BKDACţTOTEA ŞI ASMHlSTBAŢimEA t
BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe nnfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior,, pe trei luni 3 fior. Rom&nia ţi str&lnătate:
Pe anfl 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
A NUN <3 IU BIX. E:
O şerifi garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlaarl nafranoatt na aa prlmaaoi. — ■aauaorlpt* au aa retrimit!.
N* 98.
Luni, Marţi 5 Maiu.
BraşovU, 4 Maiu 1887.
„Aţi luaţii asupră-vă angajamentul# moral# de a. conlucra cu zelu şi lealitate în direcţiunea indicată de conferenţă şi aveţi să răspundeţi pentru faptele vdstre înaintea forului morală alţi naţiunei !ci
Aceste cuvinte le-amu adresată delegaţiloră conferenţei generale a alegătorilor# români la 1881 , acăsfa le amil (jis'o şi delegaţiloră dela 1884 şi acesta le-o repetămă şi ac}i membriloră conferenţei ndslre din săptămâna trecută.
Am# luată asupiă-ne din nou în conferenţă trecută ună angajamente morală faţă cu naţiunea şi datoria inSstră românăseă, ondrea numelui nostru şi interesul# comună naţională pretinde să satjsfacemil fără întârziere şi cu cea mai mare conscienţiositate acestui angajament u.
N'ajţmge ca conferenţă ndstră să aducă de-cisiunl, ci trebue să se găsdscă şi bărbaţii cari să scie stdrce respectă şi ascultare acestoră de-cisiunl în mijlocul# poporului nostru. In prima liniă sunt# chiâmaţl a-o face acesta delegaţii a-legâtoriloră noştri, carî au luată parte la conferenţă, s’au sfătuită împreună trei (jile şi în unanimitate au adusă acele hotărîri.
,1 I *	> .	.	»»*■' •	f
Bine, că avemă diare, prin cari se publică şi se esplică decisiunile conferenţei, bine că se trimet# apeluri din partea comitetului centrală cu apelaşi scop#, ddr t6te acestea nu pot# fi dp ajunsă spre a informa poporulă cum se cade despre ceea ce s’a hotărîtă în Sibiiu. Este neapărată de lipsă ca să li se spună şi cu graiul# alegătorilor# noştri ceea ce trebuie să scie, pentru ca cu toţii să observe una şi aceeaşi liniă de purtare, după cum pretindă interesele solidarităţii ndstre naţionale.
Spre scopulă acesta se cere să intervină personală înşişi membrii conferenţei trecute. Ei şi aşa suntă datori a da sămă alegătoriloră, cari şi-au pusă încrederea în ei, despre ceea ce au lucrată la conferenţă trecută. Să o facă acdsta neamănată. Să stăruiească pe lângă cluburile ndsfre electorale din comitate, ca să convdce câtă mâi curând# pe alegătorii români şi înaintea în-truniriloră de alegători să raporteze cu deamă-runtulă despre tdte cele petrecute la conferenţă, să Ie esplice decisiunile ei şi să le arate cari suntă postulatele şi desideriile partidei naţionale române, să le pună înaintea ochiloră, că Românii numai atunci îşi vor# câştiga respectulă adver-sariloră lor#, când le voră dovedi, că suntă unu trupă şi sufletă în apărarea limbei şi a naţionalităţii loră.
C’ună cuvântă, delegaţii conferenţei trecute ţriebue şă propoveduiască credeulă politică ală partidei române naţionale şi prin sfaturi înţelepte să îndemne pe alegătorii români de a se grupa cu toţii în unire sub stâgulu solidarităţii naţionale.
Accentuândă aici înainte de t6te datoria morală şi naţională, ce le incumbă celoră 140 de membrii ai conferinţei din Sibiiu în privinţa acâsta, nu voi mu nicidecum să prejudeeăm# sacrei datorii ce-o are în acelaşi timpă fiecare Română înţelegător# şi binesimţitoră de a lucra şi a stărui pentru ca să se respecteze votul# conferenţei partidei ndstre şi solidaritatea ndstră naţională să se manifeste cu tăriă în tdte părţile.
Datori suntă în deosebi tinerii noştri pătrunşi de însemnătatea şi de seriositatea luptei ndstre legale naţionale de a sprijini ps bărbaţii noştri în toţi paşii loru, meniţi a susţine jţjuna înţelegere şi legăturile frăţescl în sînulu poporului română. Fie-care membru al# partidei ndstre naţionale, fiă bătrână său tinără, este obligat# a contribui din tdte puterile sale cu lu-minele şi cu sfatulă său, pentru ca alegătorii noştri să observe disciplina naţională şi ^ă nu se
facă unelte drbe ale unoră planuri egoiste şi duşmane causei ndstre românescl.
Adversarii noştri au puterea în mână şi ne-amu convinsă de nenumărate ori, cu cât# ci-nismă se folosescă ei de ea spre a seduce şi a terorisa pe alegătorii noştri în totă cbipulă. Noi acestei forţe brutale nu-i putemă opune a<jl decât# numai forţa morală, şi de-drece legea esis-tentă ne împiedecă de a face presiune directă a-supra alegătoriloră cu privire la întrebuinţarea votului loră, nu ne remâne alta, decât# a lumina pe alegătorii noştri asupra adevăratelorii loru interese sfătuindu-i să nu se abată dela cărarea prea* crisă de îndatorirea naţională.
Insă tocmai pentru că vomă avă să ne luptăm u cu forţa brutală şi cu totă felulă de piedici legale şi nelegale, se cere să stăruim# cu atâtă mai energică spre a redica şi susţină forţa morală a decisiuniloru conferenţei ndstre în sî-nulă alegătoriloră români.
De aceea delegaţii conferenţei trecute trebue să ia imediată iniţiativa er toţi ceilalţi trebue săi sprijinâscă cu tdtă puterea spre a face câtă mai curendă să scie fie-care alegătoră română ce a hotărîtă conferenţă Româniloră şi cum trebue să procâdă elă la viitorele alegeri ca să co-răspundă aşteptărilor# naţionale şi să ajute, âr nu să strice causei românesc!.
Voc! din pressâ asupra conferenţei ndstre.
ţ)iarulă guvernamentală din Cluşiu „Ko-lozsvâr“ scrie în numărulă său dela 10 Maiu unii articulu de fond# sub titlul# „Mişcare na-ţionalău, în care, ocupându se de conferenţă nds-tră din Sibiiu, comunică mai întâiu cuprinsul# concluselor# luate de conferenţă, apoi continuă aşa :
Partea positivă şi negativă a nisuinţelorfl peste totă tinde aşa dâră a duce în deplinire nu mai puţină de câtă ştergerea uniunei, restituirea marelui principată ală Transilvaniei şi încă pe basa sufragiului universală, care, decă s’ar introduce prin lege în totă ţâra, ar pune în perspectivă resultatulă, că „naţionalităţile*, cari consti-tue poporaţiunea Ungariei, s’ară constitui în confederaţiune âr acâsta, încâtă privesce pârţiie ardelene, ar avă de consecenţă, că maioritatea numerică a poporaţiunei acestei ţări separate, adecă Valahii, ară deveni „naţiune* domnitore; limba „ţerei" ar li limba valahă, oficiele le-ară ocupa Valahi, în biserică, în scolă ar dispune în modă neţermurită elementulă domnitoră şi ar aproba lupta directă şi indirectă pornită din tăte părţile contra tendinţeloră naţionale ale Maghiarimei.
Programulă acesta, ce atinge cutezanţa, determinarea şi radicalismulă, trebue să recunăscemă că nu cu mână sgârcită este compusă şi,' măsurată, ar vrâ a-curată din creştetă pănă ’n tălpi şi deplină perfectă să schimbe întrăga situaţiune de ac#. Ar schimba modulă şi basa organismului statului, ar schimba procedura judiciară, administraţiunea şi instrucţiunea publică; ară transforma modulă de guvernare, relaţiile de limbă şi poporă şi ca urmare naturală a tuturora acestora: măsura bogăţiei şi proprietăţii flăcărui factoră, după ce cei 140 membrii din 69 cercuri electorale ai conferenţei din Sibiiu ară pută să ia în mână conducerea afaceriloră, şi ară pută ocupa posturile de oficiali astfelă înciripate.
Greutatea esecutărei zace numai în bagatelulă lucru de a înfiinţa mai întâiu tabula rassa pe săma acelei reforme mari: mai întâiu ar trebui descompusă constitu ţiunea legală a Ungariei, organismulă unităţii statului să se sfarme în bucăţi; factorii legislativei maghiare: regele încoronata, magnaţii şi deputaţii poporului să se pună sub eventualul# dreptă de votisare, pentru ca să pătă esista confederaţiunea naţiuniloră şi Tăuţimea din păr ţile de susă, Slăvimea dela mâ(Jâ(Ji, Bănăţimea dela Ti-mişă, Valahimea dela Maramurăşă, Bihoră şi Ardălă să-şî polă căpăta fiă-care deosebită ţâra sa propriă şi în aceea să p6tă dispune după placă şi ca naţiune se pdtă stăpâni.
Şi se p6te, că cei 140 membri dela Sibiiu, cari
cea mai mare parte ei pe ei s’au trimis# acolo, se ş încredă in aceea, că acăstft bagatelă problemă o vorll pută deslega cu cea mai mare uşurinţă, dâr totuşi, pănă când se voră face t6te aceste schimbări, nu putemă cu totulă să tăcemă fără a da espresiunâ modestei- năstre nedumeriri, că Ore în ce mod# se va pune în lucrate acesta mare procesă ală transformaţiunii ? '
Au ridicată la condus# pasivitatea, care până a-cum fusese restrânsă la un# cerc# mai îngust#*; no* trimită nici deputaţi naţionali în legislativă, nici cu voturile loră nu străbată acolo, ca acestor# scopuri ce şi le-au propusă să li se pOtă da espresiune în parlamşnt#. Cine voră fi aşa deră aceia, cari ^‘pfhlîună îtf 'teiisla-ţiunea maghiară, şi în unire cu magnaţii şi cu coiOna să prefacă în lege marea reformă: principiulă sufragiului universală, sistemulă confederaţiunei, ruperea teriţp-rieloră deosebiteloră naţionalităţi şi autonomia aceşţâra cerută în programă ? Simplulă (jileră slovacă, ce-i drept, după anecdota lui Francisca Deak, a şezută cu straiţa golă sub murii cetăţii Buda pentru ca să rabde la făme p&nă atunci, pănă când cetatea din causa JfOmei se va preda. Der, #eu, cetatea, fiindă bine provâdhtă, a putută resista pănă când bietulă Slovac# s’a dus# pe copcă. Aşaderă Sibiienii în partea positivă a programului pOtft să ia asupră-şî ohiar şi cele mai afund# tăiătdre planuri, cele mai radicale scopuri reformătOre, dăr, dââă pentru cucerirea cetăţii constituţiunii maghiare îşi alâg# acelă modă de flămânde, ca se sâdâ cu straiţa g6lă a passivităţii la pOla dealului, ne tememă. că nu vor# a-junge la mai multă, decâtă Slovacul# de atunci.
Şi noi credemă, ba suntemă convinşi, că nu numai in acâsta şi-au greşită domnii dela Sibiiu socotelile, ci şi în aceea, că se ţină şi se dau pe sine ca repr6-sentanţl ai poporului cu limbă română din ţările ungare. Pe când ei înşişi sciu mai bine decâtă toţi, că acest# poporă cu totulă altmintrelea simte, cugetă şi lucrâză, decâtă cum ei, 140, ar vrâ să se facă pe ei şi pe lume să crâdă. Ai cui delegaţi au fost# ei? Ai loră. In al# cui nume au putută vorbi? Numai în al# lord. Pe cine au putut# ei îndatora la passivitate? fîrâşî numai pe ni. Fiindcă la t6te alegerile din 1865 încâce au laat# parte multe, multe mii de alegători români, continuu şi consecvent# au dat# de minciună pe aceşti profeţi, car! se împun# ei înşişi.	:
Şi din cei 140 fantastici dela Sibiiu mulţi se pot# arăta pe nume, cari jură pe passivitate şi au votat#K'la alegeri. Şi în tesele positive ale programei lor# tocmai atâta adevăr# se află, cât# adevăr# se află în procedarea loră cu privire la acest# punctă cardinală, şi precum pasivitatea în state, ce suntă întocmite după formele t de guvernământ# constituţionale şi parlamentare, duce în teoriă la absurditatea impotenţei, tot# aşa! realitatea practică face de risă la fie-care pasă pe aceste fantome ale închipuirei, peste cari viâţa trece frumos# la ordinea (filei.	- i
Pururea se potă întruni din timpă în timp# ârăşl şi din nou în Sibiiu ori aiurea şi să se dea reciproc# de mari patrioţi, de eroi naţionali, ori chiar “de martiri, cu t6te astea timpulă de dragul# loră nu va sta liniştită pe locO, ci va păşi mai departe, va grăbi, va distruge, va construi, va promova crescerea, desvoltarea, dâr niciodată nu va readuce trecutulă. Fantasticii vieţuescă trecutul# în închipuirea loră şi în halucinaţiunile lor# încâlcite, scăpând# 4<ua de a(fî, pertjândă -pe cea de mâne, ()pe când omul# activă, cu putere de viâţă Şi creată*-pentru fapte îşi asigură viitorul# său cu minte muncitâre. - i ’i	*
„Răsboiul#“ dela 3 Maiu v. vorbind# în articululu de fond# despre conferinţa adatră (fice, că, un# act# fdrte important# din* tdte punctele de vedere s’a săvârşit# la Sibiiu de ciftră conferinţa generală electorală a delegaţilor#^alegătorilor# români, adoptând# o resolnţiune jfcrin care se hotărăsce linia de conduită că trebuite# aibă toţi Românii din provinciile de sub cOrdna Sf. Stefanu, faţă cu tendinţele şi asupririle Ungurilor#. După ce reproduce apoi resoluţitnsea întrăgă, încheiă astfel#:	«y-
Din cuprinsul# acestei resoluţii reese, că numai
• >	■	:u '	■/:'
Nr. 99.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Românii cari locuescă în ţinuturile de sub cor6na Sf. Ştefanii îndură tdte nedreptăţile şi neajunsurile, pe când cei din Bucovina, cari se află sub administraţia Austriei propriu <Jise, se bucură de tâte libertăţile ca şi celelalte naţionalităţi. — Din nenorocire însă aceştia suntă numai în numără de vre-o 200.000, pe când cei din Ungaria numără peste trei miliâne. Ca fraţi de sânge, cari avemă aceeaşi origine şi aceeaşi limbă, nu putemă rămână indiferenţi faţă cu suferinţele ce le indură Românii de peste CarpaţI dela o populaţia, care deşi păs-trâză încă nisce moravuri şi chiar legi din evulă mediu, totuşi se bucură de ună privilegiu extraordinară în sî-nuiă celorlalte popără din imperiulâ austro-ungară şi în contra intereseloră naţionale, politice şi economice ale acestora.
D-nii Unguri împreună cu autorităţile loră nu vo-escfl nici mai multă nici mai puţină, decâtă a nimici cu desăvârşire românismulă de acolo, recurgândă la tote mijlâeele cele mai arbitrare şi violente.
Faţă cu acâstă situaţia nici nu se pută lua altă resoluţiă mai nemerită ca cea de mai susă, şi nu pu-temă decâtă să felicitămă pe iniţiatorii ei, dorindă ca toţi Românii din Ungaria să fiă însufleţiţi de acelaşi pa-triotismă şi perseverenţă, întâmpinând*! pe asupritorii loră cu o strînsă şi solidară unire pe t6te terenurile.
Visita împărătesei Elisaveta ia Sinaia.
Sinaia, 3/15 Maiu 1887.
Precum s’a anunţată In pressa nâstră şi a d-vâstră, M. Sa Impărătâsa Austriei a întorsă visita, ce MM. LL. Regele şi Regina nâstr& i-au făcutu-o la Mehadia. Visita a avută ună caracteră cu totulă intimă, de aceea la primire n’au fostă de faţă nici ună ministru română şi nici ambasadorulă austriacă.
Impărătâsa Elisaveta a venită cu trenulă de pe linia Vârciorova-Bucurescl-Ploescl. In gara Ploescî a dejunată şi apoi a pornită spre Sinaia, unde a sosită Sâmbătă la 9 âre diminăţa. La dorinţa esprimată de Impărătâsa, nu s’a făcută nici o primire oficială. La gara Sinaia a fostă întâmpinată numai de Regele Carol, de Regina Elisabeta] şi de primarulă Sinaiei, lorgu Io-nescu. Primirea a fostă fârte cordială. Gara şi vilele, pe dinaintea cărora au trecută trăsurile curţii pănă la castelulă Peleşă, erau frumosă decorate cu bra<}I şi flori, şi împodobite cu stâgurl austriace (negru-galbenfl) şi ro-mftne. De asemenea staţiunile şi cantânele pe unde a trecută trenulă cu Impărătâsa erau frumosă decorate şi împndobite.
Ajungândă la castelă, o corapaniă de vânători şi cu musica militară au dată onorurile, cântându-se im-nulă austriacă. Sâmbătă după dejună Maiestăţile Loiă au făcută împreună escursiunî prin pădure. Sâra cas-telulă Peleşă şi parculă dinprejură au fostă strălucită iluminate cu electricitate şi musica a cântată înaintea castelului.
Duminecă dirainâţa la 5 ore i s’a dusă împărătesei, care încă totă sufere încâtva, lapte de vacă prâspătă mulsă. La 6 âre a plecată la preumblare cu damele de onâre. Dejunulă l’au luată împreună Impărătâsa cu Regina nâstră, in casa de vânătâre, fiindă singure amândouă şi servite de ună singură servitoră.
Nici în cursulă 4>lei de Sâmbătă nici în celă de Duminecă n’a primită Impărătâsa nici o deputaţiune, şi prin urmare nici pe cea a coloniei austro-unga-e ce era să vină din Bucurescl.
Predeală, 3/15 Maiu 1887.
A(jl la 4 6re 30 minute a sosită trenulă regală cu Impărătâsa Austriei, şi cu Regele şi Regina nâstră, cari au acompaniată pe înaltulă âspe până la Predeală. Publicul adunată aci Je-a făcut o primire c-ăldurâsă, der ovaţiunile fiindă interzise s’au aucjită câteva strigări de ,sâ trăiască*. Gara, peronulă şi sala de aşteptare erau fru-mosă împodobite cu cununi de bradă şi flori, cu covâre, şi decorate cu sute de fstegurî şi steguleţe austriace şi române, — steagâ ungurescă nu era nici unuîă — şi eu însemne cu corona Maiestăţii Sale împărătesei şi cu iniţiala E.
Maiestăţile Loră aci coversândă cam vr’o 20 minute, pănă ce s’a arangiată trenulă împărătesei, care sosise anume la Predeală să o ia.
La plecare despărţirea a fostă forte cordială. Im-părătâsa şi Regina nostră s’au sărutată, Regele a sărutată împărătesei mâna. In mersulă trenului, pănă ce nu s'a mai văzută, Regina şi Impărătâsa îşi fluturau batistele. Amândouă erau fârte vesele.
Aci observă, că trenulă regală dela Sinaia până la Predeală a tostă condusă de directorulă căiloră ferate române Cantacuzino, acompaniată de inginerulă Silea şi de primarulă Sinaiei.
înainte de întârcerea trenului regală la Sinaia, au presentată Reginei buchete de flori două drăgălaşe fetiţe ale d-lui Ceauşescu; Regina amabilă ca totdâuna a îmbrăţişată şi a sărutată pe cele două fetiţe. Trenulă regală se 'ntorse apoi îndărătă.
Vă comunică şi ună incidenţă hazliu întâmplată cu acâstă ocasiune. Comerciantulă bogătană din Braşovă Andreiu P. tocmai sosise aci cu trenulă dela Braşovă mergâudă spre Bucurescl. Avea cu sine o geantă cu o sumă mare de bani in ea, precum se 4>ce. Nu sciu din zăpâcâlă, ori câ’i plăcea mai multă trenulă regală, nu perdu vreme multă şi ’şî aşedă geanta cu banii în acelă trenă. Acesta porni fără să se dea obicinuitele semnale ca la alte trenuri şi astfelă Andreiu rămase 'n gară, ăr geanta plecă spre Sinaia. Vă puteţi închipui faţa ce o făcu când observă că geanta cu banii l’a păcălită şi se uita după trenă ca Ţiganulă după căciulă când i-a căzută în apă. Norocă că adf avemă telegrafă, nu ca pe vremea Ţiganului, şi aşa iute se telegrafia la Sina»a, unde fugara geantă fu oprită şi apoi Ia trecere predată stă-pânu-său.
SOIRILE PILEI.
Maiestatea Sa Impărătâsa s’a întorsă erl după amâcjl dela visita ce a dat’o Regelui şi Reginei României la Sinaia. Intre 5jşi 6 a trecută pe la gura de aci, unde se adunase fârte multă lume ca s’o vâ4ă. Impărătâsa «usă nu s’a arătată de locă la ferâstra cupeului. Primarulă Braşovului i-a trimisă în cupeu ună buchetă de flori.
Ministrulu unyurescu de interne a îndrumată tote autorităţile din patriă şi mai vîrtosă comunele, ca espe-diţiile şi epistolele oficiale, cari se trimită pe teritoriu’ă ungară, prin urmare şi cele adresate cătrâ autorităţile armatei comune, să se adreseze în limba ungurfacâ, aşa dâră tâte espediţiiie oficiale scutite de porto au să se adreseze de aci încolo în »limba statului*. Totă în sen-sulă acesta a îndreptată ministrulu instrucţiunei publice o ordinaţiune cătră oficiele bisericescî, âr ministrulu lu-crăriloru publice a îndrumată oficiile poştale ca Ia primirea obiecteloră espedate să fiă cu luare aminte la observarea acestei ordinaţiunî şi despre acele scrisori,
cari nu corăspundă acestei cerinţe, să facă arătare di-recţiunei poştale. Intru aceea însă oficiile poştale, decă trimiţătorulă nu vrea să primâscă îndărătă pachetulă său scrisârea trimisă, pentru încunjurarea inlârcjiărei, sunlă datore să le primâscă fără nici o obiecţiune şi să le trimită mai departe. — T6te suntă înzadară, d-loră ma-ghiarisatorî, nu vă veţi ajunge seopulă!
—x—
Ni-se scrie din Budapesta, cu dala 13 Maiu n.: „încă unu studentă română s’a premiată la facultatea teologică din Budapesta. Antărţă Ioană Gheţie, pentru rutina sa în oratoria sacră; anulă trecută Feliciană Branu, care ăst-timpă s’a făcută licenţiată, depunândă rigurosulă II din dogmatică, pentru ună elaborată ală său; anulă acesta a fostă premiată Nicolau Jurma pentru ună operată scrisă în limba latină despre: modulă de alegere a Pontificiloră Romani, încependă din timpurile cele mai vechi. D-lă Gheţie, de presentă profesoră la Nâsăudă, a fostă gherlană, Brană a fostă oradană, âr Jurma e din diecesa Lugoşului. Vedemă aşa dâră că diecesele, prin fii sâi, desvoltă între sine o nobilă emulaţiune. Suntemă siguri, că în anulă viitoră pe asta vreme va pune corona unulă din archidiecesa Blaşiului*.
—x—
Kulturegyletulu ardeleană ’şî-a ţinută la 12 Maiu n. şedinţa sa lunară ordinară sub preşedinţa fişpanului Gavril Bethlen, la care au luată parte din provinciă conţii Geza Kuun, Dominik Teleki, Gustav Teleki şi vice şpanulă Târnavei mici Domide Gal etc. S’au votată 500 tl. pentru sprijinirea şcâleloră şi incendiaţiloră din Trăscău. Reuniunea scriiloriloră şi artiştiloră e invitată a lua parte la adunarea generală ce se va ţinâ la 28 Augustă
n.	în Sepsi ăân-GegorgI. Totodată se va ţinâ în Lunia Rusaliiloră o mare conferinţă la Cluşiu. Averea Kultur-egyletului a fostă la finele lui Aprilie 251,000 fl. — Ce de cicroboră pentr’ună toporă !
—x—
Ministrulu ungurescu de agricultură, industriă şi comerţă a concesă să se ţină în comuna Ocurişu, din co-mitatulă Bihoru, în fiăcare Marţi târgă de săptămână.
Reuniunea pompieriloră voluntari din opidulu Blaşiu va arangia maialulu său cu care e împreunată Inaugurarea depositului şi	o	producţiune, ce se	voră ţinâ	Duminecă în 22 Maiu	st.	n. la 3 âre p. m.,	în grădina lui
D. Comşia din Veza. Blaşiu, 8 Maiu 1887: Comanda. Preţulă la petrecere de persână 50 cr. Pompierii liberi. Programa: 1. 12x/a âre adunarea Pompieriloră la casa opidanâ. 2. Plecarea cu tâte recuisitele la deposită. 3. Cuvântare de inaugurare. 4. Eserciţie cu recuisitele. 5. Pausă de Va 6ră.	6	2l/3 6re alarmă.	7. 3 âre	plecarea Pompieriloră	cu	musica la loculă de	petrecere.	La
casă de timpă nefavorabilă, petrecerea se va amâna pre Dumineca proximă urmât6re.
—x—
Inteliginţa română din Cluşiu va arangia maialulu său, în favorulă şcâlei de fetiţe ce se va înfiinţa acolo, la 23 Maiu st. n. 1887, în sala din grădina »Stadler«. Inceputulă Ia 5 âre p. m. Cluşiu, în 9 Maiu 1887: Comitetulu. Preţulă întrărei: 1 fl. de persână. Suprasol-virile se voră chita cu mulţămită pre cale 4iaristicâ.
Junimea studiosă dela gimnasiulu gr. cat. română din NâsUudu va arangia maialulu său la 28 Maiu 1887 st. n. în »Castrulă» din Năsăudă, eventuală în hotelulă ,Rahova«. Inceputulă la 10 ore a. m, Năsăudă, 10 Maiu 1887: Comitetulu.
FOILETON O.
Urmă galbină şi Pipernşa vitezulfl
(Poveste.)
(Urmare).
Apoi a Intrată în curţi, unde a aflată pe mamo-nulă celă bătrână, pe tata dracilorO. Acela era după mâsft, cu pipa în gură şi cu sânge de omă într’o sticlă mare, din care totă bea. Când a văcjutâ însă pe Urmă galbină întrăndă, şl-a scăpată şi sticla din mână şi pipa din gură, şi din negru ce era a îngălbinită de frică, şi tremura ca varga, că elO cunoscea pe Urmă galbină. £r Urmă galbină l’a întrebată: — Hei mamone, der acum ce m6rte-ţl dorescl, că şi tu multe ai tăcută până ce am dată eu de tine? £r mamonulă i a răspunsă: — Fă cu mine ce i voi, că cunoscă că ai putere, nici nu cercă a mă apăra; dâr, fiindă că eşti în curţile mele, mă rogă să mă înfuntŢ într’o bute şi să mă bagi în una din chiliile curţiloră mele. £r Urmă galbină a 4<să: — Aşa să fiă cum 4icî, ca să nu gândescl că mie mie frică de tine, sciindu te via, dâr să scii, că din bute nu vei eşi pănă ce nu te-a scdte Mandalina mea, — căci elă scia că aşa se chiamă fata împăratului verde, care o să-i fiă nevastă.
Apoi Urmă galbină s’a dusă la bordeiulă mamei
sale şi i-a spusă tâtâ întâmplarea; mamă-sa s’a bucurată fârte tare şi a doua 41 s'a mutată în curţi, care acuma erau ale loră.
A doua 4> âr a plecată Urmă galbină la vânată, der a băgată de semă că unde călca să făcea urmă, dâr ce urmă? urmă galbină’ntraurită. Elă s’a minunată de acestă lucru, şi a întrebată pe mamă-sa, că âre ce să fiă pricina, de după elă rămâne urmă galbină în-tr’aurită? £r mumă-sa i-a răspunsă; De aceea te-a botezată nănaşulă-tău Urmă galbină.
Multă vreme n’a mai trecută şi er i-au venită în minte gândurile însuratului; deci, intr’o bună diminâţă 4ise: — Mamă, eu mergă se mă însoră. — Du-te, pu-iulă mamei, în voiă-ţî stă ce să faci, că eşti destulă de mare şi de cu minte.
Şi s’a dusă Urmă galbină aţă Ia împăratulă verde şi i-a peţită fata, pe Mandalina. Fetei îi plăcea tare de Urmă galbină, că era ună voinică numai ca elă; pă-rinţii încă nu se împotriviră şi în câteva «Ţile se vă(iu Urmă galbină cu nevastă şi Mandalina cu bărbată. După ce făcură nunta, se duse cu nevasta la mumă-sa în codru la curţile lui.
Şi duceau ei cjile bune împreună, Mandalina i era şi scţiă şi mătuşă, der tinerii nu sciau nimică de una ca asta, numai mama lui Urmă galbină soia, der tăcea. Elă mergea în tâtă 4*ua la vânată, însemna eelea tre-
buinciâse pentru traiulă casei, âr mumă-sa şi cu ne-vastă-sa şedea acasă ca femeile şi mai lucrau câte ceva prin casă, mai şi povesteau una alta, cum e năra-vulă loră.
După ce sciu Mandalina, că ale cui au fostă mai nainte curţile acelea, şi cum au ajunsă în mâna lui Urmă galbină, se simţia fălâsă că are ună bărbată atâtă -de voinică. Der muierea-i muiere şi pace! Nu se pOte răbda pănă nu scie ea chiar tote. Umblase ea în tâte chiliile, vă()use tote bunătăţile, der în chilia din fundă nu fusese niciodată, că cheia aceleia o purta Urmă galbină totă la elă.
Odată se furişă Mandalina şi i fură cheia, şi după ce bârbatu-sâu se duse la venală — deschise uşa chiliei din fundă incetinelă şi intră înăuntru. Der nu păşi bine Înăuntru, când şi plesniră cercurile de pe bute, şi din ea eşi ună voinică mândru şi frumosă de sâ mai ai doi ochi să te uiţi la elă. Era mamonulă în chipă de omă. Mandalinei îi că4ă fârte dragă. Se drăgostiră ei tâtă diua, pănă de cătră seră, când era vremea să sosâscă Urmă galbină. Atunci 4>se mamonulă: — Acum mergî, draga mea, şi pre mine mă încuiă aici; dâr, vetjl, de poţi, fură paloşulă lui Urmă galbină şi mi-lă dă mie; că — de ne putemă mântui de elă — mai bine o să trâescî tu cu mine, decâtă cum trăescl cu elă. Am eu şi alte palate mai frumâse, vomă merge acolo, şi vomă trăi ca doi porumbi.
Nr. 98.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Lugoşti, în Maiu 1887.
Onorate D-le Redactorii! Era pe la începutulă lunei lui Aprilie când petrecui câteva cŞile în Lugoşă, centrulă comitatului Caraşă-Severină. Pe vremea chiar când preo-ţimea gr. cat. din tractele protopopescî a Lugoşului şi Buziaşului se întrunise acolo într’o adunare cu scopă de a se consîifui, conforme regulamentului dieeesană, în-tr’ună forO protopopescă relativă la dejudecarea eause-lorO disciplinare a personeloră subordinate protopopilorO celorfi 2 tracte, — precum şi cu jurisdicţiunea ca forO de Im a Instanţă in cause matrimoniale.
După ce preoţimea îşi isprăvise afacerile pentru cari s’a fostă întrunită, în corpore şi sărbătoresce îmbrăcaţi, în frunte cu cei doi protopopi tractualî, Simionă Tămaşă şi Dumitru Grecu se presentară în reşedinţa episcopâscă bine-meritatului Episcopă diecesană Dr. Vic-toră Mihaii. Era ceva împună'.oră privindă acâstă cor-poraţiune de preoţi în ordine arangiaţl şi în frunte cu cei 2 protopopi tractualî, percurgândă stradele Lugoşului dela locuinţa protopopâscă până la reşedinţa episcopâscă, der şi mai impunători vă^endă în sala de primire a Ilustrului Episcopă, unde preoţimea prin graiulă pro topopuiui Grecu, în termin! aleşi şi demni de acostă vrednică archiereu îi descoperi sentimentele de supunere, iubire şi alipire cătră P. S Sa, sărbătoresce promiţân-du-i cumcă îşi voră ţine de sântă datorinţâ de a lupta fără şovăire în totdeuna — dimpreună cu llustritatea Sa
—	pentru binele şi înflorirea bisericilorâ şi a scâleloră ndstre.
Vredniculă archiereu şi distinsulă păstoră, adencă pătrunsă de acâstă oraţiune ne aşteptată a preoţimei — der de altcum bine meritată, — cu lacrâmî de bucuria şi în termini călduroşî le mulţămesce din inimă şi îi în demnă, ca în aceste vremi grele să fiă întotdeuna la înălţimea daiorinţei Ion) şi neîncetată s6 vegheze asupra bisericei şi a şeoleloră nostre şi cu stăruinţă să cerce a conduce pre credincioşi atât la feriein a sufletescă eternă, câtă şi la cea vremelnică lumescă, căci sucursulă tre-buinciosă posibilă dela dânsulă nu li-lă va denega niciodată.
Gupă acestea preoţimea mângâiată şi însufleţită de cuvintele Ilustrului Archiereu, se depărtase din curtea episcopâscă cu firmulă propusă de a face fiăcarele aşa după cum demnulă loră părinte le a pusă la inimă.
Eu din parte-mî gratulezi! din inimă preoţimei ce-loră 2 tracte protopopescî pentru omagiele bine meritate aduse Ilustrităţei Sale vrednicului păstoră biseri-cescă şi le recomandă câldurosă, ca pre viitoră, precum şi pănă acuma, ţinându-se de înţeleptele, frumâsele şi binevoitârele sfaturi ale 'arhiereului loră — şi nesoco-tindo pre cele ale râuvoitorilorO Ilustritâţii Sale — cari în mare parte onorifică posiţia — der nemeritată — ce astăzi o îmbracă au de a o mulţămi bunăvoinţei Archie-reului loră, şi cari cu ingratitudine — pentru că nu le încuviinţezâ greşiţii loră paşi, iubindă adeverulă şi dreptatea şi înflorirea dâr nu nimicirea bunuriloră bisericesc! şi şcolastice diecesane — cercă de a-10 usnrpa şi discredita înaintea preoţimei şi credincioşiloră săi — le recomandă (Jicfi ca într’ună gândă şi simţire să lucre împreună cu dânsulfl pentru înflorirea bisericeloră, şco-leloră şi credincioşiloră loră, căci fiindă credincioşii acestei diecese Români, âr biserioele şi şcâlele naţionale
—	pentru prosperarea nâmului nostru lucră şi de aid întregă Românimea le va fi recunoscâtOre, firesce lu-crândă in direcţiune naţională, der nu contrară ei.
Totă cu ocasiunea mai susă amintită, adecă în primele (}ile ale lunei lui Aprilie, s’a ţinută în localităţile protopopescî din Lugoşă adunarea ordinară anuală a preoţimei gr. cath. din tractulă Lugoşului. Abia de 3 ani s’au introdusă aceste adunări protopopescî In sînulă clerului gr cath. şi urmările loră binefătâtore se şi potă vedea, mai alesă acolo unde în fruntea protopopiafeloră
—	precum e şi în tractulă Lugoşului—stau 6menl zeloşi şi conscii de datonnţele loră.
Căci de pildă on. d-nă protopopă ală Lugoşului Simeonă Tămaşă avendă în vedere lipsele şi neajunsele scăleloră conf. din tractulă său, la propria iniţiativă din contribuirile anuali ale preoţîloră a creată unO fondă protopopescî), c re deşi numai de 3 ani pusă în vieţâ, numără astăzi suma de 190 fi. 81 cr. şi carele în câţiva ani ajungăndă suma de 500 fl. are menirea, ca din 2
terţialităţî a intereseloră după acestă capitală să se procure cărţi şcolastice pentru şcolarii săraci dela şcâlele confes. dm tracto, ăr partea restantă în fiăcare ană să se capitaliseze.
Frumâsâ menire şi demnă de iniţiatoriulă el e acesta şi cu deosebire acolo, unde şcâlele nâstre confes. nu au fonduri din cari să se susţină; şi ar’fi tare de dorită, ca ec.semplulă acestui protopopă vrednică să-lă urmeze toţi protopopii români fără osebire de confesiune, căci numai aşa vomă ajunge mai uşoră la ţintă—ş’apoi şi decă noi de noi nu ne vomă crea şi ajuta ori şi ce instituţiunî ce ţintescă la ridicarea neamului nostru, străinii nu se ’ndură decâtă să ni le paraliseze, ba mai multă, chiar să le ruineze.	OăUtorescu.
Lăpuşulu ungurescă. 29 Aprilie n. c.
>Reuniunea filială* a învăţătoriloră români gr. cat. din tractulă protopopescă ală Lăpuşului ungurescă şî-a ţinută sesiunea sa de primăvârâ în Dumineca Tomei in comuna Cuf6ia, o comună curată românăscă de confesiunea gr. cat. cu 377 suflete, avăndă biserică destulă de frumâsă, scălă de mijlocă, er casă parochială de locă. Preotă administratoră e d-lă protopopă Vasiliu Muşte, învăţătoră provisoriu d-lă Constantină Belu, care propune la 20 şcolari de ambele sexe, obligaţi a cerceta sc6la ar fi 50.
Serviciulă divină s’a săvârşită de v.-protopopă Vasiliu Muşte în presenţa d-loră învăţători din tractă : A. Latişiu şi V. Rebreanu din Lăpuşulă ungurescă, I. Biz6 din Suciulă superioră, i. Gherghelă din Groşi, N. Filipă din Suciulă inferioră şi Const. Belu din Cuf6ia. Deşi numărulă învăţătoriloră obligaţi a fi de faţă ar fi trebuită să se urce la 11 totuşi cei presenţi, sub conducerea d-lui v.-prot., întrunindu-ie în sala scolei au decisă forte multe spre binele şi înaintarea învăţământului elementară.
După săvârşirea serviciului divină, cu care ocasi-une d lă v.-protopopă Muşte a rostita o predică frumâsă cu privire la însemnătatea adunărei susă atinsei Reuniuni, cei 6 învăţători, acompaniaţi de uuă frumosă nu mâră de poporenl. se întruniră în sala scâlei, unde d-lă v.-protopopă ca preşedinte deschide adunarea prin o cuvântare scurtă, dâr potrivită. Programulă lucrăriloră s’a începută mai întâiu tema „Tractarea practică a tăbliţei* de d-lă învâţătoră Cost. Belu. A urmată după acâsta cetirea disertaţiunei despre metale în genere şi marmoră în specie, lucrată de V. Rebreanu, din inciienlulă că în hotarulă Cufâiei, respective a comuneloră: Dobriculă-Lăpuşului, Dealulă Corniloră, Petrişă, Măgura, Pre-luea, Cufoia, Maşica şi Buteasa se află ună soiu de marmoră în 3 colori: galbenă-suriă, albâ-suriă şi negria sură.
Tema a fostă primită între aclamaţiunl de „să trăiască" atâtă de poporă, cătă şi de presenţii inteligenţi. OperatulO d-lui A. Latişiu referitoră la „Descrierea istorică şi etnografică a Cufâiei aşişderea a fostă primită fârte căldurosă.
După ce urmară mai multe alte desbaterî se decide în fine, ca învăţătorii cari n’au participată la adunare, să se pedepsâscă în sensulă regulamentului reuniune! § 6, cu câte ună florenă v. a , âr banii încassaţî să se folosescă spre înfiinţarea unei biblioteci învăţăto-rescl tractualî. Acestă condus la propunerea d lui A. Latişă fu adusă în unanimitate.
Adunarea de t6mnâ a Reuniunei se statoresce în Rogoză, şi încă cu adausulă, că după ce în aceea comună edificiu scolastică nu esistă dd. Alesiu Latişiu şi Vasiliu Rebreanu să ducă cu sine copii şcolari, cu cari V. Rebreanu să tracteze practice „Chilia scălei cu mobiliarulă său", er A. Latişiu să diserteze: „Necesitatea edificiului scolastică."
De observată e, că în tractă 7 comune suntă fără scâlâ şi învăţătoră şi anume comunele: Rogoză, Libotin, Ungureni, Cupşienî, Poiana Porcnlui, Costenî şi DobricO. In timpulă dm ur ma s’au făcută p’aicî treceri 1$ religiunea gr. catolică.
Pentru însufleţirea poporului s’a decisă, ca Reuniunea sâ’şi ţină adunările sale atâtă de tâmnă, câtă şi de primăveră — pe câtă împrejurările voră ierta — pe rândă In fiăcare comună fără scălă şi învăţătoră.
In urmă, d-lă preşedinte, care altcum corespunde pre deplină chiâmârei sale în t6tâ privinţa, mulţumesee tuturoră celoră presenţi pentru participare şi viulă interesă, ce l’au arătată cu acâstă ocasiune, apoi dedai* adunarea de închisă.
Eu încă dorescă să dea bunulă Dumnezeu, ca cu ocasiunea adunărei reuniunei nâstre de tâmnfi în Rogozu, să se fi vindecată rana durerei tuturoră binesimţitoriloră bărbaţi, cari au la inimă causa nâsţrâ şcolară.
Vasiliu Bebrdnu învăţătoră norm. sec.
SORI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.O
BUCURESCÎ, 16 Maiu. — ImpSrătâsa Austriei a plecată erl la 4 <5re d. a.
SOFIA, 17 Maiu. — Soirea, că regenţa va convoca adunarea naţională, ca să proclame independenţa, este falsă.
DIVERSE.
Pldiă nâgră. — Ună fenomenă atmosferică, constatată pentru ântâiaşl dată, p6te, s’a produsă acum de cu-rândă la Castlecomer, oraşă din Irlandt. Pe la 8 6re după amâ4I, cerulă s’a întunecală, tunetulă a începută să bubuiâ, şi peste o oră său două după aceea, se vătţâ căcjândă o plâiă cu totulă nâgrâ, — aşa de nâgră, că păta hainele trecătoriloră. In câmpiă, animalele fugiau răcnindă, cănii urlau ca cum ar fi fostă turbaţi. Plăia nâgră, care părea plină de o pulbere insolubilă, a colorată apa rîuriloră şi a fântâniloră din localitate aşa că nu mai era bună de bcută.
Inţelesulu numeloră femeescf. — Numele femeiloră nâstre trebue considerate ca provenindă mai alesă din limba elină, latină şi ebraică. Din limba elină suntă luate următârele nume: Agnes (Inocentă), Eleonora şi Laura (Milâsă), Elena (Strălucitâre), Irina (Paclnică), Me-lania (Întunecată). Din limba latină : Aurelia (Aurit*), Beata (Fericită), Clara (Curata), Clementina« (Smerita) Francisca (Liberala), Leonia (Curagitisă,) Lucia (Luminată), Margareta (Mărgăritare), Felicia (Fericită), Sabina (Răpită), Ursula (Ursâica), Din limba ebraică şi alte limbi orientale: Ana (Amabilă), Elisabeta (de Dumnezeu mărită), Gabriela (Dumne4eeasca), Marta (Supărată), Ma-ria (îndărătnică), Rebeca (Biue-nutrită), Sara (Stăpână), Sasana (curată ca crinulă), Sidonia (Pescăriţă). Din vechia limbă germană: Berta (Strălucită), Ema (Casnică), Carolina (Puternică), Matilda (Eroina).
0 curiosă descoperire. — filele acestea din urmă, săpându-se temeliile unei case vechi la Forst (Germania) lucrătorii au dată peste scheletulă unui omă şi ală unui cală, cari probabilă că fuseseră într’ună mormântă. Lângă scheletulă omului se afla o lance de feră. Casca lui a-vea o înălţime de cincizeci centimetri. Aci este vorba de o descoperire istorică dintre cele mai însemnate, căci se dovedesce că în primii timpi al veacului de mijlocă. răsboinicii de rasă nobilă se înmormântau cu caii loră. Se p6te aprocsimativă să se scie epoca înmormântării după monedele găsite lângă aceste schelete; ele datâză din secolulă ală 4ecelea Şi «1& un-spre^ecelea. Mai târ4iu, la epoca monumenteloră gotice, pe morminte se afla statuele cavaleriloră cari stau culcaţi în costumă de resbelă, cu capulă pe o perină şi cu pici6rele întinse.
Logodnă. — Ni se scrie: Duminecă în 8 1. c. d-lă Iuliu Mihali, proprietară în Câmpulă lungă, şî-a' încredinţată de fiitâre consârtă pe d-şâra Vilma Şandor din Ciachi-Gârbău.
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redantoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşiana
Şi Mandalina a eşită dela mamonulO şi şl-a aşteptată bărbaluld. Elă a şi ajunsă acasă in scurtă vreme, şl-a aninată armele de cuiu, ca şi do alte dăţl, şi s’a pusă la cină. er după cină la hodină.
Când dormia însă mai bine, se sculă drăguţa lui de muiere de lângă elă, luă paloşulo din cuiu şi-lă duse mamonului. Acela eşi repede din chilia lui, merse la pa-tulă unde dormia Urmă galbină, îlă tre^î din somnO şi-i 4ise: — Ce morle-ţl doresel? £r Urmă galbină 4>se: — Taie-mi capulă şi mă aruncă în tău, că vâdă că m’au părăsită puterile, decând credinciOsa mea de muere ţl-a dată paloşulă meu.
Şi mamonulO i-a tăiată capulă şi l’a aruncată în tău, apoi a luată pe Mandalina de mână şi s’a dusă la alte curţi cu ea, care erau într’o pădure mare, departe de acolea, cale de trei 4'le drăcescl.
Mama lui Urmă galbină râmase singură plângendă după copilulă ei şi văd^ndu se fără mângâiere şi fără ajutoră.
Diminâţa dă să măture prin casă, şi mătură ea cât mătură, până i se năzâreşce că vede ună firă de piperă Ea se plâcă şi ridică piperiulă şi-lă pune pe mâsă, der acela se turdulică josă; îlă mai ia odată, şi-lă pune în şină, dâr elă şi de acolo sare josă. Atunci s’a mâniată şi l’a băgată în gură, şi huzdupă piperiulă pe gruma4i la vale. Din minutulă acela ea a rămasă îngreunată, şi nu
preste multă vreme a născută ună fecioraştt frumosă şi voinică.
Nu multă după aceea nimerescă pe acolo doi moşnegi şi o întrebă, că botezată este copilulă? Er ea le răspunde că nu-i botezată. Deci cei doi moşnegi îlă botezară şf-i puseră numele Pipăruşă vitâzulă, şi îlă dăruiră cu ună paloşă, o puşcă şi cu o traistă, în carea erau trei suflete.
Şi Pipăruşă vitâzulă crescea ca din poveste; numai decâtă a treia, a patra 4* era fecioră holteia, şi mergea la vânată, şi aducea mamei sale căpriăre şi cerbi, mistreţi şi iepuri, şi alte sălbătăcii bune de mâncare Elă era cu multă mai vitâză şi mai pricepută decâtă Urmă galbină, scia şi limba păsărescă, şi a tuturoră dobităceloră şi gadineloră*) din pădure.
Când mergea dimineţa la vânată, au4ia paserile ci-ripindă şi elă pricepea ce 4>cQ e^e» că e^e 4iceau: Vo>* niculă acesta semână tare cu frate-sâu, cu Urmă galbină, der e mai vitâză decâtă acela.
Intr’altă locă au4i doi cerbi stâtuindu-se. De când a omorîtă mamonulă pe Urmă galbină, amă avută pace prin crânguri; dâr de când s’a ivită Pipăruşă vitâzulă, fratele lui Urmă galbină, n’avemă pace nici în somnă, că este multă mai vitâză decâtă Urmă galbină.
*) gadină = animală, se aude pe Someşulă mare.
Şi elă pricepea glasulă loră, şi se gândia adesea dâcă am mai avută fraţi, de ce 6re nu-mi spune mama ce s’a întâmplată cu ei, să mergă să-i caută.
Intr’o 4b după ce âr& &u4i pasările ciripindă şi ga-dinile vorbindă în glasulă loră despre elă şi despre Urmă galbină nu se putu răbda să nu întrebe pe maică-sa:— Mamă, mai avut’am fraţi? £ră mamă-sa îi răspunse că nu a mai avută nici ună frate.
Atunci Pipăruşă s’a supărată, vădândă că mumă-sa nu vre a’i spune şi s’a făcută beteagă; mumă-sa l’a întrebată că ce să-i facă, ca să-lă p6tă tămădui? £r elă a răspunsă: — Eu nu m’oiu tămădui pănă nu voiu suge lapte din ţîţele tale pe sub talpa curţiloră acestora.
Mumă-sa temându-se să nu i se bolnăvâscă fecio-rulă şi mai rău, i-a răspunsă:
Dâr cum nu ţl-aşă da, dragulă mamei, dâr cine să ridice cuţile acestea mari, ca sâ’ţl potă da ţlţă pe sub talpa loră?
Er Pipăruşă vitâzulă numai decâtă s’a sculată din pată şi numai cu degetulă celă mică a ridicată curţile de şl-a putută mumă-sa băga pe sub ele ţiţa să-i dee să sugă. Atunci elă a slobodită o lâcă curţile şi când începu a durea pe mumă-sa a mai întrebat’o: — Mamă, mai avut’am fraţi?	(Va urma).
N?*. £8.

im
Cursul* la bursa de Vieae
din 14 Maiu st. n. 1887.
Rentă <îe aură 5«/0 ... 101.65 Rentă de hârtiă 5°/0 ,. . 88.95 împrumutată căiloră ferate
yngare ....... 150.50
Amoţtiaarea datqrtjai, <?âi-lortt ferate de ostâ aug.
(1-ma emisiune) . . . 98.— Amortisarea datoriei cni-loră ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) . . . . 126 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 115 50
Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de soTtare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti-
mţşâ.................104.75
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 50
104.50
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vinâ ung.................99,50
Imprumutulâ cu premiu
ung.....................119.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123,75 Renta de hărtiă austriacă 81.40 Renta de arg. austr. . .	82.60
Renta de aurâ austr. . . 112 50 Losurile din 1860	. . . 135.50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 878 —
Act. băncel de credită ung. 284.25 Act. băncel de credită austr.289.90 Argintulâ —. — Galbinl
împărătesc! ..............5.98
Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62,32 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 29 Aprilie st. v.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/o)
1887.
(5°/.)
urban (7°/,) . . (6 •/,) . •	(5 “/.) •
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură.
Cump.	vând.
91 Va	92-
938/*	94x/4
888/4	69 Va
34—	36 —
105—	105 V/
88 Va	SO-
1021/*	IOS—
95—	95V2
86—	66 Va
L.ei		——
15.25	15.75
2.01	2.02
Cursuiy pieţei BraşovO
din 16 Maiu st. n. 1887.
Bancnote romanesc! .... Cump. 8.62 Vând.. 8.64
Argint românesc................
Napoleon-d’orî.................
Lire turcesc!..................
Imperiali......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6®/0 .
n *	n 5°/0 .
Ruble Rusesc!.................
Discontulâ ...	»
*	8.55
»	9.99
»	11.35
»	10.35
»	6.91
» 101.—
•	98.-
» 111.—
7—10•/, pe antt.
8.59
10.03
11.40
10.40 5.95
102.- -99.7— 112.-
#■
f
m
$
*
*
î
s
m
m
3—6
Turnătoria si fabrica de maşini a lui SCHLICK
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centralii: TI. Waitznerring 57. — Bespărţementulu pentru niaşini agricole: YT. Aeussere Weitznerstr. 1690—1699.
recomandă escelentele sale Garnituri de treieraţii cu vaporii, de încălzita cu cărbuni, lemne şi cu paie. Garnituri de treieraţii cu vîrteju. (Gopel) Mori pentru curăţitulu cerealeloru (Sistema- Backer tfc Tidatsj Pat. pluguri Schlickpentru 2 şi 3 brazde, recunoscute de escelente. Preţuia dela fi, 58 în susii. — Pluguri-Rayol pat. Schlick cu aparatii pentru ridicaţii afară, Pluguri-Ray ol, cari se conducă de sine ("după Sackf Pluguri originale Schlick- şi Vidat» pentru una brazdă.
Cele mai noue maşini de semenatu patent. „Triumph.“
Mai departe se află gata Mori ile măcinaţii, mori pentru porumbii. Maşini pentru preparare de nutreţu. Teascul! pentru uleiuri. Maşini pentru t o pitii şi curăţirea de Ramie, cânepă şi’ dosii, sistemul ii nostru propriu. Pre-ţiurile cele mai eftine. . Condiţiuuile de plată cele mai favorabile.
Liste de preţuri la cerere gratis şi franco.
Mersulil trenuriloru
Valabild dela i Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teiuşft-JLratlil-Biidapegta a calei ferate, orientale de stată reg. ung.
Predealil-Budapesta
Budapesta—Predeală
Bueurescl
Predeal*
Timişă
Braşovft
FeldiAra Apatia
Agostonfalv* Homorodâ Haşfaleu
SigkişAra Elisabetopole Mediaşă Cops» mică Mic&sasa 81«iu ..
Crâciunelâ
Teitşft Aiudâ Vinţulâ de susâ UiAra Cueerdea eurisft
Apahida Ciuţii
Nedeşdu Qhirbfiu Aghirişă Stana
Huiedină Ciuda Bucia Bratca Râv
Mezfi-Telegd Fugyi-Văsărhely Vârad-Velinţe
Trenă
de
persftne
2.39
3.01
3.53
Oradia-mare
P. Ladăuy
Szolnok
Uuda-pesta
Viena
Tren accelerat	Trenft omnibus	Trenă omnibus
	i ‘	7.3o|
—		1.14
—	z	1.45
—	Tî?	2.32
	5.02	—
	5 43	—
	6.15	—
	7.06	—
	8.52	—
		9.19	—
	9.31	—
		10.16	—
		10.57	—
	11.19	—
	11.31	
	11.52	
	12.31	—
	12.48	-—
	1.22	—
—	2.18	—
—	2.48	—
	2.56	—
	3 64	—
—	4.51	—
_	5.28	—
		5 56	—-
6.03	—	8.001
6.21	—	8.36
		—	9.02
		—	9.32
_	—	10.11
7.14	---	10.51
7.43	—	1216
—	—	12.50"
		—	1.21
8.22	—	2.02
8.48	—	3.06
—	—	3.38
		—	3.54
9.13	—	4.05
9.18	10.55	4.50
10.38	1 23	7.26
12.20	3.24	—
2.15	10.05	—
—	2.15	— |
8.00	6.05	i
	Trenă	Tren	Trenft Trenă	Trcaă
	de pers.	accelerat	omnibus | de	omnibus
			1 persdne		 . _
Viena
Budapesta
Szolnok P. Lailâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fug yi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Buda Ciuda Huiediu Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Cluşlu
Apahida
tihiris
Cueerdea
Ui6ra Vinţulâ de susâ Aiudâ Teimşâ
Crădunelâ
Blaşâ
Micăsasa
Copşa mic.
Mediaşă
Elisabetopole
SigişAra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
FeldiAra
(
Timişă
Predeal* j
Bueurescl
ii.io| —		j 		i —	
7.40	i 2.—	1 3.10	6.20	8.00
11.05	1 3.58| 7.38		9.34	11.40
2 02	5.28	540	11.26	2.31
4.12	6.58	9.14	1.38	—
—	—	9.24	2.06	- -
—	—	9.41	2.17	—
—	7.33	10.19	2.40	—
—	8.04	11.38	3.24	—
—	—	12.18	3.47	—
—	—	12.54	4.07	—
—	8.58	1.57	4.33	—
—	9.28	3.11	5.15	—
—	—	3.40	5.34	—
—-	—	4.15	5.55	—
—	—	4.36	6.07	—
—	—	4.58	6.24	- _
—	10.28	5.26	6.43	—
11.00	-	—	—	7.08
11 19		—	—	7.36
12 30	,		—	—	9.06
1.01			-—	—	9.53
1.06	..	—	—	10.—
1.13	— - ,	—	—	10.09
1.20	_	—	—	10.19
1.41			—	—	10.48
2.00	_____	—	—	11.14
2.35		—	—	12.12
2.48		—	—	12.30
3.20			—	—	1.12
336	.			—	1.321
4.00			—	—	2.18
4.35				—	3.03
5.12 5.37	—	—	—	3.49 4.28
7.02	—	—	—	6.16
7.43		—	—	7.06
8.11					—	7.46
8.41	_			—	8.25
9.21	—	—	—	9.15
—	—	1.55	—	—
—		2.53	—	—
—		—	—	—
—	—	3.28	—	—
		9.35		“ i
TeiuşA> lradA>Biidapesta
TeiuşA
Alba-Iulia
Vinţulâ de josâ
Şibotâ
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bârzova
Conopâ
Radna-Lipova
Paulişâ
Gyorok
Glogovaţâ
AradA
Szolnok
Budapesta
Viena
Trenă
omnibus
11.24
11.39
12.30 12.52
1.01 2.03 2 52 3.23 3.55 4.08 4.25
5.30
Tre iii oumlbus
5.66
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59 8.28 8.42
peradne
2.40
3.14
4.22
4.50
5.18
5.47 6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9 33 9.53 1027 10.42 10.58 11 25 11.39 4 52 5.12
6.20
6.05
Aradft-Timişdra
Nota: Orele de ndpte suntâ cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI Braşovâ. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesei
Trenft onmi boa
Tranft de	Tremi
persane	mirt
Aradft
Aradulâ nou
Nâmeth-Sâgh
Vinga
Orezii&lva
Merczifalva
TimişAra
5.48	—-
6.19
6.44
7!6
7.47
9.02
6.05
6.33
6.58
7.29
7.55
9.08
TinalşAra*ÂradA
Tracă de pe«6ne
Trenă de |
persâne \
TimişAra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
N6naeth-Sâg.h Aradulâ nou
6.25
7.46
8.15
8.36
9.11
9.27
Trenă
omnibur
5.00
7.02
6.23
8.01 8.17
i i Budapesta-Aradft-TeiaşA.			
	Trenă de	Trenă	Trenă
	persdne	de persăne	omnibus
1 Viena	11.10	12.10	—
Budapesta	8.20	9.05	—
S*dnok |	11.20 4.10	12.41 5.45	.
Arad A	4.30	6.—	7.04
Glogovaţâ	4.43	6.13	7.22
Gyorok	5 07	6.38	7.58
Pauliş'i	5!9	6.51	8 17
Radna-Lipova	5.41	7.10	8.36
Conopâ	6 09	7.37	—
BArzova	6.28	7.55	—
Soborşin	7 25	8.42	—
Zam	8.01	9.12	—
Gurasada	8.34	9.41	—
Ilia	8 55	9.58	— ■
Braniclca	9.19	10.17	—
Deva	9.51	10.42	—
Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Orăştiă	11.11	11.37	—
Şibotâ	11.43	12.—	—
j Vinţulâ de josâ	12.18	12.29	- -
i Alba-Iulia	12.36	12.46	—
| TeiuşA	* 1.29	1.41	—
Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă de	Trenă	Trenă
	persăne	omnlbaa	mixt
Simeria	11.25		2.42
Streiu	11.58	—	3.25
Haţegâ	12.46	—	4.16
Pui	1.37	—	5.11
Crivadia	2.24	—	5.581
Baniţa	3.05 |	—	6.40
Petroşenl	3.37 |	—	7!2
Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă	Trenă	Tremă
	de pers.	omnibus	mixt
! i Petroşenl	10.07			6.10
i Baniţa	10.48	—	6.53
Crivadia	11.25	—	737
Pui	12.05	—	8.20)
Haţegâ	12.42	—	9,01
Streiu	1.22		m
simetria	1.53	—	1Q.31
••••••••••••••••••••••••a