BEDACŢIUNEA ŞI ADMlariSTRAŢUJNEA !
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe dnfi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiom&nin ţi atr&in&tate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe tr^i Iun! 10 franci.
TRANSILVANIEI.
S6 PBENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
* ------------------------------------------------------—
Sorissrî nsfranoata nu se prlmetou. — Manuscripte nu se retrimită.
Ufţ 99.
Mercuri, 6 (18) Maiu,
1887.
Datorinţa naţională.*)
I.
Totă ce ăe opune legilor 0 firesci s£u se nimicesce, s6u devine corcitură dămnă de compătimită şi netrebuincidsă, dăcă nu chiar stri-căcidăă.
IsVorulă tnturoră năcazuriloră din trecută şi din presentă ale ţăriloră cor<5nei s-lui Ştefană este, că acelă poporă, care este relativă mai nu-merosfi şi a avută totdăuna o influinţă decitjă-tdrfe asupra destineloră acestoră ţâri, niciodată n’a ţinută, şi acum şi măi puţină ţine contă de naturalele relaţiuni ale acestoră ţări.
Câtă timpă a domnită feudalismulu, naţiunea ungărăscă se îndestuli a cu deşerta fală, că domnesce ea prin aristocraţia ei numerdsă şi puternică; mili6nele ei cu ale n6stre împreună trăgeau la ruşinosulă jugă ală iobăgiei. Aristocraţia cu înţelepciunea celui mai iscusită şi interesată a sciută să îndemne popdrele la jertfe în sânge şi bani pentru drepturile ţăriloră alias privilegiele ei (a se vedă luptele lui Iosifă II cu feudalismulă) şi s’a folosită eu dibăciă de devisa: divide et impera, ca popdrele acestoră ţărî, străine dela fire una de alta prin deosebirea de limbă şi de moravuri, să nu se apropiă de olaltă, să nu se îuţelăgă, să rămână totă' străine, ba chiar duşmăndse una faţă cu alta.
Au trecută sute de ani peste noi cu suferinţe şi năcazuri şi noi popdrele acestoră ţări n’amă înaintată nici în cultură, nici în bunăstare,
Nu-i mirare. Guvernele de p’atuncl n’a-veau altă problemă decâtă a apdra ţera contra duşmaniloră din afară, la care eramă interesanţi şi noi cu jugulă nostru şi ei cu privilegiele lorii, şi a susţinea tumulii babilonicii ală prerogativelor^ nemeşesd, firesce acăsta nu în interesulu nostru, ci pe spinarea ndstră, Popdrele au fostă ţinute cu măiestriă în faşa prunciei, au fostă ignorante şi străine de cătră olaltă; popdrele nu s’au putută înţelege asupra binelui loră comună, nici nu s’au putută ajuta spre el uptarea lui; mişcarea unuia în acăstă direcţiune se potolea cu braţele celuilaltă. Divide et impera.
Unde amă ajunsă pe acăstă cale?
Ţările şi-au pierdută independenţa loră, po-pdrele au rămasă neculte şi sărace, şi mereu străine una de alta, ba trâindă chiar în mare duşmăniă pe conta binelui şi ală interesului loră comună.
i; In fine sosi era nouă, era libertăţii pop6-reloră, pe care ni-au adus’o vânturile puternice, pornite de alte popdre culte. Turnulă babilonică ală privilegieloră feudale, pentru a cărui clădire şi susţinere s’a vărsată atâta sânge, au dtirsă atâtea lacrimi şi s’au jertfită atâtea puteri sănătdse în paguba binelui comună, s’a ruinată sub propria sa greutate. Ei dăr era libertăţii ne-au aflată neculţi şi fără pricepere şi ăcăsta a fostă piedeca principală, că nu s’a putută pune o basă sănătdsă şi firâscă nouei consti-tuţitîni, asigurândă astfelă înaintarea în cultură şi bunăstare a ţăriloră cordnei s-lui Ştefană.
Principiulă, pe care se clădi şi răzimâ noua constituţiune, principiulă statului naţională, nu corăspuiţde cu desvoltarea şi firea ţăriloră şi a popăreloră ce constitue statulă de faţă, din contră este diametrală opusă aceleia. Bărbaţii, cari au dată pe acele timpuri direcţiunea în trebile statului, nu voiau să scie de rolulă „primus inter paresw ală naţiunei ungurescî, ci pretindeau pentru ea titlulu de naţiune „dominantă44, degradândă pe celelalte la rolulă de dominate, aservite.
*) Ună distinsă amică ală fOiei nOstre din Ţăra uftgurăscă ne trimite doi art.culi sub acesta titlu, cărora e dămă locă aici, punândă fn vedere mai alesă câ scriitorule este condusă fn cugetarea sa de idei inalte de pâfnotisînă şi de iubire cfttră neamulă său. — Red.
Lupta ce urmă pentru drepturile statului ne află desbinaţl şi faţă ’n faţă unii cu alţii. Urnia-rea fă supunerea tutuboră. Devenirămă egalî, dăr aşa că nu noi dispuneâmu de noi şi de ale ndstre, ci alţii. Egalitatea acăsta, deşi numai în slujbă, avu totuşi 6re-care resultată bună: înaintarămă în cultură şi bunăstare în acestă scurtă intervalu mai multă decâtă sute de ani pănă atunci. Acăsta este o dovadă că ce p6te produce egalitatea chiar şi împusă nouă de alţii, ăr de aci putemă totodată conchide, ce ar produce egalitatea , cu care ne-amă înzestra noi pe noi-
Venl apoi timpulă, când Ungaria îşi câştigă încâtva dreptulă de a dispune ea însăşi de ale sale. Fâcutu-ne-au 6re amarele păţanii din trecută mai înţelepţi şi mai prevăzători ? Sciut’amă 6re folosi acăstă împrejurare favorabilă, ca să ne consolidămă în întru, să aibă fiă-care poporu asigurate cerinţele desvoltării sale individuale, să devenimă unu stătu progresistă, în care să fia respectată numai caracterulă şi adevărata valdre ? Pus’amă basa constituţiunei astfelă, ca statulă să devină mamă dulce pentru toţi fii săi ?
N’amă făcut’o. S’au călcată drepturile ţăriloră şi ale popăreloră, şi statulă plămădită astfelă în modă forţată şi măiestrită a fostă declarată de cătră partida dela putere ca stată naţională maghiară, dându-se prin acăsta desvoltârei lui o direcţiune falsă, nefirăscă, care niciodată nu ne va duce la fericire şi îndestulire în stată şi prin stată.
Voci din pressă asupra conferenţei nostre.
„Pester Lloyd“ dela 12 Maiu scrie următo-rulă -articulă de fondă:
Ună tonă de amărîciune şi nempăcare, precum dealtmintrelea e streină chiar celoră mai estreme partide ungurescî, dom-:năză declar aţiunile conferinţei din Sibiiu a Româniloru, ce le-amă publicată în ediţia de diminăţâ a foiei nostre de Marţi. Nu-i vorbă, chiar dela începută nu ne puteamă aştepta la o schimbare mai radicală, de când cunoscută era, că matadorii naţionalî, cari au ţinută sub influinţă loră conferinţele din anii 1881 şi 1884, steteau şi de astădată în fruntea mişcărei. Cu tOte astea se putea admite, că esperienţele aniloră din urmă n’au trecută nicî pe dinaintea acestoră elemente cu totulă fără urmă şi că chiar în sfera loră începe a se recunOcce, că politica, care înainte eu şese ani a putută să fiă încă rău şi bine motivată, nu ma* e de totă amăsurată raporturiloră de atjl. Ei bine, a-căstâ speranţă a fostă nimicită din temeliă. Conclusele din Sibiiu se caracterisăză demonstrativă ca continuare a eoncluseloră luate in presăra celoră două diete din urmă, se alătură partea cea mai mare chiar în tex-tulă loră la resoluţiunile premerse şi întrecă fărte considerabila chiar pe acelea în unele locuri cu privire la nemoderaţiunea espresiuniloră. Nou e celă multă con-clusulă, »d’a aduce la cunoştinţa pră înaltului Tronă“ resultatele conferinţei — nou, deşi cu nimică mai bună decâtă restulă. Căci o partidă, care în epua de a<jl îşi intărce faţa dinspre puterile poporului şi se evitezâ calea representaţiunei poporului, căutându-şl mântuirea într’ună apelă cătră corGnă, atunci cu acesta şî-a pronunţată ea însăşi sentinţa. De sigură a trebuită să le fiă cunoscută unjitoriloră acestui condusă, câ într’ună stată constituţională una astfelă de pasă peste totă nu este esecuta-bilă şi chiar dăcă au renunţată la căile ce le stau deschise, pentru ca să se adreseze acolo, unde întocmirile constituţionale le pună în cale o pedecă de neînvinsă, cum mai potă ei pretinde să li se recunOscă şi numai presupunerea, că suntă de bună credinţă.
Dăcă esaminămă conclusile conferenţei după cu-prinsulă loră practică, reese că ele corăspundă acurată celoră din anulă 1884. Pasivitatea absolută pentru Ar-ddlu şi activitatea în Ungaria, acesta nu e textulă, deră e sîmburele eoncluseloră. Vet}! bine că în acăsta zace ună contrastă pentru sine, căci abusurile electorale, care se cităză ca supremă motiv ală abstinenţei, în Ungaria celă puţină nu suntă mai mici ca în Ardălă şi censulă elec-
torală particulară dincolo de Dălulă-Craiului nu e de ajunsă spre a esplica o astfelă de deosebire. Se .pare că conducătorii adun&rei au simţită acăstă slăbiciune a conclusului loră şi spre, a salisface formală astorfelă de îngrijiri, enunţă că şi în Ungaria are să valoreze abstinenţa ca regulă, dela care regulă însă suntă admisibile escepţiunl — de câte ori partida are perspectiva de o victoriă electorală. Puţinulă, ce în totă casulă ar pută încă impune la astă demonslraţiune, cu acăsta se resolvâ încâtva in modă hazliu. A proclama mai Intâiu, cu întrebuinţarea celui mai înaltă patosă morală, ună principiu şi apoi a găuri cu propria mână acestă principiu e o procedere, care abia merită â fi seriosă tratată. Nici chiar Cehii n’au comisă acăstă greşală în politica loră de abstinenţă; ei n’au făcută deosebire Intre smguraticile ţinuturi ale Bohemiei, parola loră era una şi aceeaşi pentru tăte părţile. Cehismulă, pe lângă toţi gărgăunii săi, bine desvoltată şi avută s’a supusă în totalitatea sa legei create de elă însuşi — şi resultatulă ? Cehii plângă şi a<JI pe faţă anii ce i-au perdută şi cei mai rabiaţl oratori ai loră îşi ridă în şedinţele dietei de abstinenţa loră dă odiniorâ. Stau 6re lâ Români lucrurile măcară numai pe jumătate atâtă de favorabilă ca la Cehi? Cei cari au participată la conferinţa din Sibiiu ei înşişi nu voră cuteza a face o afirmaţiune atâtă de grotescă. Conferinţa nu represintă inteligenţa româră, ai cărei membrii cei mai stimaţi stau de partida inlransi-genţiloră. In sfirşită judecătorii dela tribunalele supreme, funcţionarii distinşi, deputaţii, profesorii universităţilor^ şi şcoleloră medii, scriitorii, mai departe aceşti numeroşi bărbaţi în cele mai diferite posiţiunî sociale, cari formăză ună decoră ală românismului şi ală întregei ţări şi cari respingă dela sine orl-ce comoditate cu conclusele de erî, în sfîrşită Z»cemă aceşti bărbaţi încă suntă aşa $“ eendă Români şi ar avea şi ei dreptulă a vorbi ceva în numele nămului loră. Fapt este că Românii de acăstă cate-goriă condamnă energică politica de passivitate. Dăr din momentulă in care conferenţei din Sibiiu i s’a retrasă sprijinulă acestoră bărbaţi, ea nu mai are dreptulă a vorbi în numeie Românismului. Nicî chiarO atunci când ceea ce se numesce massa poporului ar sta în adevăru la spatele ei. Dăr nici acestă casă nu esistă. In Ardălă ţăranii români, cu tătă passivitatea, votăză în multe locuri în tătă liniştea, în vreme ce în Ungaria j6câ chiar ună rolă fărte însemnată în luptele electorale.
Dăcă aşa deră nici bărbaţii culţi nu suntă aceia, cari se simtă legaţi prin conferenţa din Sibiiu, atunci în ală cui nume vorbesce ea şi ce pondă păte ea pretinde pentru volulă ei?
Conferenţa vorbesce numai şi numai în numele unei minorităţi nemulţâmite, şi acestă pondă să-i rămână necontestată. Pentru câ o spunemă verde, că reduse chiar acolo, cele petrecute în Sibiiu ne umplu încă de ună viu regretă. Nu cu privire la punctulă de vedere ungurescă! Siatulă ungară n’a suferită nici câtuşi de puţină în urma, aşa numitei pasivităţi; dieta n’a perdută nimică din vacja ori din potenţa ei spirituală, pentru că în locuia câtorva representanţî români s’au presentată totă atâţia deputaţi maghiari; ba, au fostă o mulţime de persone, cari erau de părere, că abstinenţa dela^ale-gerl a unui elementă după a lui fire turbulenta, precum e şi acela, care urni6ză parolei din Sibiiu, păte să fiă numai în avantagiulă partideloră conservatdre şi credin-ciose statului, şi prin urmare chiar în avantagiulă ţării. Nu’i vorbă, acăsta nu corăspunde vederiloră ndstre speciale, pentru că noi dorimă, ca fiăcare pătură a ţării în totalitatea ei să ajungă la representanţa parlamentară. Singuratice fapte petrecute în decursulă acestei diete, — noi îndrumămă numai la votarea legii pentru glăte, — arată în faptă, că atingerea nemijlocită cu factorii conducători ai vieţii publice ungurescî nu rămâne fără Gre*-care înrîurire nicî asupra representanţiloră celoră mai radicale şi separafistice nisuinţe naţionale. Der preste totă luată nu s’ar pută cita nici o singură ocasiune, cu care rămânerea la]o parte a oştirei conferenţei din Sibiiu ar fi fostă stricăciăsă încâtva|dielei ungurescî. Din contră interesele specifice române ar fi putută trage negreşitU mulle folăse, dăcă ună numără mai însemnată de re-presentanţl români ar fi ocupată locă în cadrulă parti-ieloră credinciăse statului.
Nr. 99.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Acâsta avea val6re deja pentru trecuţii. In măsură mai mare, credeamă noi, trebuia să li se impună aceste consideratiuni astăzi tuturoră omeniloră cugetători dintre Români. Nu numai pentru că viitârea dietă va avâ o durată de cinci ani şi pentru că abstinenţa pentru ună periodă aşa de lungă — decă ea în adevără s’ar esecuta — ar trebui să devină îndoită de fatală pentru ori ce poporă alo ţării, care nu vrea să se condamne de bună voiă la stagnaţiune culturală şi politică. Din contră, noi eramă de părere, că evenimentele politicei internaţionale voră fi deschisă ochii şi acelora, cari au perseverată până acum' în isolarea ce şl-au ales’o ei înşişi. Araă esperiato de repeţite ori, că evenimentele în Orienta, atitudinea monarhiei în timpulă conflictului, care ameninţa nu numai pe Bulgaria, ci şi pe tote celelalte popăre balcanice, ăr în primulă răndă unanimele manifestaţiunl ale guvernului, ale parlamentului şi ale opiniunei publice a Ungariei au produsă în cercurile naţionalităţiloră, care trăescă în Ungaria, o schimbare adăncă şi salutară. Mai nainte arareori s’a manifestată cu privire la cele mai însemnate cestiunî ale politicei <\ conglăsuire atâtă de perfectă între ungurismă şi între naţionalităţile ţării; mai nainte arareori s’a dovedită atâtă de ne’ndoiosO, că libertatea Ungariei şi aşe4ămintele a constituţionale suntă totă odată o garanţiă pentru libertatea popOreloră Orientului, ale căroră fragmente înrudite trăescă in ţăra nostră. Intru câtă vine a se lua în considerare influinţa ce o potă avea ţările vecine asupra naţionalităţiloră năstre, acăstă influinţă n’a putută fi în timpulă acesta decâtă numai ura, care a armoniată pe deplină cu condiţiunile vieţii de stată ungare. Şi totodată puteamă să admitemă, că naţionalităţile Ungariei au câştigată ună interesă mai mare de a lua parte la t6te enunciaţiunile vieţii nâstre politice şi de a întări acele disposiţiunl, care trebuia să le fiă în gradulă celă mai mare binevenite. Cu părere de rău vedemă din decursulă conferenţei din Sibiiu, că acesta calculă nu a fostă pusă în cumpăna sfâtuiriloră ei; dăr avemă încrederea firmă, că maioritatea popora ţiunei române^şi conducătorii ei chemaţi au prinsă acăstă ideiă şi şî-au Insuşit’o.
încă ună moinentă avemă să amintimă aci, care, ce e dreptă, stă numai într’o legătură indirectă cu adunarea din Sibiiu, pe care insă n’a mă voi să-lă vedemă ignorată. Acăstă este atitudinea Sasiloru faţă cu mişcarea acăsta. înainte cu trei ani Je-a succesă încă unoră agitatori de a stabili ârecare legătură între conferinţa Romăniloră şi între cercurile săsescî. Conferenţa a fostă privită ca şi o parte a oposiţiunei generale naţionale, care n’a esistată niciodată, der pe care câteva capete fdrte iscusite între autochtonii şi voluntarii Sasî au voită să o înfiinţeze cu totdinadinsulă. Erau pe a-tuncl mai multe atingeri între represenfanţii români şi între matadorii congeniall săsescî. De astădată se pare că asemeni atingeri au remasu afară cu totulu. Saşii s’au abătută fără îndoială dela eroiculă plană de răs-boiu, pe care voiau să li-lă atribue cu orîee preţă, plană care i-ar fi făcută să scâtă cu mijldcele loră castanele din spuză pentru alţi dmenî. Ei credo, se vede, că au deja destulă cu năcazurile loră proprii şi că n’au lipsă să se ocupe cu plângerile mişcătâre ale poporaţiuniloră tuturoră părţiloră lumei de prin prejură. Dăcâ acăstă presupunere este corectă — şi avemă cause a o ţină de corectă — Saşii voră perde, păte, aprobarea dintre amicii loră cei mai desperaţi; dăr ei înşişi potă prin aceea numai să câştige. O politică mai întortochiată n’a putută fi pentru ei ca aceea, care a voită să-i facă să fiă centruiă unei partide naţionale intrausigente. S’a arătată, pănă acum celă puţină, pe cale negativă, că Saşii s’au lăpâdată de acăstă absurditate şi acăsta este
păte, singurulă resultată mulţămitoră ală conferinţei din Sibiiu.
Din afarâ.
piarulu rusescfi „Novostiil, vorbindă do descoperirile ce le face „Norddeutsche allg. Ztg. “, asupra ocupării Bosniei şi Herţegovinei, 4*ce aceste nu suntu a se considera nicidecum ca nisce încercări ale Germaniei de a se apropia de Rusia. Pentru o astfelu de apropiare caneelarulă din Berlină are la disposiţiune alte mijldce, decâtu batjocurirea diplomaţiei rusesc!. Totu aşa de ne-basată este afirmarea, că prinţulu Bismarck ar voi să discrediteze pe contele Andrassy şi pe partida sa, dedrece tocmai destăinuirile acele le potă veni la socotălă bărbaţilor!! de stată, cari au câştigată două provincii printr’o simplă con-venţiune, fără vărsare de sânge. Destăinuirile au avută de scopă mai multă de a documenta Fran-ciei, că o alianţă franco-rusăscă nu se va pută realisa aşa de uşoru, deăre-ce Germania, care nu s’a interesat niciodată de Orientu, se va pută uni în fiăcare momentă cu Rusia. „Novosti“ sfâtu-iesce însă pe Francia, să nu lase a fi intimidată prin acăsta, cu atâtu mai puţină, cu câtă Francia doresce pacea şi în acăstă direcţiune va avă în Rusia întotdăuna ună bună amică.
Organulă diplomaţiei rusescl din Bruxela „Nord“ scrie: Faţă cu sgomotulă, ce necontenită se reînoiesce, că s’a încheiată o alianţă franco-rusescă, suntemă datori a ^declara simplu şi ho-tărîtă, că Ţarulti, n’are decâtă o singură ţintă: pacea generală. Spre ajungerea acestei ţinte crede elu că trebue să susţină deplina libertate de acţiune a Rusiei. Acăsta nu este pentru nimenea o ameninţare şi pentru nimenea o încuragiare şi fiăcare păte să tragă folosă de aici.
SOIRILE pilei.
Cetimă în „Românulo* de Duminecă 3 (15) Maiu: „Astăzi se împlinescă 39 de ani, de când Românii ar delenî, întruniţi pe câmpia libertăţii de lângă Blaşiu, au proclamată susă şi tare drepturile imprescriptibile ale naţiunei române. Programa stabilită atunci constitue şi astâcjl condiţiunile indispensabile ale esistenţei şi propă-şirei Romăniloră de peste munţi. Românii de peste munţi, atunci, ca şi acum, ceră recunOscerea individualităţii lorO politice ca garanţiă pentru desvoltarea potrivită firei loră. SalutămO dăr din totă inima Ziua de 3 Maiu, care a chiemată pe Românii transilvăneni la redeşteptare*.
—x—
Partida independentă din Halas a candidată pentru viitorea dietă pe Dr. E. Farkas în loculă Iui Ludovicii Mocsary. — Aşadăr totuşi pretinsa împăcare cu ideile lui Moesary a alegătoriloril săi n’a fostă sinceră!
—x—
In privinţa negocieriloră în vederea încheierei unei convenţiuni comerciale cu Austro-Ungaria, „Unirea* află că delegaţii români nu voră pleca la Viena până ce nu voră stabili basele fundamentale, care suntă în numără de trei, şi anume : escluderea clausei naţiunei celei mai favorisale, termenulă convenţiunei şi regulamentarea în-trârei şi eşirei viteloră în şi din ţâră.
—x—
Maiestatea Sa a dăruită incendiaţiloră din Giucă Cozmaş, unde au arsă 243 edificii 800 fi., celoră din CurticI şi Sojtor câte 500 fl.
Preşedintele comunităţii evreeşd de confesiunea ortodoxă din Oluşiu, Solomonă Nathan, convâeă pe alegatorii de confesiunea mosaică din cerculă acela la o eon-ferenţă pe 18 I. c. pentru a se înţelege asupra atitudinei ce au s’o ia faţă cu nouăle alegeri de deputaţi dietalî. „Kolozsvâr« nu p6te înţelege, de ce irebă e şi ce va să Zică acesta convocare, şi întrebă, că na cumva vrâu să formeze o partidă deosebită, de confesiunea mosaică, cu vre ună programă spacială şi cine i-a împuternicită pe ei s’o facă acăsta?—Cine să’i imputernicăscă? Nu strigă pressa ungurâscă, că punga jidovăscâ e cea mai patrio-ticescă ?
—x—
Archiducele Albrecht a dăruita scdlei ungurescl din Simeria 50 fl.
—x—
„Meseriaşulu românău, asociaţiune de credită şi depuneri, a ţinută Sâmbăta trecută o adunare estraordi-nară din causă că, demisionândă trei membri din Direcţiune, asociaţiunea era împiedecată în funcţionarea ei regulată. Doi membri din Direcţiune repăşiseră din causa afaceriloră loră private, ăr unulă fiindă că s’a strămutată cu locuinţa din Braşovă. Adunarea a fostă bina cercetată. Directorulă esecutivă a făcută relaţiune despre a-gendele de pănă acum, constatândă cu cifre, că incepu-tulă este fdrte imbucurătoră. S’au făcută subscrieri considerabile de cvote, s’au făcută şi depuneri Însemnate. In direcţiune s’au alesă d. d. losifă Popă Oherendi, G. M. Zănescu şi G. Navrea jun.
—x—
Camera de comerţu şi industriâ din[locă a intentată procesă de pressă f6ei ungurescl »Szekely Nemzet*, care afirmase, ca prcsidiulă camerei ascunde în cutiile biu-roului său ordinaţiunile mai înalte privitore la possesiunea şi industria Săcuiloră. In acăsta văJă preşedintele şi S3-cretarulă camerei o vătămare de onâre.
In sătulă săcuescă Gurghiu-Uifaleu au arsă edificiile a 48 economi.
—x—
Duminecă în 3 (15) Maiu s’a făcută cunoscuta in biserica Sf. Nicolae de aci poporului adunată, că aceia, cari voiescu a primi în casă spre îngrijire răniţi, gratis orî pentru plata de 50 cr. pe Zi, «ă se anunţe la oficiulă primăriei Braşovă.
—x—
Subjudela dela judecătoria cercuală din Aiudă, Eugen Jovian, e numită jude la tribunalulă din Sibiiu.
—x—
Cetimă în f6ia ungurăscă-nemţăscă „Herm. Zfg.“: „Din Ciucu se scrie, că soldaţi români arăniţeri ocupă din săptămână în săptămână teritorii mai mari la graniţa ardelănă. Aşa nu de multă pichetulă română din munţii Fejerb(ikk(?) a anexată ună teritoriu de 200 paşi în cuprinsă, fără ca să fi ridicată cineva vr’o obiecţiune*.
In ndptea^de 8 Maiu, fiindă o furtună violentă, o cirâdă de boi între Ghirişu şi Cucerdea se spâriâ şi, cu t6te opintirile văcariloră, se împfăştiâ fn tâte direcţiunile.
0 parte din cirădă apucă pe linia ferată tocmai când ♦recea trenulă ; 6 boi au fostă sfărfmaţî şi alţt 20 râniţl.
Sinodultl archidiecesanâ din Sibiiu/)
Sibiiu, 18 Aprilie 1887.
In şedinţa a cincea dela 16 Aprilie presidiulă pre-sintă două rapârte despre „fundaţiunea Andronică* şi
*) întârziată din causa" lipsei de spaţiu, ocupată cu rapârtele conferinţei. — Red.
FOILETON U.
Urmă galbinâ şi Pipăruşft vit^zultl.
(Poveste.)
(Fine).
Şi muma s’a i-a respunsă: — Ai mai avută ună frate, pe Urmă galbină, dăr mamonulă i-a tăiată capulă şi l’a aruncată în tăulă celă de lapte dulce, care-i înaintea curţiloră.
Atunci Pipăruşă vităzulă a ridicată âră curţile, în-câtă mumă-sa şl-a putută sc6te ţi ţa, şi i-a Z^ă : Vedî aşa, nu ml’ai putută spune dintru începută ?
Apoi s’a pusă a pescui în tău, d6ră va da de tru-pulă fratelui său, şi a scosă de acolo trei trupuri şi trei capurl. Dăr elă nu scia acum, care i capulă şi trupulO lui Urmă galbină?
Urmă galbină însă avuse ună câţăluşă, elă cum mirosi îndată cunoscu, care i trupulă şi capulă stăpânului său şi dete semne de bucuriă. Atunci Pipăruşă puse capulă lângă trupă, scOse din traistă ună sufletă şi îndată înviâ pe Urmă galbină. Acesta dăcă se sculâdise: — Ce păcate, pănă pe astă vreme am durmită? Că era sărele pe la ojină. £r Piperuşă spuse întâmplarea,
şi lui Urmă galbină îndată-i veni prin minte că aşa este. Acum întrară în curţi la muma loră, care se bucurâ forte tare vă(|endu-se cu doi drăguţi de feciori ca doi brarji. Atunci le povesti minunata întâmplare cum*a a-vută ea pe Pipăruşă vitezulă.
Nu trecu multă vreme şi Urmă galbină ’şî-aduse aminte de Mandalina lui, şi nu-lă mai ţină locuia pănă va d’a de ea. Inzadară îlă sfătui mumă-sa să nu mai umble după acea sprâhulafă, că âr îi va pune capulă, înzadar i se puse în poră trate-său Pipăruşă vităzulă să nu mergă, elă ardea de dorulă ei, gândea-i că stă pe cărbuni până ce în urmă nu avură ce-i face, ci trebu iră să lă lase să plece, barem! să o mai vâdă odată.
Pănă nu plecă însă, Zise Urmă galbină cătră Pi-păruşă: — Şeii ce frate ? eu mă facă ună cală frumosă, er tu te fă neguţătoră şi mă scote în târgă la ven^are, că de m’a cumpăra mamonulă şi de s’a sui călare pe mine, eu fugă cu elă pănă aci şi-lă omorîmă, apoi mer-gemă şi aducemă pe Mandalina. — Aşa să fiă, Pi-pâruşă vitezulă. Şi Urmă galbină se făcu ună cală de să mai ai doi ochi să te uiţi la elă, âră Pipăruşă se sui călare pe elă şi merse la târgă. Acolo se adună o mulţime mare de Omeni şi se minunau toţi de calula a-cela frumosă. Nime nu avea însă atâta amară de bani
câţi cerea pentru elă. Veni într’untt fârZiu ună omă cam bătrână, îmbrăcată în haine domnesc! — era mamonulă ; calulă numai decâtă îlă cunoscu, ăr mamonulă cumpără calulă şi-lă duse acasă fălosă.
— Hai afară, scumpă Mandalină, şi ve4l ce cală frumosă ţl-am adusă. Mandalina eşi afară şi se uită bine la cală, apoi Z'se: — Ucigâ-te tăca, mamooule, dăr prostă mai eşti tu, nu ve4l că în capulă calului ăstuia suntă ochii lui Urmă galbină? Atuncî mamonulă îlă scdse afară în ogradă şi-i tăiâ capulă.
Pipăruşă nu era departe, numai câtă era tupilatfl sub ună gardă să vâdă ce s’a întâmpla? Decî, îndată ce s’a depărtată mamonulă, s’a dusă lângă trupulă calului, i-a pusă capulă la locă şi i-a băgată ună sufleto; şi îndată a înviată. — O frate, dâr greu adormisem, 4ise Unbră galbinâ sculându-se. — Greu, că de nu e-ram aci de îndemână, dormiai de veci.
Acum s’au dusă acasă. Dâr nu multă s’a ogoiatti Urmă galbină, âră l’a lovită dorulă Mandalinei, deci a 4isă cătră Pipăruşă: — Scii ce frate? eu mă facă ună porumbă, tu mă ia şi mă du la vânZare în tergă, dâr nu mă vinde nimârui pănă ce va veni mamonulă să mă cumpere şi se mă ducă să mai văZă odată pe Mandalina mea. — Eu mă temă că tu ăr iţi vei pune ca-
Nr. 99.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
cererea archivarului consistoriali) Ioană Râu pentru a i se spori leala cu 200 fl. Rap6rtele s’au predaţi) comi-siuniloră respective.
Presidiuli) făcu apoi cunoscută următorulă răspunsă ală archiducelui Albrecht la telegrama Sinodului: „Excelenţei V6stre şi celorlalţi cari participă la Sinodă cea mai deobligăt6re mul‘vămită pentru felicitările ce mi s’au făcută. Albrecht." — Se acordară concedii pe întrâga sesiune dep. Abs. Todea, George Danilă şi Alexiu Olariu.
Dep. Nicâră interpelă presidiulă, că are cunoscinţă cum că ajutârele votate în 1883, 1884, 1886 din *fun-daţiunea Şaguna“ pentru biserici şi scăle sărace în sumă de 18,853 fl- nu s’au distribuită? Ce disposiţiunî a luată presidiulă spre a fi espedate ajutârele şi pe viitoră a nu mai suferi biserica şi scâla tristele urmări ale acestei procederl, care nu se împacă cu intenţiunile marelui fundatoră ?
Presidiulu răspunde, că interpelam ulă pâte afla causa nedistribuirii totă acolo de unde şl-a luată datele de mai susă. Urmările nu suntă aşa de triste, dăr ne-greşită că trăgănările nu suntă salutare. Suntă pedecf mari, cari facă să nu mergă lucrurile cu punctualitate. Se pâte face însă de aci înainte, va lucra câtă timpă va pută şi-şi va face datoria, dăr nu p6te da garantiă, că vorfi merge lucrurile cum vrea interpelatorulă. A(JI toţi sciu că e o stare anormală.
Dep Nicâră (jice că a interpelată avândă înainte caşuri concrete. Bisericile din Deva şi Bârcia mică nu ’şlrau primită ajutârele votate. Comuna bisericăscă Deva, ca să nu i se’nchicjă şcăla, a luată împrumuta 600 fl, dăr n’are de unde să’i plătăscă, căci a costată multă biserica. E nevoift de grabnică ajutoră. In comuna bise-ricăscft Bârcia mică, comună fostă curată gr. or., de ani de 4d® se zidesce la o biserică. In 1883 a cerută ună ajutoră de 100 fl., ca să termine turnulă bisericei. Notarută locală de ani de (jMe se'ncârcâ a’i maghiarisa şi a-i converti la religia reformată pe Românii Bârcenl. Şcâlă confesională nu e, ci comunală, unde se’nvaţă numai unguresce, şi mulţi dintre elevii tineri vorbescă fluenta unguresce. Au şi trecută 13 familii la reformaţiă şi cu ocasiunea visitaţiunii canonice, episcopulă reformată din Cluşiu a trecută şi prin comuna Bârcia-mică, a în-curagiată pe cei .întorşi la legea strămoşăscă — cum <Jicea elă — şi a primită întregă poporulă greco-orien-tală din comună, vorbindQ cu unii dintre ei românesce şi unguresce, în presenţa vice-comitelui comitatului, care e epitropulă comunei bisericesc! ref. din Bârcia-mică şi în faţa altoră fruntaşi. Destulă, că în Deva şi giurfi se facă petreceri şi colecte in favorulă celoră din Bârcia-mică, suntă preste 900 fl. deja adunaţi, ăr dela „Kul-turegylet* s’au preliminată 2500 fl. — precum sunt informată privatimă — pentru zidirea unei biserici ma terialulă e adunată totă şi preotulă destinată în curândă va urma. Ei, d-loră, pentru 13 familii nu se jertfescă atâtea mii, nu se pune atâta activitate febrilă la cale, din partea întregului aparată, contrară nouă. Vă facă atenţi, d-loră, că giură împrejură e ună complexă de sate „nemeşescla gr.-or. cu şcâle comunale, seu confesionale neindestulitoră întreţinute, în aceste comune neneîntreruptă se facă asemenea încercări (Mişcare mare). La anulă 1885 am fostă întrebată chiară de înaltă Prea Sănţia Sa, cum stau treburile în Bârcia-mică, căci lu-crulă era prâspâtă cu convertirea, ăr 4>arels ungurescl făcuseră mare capitală din ele. ’I le-am dată conscien-ţiosă. înaltă Prea Sfinţia Sa avea şi rapârte minuţiâse oficiale.
Nimică n’a făcută de atunci încâce, încâtă sciu eu privatim. Pentru comunele Valendorf şi Erdâ-Szt.-Gyârgy (lângă Murăşă-Oşorheiu), s’a votată pe săma bisericiloră câte 500 fl. la a. 1884. Parochulă şi epitropii harnici din Erdo-Szt.-Gyârgy au luată în contulă acestui ajutoră ună împrumută de 500 fl. dela ună fabricantă israelită, pe termină scurtă, au făcută cărămidă cu banii, au luată lemne ş. a. Vine terminulă plăţii. Epitropii alârgâ în t6te părţile, dăr fără resultată. Intre aceste măre bra-vulă preotă ală Româniloră de acolo. Biserică, ce putea fi gata la 1885, nu e în acele părţi expuse. fir mâte-rialulă bisericei e cumpărată de comuna israelită din Murăşă-Oşorheiu.
Curmândă cu datele, dep. Nicâră se provâcă la protopresbiterl se spună, dâcă suferă ori nu neajunsuri scălele şi bisericile din causă câ nu li- se dau ajutârele la timpă. Privitoră la representaţiunea, despre vr’o
pulă, 4»se Pipăruşă, dăr totă te ascultă. Şi s’a făcută Urmă galbină ună porumbă, ăr Pipăruşă l’a dusă la tărgă şi ori câţi l’au întrebată ce cere pe elă, nici unul nu l’a putută cumpăra, că cerea bani fârte mulţi. Colo cfttră amătjî ilă vândă mamonului, care şi merse acasă şi’lă arătă Mandalinei: — Uite, draga mea, ce porumbă frumosă ţî-am adusă. Şi Mandalina luă porumbulă în mână şi se uită la elă bine, apoi îlă aruncă câtă colo (Jic&idă: -- Sări-ţl-ară vederile năucuie, nu vedl tu câ porumbulă acesta are ochii lui Urmă galbina?!
Atunci mamonulă dă să*lă prindă, dâr fiindă ferâs-tra deschisă, porumbulă sb’rr I sburâ afară şi se puse întrună pomă. Mamonulă după elă, totă de pe crengă pe crângă, porumbulă se urcă totă mai susă şi mai susă pănă ce ajunse în vârfulă pomului; atunci raamo-nulă, ca să pâtă merge până la elă, îşi aruncă paloşulă josă, sciţi paloşulă cela, cu care omorîse de două ori pe Urmă galbină. Cum vă(ju porumbulă paloşulă josă, se dete ca fulgerulă de iute preste capă de trei ori şi că4u josă lângă paloşă în stătura lui de omă, voinică şi frumosă cum era. Apoi luă paloşulă în mână şi 4ise: — Josă, mamonule, să ne răfuimă. Şi s’a coborîtă mamonulă, apoi l’a întrebata Urmă galbină: — Ce mârte îţi tresei? fir mamonulă a 4'8<S: Taie-mă totă bucăţele
25,000	fl. ce’i pretinde statulă din fondurile nâstre, pe cari înaltă Prâsfinţia Sa c|ice că dânsulă vrea să o traducă, 4>ce că traducerea e gata de luni de cjile, şi numai subscrisă trebue de I. P. Sa. Prin urmare trăgănirea nu e motivată. Fiindă că nu i s’a dată lămuriri, dep. Nicâră declară esacte tâte câte le-a spusă. De vomă merge aşa, 4>cc d-sa, vomă ajunge ca în timpulă când n’avămă nici ună arhiereu. (Mişcare, Contradicerî). Trecerile la reformaţiune în Bârcea mică suntă semnalnlă unui periculă naţională.
Presidiulă cjice că din tonulă interpelărei constată că intenţiunile interpelantului n’au fostă să reguleze, ci cu totulă altele, de aceea nu se află îndemnată a’i răspunde la tâte insinuările. Periculele cele mari, de care visăză d. deputată, suntă exagerate. La noi e mare să-răciă şi suntă cu sutele scâlele şi bisericile care aştâptă ajutoră. D. deputată e în rătăcire şi faţă cu anumite caşuri concrete. Mulţămescă d-lui deputată pentru com-plimentulă ce mi l’a făcută mie, consistoriului şi întregului nostru organismă bisericescă, când a (UsQ că stămă mai rău ca atunci când timpă de80aniamă fostă fără arhiereu.
Dr. Roşea spune că dânsulă a făcută traducerea maghiară a acelui actă. 'Dăr d. deputată să spună de unde scie acăsta?
Dep. Petru Truţa face următârea propunere: Sinodulă să ia la cunoscinţă răspunsulă presidiului, desaprobândă totă odată verdictulă deputatului A. Nicâră, ce privesce în generală starea actuală a bisericei. — Se primesce.
Dep. Nicoarâ, luându şi ansă totă din interpela-ţiune, face următârea propunere: „Tâte cele privitâre la ajutârele votate de comisiunea administrativă Şaguna-ene să transpună unei anchete exmise din sînulă sinodului, carea să fiă însăşi însărcinată a face inmediata expediţiune a cereriloră resolvite la anii 1884, 1885 şi
1886	asignarea Ia cassa archidiecesană, precum şi cu propuneri concrete, cari ar fi să curme asemeni trăgă-nărl stricăciâse pentru biserică şi şcâlă/ — Să predă comisiunei organisătâre.
La ordinea <}flei se pune referada comisiunei financiare. Raportorulă aceleia R. Patiţa refereză la propunerea comisiunei: se dă consistoriului îndemnisare pentru suma de 2000 fl. solvită pe anii 1881 şi 1884 ca contribuţiune la susţinerea organismului metropolitană; i se încuviinţâză suma de 1000 fl. ca credită suplimentară pe 1887 pentru acelaşi scopă; i se votâzâ pe anii 1886,
1887	şi 1888 câte 800 fl. pentru acoperirea sumei de contribuire totă la susţinerea organismului metropolitană ; se decide relacsarea pretensiuniloră fondului se-minarială şi Francisc-Iosefină ce le au la nisce baroni unguri scăpătaţi, cari nu le mai plătescă; la propunerea ca, în considerarea stărei bugetare a gimnasiului română din Braşovă, interesele de 6% după capjtalulă de 10,000 fl. împrumutaţi şi nesolviţi pănă la finele anului 1886 să se relacseze, se decide că actulă se redă comisiunei, ca să vină cu propuneri âmăi unţite; se primesce relacsarea intereseloră de 328 fl. pretinsă de fondulă de 30,000 dela contele Bethlen Gabor ca ne mai putând fi încassate; se primescă ca basă a desbaterei speciale raţiociniile fonduriloră archidiecesane pe 1886.
Braşovu, în 29 Aprilie v. 1887.
On D-le Redactoră! Mângăerea ce o simţă la alinarea sorţii mele îndrăsnescă a o impărtăşi şi altora prin bunăvoinţa D.-vâstră. Acesta este singurulă meu mijlocă de reeunoscinţă, cu care mă simţă îndatorată pentru jertfele cele mari aduse de mărinimoşii mei binefăcători pentru mine.
Ga orfană şi lipsită de tâte mijlâcele trebuinciâse pentru viâţă, am avută noroculă de a ajunge sub bine voitârea îngrijire a Reverendissimuîui Domnă Părintelui B-irtolomeiu Baiulescu. D. Sa ca ună părinte adevărată ml-a alinată tâte lacrămile vieţii, câtă timpă am fostă ca învăţăcelă de rotărită.
Prâ fericită mă sâmtă, precum trebue să se simtă ori care învăţăcelă română din Braşovă, căci am avută şi avemă o fericire rară de a fi supraveghiaţl şi îngrijiţi cu de tâte din partea Prea stimatului nostru patron D. Părinte B. Baiulescu. Nu voiu fi în stare a răsplăti pe nici o cale aceste ostenele. Rogă însă pe prea ono-ratulă D. Părinte B. Baiulescu să binevoiescâ a primi şi pe acâstă cale cea mai căldurâsă mulţămită acum la eşirea mea din anii de ucenică; mă sîmtă datoră cu
şi mă pune în desagi pe calulă meu, şi-i dă drumulă să mărgă încătrău va vedâ cu ochii.
Aşa şi făcu Urmă galbină, tăiâ pe mamonulă totă bucăţele, carnea cea spurcată o duse în desagi, îi aşecjâ pe cală şi-i dete drumulă pe pârtă afară. Dâr Pipăruşă era acolea de îndemână, prinse calulă şi c}ise lui Urmă galbină: — Ce gândesci frate, de ’IQ laşi se mârgă numai aşa? Nu-ţl aduci aminte că încă o să-ţî mânce ca-pulă ? — Dâr ce să facemfi ? întrebă Urmă galbină — Ce să facemă? Uite în eâee 1 şi numai decâtă găuri fum dulă desagiloră şi apoi dădă drumulă calului şi ici pica o bucăţică de carne, colo alta, pănă ce nu mai rămase nimică, şi care cum pica, cum o apucau corbii şi ciârele După aceia a luată Urmă galbină pe Mandalina de mână şi a voită să o ducă acasă, dâr Pipăruşă a (jisă: — Stăi frate, câ trebue lecuită, că i plină de smei de cei micuţi. Şî-a luată paloşulă şi a crepat’o dreptă prin mijlocă şi a curăţită smeii din ea şi i-a a-runcată în focă, apoi a aşedat’o laolaltă, i-au pusă ună sufletă curată, şi a înviat’o.
Acum au mersă acasă $ au făcută ună ospăţă mare, mare. Mama loră li-a spusă tâtă întâmplarea, cum a purcesă grea cu Urmă galbină, pe cum v’o spu-seiu şi eu, şi de n’oră fi murită şi adl trăescă.
Cine o scie mai departe — spună-o!
I. Popit Reteganulu.
multă reeunoscinţă pentru tâtă viâţa mea, a cărei mul-ţămire şi fericire este câştigată prin D. Sa.
De asemenea mulţămescă respectuosă şi D-lui Dr. G. Baiulescu pentru binevoitârea îngrijire medicală în timpă de bâlă, precum şi Onoratei Societăţi Transilvane din BucurescI pentru stipendiulă de 40 fl. v. a. ce mi l’a dată ca să potă plăti D-lui măiestru învăţătura meseriei rotăritului.
Vasile BrSzu calfă de rotariu
Convocare.
Subscrişii membri ai comitetului electorală ală a-legătoriloră români din cele patru cercuri electorale ale oraşului şi comitatului Braşovu, alesă în adunarea e-lectorală din 1 Maiu st. n. a. c., invită pe toţi domnii membri ai acestui comitetă a se întruni Vineri în 8 (20) Maiu a. c. în localităţile ospătăriei „Impăratulă Roma-niloră“ (strada Scheiioră) la orele 2 după amâ(JI, pentru de a ţină o şedinţă plenară cu scopă de a se constitui şi a’şî începe lucrările.
Braşovă în 5 (17) Maiu 1887.
Dr. Aurelă Mureşianu, Oeorge B. Popp, Andreiu Bârseanu, Simeonu Damianu, Ştefan N. Bobancu, Iosif Comanescu.
Apelă. Subscrisulă avândă de presinte gata pentru tipărire două opuri — cari prâfiresce pretindă multe parale — mă vâdă necesitată a mă ruga de sprijinulă materială ală on. publică, pentru a putâ scâte la lumină câtă mai în grabă acele opuri, cari suntă:
a)	„Filoctetuu, tragediă în 5 acte după Sofocle, tradusă în versuri după ediţiunea elină cea mai nouă. Acâstă operă deşi e din timpulă antică păgână, totuşi sunt sigură că şi astătjî va avâ aceea valâre, carea o-a avuta atunci. Preţuia 50 cr.; dela 10 esemplare două se dau gratuită.
b)	w Vinderea lui Isusu*, tragediă în 4 acte. Scena luată din Sânta scriptură şi din tradiţiunile vechi evreice. La prenumăraţiunea acestei opere, cu deosebire mă îndrepta cătră on. Cleră română, care credă că nu va lipsi nici de astădată şi faţă de mine, ca şi de alte multe ori şi faţă de alţii, cu obolulă său pentru înaintarea li-teraturei bisericesc! mai alesă pe terenulă şi în direcţiunea, în carea e croită acâstă modestă operă a mea. Dela ambele opuri jumătate din venitulă curată se va destina pentru edificarea scâlei românescl din Şiomfalău, unde pănă astă(}î se instruâză copilaşii de Română în câte o căsuţă mică, ca vai de ea. nefiindă în acâstă co-uună scâlă nicî-odată. Preţulă unui esemplară e 40 cr. după tipărire va fi 50 cr. Dela 15 esemplare unulfi se va da gratuită. Banii se capătă după apariţiunea o-pului. Abonamentele făcute să se trimită câtă mai degrabă la Şiomfalău (Sâfalva p. Besztercze, comitatulă Besztercze-Naszâd. Erdely.)
După cari sunt cu totă respectulă.
Sim. P. Simonu.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 17 Maiu. — In fabrica de pe-troleu dela capătulă de afară alu stradei So-roksar a esplodată căldarea. Edificiulă de des-tilaţiune a fostă totală nimicită. Scăparea a fostă cu neputinţă. Pompierii, cari au lucrată cu opintiri peste puterile loră şi cu celă mai mare periculă de m6rte, s’au mărginită a loca-lisa foculă. Peste nâpte a mai arsă reservo-riulă cu benzină şi cu petroleu brută. Din dă-rîmăturl s’a scosă cadavrulă carbonisată ală lucrătorului, neprevederei căruia se ascrie esplo-siunea. Ună lucrătoră a fostă greu rănită. Paguba e însemnată.
BRUXELLE, 17 Maiu. — Mişcarea greu-viştiloră e în crescere, numărulă participatoriloră e de 10,000. Grarnisânele din provinciă au fostă consemnate.
PARIS, 17 Maiu. — Camera a pusă la ordinea de a<Jl a (Jilei desbaterea asupra raportului comisiunei bugetare.
BRUXELLE, 17 Maiu. — Ministrulă de interne a primită telegrame, care-i comunică, că numârulă greviştiloră e numai de 2000.
Logodnă. — Ni se scrie: D-lă Aureliu Halte, promovată de doctord în sciinţele medicale în 26/11. sf. n. 1887., noulă medică alesă în Paulis, corn. Aradă, fiulă preotului din Bartja, corn. Aradă, Zacharie Halic, şî-a serbată fidanţarea în Budapesta la 8/V. st. n. cu D-na văduva Roşieseu născ. Nalalia Bogdană, fica fericitului Vincenţiu Bogdană, fostă deputată dietală şi advocată.
MB"* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvanieiu â 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GR OSS, fi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Anrel Mureşianu
Nr. 99.
QAZE'jDA. TBA'NSa.yAWEl
1887.
dnraiilti la bar*» d© VI©»»
din 16 Maiu st. n. 1887.
Rentă de auri 6°/0 • • • 102 06 Rentă de hftrtiă 5°/0 . . 88, — hnprumutulă căiloră ferate
ungare...............150.52
Amortisarea datoriei căi-iorft ferate de osM ung.
(1-ma emisiune) ... 98 — Amortisarea datoriei căi* lord ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . .115 50 Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................104 75
Bonuri cu cl. de {sortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 50
! Bonuri croato-slavom>, . . 104 60 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.50
împrumutului cu premiu
ung.....................119 60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 25 Renta de hărtiă austriacă 81 b5 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aură austr. . . 112 20 Losurile din 1860	. . . 136.75
Acţiunile bănceî austro-
ungare ................. 880 —
Act. bănceî de credită ung. 284 75 Act. bănceî de credită austr.289.90 Argintulă —. — Galbinî împărătesei ....	5.97
Napoleon-d’orî .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62,32 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cursuto pieţei Braţovti
din 17 Măîu st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Gump. 8.62
Argint românesc	......	»	8.55
Napoleon-d’orl............... *	10.—
Lire turcescî.................*	11.35
Imperiali.....................»	10.35
Galbeni...................... »	5 91
Scrisurile fonc.	»Albina»	6°/0	.	»	101.—
n *	n 5% .	7)	98.
Ruble Rusesc!.................»	111.—
Discontulti ...	»	7—10°/9 pe
Vând. 8.64 8.59 10 05
►	11.40
•	10.40
»	5.95
» 102 -
»	99-
>	112.—
anti.	|
Nr. 206/1887.
La administraţiunea fonduriloră scolastice centrali din districtulă Năstiudului este de ocupatei unu postă de practicantei pentru ajutoră la resolvirea pieseloră şi la ţinerea archivei.
Cu acestă postii e împreunată salariulă de patru sute florini v. a. pe ană. Dela concurinte se recere ca sS doved^scă cu documente valide după lege că:
1.	A absolvată facultatea de drepturi ordinarminte.
2.	Că scie limba română, maghiară şi germană în graiu şi în scrisă. Candidaţii de advocaţi voră fi preferiţi.
Suplicele cu documente cu totă se voră adresa la: „Comisiunea administrâtdre de fondurile scolastice centrali din districtulă, NăsSudă în Năsăudă, până la 15 Iuniu 1887 la 6 6re după am&Jb cari se voră trimite mai târziu nu se voră considera.
Din şedinţa comisiunei administrăt6re de fondurile scolastice centrali districtuali.
NăsSudă, 9 Aprilie 1887.
Preşedintele:	Secretarulă:
Ionfl Ciocanii.	Ioachimti Mureşianu.
L â t t a m:
Besztercze, 1887 9/5.
Br. Bânffy Dezso, foispân, kir. biztos.	1—3
TARIFA
aminturiloiti si insertiunilorfl.
1 1 *)
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —er. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se acbrdît urmâtorele raliate:
Pentru repeţirl		de	3— 4	ori	•	i • • •	• 101.
11	n	V	5— 8	ii	■	• • • •	• 161.
n	ii	a	9—11	ii	•	• • • •	. 20°|.
n	ii	ii	12—15	n	•	• • • •	• 30"j0
V	ii	ii	16—20	11	•	• • • t	• 40°|,
Dela	20 de repeţirl		în susă			• • • •	• 501,
Pentru anunciuri			ce se publică		pe	mai multe luni se	Iacii în-
voiri şi reduceri şi peste			cele însemnate		mai	susă.	
Mersulu trenuriloru
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predeal il-Budapesta şi pe linia Temş*l-Ariu4il-«udapesta a calei fernte orientale de stată reg. ung.
Predealil-Budapesta
BucurescI
PrtiMlft
Timişă
Braşovfl
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodă
Haşfaleu
Sighi^ra
Elisabetopole
Mediaşă
Capsa miei;
Micfisasa
Blaşiu
Crftciunelă
Teinşft
Aiudă
Vinţulă de sui
Uidra
Coeerdea
Ghiristt
Apahida
Clnşia
Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Ruda Bratca R6v
MezC-Telegd Fugyi-Vâsârhely Văr&d-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Scolnok Bada-pMta
Viena
f
Trena	Tren	Trena
de perafine	accelerat	omnlbne
( ~ ( - ( -	—	—
7.47		4.16
8.24	—	5.02
8 51 9.14	—	5.43
	—	6.15
9.51	__	7.06
11.03	—	8.52
11.29	—	9.19
11.26	—	9.31
12 00	—	10.16
12.29	—	1057
12.44		11.19
1.05	—	11.31 11.52
1.34	—	12.31
1.46	—	12.48
2.09	—	1.22
2.39	—	2.18
3.01	—	2.48
3.08	—	2 56
3.14	—	3 64
3.5B	—	4 51
5.10	—	5.28
5.30	—	5 56
	6.03	—
—	6.21	—
—	7.14	—
—.	7.43	
—	8.22	—
z	8.48	—
—	9.13	—
—	9.18	10.55
—	10.38	1.23
—	12.20	3.24
—	2.15	10.05
—	—	2.15
—	8.00	6.05
Trenti
omnibuu
Budapesta—Predeald
Trenfl i Tren de pers. {accelerat
Trenti I Trena omnibuaj de | par»6ne
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
7.30	Viena	11.1C	—
1.14	1 Budapesta	7.4C	2.—
		Szolnok	11.05	3.58
1.45	P. Ladâny	2 02	5.28
	Oradea mare	4.Î2	6.58
2.32	Vârad-Velencze	—	—
	Fugyi-Văxârhely	—	—
	Mezo-Telegd	—	7.33
	R6v	—	8.04
	Bratca	—	—
	Bucia	—	—
	Ciucia	-.	8.58
	Huiedin	—	9.28
	Stana	—	—
_	Agliiriş	—	—
		Ghirbgu	—	—
—	Nedeşdu Claşift |	—	10.28
			11.00	— -
		Apahida	11 19	—
		Ohiris	12 30	—
—	( Cneerdea j	1.01	—
-		1 06	—
_	Ui6ra	1.13		
		Yinţulă de susfi	1.20	.—.
_ .	Aiudă	1.41	—
—	Teiaşă	2.00	—
8.00	Crădunelă	2.35	—
8.36	Blaşă	2.48	—
9.0^	Micăsasa	3.20	—
9.32	C;opţa mi6v	3 36	—
10.11	Medi&şă	4.00	—
L0.5i	Elisabetopole	4.35	.—.
1216	3igîş6ra	5.12	—
12.50	Haşfaleu	5.37	—
1.21	Homorod	7.02	—
2,02	Agostonfalva	7.43	—
3.06	Apatia	8.11	—
3.38	Feldi6ra	8.41	—
3.54	Bra^ovă ^ Timişă	9.21	.
4.05		—	.—
4.50		—	—
7.28	Fredeală |	—	—
—		“ ' “	—
—	BucurescI		
3.10
7.38
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4,07
4.33 5.15
5.34 5.55
Trend
omnibuu
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovti. Hârtia din fabrica lui Martin Kopcny, ZernescI
TeinşA* kradA-Budapesta				ii j Budapesta- Arad ft-Teiiişft.			
	Trenfi	Tre.ifi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibuu	omnibuu	perafine		perufine	de perufine	omnlbm
Tei uşă	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	1 9.05	—
Vinţulti de jos A	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	9x<C 1II0&	4.10	5.45	—
Orăştiâ	1.01	—	5.18	A radă	4.30	6.—	~704
Simeria (Piski)	2.03	—	6.47	Glogovaţti	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Pauliş:s	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopti	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BArzova	556	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopfi	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8.55	9.58	— -
Paulişti	7.28	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	- -
Glogovaţti	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
Arad A	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
(				 1	5.12	Vinţulti de josti	1218	,12.29	
Budapesta			- |	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	Tefuşft	„ 129	1.41	— .
Arad ă -Tinaiş^r a			-	Simeria (Piski) Fetroşeid			
	Trenfi {	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbua	parafine	mixt		perafine	omntbna	mixt
Aradfi	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	o 19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
N6meth~Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegtt	12.46	—	4.16
Vlaga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczilalva	—	—	—	B&niţa	3.05	—	6 40
Timişdra	9.02	—	9.08	Fetrosent	3.37	—	7.12
Timlş6ra-A rad A				Petroşeui—Simeria (Piski)			
	'Pronii dt>	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persiue	perufino	omnibur'		do pers.	omnibuu	mixt
Tfmişdra	6.25	, . -	5.00	Petroşeui	10 07	—	6.10
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegti	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
A	9.27 i	—	8.17		i.6â	—	10.81}