria. Până acum se închinau omenii acelei vederi nenormative, că după Anglia nici ună stată în Europa n’a înţelesă parlamentarismulă afâtă de bine ca Ungaria, ală cărei primă documenta constituţională e numai cu vre-o câţiva an! mai tînără ca Magna Charta englesă. Acăsta dealt-mintrelea o sciu conducătorii naţionalităţii române ţotflt atâtă de bine ca şi noi, şi ei şî~au acomodată numai o nouă doctrină parlamentară pentru a o folosi momentană. 0 doctrină atâtă de nouă, că stă în celă mai grotescă contrastă cu tâte principiile incontestabile ale adevăratului constituţionalismă. Cum s’ar fi şi gândită altcum Domniile loră a hotărî trimiterea unei deputa-ţiuni la treptele Tronului, care are să predea Monarctoului ună memorandă imediată ce va motiva atitudinea Ro-mâniloră ? Dăr nu sciu conducătorii Româniloră, că Ungaria se guverneză printr’ună ministeră responsabilă şi că acesta e organulă mijlocitoră între naţiune şi Tronft şi potă ei numai pe ună momentă să uite, că ună asemenea pasă e negarea tuturoră prineipiiloră parlamentare? 0 conterenţă, care e în stare să aducă ună asemenea condusă, nu are dreptulă de a discuta asupra legiloră fundamentale ale parlamentarismului, înţelepciu-nile loră politice nu potă trage nimică în cumpănă. Dără şi singuraticele puncte ale programului dau prilegiu la o critică seriâsă. Românii au decretată din nou pasivitatea absolută pentru Ardeală şi numai pentru singuratice cercuri din Ungaria au permisă abatere;- dela aceea. Noi nu suntemă în stare să cuprindemă adâncimea motiveloră ce i-au îndemnată din nou la aducerea acestui condusă şi trebue să le primimă cu o fatalistică resignaţiune, ori câtă amă voi să credemă, că chiar evenimente^ timpului din urmă ar fi trebuită să îndemne pe Românii din Ungaria la o întorcere. Pe câtă vreme ţine neplăcuta încordare dintre monarchia nostrâ şi învecinată Româniâ, anume aspiraţiunl centrifugale, deşi nu le pute afla omulă de ceva permisă, dâr erau explicabile, putâ omulă, totă din punctă de vedere româ-nescă, să viseze de anumite eventualităţi îndepărtate şi pute multe înţelege de dragulă acelora planuri pentru viitoră. Momentana situaţiă politică însă nu e de locă potrivită de a face probabilă realisarea aceloră visuri, şi astfelă acelă argumentă nepermisă cade de sine. Miculă parlamentă separată din Sibiiu a stabilită, din nou şi lupta în contra tuturoră tendinţeloră de ma-ghiarisare dreptă ună punctă ală programului, punândă la textulă lui de mai nainte adausul0 „vină aceste tendinţe din ori şi care parte.44 De sigură prin acâsta au în vedere reuniunea de cultură ardelenâscă şi e explicabilă că conducătorii român! strigă cu voce înaltă, de ârece acâstă reuniune voesce să stabileze procesulă de distruc-ţiune ce-lă portă Românii în contra elementului maghiară din Ardeală. Orî cam vomă întârce lucrulă, plângă-se şi vaete-se Românii orî-cătă de multă în contra rnaghia- Nr. 102. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. risării, este fapta, că romanisarea consumă multO mai multă elementâ maghiara, decâta vice-versa. Ţinuturi întregi au căcjută în decursulh timpului victime acestui procesD şi cine s’ar mai mira, că Maghiarii voră să pună odată stavilă operei de distrucţiune? Statuia se abţine dela acăstă mişcare; decă societatea voiesce să şl împii-născă o datorinţă sfântă, de sigură n’are să i se facă nici o imputare. Dăr destula despre punctele din programa. O altă apariţiune a celei din urmă conferenţe românesc! atrage asupra sa multa mai multa atenţiunea, ca şi acele stereotipice puncte de jalbă. înţelegemă scrisorea d-lorO Mocsonyi-eseî; în ala cărora nume incontestabilă, cela mai talentata dintre ei, d-1 Alexandru de Mocsonyi, a adresata o scrisbre, prin care se declară sărbătoresce pe deplina solidara cu conclusele conferenţei. Noi nu scirnQ sigura dăcă fraţii Mncsonyi-escI s’au alăturata şi acum suntO trei ani programului partidului; îutr’o formă atâta de hotărîtă ca şi acum, de abia ar fi putută să fiă. Ce pagubă că amărîciunea care, nutrită în moda măestrita, face imposibilă o apreţiare obiectivă a împrejurărilorO, condamnă la neactivite pe una orna atâta de talentata, pe. un0 oratora parlamentara atâta de destoinica, cum e Alexandru Mocsonyi, în vreme-ce eia prin con ucrarea sa ar pută forte multa folosi. Câtă vreme a stata ela în parlamentula ungarâ, unde totdăuna se dedea de buna Ungurâ, cestiunea de naţionalităţi se apreţiase dintrună puncta de vedere mai înalta ca şi aia odiului bagatela — care există acŢ la naţionalităţi — şi chiară prin participarea unora asemenea dmenl la activitatea legislatăre se puteau incetulă cu încetula înlătura tdte disensiunile. Retrăgăndu-se şi aceste elemente conducătăre şi dândâ naţionalităţilora sfătuia, de a se abţine dela ori-ce politică a Ungariei, ele împedecă însăşi desvoltarea propri-ilortt lora interese şi ruineză bunăstarea statului, care atunci e mai puternica, când toţi cetăţenii lui lucreză împreună spre a-la ridica şi susţinea. Timpula passivi-tăţii politice ar fi trebuita să trecâ odată şi pentru Români, ei ar trebui să încete odată cu busumflările, să’şi rupă tăcerea politică şi să se gândăscâ Ia dicătorea, — şi decă ea este maghiară — „Vocea copilului muta nu o aude nici propria lui mamă.“ Distingerea regimenteloru românesc!. Bruck 1. L. 16 Maiu n. Regimentele românesc! din armata împărătescă s’au distinsa totdeuna atâta în răsboiu câta şi ’n timpă de pace. La t6te ocasiunile au arătata, şi au făcuta pe su periorî să se convingă, că soidatula româna e soldata ne’ntrecută de alţii, demna de strămoşii săi. Acăsta au dovedit’o din nou cele două regimente românesc! staţionate în Viena : reg. 31 de inf. din co-mitatulD Sibiiului şi reg. 83 de inf. din RânatQ, cari suntO in divisiunea prinţului de coronă Rudolfa. Cu 1 Maiu brigada generalului cav. de Thyr, compusă din reg. 31, 83 şi 12 a venita în lagărula de lângă Bruck, pentru eserciţii de câmpO. In 13 1. c. Maiestatea Sa Impăratula, însoţita de archiducii Rainer şi Wilheîm, de moştenitorula tronului Rudoif, de adjutanţii săi, între cari erau baronii Poppă şi Paar şi de alţi generali, a inspectata trupele din lagăra. Regimentele au făcuta unuia câte unultt, pe posiţiunile desemnate şi după ordinile date de însuşi Maiestatea Sa, diferite eserciţii de câmpâ, eserciţii tactice în eompaniă şi în batalona. Intre t6te, reg. 31 a escelatO prin precisiunea mişeărilora, prin ordinea şi regula în atacâ, prin disciplina focului şi prin liniştea mare păstrată atâta in decursulo înaintărei câta şi la împuşcare. Impăratula pe deplina mulţărnita lăuda cor-puia ofiţeresca şi pe soldaţi cu cuvinte fbrte măgulitbre, (JicăndO între altele: „D-v6stră aţi făcuta t6te escelentâ; aţi ajunstt supremulă; aţi câştigată cea mai deplină recunoscinţă a Mea. Vă mulţărnescO pentru silinţa şi zelula arătata". Cuvintele acestea împărătesc! s’au împărtăşită îndată fecioriloră în limba românăscă în presenţa Maiestăţii Sale. După aceea a defilată regimentulâ atâta de bine şi de frumosO, că Maiestatea Sa suricjendă de bucuriă şi fă-căndâ semne de mulţămire cu mâna, cŢcea românesce: „Bine, fărte bine!" Regimentulă 31 şi la inspecţiunea din 26 Aprilie s’a distinsă prin defilare între garnisăna întrăgă (10 regimente), ăr (Ţârele numai despre elă au disă: „Românii cei viteji". Săra a dăruita colonelul a cav. de Pohl câte una butoiu de vinâ la fie-care eompaniă şi a iertata t6te pedepsele. Alături cu reg. 31 a stată în tdte regimentulă bă-năţenescă 83, comandată de colon. cav. de Polla. Maiestatea Sa şî-a espnmată cu cuvinte de laudă deplina sa recunoscinţă şi mulţâmită pentru frumbsele resultate ce le-a arătata regimentulâ, şi precisiunea cu care a făcută t6te eserciţiile, deşi ploua. In generală căutătura şi ţinuta soldatului română era impuriătOre, mândră, ceea ce făcea o impresiune fbrte bună asupra privitoriloră. După amăcjî întregâ regimentulâ a eşită. înaintea baraceloră pe iărbă verde şi aici au începută feciorii a’şî petrece românesce cu vinulo dăruita lorâ de bravula colonelă. Musica regimentului cânta intr’una cântece românesc! şi ună jocâ înfocată se ’ncinse între feciori. Co lonelulă şi mai mulţi ofiţeri s’au pusO în jocO şi au beutQ cu ei. Feciorii entusiasmaţî i-au purtată pe braţe între strigăte continue de: „Să trăiască, Vivat, Hurah“. De repeţite ori le rnulţămi colonelulO pentru purtarea lorO bună, cŢcendu-le românesce: »Bine, fbrte bine a fosta feciori, să trăiţi! Arătaţi că Românulă e bună şi brava soldată “. Marş. Sbuciumârile de Maghiarisare în Ungaria. Preşedintele Kulturegyletului din Ungaria, Karl Ger-loczy (fost Gamperl) a adresată preşedinţiloră comitete-loră eercuale ună cercularO, din care „Egyetertes" dela 1 Maiu accentueză următorele: „Nu numai pentru resolvarea petiţiunilorO ce vină din Ungaria avemă trebuinţă de mai multe puteri materiale, de câta de care dispunemâ acum, ci şi atunci când Kulturegyletulă vrea să asecute acea onorifică problemă, acea sfântă datoriă, ce-lă aşteptă (în comitatulO Peştei şi în împrejurime. E adevărata, că in acăstă direcţiune amO tăcuta deja ceva în măsura putenloră nbstre materiale. AmO înfiinţata în Soroksar, în Vise-grad înfloritbre asilurl de copii. In Pilis-Szanto tşi în Torbagy ama făcută posibilă înfiinţarea de asilurl de copii; dăr dăcă ne uitămO în inima ţării: în comitatulQ Pesta-Pilis-Solt-Kis-Kun, asupra căruia, după capitală, trebue în prima liniă să ne îndreptămă atenţiunea, tre bue să vedemă câta se p6te mai iute, câtă lucru ne aştăptă, câtă timpa negligeata avemă să reparămQ ! După datele năstre, în acăstă populaţiune, care numără 583,000 suflete suntă 114,000, cari nu vorbescâ unguresce, apoi 73,000 Germani, 34,000 Sloveni şi 7000 SărbI. In a -cestă comitată suntă 29 comune în preponderanţâ său cu totula slovene, 42 comune germane şi 7 comune în preponderanţâ serbescî. A câştiga pe copii acestoru comune pentru naţionalitatea nâstră, a încetăţeni în aceste comune limba maghiară este în adevără o frumosă problemă a Kulturegyletului maghiară cu atâta mai multa, cu câtu, patriotismula acestora comune este nendoiosO, fiind că terenulu pentru maghiarisare e bunu şi fiinda că ei înşişi voesca, ca copii lord să ’nveţe unguresce, der deorece cea mai mare parte sunta săraci, nu suntO în stare a’si procura mijlo .-ele necesare pentru acesta. După tote acestea roga din nou comitetele eercuale, în interesulâ procurării mijloceloră necesare spre ajungerea ţintei nostre, a desvolta o mare activitate mai alesO pe tărărnulO câştigării de membri şi bani.* Mai clară şi mai verde ’n faţă de cum o spune Gamperl, că ce scopuri urmărescă Kulturegyleturile, nu se păte. SOIRILE PILEI. Prea Sânţia Sa Părintele EpiscopQ alâ diecesei Aradului, lânii Meţianu, se află de alaltăerî în Zernescî, unde va mai petrece câteva (Ţle- —x— Ni se scrie din Blaşiu între altele: „Totă lumea română va aştepta cu nerăbdare să cetăscă cura s’a serbată $iua de 3 (15) Maiu în Blaşiu, loculâ de unde a pornită mişcarea de liberare a RomânilorO. Amintirea acestei (Ţie a serbat’o fiăcare Româna de aci în inima sa, causa e cunoscută. Gendarmeria a patrulată prin fota oraşul şi »Câmpulă libertăţii*. Pe pătra libertăţii n’a mai fâlfâită stindardulO nostru tricolorO. Soboli nu s’a găsită nici unulă“. —x— PrivitorO la premiarea teologului d. N. Jurma de cătrâ universitatea din Pesta amă mai primita încă două comunicări în care ni se dau următbrele amărunte: »La facultatea teologică dela Universitatea din Pesta în totă anulă suntă două premii pentru două teme ce se de-semneză de profesori. Resultatula se publică de comuna în 13 Maiu s. n., când universitatea-şl serbeză şi aniversarea tundărei. In anulă acesta am participatO şi eu la solemnitatea acăsta, şi am observata : că la thema istorică: „Describatur evolutio historica formae electionis Romanorum Pontificum“, între alţi concurenţi a concursă şi d-lă Nicolau Jurma, teologă centrală trămisă din die-cesa Lugoşiului, opulO i s’a premiaţii.. La thema biblică: .Praemissa historia originis librorum apocryphorum N. F. innuatur paucis insigniorum argumentum, ossendaturque varius eorumdem usus“, între alţi concurenţi a concursă şi d-lă Vasiliu Lessiu teol. centr. şi bacalaureata în s. Theologiă, trămisă din diecesa Gherlei; opula i s’a pri mita cu laudă. In a doua comunicare ni se împâriăşesce totă despre premiarea d lui Jurca, clerica în curs. IV, ala cărui operata în limba latină tratezâ despre: Evolu-ţiunea istorică a formei observate în alegerea Pontifici-loră Romani. Ne bucurămO, când vedemO tinerii noştri români făcânda aşa frumăse progrese şi pe terenula sci-inţelorQ teologice. —x— ZelosulC şi multă meritatulă directorO ală şcolei normale (pedagogiului) din Bârladâ, d. lânii Popescu, va ave Duminecă în 10 (22) Maiu o (Ţ de bucuriă în familiă. Fiica sa, d-ş6ra Cornelia Popescu, îşi va serba cununia cu d. Dr. Gavril Onişoru. Adresămă felicitările cele mai căldurăse părinţiloră şi tinerei părechî! La 10 Maiu n. [apăru în Feldiâră la locuilorula de acolo Ioana Curluţa ună necunoscută, care se dete de caneelislO la procuratura din Braşovă şi’i spuse că e trimisO de pro .urorulâ i\ în afacerea fratelui lui Curluţa care e arestata în Braşovd, ca să-i dea 25 fl. şi să mărgă cu elO la FrecO, unde’lă aşteptă procurorulO. Curluţa dete banii şi însoţi pe »cancelistula« la Frecă unde pungaşulă dispăru. Gendarmeria din Frecă fiinda incunosciinţată, puse mâna pe eld în Ghirislău. Punga-şulă e din Oradea mare şi se numesce Karl Stolzer, a fosta închisa 6 luni în BraşovO pentru înşelătoriă şi la 6 Maiu n. îşi terminase pedâpsa. In arestă făcuse cu-noscinţă cu fratele lui Curluţa şi căută acum să profite de ea. Stolzer fu predată judecătoriei de cerca din Făgăraşâ. —x— ProprietarulO bihoreana Emerich Sztaroveszky, a testata t6tă averea sa de 100,000 fl. pentru înfiinţarea unui spitalu de copii în Oradea mare. —x— Marţîa trecută s’a descărcata asupra Pestei o furtună violentă. Intunerecu'ă pe la amătjî a fostă aşa de mare, încâtă a trebuită în cele mai multe localuri să se aprincţâ lămpile. Fulgere şi tunete urmau unulă după altuia, şi o pldiâ cu grindină cătju peste oraşă. Furtuna a ţinuta mai multe 6re. —x— Ministrulă ungurescă de interne a adresată ună cercularu, în care invită municipiile să facă colecte şi apelezâ la publica să contribue pentru incendiaţii din Eperjes, Careii-marî, Ciuc-Kozmas, Ciugudă, Kesznyet, CurticI, Mărgău, Sojtor şi Yrăţcău. Cercularulă înregis-trezâ că în Eperjes au arsă 191 case şi 53 coperişe au fostă dărîmate, paguba e peste 1 miliona; în Careii-marî 156 edificii, paguba aprope 1 milionă; în Ciuc-Kozmas 243 case, paguba 60,000 fl.; în Ciugudă 120 case, în CurticI 102 case şi edificii laterale, paguba 70,000 fl.; in Kesznyet 203 case şi edificii laterale, paguba 51,( 00 fl.; în Mărgău 36 case, în Sojtor 80 case, paguba 80.000 fl.; în Trăţcău 56 case. — Der Galaţii unde au rămasa ? —X— O comisiune compusă din d-nii M. Cogălniceanu, Al. Odobescu, Gr. Tocilescu, Ştefană Greceanu şi Gr. Mânu a fostă numită de primăria Bucurescilorâ pentru a hotărî, cari suntă armele şi colorile capitalei. —x— Se vorbesce, că peste câtva timpă va pleca la Jalta în Crimea, locuia de destinaţiune alo Reginei Serbiei, şi princesa Milena, soţia principelui Nichita din Muntenegru. —x— O telegramă din Cetinje comunică, că botezulâ principesei Vera, ala ^ecelea copila ală principelui de Muntenegru, a fosta celebrata în moda solemna, naşi fiinda impăratula şi împărătăsa Rusiei. —x— In Brăila s’a. înfiinţata p sucursală a societăţii al-banese „Dritta“ (lumina) din Bucureşcl, sub preşedinta d-lui I6nd A. Ferechide. Se scie, că scopulă societăţii este cultivarea şi desvoltarea limbei albanese. La 10 Septemvre 1887, se va ţină concursă în Bucuresci şi la Iaşi, în faţa unora comisiunl numite atunci, pentru darea a trei burse, din bugetuiă ministerului instrucţiei publice, la trei fete pentru a studia în timpă de trei ani, la o şc61ă normală de fete din Germania pedagogia şi învăţăturile anexe. Fiăcare din aceste trei burse este de lei 3000 în aura pe ană. Gondiţiunile concursului suntO: 1) Aspirantele trebuescâ să înainteze ministerului pănă la 25 Augusto 1887 o dare de sămă, scrisă cu mâna loră, asupra vieţei şi ocupaţiunilorO lorO (curriculum vitae) la care voră alătura actele doveditCre: a) Că suntO tete de părinţi români; b) Că suntă botezate în religiunea creştină răsăritănă; c) Că n’au mai multă de 23 ani, d) Că au terminata una din şcălele secundare de fete ale statului seu că au trecuta bacalaureatuld. MinisterulO va hotărî asupra admisiunei la concursd. 2) Comisiunile din Iaşi şi Bucuresci, după ce vorO lua avisulă în scrisO ală medicului, care se va rândui pentru a esamina starea igienică a candidatelorO, vorQ supune la unO concursă pe candidatele găsite destulă de sănătbse de medică. 3) Materiele concursului voră fi: a) Gramatica Nr. 102. GAZETA TRANSILVANIEI. Iimbei germane şi noţiuni de literatura germană; b) Gramatica limbei române şi noţiuni de literatura română; c) Istoria şi geografia ţârei; d) Evenimentele cele mai însemnate dm istoria universală; e) Noţiuni de pedagogie şi psihologie. 4) Pentru t6te aceste materii se va face câte o probă în scrisă, 6r pentru una din aceste materii, după alegerea comisiunei, se va face o lecţiune orală în ro-mânesce. Săptămâna trecută au plecată din portulă Brăila următârele vase: vaporulă ,Galatzi« cu 88 boi şi 33 viţei pentru Italia; vaporulă »0io Fiii* cu 104 boi, pentru Italia; vaporulă »Selinunte* cu 27 mânzaţl, 20 boi şi 4 cai, totâ pentru Italia. —x— In ediţiunea „Amiculă Familiei11 din Gherla au eşită de sub ţipară urrrătorele opuri: „Numerii 76 fi 77“, n raţiune istorică după Wachsmann, de I. lanco\ preţulă 30 cr. — „Puterea Amorului“ novelă de \Pau-lina C. Z. Rovinaru; preţulă unui esemplară e 20 cr., 6 esemplare costă numai 1 fl. — „Probitatea în copilării schiţă din sfera educaţiunei, după Ernest Le-gouvă; preţulă 10 cr., 10 esemplare costă 60 cr. In sfera litera turei bisericescl române, d-lă Gavrilu Popă, protopopulă Cluşiului, a scosă de sub ţipară: „Predice poporali pe Dumineci şi serbătorîa, ocasionalî şi pentru morţi; tomulă ală Ill-lea. pe sărbători; preţulă 1 fl. — D lă preotă şi protopopă Titu Budu, din Satu* ŞiugatagQ a deschisă abonamente la ală II lea tomă ală opului său: ,Predici funebrale şi iertăciuni“, acomodată pentru diverse ocasiunt şi numărOse caşuri de mbrte; preţulă 1 fl. De asemenea a deschisă d-lă Tită Budu abonamentă şi pentru a doua ediţiune din „Catechesele pentru pruncii şcolari*, tipărită mai ântâiu Ia 1877. Preţulă nouei (diţiuni 1. fl. 50 cr. esemplarulă. Sinodala archidiecesanfl din Sibiiu. Sibiiu, 19 Aprilie 1887. (Urmare.) Cu privire la fundaţiunea »Şaguna“ comisiunea financiară propune: >Constatându-se, că ajutbrele votate din acăstă fundaţiune în bugetele aniloră 1884, 1885 1886 nu suntă estradate, ci figurezâ ca superplus în suma totală de 18,818 fl. 25 cr. şi în considerare, că ajulorele suntă votate din partea comisiunei administrative a fundaţiunei, der espediţiunea este din cause nemotivate nefăcută — să dispună Veneratulă sinodă, ca eliberarea ajutârelorO votate să se facă sub durata se-siunei presente, er încâtă s’ar mai constata şi pe viitoră atarî iregulerităţî se va trage la răspundere întrăga comi-siune a fundaţiunei, densa fiindă responsabilă pentru ne punerea în lucrare a voinţii fundatorului. Totodată ob-servându-se, că la distribuirile de pănă acuma unele ţinuturi ale archidiecesei suntă mai preferite, se îndrumă comisiunea administrativă a fundaţiunei, ca la împărţirea ajutăreloră să ţină semă la tote ţinuturile din archidie-cesă şi să nisuiască într’acolo, să se formeze în singuraticele protopresbiterate unele centre provăcţute cu sc6le corăspun^ătore şi paroehii bine dotate.“ Presidiulă observă, că comisiunea şl-a trecută com-petinţa in acăstă privinţă; cu tOte aceste pe presidiulă nu-lă supără să se tracteze acesta obiectă şi la acesta locă, constată însă, că aceste propuneri suntă de tot 0 drastice, şi nu înţelege, că ce se iutenţioneză prin atarî propuneri, pentru că asigură pe Ven. sinodă, că prin o atare procedere scopula dorită nu se pOte ajunge. Presidiulă a declarată dela începută, că se voră regula şi aceste 2 fundaţiuni, numai râgază să fiă. Dep. I. Hannia, provocându-se la conclusele siuodale referităre la fundaţiunea „Şaguna,“ doresoe a sci, dăcă vine în acăstă privinţă vre-ună raportă fceparată. Presidiulă declară, că consistoriulă a întreprinsă paşii de lipsă în acăstă afacere. şi luerulă e în curgere, dăr nefiindă cestiunea terminată, in acăstă sesiune nu se p6te presenta raportă din partea consistoriului, asigură însă pe d-lă deputată, că cestiunea nu e perdută din evidenţă. Raportorulă R. Patiţa, susţine, că propunerile nici decum nu suntă drastice şi se provocă la unele declarări ale presidiului făcute pe cale privată; că adecă pănă Marţi va dispune împărţirea ajutăreloră votate. Marţi a trecută şi totă nu s’a făcută nimică Vremă să se Împartă odată cele 18,000 votate. Trebue să aducemă ună condusă, care să ne dea garanţii pe viitoră Presidiulă (jice, că n’a promisă d-lui dep. Patiţa, că pănă Marţi va face ceea ce a amintita d-sa. D-niloră Patiţa şi Şagâu li-a spusa confidenţiala, că va face acelă lucru Luni ori Marţi, decă va avă timpă, dăr sigură n’a promisă. şagău: Ex. Văstră aţi tjisă că Marţi, dăcă se păte. Nicâră (jice că trebue găsită o cale, ca să scăpămfi din acăs’ă încurcătură. Pănă acum nu s’a espedata nimică, trebue să facemă ceva, ca să se espedeze. AstfelO de trăgânirî au urmări triste. Aşa nu mai merge. Să se primăscă propunerea comisiunei. Presidiulă constată, că se intenţionăză a abusa de paciinţa şi de posiţia presidiului; dela îneeputulă sesiunei a afirmată, că trei o-biecte suntă, cari-lă supără, că încă nu s’au regulata definitivă, der a asigurată pe Ven. sinodă, că va căuta, ca şi aceste obiecte să-şi afle resolvirea finală şi să se pună în cursă regulată; acum din t6le părţile se aruncă bombe, căulându-se numai ce nu e făcută încă şi nici unuia nu reflecteză la cele ce s’au făcută şi suntă în ordine, ca şi când totulO ar depinde numai dela acâ«tă cestiune; declară totodată, că mai departe se va abţină a da orice \ desluşiri referitoră la aceste obiecte, şi lasă în voia li- beră a Ven. sinodă, să decidă, ce va afla consultă. Dep. Ştefană Iosifu observă, că într’adevără nu păte să consimtă cu o astfelă de procedură din partea unora d-nî deputaţi, şi de asta convingere crede, că suntă toţi acei deputaţi sinodali, cari au în vedere şi voescă numai binele bisericei; a ajunsă însă luerulă astăzi acolo, de se vorbesce despre împărţirea acestoră ajutăre şi în cercurilă cele mai de josă ale poporului, densulă nu păte consimţi cu propunerile comisiunei, îşi ia voiă însă a ruga pe Escel. Sa, ca să bine-voiăscâ a duce în îndeplinire câtă se păte mai curândă acăstă afacere. Presidiulă declară din nou, că răulă va trebui să se delâture cu ori ce preţă, aplicândă tăte mijlăcele necesare, orî-ce jertfe şi lupte, ce va avea să intîmpine; la acăsta însăjj se recere timpă. Dep. Preda, observă că densulă încă consimte cu declarările Escel. Sale, şi re-cunăsce, că prin provocarea de conflicte nu se potă deslega cestiuni de o importanţă atâta de însemnată; se vede deci îndemnata a face următărea propunere: „Comisiunea administrativă a fundaţiunei Şaguna se îndrumă, ca în termină de 30 (jile dela terminarea sesiunei presente, să ducă îndeplinire conclusele aduse în privinţa ajutăreloră votate din fundaţiune; mai departe se îndrumă, ca despre ducerea îndeplinire să facă raportă la consistoriu ăr în viitor în fiă-care anO să aştărnă prin con-sistoriu raport general despre activitatea sa desvoltată înde-cursulă acelui ană*. Patiţa 4ice că să se facă asignarea baniloră la casă; acesta se păte face într’o <|i, nu suntă de lipsă 30 4ile. Destulă de rău că ună ană de dile n’a fosta de ajunsa să se facă o simplă espediţiă. Ceremă ca comisiunea să ne asculte dorinţele năstre. — Punân-du-se la votă propunerea dep. Preda, se primi. Totă comisiunea financiară prin R. Patiţa rapor-tăzâ asupra raportului consistorială referitoră la fundaţiunea ,Andronic“, constatândO la acăstă fundaţiune ună progresa îmbucurâtorO, şi că la distribuirea ajutăreloră din acăstă fundaţiune s’au luată în drăptă considerare tăte ţinuturile archidiecesei, ceea ce se recomândă şi pe viitoră; drepta aceea comisiunea propune: a se lua spre sciinţă acesta raportă. De asemenea comisiunea financiară referăză prin raportorulă R. Patiţa asupra raportului consistoriala referitoră la adaptările edificiului seminarială şi urcarea taxei anuale de internată dela 60 fl. la 100 fl., comisiunea face următărea propunere: întreprinderea lucrăriloră de adaptare şi reparare la edi-ficiulă seminariului „Andreiană" in sumă de 12,15) fl. 37 cr. se aprobă. Totodată începândă cu anulă şcolară 1887/8, se urcă taesa anuală de internata pentru elevii seminariali la suma de 100 fl., înlocuindu se în § 22 din regulamentulă pentru seminariulă teologicăpedagogică suma de 60 fi. cu suma de 1000 fl. Dep. V. Dămianu, aecentuândâ starea cea miseriă a poporului nostru în ceea c-e piivesce urcarea tascei seminariale tace propunerea: ca taesa seminarială să rămână şi în viitoră 60 fl.. Dep. E, Brote, reflectându i deputetului Vas. DămianO, recunăsce şi densulă tota aşa de bine împrejurările sinistre, in cari trăesce poporule nostru, der nu e posibilă, ca fondulă seminarială să pătă suporta şi mai departe acesta sarcină; chiar pe lângă taesa anuală de 100 fl. mai rămâne o sumă considerabilă în sarcina fondului, căci abia îşi păte închipui o provedere mai eftină ca acesta, când pentru 34 cr. pe (ji evulă pe lângă instrucţiune primesce dejună, prân^ă, cină, cuartiră, încălzită şi lumină, în odăi bune, curate şi sânătăse. Presidiulă încă recunăsce greutăţile vieţii de astăcji preste tofă, şi-ar dori tărte tare, ca să se pătă provedă elevii noştri seminariali chiar fără de nici o tacsă, der e imposibilă, şi urcarea acesta a tacsei e dictată de necesitate imperativă, — în câtva ne păte servi «pre a nu vă face prea mari temeri, şi împrejurarea, că la alte institute şl chiar în celelalte diecese acesta tacsă e şi mai mare. R. Patiţa (Jice dep. că eşinda elevii se-minariali în vieţa practică viei unuia nu mai reflecteză la beneficiile avute în seminară, şi nu se mai cugetă a fi reuunoscători faţă de biserică, ci fiesce care caută a-şi asigura în moda câta se păte mai rentabila numai interesele sale, de aci provine, că în cele mai multe caşuri i vedemă aplicându-se pe carieră cu totulă streină de biserică. — Punăndu-se la votă propunerile acestea, — se primesce propunerea comisiunei financiare. In legătură cu aeestă conxlusă comisiunea organi-sătăre prin raportula său Iosifă Puşcaru, raportâpdă a -supra părţii din raportula generala ala consistoriului ar-chidiecesană plenare, referităre la edificarea noului se minariu, rămasă pănă acum în suspenso, face următărea propunere: Consistorulă se îndrumă, a nu lăsa din vedere punerea în lucrare a concluseloră sinodale Nr. 52 din anulă 1885 şi Nr. 122 din anulă 1886, privităre la zidirea noului seminară. Apela cătrâ p. t. publica româna. Cultura naţională este în 4liudş6ra Nimeria (Piski) Petroşenl i Trenft Trenft de Trenu i Trenft de Trenft Trenft omnibuu perene mixt pendne omnlbua mixt Aradft 5.48 6.05 ^Inaeria 11.25 _ 2.42 Aradulă nou 0.19 i 633 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifaiva 7.47 — 7.55 Grivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 640 TimişAra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 Tlmlşdra-AradA Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenft de Trenft Trenft Trenft Trenft persftne peradne omnibuu de pers. omnibns mixt Tlntişdra 6.25 - _ 5.00 Petroşenl 10.07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifaiva 7.46 — 6.32 Grivadia 11.25 — 7 37 Tmga ' 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 9.01 Ar&dulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 'Aradft' 9i27 — 8.17 ibveiia 1.53 — 10.81)