BEDiCţirHEA ŞI ADMrWIgTKAŢIITHEA I BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe un# an fi 12 fior., pe ş 6 se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nla şi atr&in&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUN3XURXLE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 3Q cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl««rî nefranoate nu •• primato». — Hanatorlpte nu «a retrămltfi. Ni 101. Vineri, 8 ( Maiu, 1887. Braşovâ, 7 Maiu 1887. Vrândă să resumămă cuprinsulă articulilorfi scrişi de fiarele unguresci asupra conferenţei ndstre generale electorale, ajungemă la următd-rea conclusiune : Suntă amărîte foile unguresc! în genere, că votulă conferenţei românesc! dela Sibiiu esprimă cea mai adâncă nemulţămire a poporului români! cu stările actuale create în urma pactului dela 1867; sunt cu atâtă mai amărîte, cu câtă sunt convinse, că hemulţămirea esistă de faptă şi este generală; suntă amărîte pentru că vădă, că cu totă terorismulă ce l’au eserciatfi Ungurii dela putere de douăzeci de an! înedee adunarea cea mare a representanţiloru alegâtoriloru român! nu s’a sfiită de a da espresiune viuă şi unanimă acestei nemulţămir!. N,’au fostă aşaddră în stare Ungurii dela putere cu tdtă mâna liberă, ce li s’a dată spre a sparge rândurile Român» lor ti, să .facă să dispară din mijloculă acestui poporă consoiinţa individualităţii şi a drepturiloră sale naţionale şi astă<)i, după 20 de an! de regimă arbitrară un-gurescă şi după 10 ani de absolutism fi parlamentară tiszaistă, nu se aude din mijloculă poporului română din Transilvania şi Ungaria, de-câtă o singură voce, care protestdză solemnelă în contra sistemului de faţă asupritorfi. Trebue să-lfi ddrâ pe ori-ce Ungură aedsta unanimă manifestaţiune a nemulţămirei poporului română, pentru că ea dovedesce, că cu tdte uneltirile comise dela 1867 contra lui, Gestiunea romană şi în deosebi cestiunea ardelendscă se află încă şi a(Jî în stadiulu periculosu de odinidră şi guvernele unguresc!, câte s’au succedată de douăzeci de an! înedee, n’au fostă în stare a face nimiefi spre resolvarea ei într’ună felă sdu al tul ti. Şi este clară, că pe câtă timpfi nu voră fi resolvate aceste două mari cestiun! precum în genere cestiunea naţionalităţiloră, tdte opintirile Unguriloră dela putere de a imprima statului earacterulă naţională ungurescă, zadarnice şi efemere voră rămână. Acăsta o sâmtă Ungurii instinctivă, guvernamentalii ca şi oposiţionalii, şi de aceea răsună .din coldnele foiloră loră amărăciunea, ce le-o causăză nesuccesulă politicei loră faţă cu Românii, amărăciune destulă de rău mascată prin insultele şi acusările obicinuite făcute la adresa conferinţei române. Foile oposiţiunale ne dau, ce e dreptă, să cundscemă, că oposiţiunea maghiară pănă la ună punctă dre-care ar sprijini nemulţumirea Româ-niloră cu-sistemulă actuală de guvernare, puindă lângă ea nemulţumirea ei propriă, dăr ne asigură totodată, că acăsta îi este peste putinţă, din simpla causă, că nemulţumirea ndstră nu are acelaşi isvoră cu nemulţumirea ei, ci resultă din voinţa şi nisuinţa ndstră de a trăi în acestă stată ca individualitate naţională deosebită cu drepuvi naţionale deosebite, ceea ce oposiţiunea maghiară niciodată nu pdte admite. Mai resultă din vocile foiloră unguresc! asupra conferenţei ndstre şi ună altă faptă, care trebue să ne dea nouă Româniloră fdrte multă de gândită. Politica de resistenţă passivă a Româniloră ardeleni şi politica cea mai nou de abstinenţă a Româniloră din Bănată şi Ţăra ungurăscâ supără multă pe Ziarele unguresc!, dedrece printrînsa se manifestă nemulţumirea generală a poporului română şi dedrece prin adoptarea ei conferenţa ndstră a protestată în contra stăriloră forţate şi despotice actuale; ddr câtă pentru modulă cum s’a esecutată din parte-ne acdstâ politică pănă acum, ele ni-o spună cu tdtă francheţa, că ddcă totă aşa se va urma şi în viitoră, pe Ungur! şi mai alesă pe guvernă aedstă passivitate nu-i va fmpiedeca în continuarea politicei loră. Ungurii ne Zicâ • Ne pare rău că nu vă pute mă câştiga pentru idea statului naţională maghiară, ddr ori-ce aţi decide voi în Sibiiu, noi vomă trece peste decisiunile vdstre la ordinea Zilei şi ddcă nu voiţi să ne daţi concursulă vostru, vomă lucra, ca şi pănă acum, fâr’ de voi spre realisarea planuriloră ndstre, dr voi nu ne veţi putd împedeca în aedstă lucrare şi cu atâtă mai rău va fi pentru voi, ddcă în asemeni împrejurări veţi fi duşmanii noştri declaraţi ! Cu alte cuvinte, principiulă politicei ndstre îi gendză pentru că elă esprimă puterea de resistenţă a elementului românescă, ddr modulă cum amă esecutat’o păna acum nu le insuflă mari îngrijiri, ci îşi promită că şi în viitoră a-ti tu din ea ndstră le va oferi numai titlulă de a lovi în limba şi în naţionalitatatea ndstră fără de cruţare, continuându-şi opera de „contopire44 şi de „anihilare44 cu îndoită energiă.44 Amă Zisă, că trebue să ne dea multă de gândită aceste enunciaţiuni ale pressei maghiare, icăel dintrînsele ne putemă convinge despre două lucruri de cea mai mare gravitate: întăiu resultă din declaraţiunile foiloră maghiare, că partidele maghiare fără deosebire nici că se gândescă a face din propriulu loră îndemnă celă mai mică pasă cu scopă de a uşura situaţiunea politică a poporului română din Transilvania şi Ungaria; ală doilea resultă din declaraţiunile loră, că partidele maghiare îşi întemeiază şi pentru vii-toră speranţele pe nelucrarea ndstră, pe lipsa de solidaritate strînsă în acţiunile ndstre de apă-rere, şi pe lipsa de energiă în manifestarea voinţei ndstre, şi îşi facă ilusiuni, că ddcă nu le-a succesă în douăZeci de ani, le v? succede pdte în treiZeci de ani a sparge cu desvăârşire rândurile ndstre. Acăsta este impresiunea generală ce amă primit’o cetindă espectorările foiloră unguresc! asupra conferenţei ndstre, la cari vomă reveni şi în specială. Voci din pressă asupra conferenţei ndstre. In ală treilea articulă „Ellenzdk44, vor-bindă despre conferenţa ndstră din Sibiiu, reproduce sub titlulă: „Declaraţiune de răsboiu românească44 conclusulă conferenţei ndstre privitoră la punctulă 7 alu programei de acţiune, unde se Z*ce: „Partida naţio- nală va lupta [contra tuturoră tendinţeloră de maghiarisare fiă manifestate din partea organeloră statului, fiă din ori care altă parte44. Cu privire la acestă punctă fdia opo-siţională maghiară din Cluşiu se esprimă astfelă: Problema acăsta formâză fără ’ndoâlă cea mai interesantă parte din întrâgă programa din Sibiiu. Interesantă este Intru atâtă, incâtă din punctă de vedere naţională românescă, tocmai nisuinţa acăsta este care mai multă are prospectă* de a fi pusă în practică. Faţă cu noi Insă este de interesă într’atâta, încâtă acăstă direcţiune pe faţă declarată trebue să ne facă să potenţămă veghiarea şi activitatea precum şi puterile ndstre, pe cari le-amă chiămată la luptă cu scopă de a mântui ma-ghiarimea. Declararea de răsboiu a Românimei, precum se vede, în prima liniă este îndreptată contra reuniunei de cultură unguresc! din părţile ardelene. In contra nisuin-ţeloră Româniloră trebue aşadără în prima liniă să între în luptă acăstă reuniune, şi la declararea loră de răsboiu trebue să răspundă, că este gata a-lă purta. Luptă de cultură trebue să se încingă aici faţă cu adversarulă, care s’a pusă în mişcare. Conferenţa din Sibiiu a dată în modă oficială losinca şi putemă fi pregătiţi la aceea, că conducătorii politici ai poporului română voră urma cu credinţă îndrumarea, său mai bine (jisă, porunca ce li-s’a dată şi voră păşi în plină armatură pe arena de luptă în contra „tendinţeloră de ma-(ghiarisare, manifestate din ori şi ce parte*. Noi dăr primimă lupta. 0 primimă cu acea tare hotărîre, că în acăstă luptă] vomă pune putere contra puterei şi cu deplină curagiu vomă apăra causa Maghiari mei faţă cu adversarii ei, cărl o atacă acum pe faţă. Scopulă nostru este, ca în aceste părţi ale patriei să apărămă căuşele maghiarimei contra cunoscuteloră pericule. Problema ndstră este, ca aceia ^ cari după rassă se ţină de naţiunea ce constitue statală, să nu fiă desbrăcaţ! de earacterulă loră şi să nu pără din su-fletulă loră consciinţa, că facă parte din rassa, ce constitue statulă. Scopulă acesta voimă a-lă duce în depli-nire esclusivă cu armele culturei. Politicii poporului română Z'că: constituirea în reuniune culturală a membriloră societăţii maghiare e peri-culdsă pentru interesele naţionale românesc!. Acăsta şi noi o (Jicenră şi o şi credemă, dăr numai întru atâta, încâtă lupta ndstră nu pdte ameninţa interesele naţionale românesc!, pe când nisuinţele loră ameninţă directă marele interese ale Maghiarimei. Lupta aşadără este neegală, pentru că noi stâmă pe basa dreptăţii, în timpă ce Românii denăgă nisuin-ţeloră ndstre dreptatea şi se apără contra unora nisu-mţe, cari cu privire la ei conţină numai periculă închipuită. Declararea de răsboiu aşa dără s’a făcută pe te-meiulă unoră cause, cărora Ie lipsescă elementele periodului, şi astfeliu nu potă servi ca basă apărărei, eventuală atacului. Când s’a constituită »KulturegyIettt-ulQ, s’a dată avisulă, că reuniunea va nisui cu mijldce pacinice să conserve pentru Maghiarime acele elemente, car! după fassă facă parte din ună trupă. Nici unuia dintre factorii constituitori şi susţiitorî ai reuniunei nu i-a venită vre-odată prin minte să declare răsboiu naţionali-tâţiloră de altă rassă din patriă, numai apărarea naţiunei ndstre contra naţionalităţiloră a fostă alăsă ca problemă. Şi anevoiă va pută descoperi careva o astfelă de direcţiune, care să-lă pdtă îndreptăţi a afirma, că nisuinţele ndstre de maghiarisare ar fi de natură periculdsă pentru naţionalităţi in lucrările de pănă acum ale reuniunei. Aşa-dâră, când Românimea pornesce răsboiu contra nisuinţeloră maghiarisâtdre de natura acăsta, documen-tăză numai, că ea în adevără este ună astfeliu de dementă, faţă cu care nu esistă numai o causă obiectivă, ci şi o necesitate motivată de a ne apăra. Prin urmare, dăcă la înfiinţarea »Kulturegylet*-ulni amă putută avă încă îndoăla, că dre suntă ori nu motivate tendinţele ndstre, acum declararea de răsboiu a Româniloră ne pdte convinge, că amă lucrată fdrte în-ţelepţesce, când amă clădită cetatea de apărare pentru causa Maghiarimei. Nu ei trebue aşadără să se apere contra »tendinţeloră de maghiarisare din or! care parte", ci din contră : noi trebue să primimă atacurile îndreptate contra lucră-riloră ndstre de apărare şi acăsta ne impune nouă obligaţiunea, să folosimă isvdrele de putere ce ne stau la disposiţiune cu ună zelă multă mai mare, ca până acum. când încă nu era provocata ună asemenea răsboiu declarată. După acâsta „Ellenzdk44 dă espresiune nedu-merirei sale, că dre cum şi prin ce feliu de mij-Idee voră lupta Românii contra tendinţeloră de maghiarisare pornite din partea statului, după ce ei au repăşită de pe terenulă vieţei politice şi au abZisă de întrebuinţarea activă a drepturiloră politice; atrage atenţfunea conducătoriloră politici ai poporului română, ca să nu ducă acăstă „luptă nemotivată44 şi în viâţa de tdte Z^e^e Ş* 86 nu facă pe poporă să crddă, că „Kulturegylet44-ulă ar putd în ori-ce privinţă să ameninţe interesele de rassă religionare sdu confesionale ale poporului română. In fine repetă „Ellenzdk44, că sco-pulu „Kultiiregylet44-ului nu este maghiarisarea Valachiloră, ci păzirea elementului maghiară de valahisare şi ne asigură, că cu câtă va fi mai mare „acţiunea44 ndstră contra acestoră tendinţe ale „Kulturegylet44-ului, cu atâta vomă întimpina mai mare reacţiune din partea loră şi prin aedsta le vomă pune în mână o armă, ală cărei tăişă numai pe noi ne pdte vulnera. Nr. 101. Rgsboin în curOndtl? „Telegrafului" din Bucuresci i se scrie din Odesa, că âcolo în (Jiua de 2 Maiu oficerii de stata (majora au dattt ună prân^O generalului-adjutanta Dragomiroff. La prân4a între alţii au fosta: comandantula corpului 2 de artileriă generala Rerberg, şefulâ statului-major generalO Vrevsky, secretaruia cancelâriei guvernorului Mosoloff, contele Roscovteff, comandanţii polcurilora Mollinsky Lublinski şi Podolsky, contra-amirală Zelenoi, guverno-rulO-generala Vonder Roop şi contra-amirala Novicoff. D. Dragomirofî rostindtt unO discursa de ocasiune a 4*s& între altele următorele cuvinte: „Sunt de părere, câ în ourendtt armata rusă va avea din nou a culege laure nemurit6re da pe câmpula de bătaiă. In curândtt, d-lorO, cu toţii voma ti ârăşl chemaţi a arăta lumei întregi, că mai suntQ virtuţile soldatului rusa şi că strigătula nostru za veru Tarea i o-tecestvo! (pentru religiă, Ţară şi patriă) este untt [strigăt de m6rte pentru inamicii Rusiei. Mare e rolula în acesta viitora resbelâ a victoriâsei nâstre marine. închina dâr pentru marina de pe Marea Nâgră acestă cupă/" După discursula generalului Dragomirofî s’au mai rostita alte multe discursuri, s’a vorbita despre Bulgaria, unde „o mână de necunoscuţi usurpatorl* voiesca să facă pe poporuia bulgara să rătâcescă de pe calea desemnată lui de destina. Generalula Dragomirofî aşteptă la Odesa sosirea d-lorh: generala Korcakofî, generala Zabotnik şi alţi mem-„ brii a comisiunei pentru inspectarea forlificaţiunilora din Sevastopoltt, KercI, Ociacofî. Comisiunea va merge apoi la Bender, Olviapola şi Mohileu de pe Dnistru. De altă parte „Kreuzztg" e informata din Varşovia, că magazinele de răsboiu in provinciile vestice se um piu. Mai alestt în Varşovia şi Chiev s’au contractata liferărî mai mari. O cale ferată s’a şi data în administraţia trupelorO de căi ferate. Ţarula a plecata să visiteze pe Cazacii de Don. unde succesorula tronului va fi proclamata şefa ala Cazacilora. De acolo va asista Ţarula la pornirea unei nouă corăbii de răsboiu pentru flota Mării Negre şî apoi va visita Livadia. SOIRILE ţ)ILEI. Cetima în „România jLiberâ" : „ImphăUsa Austriei luându-şl rămasa buna dela M. L. Regele şi Re-giDa a voita să lase tuturora una suvemrO. Darurile făcute sunta atâta de delicate cât sunto de bogate. Dâm-nei Slăniceanu, Impărătăsa i-a data potretuia ei în smălţa montata pe brăţară de mare preţa. Domnişârei Romalo unO solitara de t6tă curăţeniă; d-şoreloră Bălăceanu şi Davila bijuterii; domnului directora generala ala căilorO ferate una inelO în petre scumpe; controlorului căilorO ferate, mecanicului şi şefului de gară diverse scule pre-ţiâse. Personalula trenului a primita o gratificaţiune de 1000 lei în aura. Diverse decoraţiunl au mai fosta acordate inginerilora căilorO ferate.* „Democratultt* din Ploescî spune, că din Transilvania vinii şi trecu prin Ploeştl spre Dobrogea mulţime de muncitori ţeranî, Unguri şi Români. Cei ce rămână pe la Ploescî pentru lucru, întrebaţi fiinda de o aşa mare emigrare, spună că nu mai au cu ce trăi pe la locurile lorii. Românii adaogă pe lângă marea sărăciă ce bân-, tue Transilvania, care’i face a părăsi ţăra, şi vieţa rea ce o ducă cu stăpânirea ungurăscă, pe care n’o mai pottt suferi. MinistrulO ungurescO de comunicaţiune a prelungită încă pe ună anO concesiunea dată fişpanului Mihail , Horvath spre a pregăti lucrările pentru construirea unei căi ferate dela Făgăraşu la Sibiiu şi dela Făgăraşu prin valea Oltului la Homorodu. • In din urmă a cădutu grindină în mai multe părţi ale Ungariei, causândO uneori pagube însemnate. In 4>lele din 10 pănă 13 Maiu n. au fosta bântuite de grindină comitatele Eisenburg, Zala, Raab şi Oedenburg, . causândă mai virtosa în comitatula|EisenburguIui pagube însemnate atâtă în grădini, câta şi pe câmpă. In comi-tatulă Caraş-SeverinO a fosta una mare orcană şi a că-4ută şi grindină fiinda lovite de aceste tempestăţl mai alestt comunele MoldovanulO-vechiu şi nou şi Pardium-nat. In comuna MoldovanulO-vechiu paguba se urcă la 30,030 fl. A mai că4ut0 grindină în comitatele Timiştt. Trei-scaune, Bereg şi Neutra. —x— Societatea Sodaliloru români din locă va arangia Duminecă, în 10 (22) Maiu, unii maialu în Stejerişă, la care prin acâsta este invitată on. publică româna. In-vitaţiunl separate nu se vortt trimite. In casă de ploaie maialultt se va amâna pe Dumineca viitâre. —x— Istoria Ungariei în legătură cu Istoria Universală pentru şcâlele poporale, de Silvestru Moldovanu profe- ___________GAZETA',TRANSILVANIEI. ‘ sortt, Braşovtt, editura lui H. Zeidner, 1887. CuprinsulO: Popârele vechi, Emigraţiunea popărelorO şi venirea Un-gurilorO, Regii Ungariei din familia lui Arpad, întâmplările mai însemnate afară din Ungaria ijntre anii 1000— 1301 d. Chr.), Regii Ungariei din familii deosebite (1301 — 1526), întâmplările mai însemnate afară din Ungaria (intre anii 1301—1526 d. Chr.), Regii Ungariei din familia Habsburgică (austriacă) şi principii Transilvaniei. Regii ereditari din familia Habsburgică, întâmplările mai însemnate afară din Ungaria (între anii 1526 pănă în 4ilele nâstre.) Acesta materiala e cuprinsa în 66 pagine, e tractata într’o limbă de tottt uşâră şi în moda biografică; pe ici colea suntă întreţâsute şi fapte din istoria Românilord, întru câtă permite cadrulă unui manuala de istoriă pentru şcolele poporale şi plănuia ministeriala, AutorulO ’şl a data totă silinţa să dea băieţilortt o bună şi folosit6re carte, ceea ce i-a şi succesO. Incepândtt sesonula de băi la Mehadia, mediculO balneara Dr. G. Vuia a sosita acolo spre a da con-sultaţiunl, ca şi în anii trecuţi, în decursulO sesonului. —x— Cu începutultt lui Iunie vorO întră în vigore în mersulO trenuriloră următârele schimbări: TrenulO de persâne nr. 306 plâcă la 11 ore 10 min. săra din Vi-ena, la 7 âre 40 min. diminâţa din Budapeşta, la 11 6re săra din Oluşiu, şi sosesce la 9 6re 46 min. in Braşovu. TrenulO mixtă nr. 316 care, in legătură cu trenultt de persâne între Budapesta şi Cluşiu, plâcă din Cluşiu la 7 âre 8 min. dimineţa, sosesce Ia Braşovu 1» 9 6re 52 min. sâra. Din Braşovu, trenultt de persâne nr. 307 plâcă la 7 6re 20 min. sâra, sosesce la Cluşiu la 5 âre 21 min. diminâţa şi de aici în legătură cu tre-nultt accelerata, care plâcă din Cluşiu la 6 6re 1 min. diminâţa, sosesce la 2 6re 15 min. după amâ4I la Budâ-Pesta, âr la 8 âre sâra la Viena. Trenultt mixta nr. 315 plâcă din Braşovu la 4 6re 1 min. diminâţa, sosesce la Cluşiu la 5 6re 56 min., unde, are legătură cu trenulii de persâne care plâcă din Cluşiu la 6 6re 37 min. sâra, sosesce la Budapeşta la 6. 33 min. diminâţa, la Viena Ia 2 6re 50 min. după ame4l. Trenulă accelerata nr. 302 înspre Bucuresci plâcă din \Braşovu la 5 ore 37 min. dimineţa şi sosesce la Bucuresci la 11 6re 50 min. înainte de amâ4I. TrenulO mixt. nr. 318 înspre Bucuresci plâcă din Braşovu la 1 âră 55 min. după amâ4l şi sosesce la Bucuresci la 9 ore 35 min. sâra. TrenulO accelerata nr. 301 plecă din Bucuresci la 4 âre 40 min. după ame4l şi sosesce la Braşovu la 10 ore 12 min. sâra. Trenultt mixta nr. 317 plecă din Bucuresci la 7 âre 30 min. diminâţa şi sosesce Ia Braşovu la 2 âre 32 min. după amâ4I. —x— Aflămă cu plăcere, că săptămâna viitâre trupa italiană de opere a d-lui Francesco Mici Labruna, care a fosta la Iaşi, Galaţi, Brăila, Ploiescî, Craiova, în trecerea sa prin BraşovO va da ună ciclu de vre o cind repre-sentaţiunl în »hala festivă* din Groveră. Succesele ce le-a obţinută acâstă trupă în oraşele pe unde a fosta, ne face să credemO, că va isbuti a fi şi aici fârte bine sprijinită, cu atâta mai multa, cu câta preţurile de intrare voră fi cele obicinuite. Intre operele ce se vortt juca amintimtt: »Trovatore*, #Faust‘ ,Traviata«, «Aida", .Ballo in maschera", ,Forza del destino", „Norma", „Ernani“. Lista de subscripţiune a abonamentelortt va fi depusă în cofetăria Elena George Bozianu. —x — Astă sâră se va repeta în edificiultt teatrului de aci representaţiunea teatrală de asâră în favârea reuni-unei femeilorO ev. din locO. Prima representaţiune de erl a reuşită de tottt bine. Cu deosebire s’au distinsa prin jocultt lortt escelenttt d-na Gmeiner şi d şârele Miess şi Hiemesch, âr dintre domni fraţii Schmidt şi Neustâdter. Costumele şi decoraţiunile n’au lăsată nimică de dorita. —x— In România se înfiinţâză pe lângă fiecare, corpO de armată scâle pentru copii de trupă. CorpulO II deja caută locală pentru 80 de copii. Regimentele de geniu au deja scâle cu câte 24 copii de trupă. Aceşti copii au să formeze cadrele armatei. Sinodnlft archidiecesanti din Sibiin. Sibiiu, 19 Aprilie 1887. In şedinţa a şâsea dela 17 (29) Aprilie se presentâ rugarea mai multora parochienl din Hermană pentru de-lăturarea alesului de preota Alex. Dogariu. — Se predă comisiunei petiţionare. La ordinea 4^ei se Pune în desbatere referatultt comisiunei financiare relativa la raţiociniultt fondurilorO şi fundaţiunilorO archidiecesane pe anula 1886. IntrândO sinodultt în desbaterea specială a raportului, partea, în care se arată starea fondurilorO preste totO cu finea a-nului 1886, arătându-se la tâte fondurile unO crescă-mântO, afară de fondulă seminariului, la propunerea comisiunei: se ia spre sciinţă, cu adausulO ca în inventa-rulO fondului seminarialtt să se inducă şi fundaţiunea ,Cristuriana*. 1887. Referitoră la fondulă seminarialO comisiunea observă, că ajutorulă anuala de 1000 fl. dela stata nu s’a ridicata pe 2 ani, adecă pe anulă 1884 şi 1885, âr aju-lorultt de pe anula 1886 se află încă în dtpositO la cassa archidiecesană, pentru aceea comisiunea propune: eonsistoriultt ari hidiecesanO se îndrumă a face la JotulQ competenta paşii de lipsă pentru eliberarea sumei neridicate şi asigurarea ajutorului anuală de 100 fl. şi pe viitora, âr suma, ce se află în depositO, fără amânare să se transpună la destinaţiunea sa. Cu privire la partea din raporta, unde se notifică vinderea a 52,500 fl. bonuri rurale transilvane şi cumpărat ea de scrisuri fonciare în valâre de 53,700 fl. comisiunea propune: a se aproba conversiunea realisată, fiinda în moda evidenta în folosula fondurilorO e-fect uită. Presidiulu pe scurtă arată rentabilitatea acestoril convertiri, şi asigură, că s’a făcuta cu t6te posibilele precauţiunl aşa, câ periculă pentru asigurarea averei fon-duriloră nu pâte fi. Dep. I. cav. de Puşcariu e de părere, ca o sumă prea mare să nu se învestâscă în hârtii de valâre, ci mai bine în moşii, fiinda acestea investiri cele mai sigure. Dep. E. Brote spune, că scrisurile fonciare suntă cumpărate dela institutele cele mai solide din Ungaria, şi sunttt cu multtt mai sigure chiar decâta hârtiile de stată, dâr totodată şi mai rentabile. In a-cestă sensO vorbesce şi Dr. A. Brote. Dep. V. Dă-mianu, provocându-se la disposiţiunea stat. org. susţine că spre atarl convertiri se recere autorisarea sinodului, şi crede, că în casultt de faţă e vorba de îndemnisarea acestortt operaţiuni. Dep. Hania vorbi contra propunerii acesteia. Sinodultt primesce propunerea comisiunei financiare. Partea din raportultt consistoriului, referitâre la sporirea averei bisericesc! prin cumpărarea de realităţi ca porţiuni canonice pentru unele parochii mai sărace, despre scărirea imprumuturilorO, despre numărultt proce-selortt şi starea, în care sc află aceste procese la propunerea comisiunei se ia spre sciinţă. De asemenea partea din raportultt consisîorialtt despre supererogalele făcute în anulă 1886 în sumă de 16,800 fl. bl/t cr. fiinda motivate, se ia spre sciinţă şi se incuviinţâză a-ceste supererogate. Referitorfl la fondulă tipografiiei archidiecesane comisiunea financiară, constatândâ câ comisiunea administrativă n’a ţinută în anultt trecută nici o şedinţă, că ajutârele votate văduvelorO preotese nu s’au împărţita, âr membrii din comisiune, afară de secretara, totuşi ’şl-au luat lefurile, propune ca aceste lefuri să se restitue fondului şi pe viitora să nu se mal plătâscă, câtă vreme comisiunea nu va funcţiona regulat şi nu se vortt da aju-târeie votate văduvelor preotese. In considerarea deficitului Ia *Tel. Rom.« se îndrumă consistoriul a da nou ordin singuratecelor parochii de a prenumăra acesta jurnaltt pe spesele respectivelortt comune bisericescl. In fine avândtt în vedere, că în raţiociniula tipografiei, din cause pănă acum ne^'iute, nu s’au putut induce şi face evidente pre-tensiunile tipografiei, şi în considerare cumcă pentru In-cassarea acelora fiscalulă comisiunei nu a făcută nici ună pasa, să se îndrumeze numitulă fiscala, ca sub răspunderea lui personală să inacţioneze restanţiile provenite din vinderea de cărţi şi prenumeraţiunea la »Te-legrafula Română", âr eonsistoriultt archidiecesantt se însărcinâză a’şl achita datoria sa la fondulă tipografiei, precum şi a depune documentula despre cauţiunea «Telegrafului Româna* la cassa epitropiei între valorile fondului tipografiiei. Dep Hannia găsesce că tipografia stă rău. Presidiulu ce, că acea şcâlă, care e în centru, 'şi-a făcuta lotdâuna datoria şi merită a fi sprijinită (Va urma.) Archiducele Albrecht în Lngoştl. Lugoştt, In 15 Maiu 1887. Onorată Redacţiune! Locuitorii din oraşultt LugoşQ se bucură de rara norocire şi visită a unui inalttt 6spe militară. Erl în 14 1. c. pre la 7 âre din sâră Alteţa Sa ces. reg. Archiducele Albrecht, însoţita de locot.. feld-marşaltt Beck şi majorultt Br. de Malowetz, adjutantuld său, a sosită în bubuitulâ a 72 salve de tunuri dinspre SoborşinO preste Fâgettt cu trăsura la Lugoştt. La ba* racele honve4ilor0 situate afară de oraştt, unde înălţimea Sa a descălecata şi s’a inquartirata, ila ascepta mulţime imensă de publică, 13 generali în frunte cu comandantula de armată Degenteld din Timişâra, şi ministrula hon-ve4ilortt Br. de Fehârvâry. Apoi Ilustritatea Sa Dr. Vie* tora Mihâlyi Episcopula Lngoşului cu capitulula şi cu întrâga preoţime unită din loctt, vieeşpanultt comitatului Caraştt-Severintt Iakabffy, preşed. trib. reg. Ziros, preş. sedriei orfanale Antonescu şi subalternii lorO, oficialii dela inspectoratula şi perceptoratula de dare, derula gr. or. din loctt în frunte cu administratorultt protopresbite-raltt Pocreanu, preoţimea rom. cat., directorultt gimnasialQ Bilmann şi alţi nenumăraţi. Inaltultt beliduce dându-se jostt din trăsură conversă pe rândtt în moda simpatici Nr. 101. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. cu şefii deputaţiuniloră, şi apoi mulţămindu-le pentru cordiala primire, defilfindă, respective primindă In revistă, defilarea unei companie de honvetjî, se retrase între frenetice strigări de „să jtrăâscă" şi „âljen* în locuinţa-i pregătită din barace. Invingătorulă dela Custozza deşi în Augustă a. c. împlinesee ală 70-lea ană ală etăţii sale, totuşi este încă vigorosă, în putere şi dispune de unfl spiritd Jviu militară. Astăzi a dată ună prân^Q de 80 persâne, între cari se numără Episcopulă Mihalyi, vice-comitele Iakabffy» adm. Protopresbiterală gr. or. Pocreanu şi popa rom. cath. Pataky, — ceilalţi au fostă totă căîane. — înălţimea Sa, după < um se vorbesce, va petrece aici vr’o cinci (}ile, ca să inspecteze terenulă de prin prejură. Mâne voră lua drumulă de inspectare cătră Tapia, Har-ma4ia şi cătră Criciova, de unde cătră sără ăr se voră reîntârce la Lugoşă. Ministrulă de honvezi Fehărvâry cu trenulă dela 9 âre săra a părăsită Lugoşulă rein-torcându-se la Budapesta. Archiducele a dispusă ca locuinţa de dormită, respective dormitoriulă său, să fiă împodobită cu producte naţionale române de casă, ceea ce s’a şi întâmplată, aşa câtă cu bucuriă potă constata că dormitoriulă său, carele însu-ml l’am văzută, este înfrumsetată cu tapele» cătrinte, Oprege, chiţele şi alte mai multe producte casnice eşite din mâna ţăranceloră nâslre române, ceea ce p6te servi numai spre fala nâmului nostru romdnescă. Alteţa Sa a4l diminâţă la 8 6re împreună cu Beck şi ministrulă de honvezi a ascultată şi liturgia tacită la biserica rom. cat. din locă. Am de a observa şi aceea că înălţimea Sa cu ocasiunea primirei sale la barace în 14 săra la 7 âre, după cum 4is®iu In fruntea scrisârei, în urină după ce se întârse dela conversarea sa cu capii deputatiuniloră, multămi in specie în modă simpatică Ilustrităţei Sale d-lui Episeopă Mihalyi pentru primire stringându-i mâna cu afabilitatea-i cunoscută. Rodna veche, 2 Maiu 1887. (Fine.) A doua (J*> Ouminecă la 1 Maiu st. n., fiindă 4' nină, vedeamă venindă de prin satele vecine preoţii şi onoraţiorii, ici călări, colo’n trăsuri, pănă după 9 6re, Atunci întrarămă în biserică, care era îndesuită de po-porO. Nimeni nu voia în aceea 4' a absenta dela biserică, nici chiar streinii. Era împunătoră a vedâ la s&ntulă altară ală Domnului pe venerabilulă părinte Moişilă, înaltă, căruntă, ca ună patriarchă ală vechiului testamentă, celebrândă în mijloculă părinţiloră preoţi: Groze din Maieră, Baiu din llva mare, Filipoiu din Rodna nouă, Sohorca din Sân-georgiu şi fiitorulă nostru parochă. Totă inteliginţa de aci fă de faţă, împreună cu totă poporulă, care nu absentâzâ nici - odată în Dumineci şi sărbători, necum dela slujbă, dâr nici dela vecerniâ, De asemenea au fostă de faţă dâmnele şi domnişârele, fără deosebire de naţionalitate. După îndeplinirea serviţiului divină, venerabilulă părinte vicariu Moisilă predică despre chiămarea preotului şi încă atâtă de pâtrun46toră, încâtă pută să vâ4ă oricine că din inimă suntă eşite cele 4>se Ş* nu numai din minte. După aceea introduse pe părintele Domide în noulă postă, Ii dede cheia şi lăsă a se ceti prin părintele Şo-horea decretulă episcopescă, prin care părintele Domide e întărită In noulă postă. In fine ii mai improspetâ venerabilulă părinte Moi-«lQ In memoriă chiămarea preotului, apoi se ivi tinărulă părinte in uşa împărătâscă a altarului şi rosti o cuvântare, carea ar trebui să o înveţe de-a rostulă fiăcare preotă şi după ea să-şi conformeze conduita sa. Pro-mi-s’a solemnelă părintele Domide în faţa poporului şi înaintea lui Dumne4eu, că îşi va da nisuinţa să fiă ună adevărată păstoră sufietescă şi demnă următoră ală fiă iertatului său antecesoră, şi a storsă şiroie de lacrăml cu acâstă predică rostita din „vistoria inimei celei bune*, lacrăml a storsă părintele Domide nu numai dela femei — ca mai debile — ci şi dela bărbaţi, şi toţi i-amă admirată curagiulă cu care ni se dă cu totulă nouă, abnegaţiunea cu carea promite că va lupta pentru noi. Şi noi ii credemă oucurosă, că va fi aşa, după cum trebue să fiă, ba suntemă convinşi, că nu ne Inşelămă in speranţele nâstre, nu ne putemă înşela, câel suntemă convinşi, că va fi preotulă adevărată şi învăţătorulă nostru, cu noi va fi in bine şi în rău, cu noi la bucurii şi dureri, cu noi în luptă faţă cu declaraţii duşmani ai bisericei şi naţiunei, cu noi până la ultima respirare, fără de noi nicăirT, noi fără elă nici in ună locă.! Şi âtă oe ne îndămnă să ne punemă tâtă speranţa, t6tă încrederea în dânsnlă; âtă pentru ce faţă de dânsulă suntemă cu totulă fără reservă.* E de aci din opidulă nostru, e fratele, neamulă şi amiculă nostru; -a studiată la scâlele nâstre, la scâle românesc! în Năsăudă, unde a fostă totă primulă eminentă. Aşadârâ elă numai Română bună p6te fi, căci incă mai nici unulă niţ ne-a înşelată din cei eşiţl din acestea scâle. După facerea esamenului de maturitate şl-a făcută la miliţiă anulă de voluntară, unde dimpreună cu vărulă şi colegulă său de studii Pamfiliu Grapini, a4I preotă cooperatoră în Rodna nouă, făcu esamenulă de oficeră pentru armata c. r. prin ce documentă, că nu fuge de muncă, că Românulă pe tâte terenele scie să fie omă şi prin urmare multă onâre a făcută neamului românescă. Implinindu-şi anulă de voluntară merse dimpreună cu vărulă său Pamfilie la teologiă, după absolvirea căreia veniră ambii la vetrele părintesc!, unulă ca preotă coo-peratoră în Rodna veche şi altuia în Rodna nouă. In timpulă câtă a fostă cooperatoră lângă părintele Lupşiai a dată dove4ile cele mai strălucite despre ceea ce pâte şi ce vrâ să facă, prin ce moralminte ne-a silită, ne-a obligată să-lă rugămă să rămână la noi pe veciă. fîtă de ce amă rugată aşa dâră pe venerabilulă ordinariată să ni-lu dăe, âtă de ce avemă o speranţă atâtă de ne-clătilă în dânsulă ! La ârele 11 Va se termină, slujba, la care au luată parte vre o 700 de omeni. Inteligenţa, domni şi dâmne, intră în casa parochială spre a gratula d-lui Domide-Nu trecă însă x/a de âră şi âtă că totă poporulă, ce fusese la biserică, veni înaintea casei parochiale, în frunte cu notariulă Zaharie Popă, care, în numele poporului, ură mulţi şi feriâiţl ani noului parochă, âr părintele Domide respuns3 cu afabilitatea-i cunoscută şi spre mângâierea tuturoiă. Când rosti vorbele: ,ală vostru sunt, căutaţi mă 4iua Şi nâptea, uşa mea nu va fi închisă înaintea nici unuia din voi, de năcasurile vâstre nu mă voiu ascunde, de bucuriile vâstre nu voiu fugi, puneţi-vă încrederea în mine, precum ml-o pună eu în voiu, sinceri să ne fimă unulă altuia şi să ne conducemă cu bunăvoinţă... “, atunci nu i se mai au4i glasulă, poporulă erupse în numărâse strigări de „Să trăâscâ“, apoi se duse la ale sale in ordinea cea mai bună. Cu acâstă ocasiune părintele Domide ne învilâ la ună prân4ă comună, prân4ă, la care au participată peste 80 persâne, câte adecă avură locă in cele trei odăi mar ale casei parochiale. Intre alţii au fostă de faţă d-nii: Gregoriu Moisilă vicariulă din Năsăudă, distinsulă bota-nistă Floriană cav. de Porcius, vice cap. em. şi membru ală Academiei române; apoi d-nii: Kovacsy, jude la judecătoria cercuală din locă, Solymosi, sub-jude totă aci, Issip, protojude la pretură, Kirschner, sub-jude la pretură, Dr. Alexi, profesoră în Năsăudă, învăţătorii dela scâla de stată şi dela cea română din locă, preoţii, cari ajutară la serviţiulă divină; apoi părintele Zapva, preotă rom. cat., părintele Grapini din Rodna nouă, mediculă din locă, apotecariulă etc. După terminarea mesei, la carj s’au rostită mai multe toaste, ne luarămă adio dela scumpulă prietină şi demnulă parochă. In fine mai amintescă, că d-lă Domide a primită cu ocasiunea întroducerei sale în parochiă numărâse telegrame de felicitare, mai vîrtosă din Năsăudă şi alte părţi, ceea ce e o dovâdă, că d-sa se bucură de simpatiile şi încrederea tuturora. Dea Dumne4eu ca tote comunele să aibă preoţi ca ală nostru, preoţi cu carte şi cu omeniă, preoţi cu învăţătură şi caracteră. Er scumpului nostru părinte Domide ii 4icemă şi pe astă cale: La mulţi ani fericiţi în mijloculă nostru! Fi demnulă şi iubitulă nostru păstoră şi invăţătoră, âr noi vomă fi blânda ta turmă, care nu te va părăsi nici ună minută, convinşi fiindă că numai la păşunea cea pună ne vei conduce! Să trăescl, părintele nostru, omulă nostru! i. p. r. Alil IX-lea raporta generala ală societăţii literare bisericesci „Alexi Şincaiană.u Onorată publică română! Nu numai datina de pănă acum, ci şi datorinţa ne îndâmnă la publicarea acestui raportă. Datorinţă — căci datori suntemă şi vremfi a fi — a da sâmă on. publică română despre modesta lucrare a ostaşiloră Domnului adunaţi sub stâgulă Ilustriloră „Alexi-Şincai.“ Uniţi sub stâgulă acestora străluciţi doi lucâfârî înaintămă şi noi încetulă cu încetulă pe o cale în care sperămă a afla mulţi şi scumpi fesaurl, de cari la vre mea trebuinciâsă de sigură vomă avâ lipsă. Trei scumpi tesaurl cercămă în calea pe care înaintămă: tesaurulă sciinţeloră teologice, tesaurulă sciinţeloră literare şi tesaurulă perfecţiunei în arta oratorică; căci aceşti trei scumpi tesaurl credemă noi a ne fi de lipsă, ca la vre mea trebuinciâsă să putemă contribui după putinţă la promovarea culturei poporului nostru. Etă în scurtă raportulă nostru generală de pe aceşti 2 ani. A) Starea spirituală şi literară. a) Membrii ordinari a avută societatea în anulă scol. 1v 85/6 46, er în anulă scol. 1886/7 57. S’au ţinută 30 şedinţe ordinare şi 5 estraordinare. In şedinţe s’au cetită operate, critice şi s’au deprinsă membrii cu frumâsa artă a oratoriei, perorândă mai multe poesii alese. b) Comitetulă revisoră redacţionară a ţinută 54 şedinţe, a pertractată şi scrutată valârea a 88 operate, dintre cari 20 au fostă predice şi catechese, 28 poesii, 20 disertaţiunî, 6 traduceri din latină, germană şi ma- ghiară, 6 biografii, 1 descriere, 2 sciţe, 2 meditaţiunl şi 3 articlii diverşi. Din acestă materială s’au compusă 43 numeri din fâia societăţii ,Stâua Mării." c) Membriloră societăţii pentru câştigarea cunos-cinţeloră de lipsă le-au stată la disposiţiă frumâsa bibliotecă şi archivă. In bibliotecă avemă 838 cărţi, cari suntă: religiâse, filosofice, istorice, didactice, juridice-politice, literare-bise-ricescl, noveletice etc. Biblioteca în ceşti doi ani din urmă ni s’a mărita cu 79 cărţi românesc! şi 3 maghiare. Deşi în ceşti 2 ani ni s’au înmulţită cărţile cu 82, to-tuşă raportulă din anii trecuţi arată ună numără mai mare de 902 opuri. Diferinţa ce se pare a fi se nasce de acolo, că a-tuncl, dâcă ună opă costa din 4—5 volume avea totă a-tâţa numeri, — în ăstă ană însă înlăturându-se acesta incorectitate, ună opă costătătoră ori din câte volume s’a luată sub ună numără. Archiva încă ne dispune de Jună numără frumu-şelă de 4i&r® române, germane şi maghiare. B) Starea personală şi materială. Conformă statuteloră, societatea nâstră are şi membri fundatori, cari solvescă odată pentru totdâuna 10 fl., membri onorari pe cari îi proclamă de atarl membri ordinari pentru meritele loră literare — şi în fine mai are membri binefăcători toţi aceia, cari ajută societatea nâstră cu ori ce cărţi şi c^iare. Din Raportulă generală ală VUI-lea se vede că societatea nâstră atunci a avută 26 membri fundatori, 11 onorari, 113 binefăcători. In ceşti 2 ani membru fundatoră ală societăţii nâstre s’a făcută CI. D. Dr. Ioană Popă, profesoră de S. Teologiă, âr de membru onorară a fostă proclamată M. On. D. Ioană Papiu, deja membru fundatoră, pentru meritele D-Sale literare-bisericescl, cărora li s’au şi trft-misă diplomele de atarl membri. C) Starea financiară a societăţii. Societatea nâstră are în bani gata 587 fl. 35 cr. Daţi înprumută pe la persâne private 902 fl. 14 cr. Acesta nî-e în scurtă raportulă cu care dătorl amă fostă on. publică. Dâcă ajutoiulă lui Dumne4eu nu ne va lipsi, suntemă în deplină credinţă că raportulă viitoră va îndestuli mai multă pe toţi aceia, cari pârtâ interesă faţă de societatea „Alexi-Şincai.“ O plăcută datorinţă a ne fi aflămă, a esprima pe acâstă cale mulţămită publică tuturoră aceloră on, d-nl Redactori, cari nî-au trămisă 4*arel® gratuită. In legătură cu acestă raportă aducemă la cunos-cinţa onor. publică şi constituirea noului birou ală societăţii : In 28 Aprilie st. n. membrii ordinari s’au întrunită în o şedinţă electorală sub presidiulă on. d-nă Dr. lână Popă ca conducătoră fiind de faţă şi magnificenţa sa d-lă Coroiană canonică şi supraveghietorulă societăţii şi şi-au alesă de membri în birou pe an. scol. viitoră 1887/8 pe următorii: De preşedinte pe E. Brană cl. de an. III, de vicepreşedinte pe Ioană Chişă cl. de an. III, de secretară şi not. coresp. pe Vasiliu Popă cl. de an. I, de casară pe P. Salca cl. de an. II, de not. ală şedinţeloră pe Ioană Vereşă cl. de an. II, de bibliotecară pe Gavrilă Timişfi cl. de an. II, de archivară pe Ioană Anca cl. de an. I, de controloră pe V. Comană cl* de an. II. După cetirea şi apreţiarea acestui raportă din partea societăţii, avemă onâre a-lă espune şi apreţiării st. publică română. Gherla 1887 Maiu 16 st. n. Emiliu Brană, Vasiliu Jropu, presidentă. notară corespondentă. DIVERSE. Bigamiă. — Tribunalulă din Derby a judecată nu de multă pe o femeiă, cu numele Mary Ana Rileyi, acu-sată de bigamiă. Ea a recunoscută că era vinovată. Primulă ei bărbată o tratase crudă, apoi o părăsise. Şi în a doua căsătoriă a fostă nefericită. In fine cei doi bărbaţi s’au înţelesă să o dea în judecată pentru bigamiă. Preşedintele tribunalului observă, că dâcă a fostă vre-ună casă, în care bigamia să fiă scusabilă, apoi e acesta. In aceste împrejurări consciinţa nu-i permite să condamne pe nefericita femeiă decâtă numai la o închisâre de cinci minute. Cu alte cuvinte femeia era •ichitată. * * * 0 operaţiune fericită. — »Românulă« scrie: Suntă vre-o două săptămâni de când sosise la Viena junele Nicolae K, in vârstă de 20 ani, fiiulă unui cultivatoră din România. Sârmanulă june era orbă din nascere şi tâte încercările mediciloră de a’i procura vă4ulă remaseră zadarnice. In fine luâ hotărîrea să facă o ultimă înder-care, ducându-se la Viena ca să consulte oculiştii corifei ai facultăţii. La clinica spitalului centrală junele Nicolae se supuse operaţiunei şi operatorulă isbuli, prin înlăturarea unei peliţe, care acoperise pupila, a deschide ra4e-oră luminei calea d’a pătrunde în ochi, procurândă pacientului celă puţină parţială puterea vă4ului. îşi pâte închipui cineva bucuria junelui română, când după terminarea operaţiunei vă4u pentru prima âră în viâţa lui umina clilei. Acum însă va trebui a se deprinde cu încetă cu noua lumină şi a învăţa ca pruncii a apreţia obiectele vă4ute. Editoră: Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mareşi&fl« Nr. 101. GAZETA TRANSILVANIEI : 188 î. Chtraralti la borna de Viena Bursa de Bucuresd. din 18 Maiu st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . . . 101 65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.90 Imprumutulă căiloră ferate ungare............... 150 70 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma em isiune) ... 97 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104 80 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă .................104.75 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 70 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung.................99.25 Imprumutulă cu premiu ung.....................119.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.60 Renta de hărtiă austriacă 81 30 Renta de arg. austr. . . 82.35 Renta de aură austr. . . 112 — Losurile din 1860 . . . 135.75 Acţiunile băncel austro- ungare.................880 50 1 Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.284,25 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! ..............5.97 Napoleon-d’orl .... 10.07 Mărci 100 împ. gerrn. . . 62.35 Londra 10 Livres sterlinge 127.— Cota oficială dela Renta română (5°„). . - Renta rom. amort. (5 °/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 Ir.) Credit fonc. rural (7°/o) * * 5? 1) (5°/o) * » * urban (7%) . » * » (6°/o) • * > * (5°/o) • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă Bancnote austria ce contra a Maiu st. v. 1887. Cump. vând. 92- 92Va 94— 95— 86— 88 V. 34— 36- 1051/a 106— 89— 8 91/. 103— 95— 96— 86— 86V. 500 Lei zz . . 15.25 15.75 irtt. . 2.02 2.03 Cursulu pieţei Braşovti diD 19 Maiu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . • • Cump 8.63 Vând 8.65 Argint românesc . . . » 8.55 * 8 60 Napoleon-d’ori .... » 10 — 0 10.06 Lire turcesc! » 11.35 » 11.40 Imperiali » 10.35 i 10.40 Galbeni » 5 91 » 5.95 Scrisurile fonc. »Albina» 6% » 101.— » 102.- - » » „ 5% • » 98.— » 99.— Ruble RusescI .... » 111.— » 112.— Discontulti . . . » 7—10°/. pe ană. Nr. 206/1887. La admiDistraţiunea fonduriloru scolastice centrali din districtulti NâsSudului este de ocupată unu postu de practicanta pentru ajutoru la resolvirea pieselorii şi la ţinerea archivei. Cu acestti postu e împreunată salariulti de patru sute florini v. a. pe anii. Dela concurinte se recere ea s6 doved^scă cu documente valide după lege că: 1. A absolvatu facultatea de drepturi ordinarminte. 2. Că scie limba română, maghiară şi germană în graiu şi în scriau. Candidaţii de advocaţi voru fi preferiţi. Suplicele cu documente cu totu se vorii adresa la: „Comisiunea' administrătdre de fondurile scolastice centrali din districtulti, Năs&udti în Năsăudu, pănă la 15 Iuniu 1887 la 6 6re după am&Jî, e{lr* se vorti tri-mite mai .târziu nu se vorii considera. Din şedinţa comisiunei administrătdre de fondurile scolastice centrali districtuali. NăsSudti, 9 Aprilie 1887. Preşedintele: Secretarulti: Iontl Ciocanu. Ioachimfl Mnreşianu. L â t t a m: Besztercze, 1887 9/5. Br. Bânffy Dezso, foispân, kir. biztos. 3-3 „Albina,* institută de credită şi de economii. Publicaţiune în sensulu art. de lege XXXVI, din anulti. 1876 §. 29. 1. Suma scrisuriloru fonciare puse în eirculaţiune cu diua de 30 Aprilie 1887 face a 6°/o..........................fl. 916,900 a 5°/0..........................„ 60.000 fi. 976,900.— 2. Pretensiunile institutului de împrumuturi hipote-care, cari servescti de acoperirea acestorti scrisuri fon- ciari suntâ de...................... . . fl. 995,159.92 3. Yalorea hipoteceloru luate de basă la susti numitele împrumuturi hipotecari este de.........fl. 4,510,370.— 4. In sensulu §. 97. din statute „fondulu specialii66 pentru asigurarea scrisuriloru fonciare e de . . . fl. 306,134.15 acesta e indusă în contă separaţii, şi este plasată în efecte publice. Sibiiu, în 1 Maiu 1887. (Avisu d-lorn abonaţi! Rugămii pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primiţii 4*arul* nostru până acuma. Domnii ce se abon&să din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Mersulă trenuriloră Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealft-Biifîapesta şi pe linia Vefuşii-Aratti&l-ISiidapesta a calei ferate orientale de stafii reg. ung. PredeaM-Budapesta Trenfi de persâne Tren Budapesta—Predeald Trenfi omnibus Trenfi omnibus Trenfi de pers. Tren accelerat Trenfi omnibus Trenfi de persâne 7.30 Viena 11.10 — 3.10 1 — 1.14 Budapesta 7.40 2.— 6.20 , — Szolnok 11.05 3.58j 7.38 9.34 — 1.45 P. Ladâny 2 02 5.28 540 11.26 , - - Oradea mare 4.12 6.58 9.14 1.38 4.16 5.02 5 43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10 57 2.32 Vârad-Velencze — — 9.24 2.06 Fugyi-Vâsârhely — — 9.41 2 17 Mezo-Telegd — 7.33 1019 2.40 — Râv Bratca — 8.04 11.38 12.18 3.24 3.47 _ Bucia — — 12.54 4.07 Ciucia — 8.58 1.57 4.33 Huiedin — 9.28 3.11 5.15 Stana — — 3.40 5.34 Aghiriş — — 4.15 5.55 11.19 - Ghirbău — — 4.36 6.07 11.31 11.62 12.31 12,48 1.22 _ Nedeşdu — — 4.58 6.24 — Cluşiu ^ Apahida 11.00 îl 19 10.28 5.26 6.43 2.18 — 9hiriş 12 30 — — — 2.48 — Oueerdea | Ui6ra 1.01 — — — 2 56 3 64 z 1.06 1.13 — — 4 51 — Vinţulă de sună 1.20 — — — 5 28 — Aiudă 1 41 — — — 5 56 — Teiaşă 2.C0 — — — 8.00 , Crăciunelă 2,35 — — — — 8.36 Sl&şă 2.48 — — — 9.02 Micăsasa 3.20 — — — — 9.32 Oopşa mic. 3 36 — — — — 10.11 Mediaşă 4.00 — — — — 10.5) Eiis&betopde 4.35 — — — — 12 16 tigişâra 5.12 — — — — 12.50 tîaşfaleu 5.37 — — — — 1.21 Eomorod 7.02 — — — — 2.02 Agostonfalva 7.43 — — — — 3.06 Apatia 8.11 — — — — 3.38 Feldiâra 8.41 — — — .T-.. 3.54 Braşov ii | Timişă 9.21 — — — 4.0b — .— 1.55 — 10.55 4.50 — — 2.53 1.23 3.24 7.28 Prodo<i | BucurescI z 3.28 10.05 — — — 9.35 2.15 6.05 Trenfi omnibus BucurescI Predealu Timişă Braşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişâr» Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea tlhirisă Apahida Cluşiu Nedeşdu UhirbSu Aghirişă Stana Hoiedină Ciuda Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Văsărhely Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăay Szolnok Buda-peata Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 6.03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 8.00 Nota: Orele de nopte suntă cele dintre liniile gr6se. 8.00 11.40 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28 6.i6 7.06 7.46 8.25 9.15 Tipografia ALEXI Braşovti. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI Teiuşă» iradft-JEfc udaţi «sta Builapesta- Arad ft-Teiuş A. Trenfi Treiifi Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus omnibus persone persâne de persâne omnlbai Teiuşft 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josti 12.30 ■ 4.22 a ( 11.20 12.41 — Şibotti 12.52 — 4.50 IH0K 4.10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 Aradft 430 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţtt 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 ^7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopfi 6 09 7.37 __1 Zam 4,25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 530 — 8.46 Soborşin 7 26 8.42 — ■ Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 .—,■ Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 834 9.41 —. Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 65 9.r8 — Paulişă 7,28 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 1042 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — ■ Aradft 8.28 — 11.89 Or&ştiă 11.11 1L37 — Rznlnnk ( 8.42 — 4 52 Şibotti 11.43 12.— — SZOIHOK ( _____ — 5.12 Vinţulă de josti 1218 ,12.29 — Budapesta — — 8.20 Alba-Iulia 1236 12.46 — Viena — — 6.05 Teluşft . 1.29 1.41 — : • Aradft-Tlmofişdra. Simeria (Piski) Petroşeni Trenfi Trenfi de Trenu Trenfi de Trenfi Trenfi omni boa persdne mixt persâne omnibafl mixt AradA 5.48 6.05 Maaeria 11.25 _____ 2.42 Aradulă nou b. 19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegft 12.46 — 416 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.581 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 640 TimişAra 6.02 — 9.08 Petroşeuft 3.37 — 7.12 TlmlşAra-AradA Petroşenft— Slumerla (Piski) Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi porsfine persâne omnibus de pers. omnibus mixt Tlmlşdra 6.25 5.00 Petroşeni 1007 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 737 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegti 12.42 — 9.01 _ Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9,62 ! Aradfi *07. — 8.17 Bfmtevla 1.53 — m\