GAZETA
REOACIiCVEA ŞI ADWlSIHTKAŢTTţK* t
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.1
k,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. ^
Pe unfi anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl strâlnfttate:
Pe anfl 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Ni 97.
ANULU L.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd.. coreşpotidenţl.
--------- .... \
ANUN7IURILS:	<j
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nefranoate nu aa primata». — ■amivorlpta nu aoitrimltfi.
- — —
Duminecă, 3 (15) Maiu.
Ul
Braşovti, 2 Maiu 1887.
Aveamu odinidră o junime plină de însufleţire, nobilă, măriniin<5să, stâruitdre şi curagidsă, modestă în aspiraţiunile ei . personaje, d£r neînduplecată şi energică în lupta pentru realisarea aspiraţiunilorâ drepte şi sânte ale poporului.
Aveamfi odinidrâ o junime, care îşi contopea cug'etarea şi sentimentele ei cu cugetarea şi sentimentele poporului, care se identifica cu poporulu şi era gata să aducă ori ce jertfă pentru elu.
Era unii timpu alu ideiloră şi alu sufletelorfi mari. Unde se adunau doi său trei, spiritulu concordiei era între dânşii; îşi strîngeau mâna, se uitau unulii în ochii altuia şi se înţelegeau; sâmţiau că o sărte îi lâgă pe toţi, că împreună trebue să trăiască şi să rnără.
Aşa era junimea română în epoca redeşteptării năstre naţionale dinainte de 1848.
Dâr astăcfi ?
Unde este însufleţirea, unde curagiulu, unde este armonia frăţâscă, unde nobila stăruinţă şi îngrijire a junîmei năstre pentru sărtea poporului ?
Timpurile s’au schimbată — autjimu (ji-cându-ni-se de cătrâ unulu său altulu — astăzi nu mai e ceea ce a fostu. Tinerii noştri după ce absolvâză studiile trebue să-şi caute esistenţa şi să şi-o asigure, ei suntă prea îngrijaţî de sărtea loru propria şi de aceea nu se mai potă gândi cu aceeaşi ardăre la sărtea şi năcasurile poporului.
Celoru ce ne aru vorbi astfel fi, le vomă <}ice: 6re tinerii învăpăiaţi de amorulu naţiunei dinainte de I848, n’au fostu şi denşii îngrijaţî de esistenţa loru individuală? Aveau ei ăre pV tunel mai multe mijlăce de a şî-o asigura ca cei de astăzi ? Erau ei toţi copii de boieri şi de bani gata? Şi dâcă nu, cum de cu tăte neajunsurile loru şi cu tătă greutatea timpiloru de a-tunci, când lipseau chiar şi mijlăcele de comu-nicaţiune, ei erau mai strînsu uniţi între sine şi mai îngrijaţî pentru sărtea poporului?
Şi bine că poporulfl nostru nu mai geme a(j! în lanţurile iobăgiei, der este ăre pentru aceea sărtea lui mai bună ca înainte de 1848? Ajuns’a elti într’o stare de înaintare şi de înflorire, care să dispenseze pe junime de a-şi bate aşa de mulţii capulu cu sărtea lui, ca odiniără?
Nu credemti, că va fi în stare careva să ne dovedăscă acâsta. Din contră vedemii din tăte enunciaţiunile publice ce iesu din sîm lu poporului nostru , că între noi este generală convicţiunea, cumcă niciodată interesele de viaţă şi bunăstarea materială şi morală a poporului românii nu au fostu mai ameninţate ca tocmai în timpulu de faţă.
Trăgândâ dâr cu tătă seriositatea o paralelă între epoca de odiniără şi cea de acum, trebue neapăraţii să ajungemti la resultatulu, că diferenţa, încâtu privesce situaţiunea poporului nostru, este numai în mijlăce. înainte de 1848 nu ne bucuramu de cultura, de care ne bucu-rămu astăiji şi de mijlăcele intelectuale şi morale, de care dispunemu astăiji, dâr pentru aceea luptămii a(}i în condiţiunî încă şi mai grele, şi mai periculâse. Dâcă armele năstre de apărare s’au îmbunătăţitu şi s’au înmulţitu, nu trebue să uitămii, că în aceeaşi măsură s’au perfecţio naţii şi armele adversariloru noştri şi, ca să ne folosimii de unii esemplu, este constatată de că-tră strategii timpului de faţă, că a(}i, când mas-selâ de oştire se lupta din depărtare cu armele lorii de sistemulu nou, se recere dela fiâcare ostaşii mai multă inteligenţă, mai multă energiă şi mai multu curagiu bărbătescu ca pe acele vremuri, când lupta să făcea peptu la peptti.
Este fără îndoiâlă grea năvala ce o [dau duşmanii esislenţei năstre naţionale asupră-ne şi
grele suntu şi timpurile în care trăimu. Dâr dâcă recunâscemu acâsta, trebue să recunâscemă şi aceea, că niciodată n’a fostu de lipsă mai multă ca acum ca junimea^nâstră să-şi contopâscă tătă gândirea şi sâmţirea ei cu gândirea şi sâmţirea poporului şi să se entusiasmeze de ideile de libertate şi dreptate, pentru a căroră isbândâ trebue să luptămă în unire cu toţii, bătrâni şi tineri.
Departe de noi de a face să se crâdă că junimea nâstră de atjî ar fi nepăsătâre faţă cu sărtea poporului. Dâcă amă crede aşa ceva amă trebui să disperămă în viitorulă nostru.
N’ajunge însă ca junimea nâstră să jâce numai rolulu unui spectatoră, care aştâptă cu multă interesare terminarea dramei, ci trebue să sâmţă, că şi ea este actoră de frunte în acâstă dramă şi că înainte de tăte chiămarea ei este a îmbărbăta poporulu, a susţină legăturile frâţesci între elă şi a-lă însufleţi la lupta legală de apărare.
Nu (Jicemă că junimea nâstră nu le sâmte tăte aceste, dâr suntemă cu părere de rău constrînşî a mărturisi, că nu o vedemu printre poporu şi în fruntea lui, când este vorba de a-i da îndemnă şi sfaturi spre binele lui.
Dâcă tinerimea română ar lucra astfelu în armonia şi cu însufleţire, atunci nu s’ar mai pută întâmpla ca poporulă nostru ţăranu, când se tractâză să ia şi elu câte o hotârîre, să facă şi elu unu pasă decimatorii pentru sărtea lui viitâre, să rămână, cum, durere, prea de multe ori se întâmplă, numai pe mâna unoru âmenî egoişti, interesaţi şi venali.
Reamintindă junimei năstre nobila chiămare ce-o are ea în aceste critice timpuri faţă cu poporulu, voimu să aducemu astăzi în presăra ani-versărei adunărei naţionale din Blaşiu din 3 (15] Maiu 1848, ună omagiu de recunoscinţă acelei nobile pleiade de tineri români din tăte părţile ţărei, cari au condusă poporulă la acâstă memorabilă adunare.
Fără zelulă şi însufleţirea acestoră tineri în veci neuitaţi n’ar fi fostă cu putinţă să se săver-şâscă unulă din cele mai mari acte în viaţa poporului nostru, adunarea de pe Câmpulu Libertăţii, care, a proclamată drepturile omului şi libertatea naţională a poporului românii!
Voci din pressâ asupra conferentei nostre.
Organulă oficiosu „Nemzet“ din Pesta, dela 10 Maiu, ocupându-se de conferinţa nâstră din Sibiiu, scrie următorulu articulă de fondă:
Hotărirea ce au adus’o Românii la Sibiiu decre-tâză passivilate pentru alegătorii români din Transilvania, er pentru cei din părţile de dincOce de Muntele-Craiului lasă să decidă comitetulă esecutivă asupra participărei seu abstinenţei dela alegere.
De hotărirea acăsta din urmă însă este legată con-diţiunea, ca să fiă ună candidată corăspuntjâtoră intere-seloră românesci. Şi acăsta hotârîre o predă vorbirea de introducere a preşedintelui Bariţo cu o motivare, care tocmai aşa de puţină corăspunde adevărului, pe câtă de periculâse suntă învăţăturile, pe cari le enunţă. Pentru că motivarea, că Românii pentru aceea trebue să se absţină dela alegeri, în părţile ardelene, pentru că se întâmplă corupţiuni, nu numai că e o esagerave cumplită de mare, ci combate totodată consecenţa motivată pe aceste corupţiuni din două puncte de vedere: de o parte pentru că, dâcă se întâmplă corupţiune, nu trebue oprită alegătorulă dela alegere, ci dela corupţiuni, pentru că la casă contrară acâstă împrejurare face ca omulă să fiă suspiţională ca imorală; de altă parte, dâcă pentru părţile ardelene corupţiunea formâză causă, ca alegătorii români să nu se folosâscă de drepturile lor0, a-tunci acâsta formâză causă şi pentru părţile din Ungaria, dâcă faţă cu ună candidată corâspuncjătoră intereseloră ungurescl se temă de corupţiune, se potă târne şi faţă c’ună candidată corăspumjătoră intereseloră românesci.
Acâsta încă adeveresce, cu câtă mâestriă făureşcă ul traiştii români argumentele, numai pentru ce să-şî motiveze hotăririle lOră nemotivâte şi andcOnşfitji-
•, :	*	v■	1 U îv •
ţionale.	‘	.	.	.
Intru aceea Insă observămă, di lâ âeestÎQ fraţibria-mentă ală Româniloră ultraişti şi la eâpectorărîfe îbi'ă contra administraţiunei cortlrilme în trtăsurâ tfăTn-semnată denunţările oposiţiunei ungureăcî, rtiâi 6h yâipjă ale oposiţiunei moderate, pentru că Românii ââ‘f0T6î&scă de acestea pentru întărirea ăserţîunilbrîi' loră $ se fo-losescă de ele ca de ună isvoră, când âtiătiţă resîsfihţje passivă duşmană statului maghiari şl If-âră plicea, să presente situaţiunea statului ungară ca’ âtfttă de rea, încâtă se apară, că fiii naţiuhei torfiî şl seritiMefiţulft de moralitate ală acestora se înspăimântă de a lua parfe la vieţa politică a statului.	5' •
Că acâsta este o esagerare cute^ătâre o adâve^esce şi împrejurarea, că în viâţa şi la alegerile din comifatO> pe lângă tâtâ , corupţiuneav acestdră ultrâîştii i-au parte, pentru că în cutare comifată potă prin âcâsta să rivaliseze cu mai multă succesă. fnsfi pentru aceea trebue să însemnămă acesta raţionamentă ca o admoniare pentru acei oposiţionali, cari de multe Ori nu cugeti, ce felă de arme pună în mâna duşmaniloră noştri prin es-centricităţile loră.	•: l
Insă Românii atingă în hotărirea din Sibifu şi adevăratele motive. Se provâcă adecă la hotărîiî'le ; fortt dă mai ’nainte şi pe basa acelora, că vrâu să apere libertatea şi independenţa naţiunei românesc!;dâ gkridfci ^8 aştârnă ună memorandă mai nou lâ Răgâ, ââ fn 'dă modă şi pe ce cale o vrâu acâsfa, că vrâu să înmâneze domnitorului memorandulă cu încunjUrârââ ‘ '^lyâWkltti responsabilă, acâsta nu o scimă, dâr pâ suveranulil'ăohălî-tuţională prin aceea nu-lă voră duce în rătăciră, iiif numai pentru-că în privinţa formală proâedă îh Aiodtl anticonstituţională, ei şi pentru că (?erd lutrurî ! ăn^âbti-stituţionale. Loră Ie trebue Ardâlft sepâăată, âî cfertl1 nouă lege electorală, nouă împărţire teritorială, ndtl£ limbă oficială şi administraţiune • nâţianalk, '^i !Cti rulă acestora ară voi să pregătâydă' âmfliufă 'tfîieo-României.	' -uu “-‘;t	,
Cu tendinţele acestea chiar şi în România nu mai consâmtă acum decâtă elementele, carî. ln ună modă nu tocmai leală luptă şi în contra guvernului şi contra Regelui romănă, şi astfelă de sigură DacofRomâaiJ-noştri totă aiâtă de nemulţămiţi ară fi în Români*, ■■âw'şM#1 noi, Dâcă o^partidă ungurâscă sâu 0 (legislativă st potoiL după aceste elemente, ele n’ară mai recunOsce Ungaria de patriă a loră, şi dâcă Românii din lăuntnllff1 nAcestei ţări ară merge după ei, s’ar pomeni deodată că atmtftf puşi pe târâmulă ilegalităţii, pe «are şi conduct(drili<d«dMt'‘ Sibiiu numai cu greu, cu măestrite raţionamentş, ilă notă, ascunde p6te ei, unulă înaintea altuia, dâr înaintea altora de sigură că nu.	5
Românii patrioţi Insă din (Ji în 4‘ judecă mai nepreocupaţi situaţiunea şi în botărîrile., lqrjftr(..châ^ş în afaceri politice, se lasă a fi mai puţină influinţaţî de a-ceia, cari aducă hotăririle la Sibiiu. Cu atâtă mai pu-lină pretindă şi cu atâtă mai puţină sperâză cevfcf rezultată dela scopurile ce le urmârescă aceia prin. compui"? nerea de memorande. ,	; *.>	&
Nu ne pronunţămă asupra cestiunei, <îăcă RomâitH1^ se folosescă ori nu de dreptulă loră de alegere. : Acâ^fă* '* e trâba loră. Cerce ori care Română, oe au dobăndifâ 4 ei prin passivitatea de pănă acum şi din 'acâstai-#ătfâ^ăJ 0 învăţăturile de lipsă. Insă ca să demonstreze' prife Mie- -? morande contra guvernului şi constituţiunef ungurestell*" acâsta ar fi o cutezanţă Orbă, dâcă nu ar fi tlevenîtfliiî deja de multă ună lucru de rlsă. Altmintrelea niclf&tr’o cestiune, nici într’alta Românii nu potă săi conteie 4a- * sprijinulă partidei guvernamentale. Ba încă «fedem# presupunemă, că nici una din partidele oposiţioiiâle gureşei nu va da mână cu.ei. Adevărată este, co-ţi dreptft, " că în TimişOra totă aceleaşi elemente, cari au adusă Ik ■ Sibiiu hotăririle de mai susă, au pusă în prospeetâ*VenL,i'? tuala sprijinire a partidei Iul Apponyi >în Ungaria1 flef: mâ(jă-(Ji; insă totuşi credemă încă, că mai vîrtosd cele petrecute la Sibiiu, credincioşii lui Appoayi'trfcî laici nu voră primi acestă dară ală Dafiaidâi. WOi oelflP pu**'11 ină înainte nu vremă să i suspiţionămă nici pe ei,
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
: , Cronica politică.
i Contele Andrassy a avută o conferinţă mai lungă cu d."ffisza,' preşedintele consiliului ungară. Elă a declarata mai mqltoră (JiarişW» că în urma călătoriei sale la vVtâifta a renunţată la intenţiunea ce avea de a interveni personală în polemica relativă la ocuparea Bosniei şi Her-ţegovinei. „Gazeta de Moscva* vorbindă de ocupatiunea Bosniei şi Herţegovinei acusă cu violenţă pe principel’ de Bismarck de duplicitate şi de ingratitudine cătrâ Rusia. F<5ia rusă publică o seriă de documente diplomatice relativă la acâstă cestiune.
, „Fesier IAoyd“ anunţă, că pănă în acesta mo mentă guvernulu n’a primită din partea republicei fran-cese' învitaţiunea de a participa la exposiţiunea din 1889. In orf-ce casă, adauge f6ia ungurescă, monarchia nu va ■da urmare unei asemenea invitări. Nu cumva de temă, că se strică pretinia cu Germania, care de altmintrelea destulă de şubredă e?
piarulă rusă „Swiet* celebrâză pe Regina Natalia ă Serbiei ca pe protectârea intereseloră naţionale ale jusericgi ortodoxe şi (}ice că ea a deschisă calea rela-ţiuniloră amicale între Rusia şi Serbia. Cu ocasiunea călătoriei ce voră face in Sudulă Rusiei, Ţarulă şi Ţarina şe vpră , abate pe la Caucasia, ca să visiteze pe Regina Serbiei.
In 29 Aprilie s’a celebrată la Moscva jubileulă poetului populară Slawjanski. Printre telegramele de felicitare, aceea a generalului Boulanger a produsă ună mare entusiasmă. D. Pasteur a trimisă de asemenea o telegramă astfelă concepută: ♦Trăiâscă Rusia şi Franţa unite.*
Superiorulă (Katholikos) din Etşmiadzin a adresată în (jţilele trecute, precum sciu cetitorii noştri, ună cer-culâră qătră episcopii şi preoţii armeni, ca să împedece 'Introducerea limbei ţyse în învăţământulă religios în şcâ-lele armene. Totodată adresase guvernatorulă rusă din Gaucasă o scrisOre, în care 4*cea că disposiţia guvernului rusă e regretabilă, sguduindă gravă religiunea Ar-ineniloră. Superiorulă a declarată că nu permite să se esecute acea disposiţiă. Mai pretinse superiorulă ca numai cu consimţământulă său să se numescă preoţii, cari au să predea religia, şi să se introducă cărţile de religiă în şcâlă. Cercularulă a avută efectă; celă puţină se constată, precum se telegrafiară din Constantinopolă, că de atunci funcţionarii ruşi se servescă în cominicaţiunea cu poporaţiunea armână de forme nespusă de blânde.
Fâia engleză ,Times* împrăştiase în lume scirea, că gyyemele din Bucuresci şi Belgradă ar fi pregătită o notă colectivă câtra Rusia în contra ambasadoriloră ruşi Hiţrovo din Bucuresci şi Persiani din Belgradă, din causa relaţiuniloră ce le-ară avea aceştia cu oposîţiunea antidinastică din ambele regate, şi că acea notă, scrisă In termeni aspri, numai prin mijlocirea binevoitâre a Austro-Ungariei ar fi fostă . împedecată de a se trimite guvernului din Petersburgă. Acâstă scire a fâiei engleze e deşminţită acum, din Belgradă câtă şi din Bucuresci, cercurile diplomatice o desemnâză ca o curată născocire.
SOIRILE PILEI.
Maiestatea >Sa Impărătâsa-Regina a dăruită pentru ineendiaţii din Ourtid 200 fl., pentru cei din Careii mari şi Eperyes câte 300 fl. •
■ Amă !fostă făcuţi atenţi, că n’am publicată o dare de sâmă despre întrunirea dela 1 Maiu n. a alegâtoriloră românl dio cele patru cercuri electorale ale Braşovului
FOILETON U.
Urină galbină şi Pip6nişft vit^zulR.
(Poveste.)
pice. că.a fostă odată ună împărată mare şi puternică, numită impâratulă verde. Elâ avea împărăţia sa lungă şi lată, încâtă îi trebuia câţi-va ani ca s’o p6tă oooli; chiar lângă paiaţă, adecă nu chiar departe de curţile Iui, avea o grădină fermecată, dâr fermecată, nu glumfti atâtă de fermecată, de ea făcea minuni cu 6menii cari treceau pe lângă ea, că: de cumva celă ce trecea pe lângă ea era tânără, se facea bătrână, de era bătrână, se. făcea tânără, de era fată sâu nevastă devenia împovărată.
• Şi împăratule verde avea o drăguţă de fată, colea ca fetele de împărată, mândră câtă gândeai că la sâre te poţi uita o leacă, dâr la ea ba! Şi impâratulă ca tată, îngândurată ca toţi taţii, se temea ca nu cumva fiica lui Bă mâzgă pe la gFădina cea fermecată, de aceea o ţinea închisă într’o chiliă din curţile lui, şi de acolo nu o lăsa nicicând afară, numai dâră când mergea şi elă cu ea, dâr,,atunci o lua într’altă parte, nu pre lângă grădina fermecată.
Intr’o sărbătâre mare s’a dusă împăratulă la biserică şi a uitată chilia fetei deschisă. Fata vâ<}ându-se
şi comitatului Braşovă, dâr mai cu sâmă că n’amă publicată lista noului comitetă electorală. Deârece acestă comitetă este în ajună d’a se întruni şi a se constitui spre a-şl începe lucrarea, dămă aci lista membriloră lui: Cerculu I. Simeonă Damian, George B. Popp, 0 :ta viană Sorescu, Dr. George Baiulescu, Ioană C. Ponţu, Dr. Aurel Mureşianu, George Perşenaru şi I6n Maxi-milian jun. Cerculu II. Diamandi Manole, Ludovic Roman, Iân Lengeru, Andrei Bersean, Vasile Voina, Ştefan Bobancu, Iân Stinghe jun., Sterie Stinghe Todor ZSrnoveanu] şi G. Navrea. Cerculu III. Badu Popea, Alexe Verzea, George Ludu, Eremia ferzea, George ZJr-dea, Anastasie Bârseanu, Matei Grama şi Voicu Roşcu-leţă. Cerculu IV. losif Comanescu, George Proca, lo-sif Micu, Iân Leucescu, Alexandru Maieruşan şi Iân Marin.
—x—
Arhiducele Albrecht a sosită în Deva. In scopulă pregătirilorâ pentru manevrele ce se voră face în acele părţi, s’a făcută la 12 Maiu n. o recunâscere a văii Mureşului spre Dobra pănă la pasulă Brănicica, unde probabilă va fi prima lovire cu corpulâ din Timişâra, apoi spreViţălă, ocolindă Deva într’ună arcă. Se voră mai face recunoscerl spre Huniâdâra, în valea Cernei şi Stre-iei, spre Simeria şi Orăştiă.
—x—
Cetimă în 4iaru^ guvernamentală „Telegrafulă* din Bucuresci: „fiarele oposiţiunei făceau mare sgomotă cu născocirea privitâre la încheierea unei convenţiunî cu Austro-Ungaria. Se scria de aceste 4iar® totă felulă de svonurî cu privire la acâstă cestiune. Pentru a is prăvi odată pentru totdâuna cu aceste calomnii, sun-temă în putinţă de a anunţa, că nici o convenţia provi-soriâ nu se va încheia cu Austro-Ungaria pănă la tâmnă.
—x—
Biuroulă orăşenescă din Braşovă şi din Cluşiu pentru ventjarea bileteloră pe calea ferată intenţionâsă a arangia, cu ocasiunea Rusaliiloră, ună trenă de plăcere la Braşovă în legătură cu 16te staţiunile căii ferate ardelene. A doua 4i de Rusalii circulă ună trenă de plăcere separată dela Braşovă la Sinaia şi retoură. Pro-gramulă complectă îlă vomă comunica cetUoriloră noştri.
—x—
In Făgăraşiî va apăre in curendă ună 4’a,'u săptămânală sub titlulă „01tvo!gyi hâti lap* din care politică e esclusă. Se voră publica lucrări în limba maghiară, germană, română, după cum se voră trimite. Intreprin^âtorulă e tipografulă Thierfeld. Se mai vor-besce şi despre o altă întreprindere pe acţii de câte 100 fl. sâu părţî de acţii de câte 10 fl.
Grindină multă a căzută pe la Orşova şi pe la Cohalmu, făcândă mari stricăciuni în sămânăturî şi vii. In Paloşu, pe lângă acâsta, a fostă şi ună incendiu pricinuită de trăsnetă.
—x—
Preoţii şi înveţătorii gr. cat. din tractulu proto-popescă alu Secului îşi voră ţinâ adunarea tractuală la 22 Maiu st. n. la 8 ore în scâla confesională din paro-chia Julatelecu. Programa va fi: a) Publicarea ob^er văriloră făcute de Prea V. Consistoriu la protocululă a-dunărei anului trecuta; discutarea asupra aflărei unui is-voră de venite mai corespuntjâlâre, pentru întreţinerea speseloră bisericesc! şi şcolare, b) Dare de sâmă asupra stărei bibliotecei tractuale, şi încasarea restanţeloră de taxe în suma de 1 fl., conformă conclusiunei prot. adun. din Bonţă punctulă III. şi alte propuneri. Dela 1 âră
singură, şi-a bătută capulă, că âre de ce nu o lasă tată-său în cuprinsulă grădinei aceleia; deci se ia frumuşele şi merge de ici pănă colea, pănă ajunge la grădină. Se uită în drâpta, se uită In stânga, der nu vede ceva deosebită, şi se întârce âră în chiliă, să nu scie tată-său că dâră ea a fostă pe afară. Dâr după ce a-j mse în chiliă simţi că ea este împovărată. Năcazulă şi supărarea ei era mare.
Acum vă(jendu-se ea în aşa stare, se gândi, că de aştăptă pănă ce vine tată-său cum o va vede că este împovărată cum o omâră; mai bine să nu-lă aştepte acasă. Şi se puse fata şi-şi adună totă ce biată putu cu degraba, o lăcă de merinde, nesce hăinuţe şi vre-o doi bani ce avea de’ndămână, le îndesă tâte într’o păreche de desagi, îşi ia desagii pe umeri şi se cam mai duce. Şi s’a totă dusă pănă a ajunsă într’o pădure, unde s’a pusă sub ună stejară mare, a făcută focă şi s’a culcată să se odihnăscă, că era obosită de cale.
Colea, când se făcea (|iuă, a născută ună dragă de copilaşă, câtă să mai ai doi ochi să te uiţi la elă. Ea se bucură fârte 'de copilaşă, făcu o colibă de vrâs-curî sub acelă ştejară şi stătu acolo cu copilaşulă dră-gostindu lă, ca mamele. Când colo câtră amăcjl nime-rescă p’acolo doi âmenî, unulă bălrână-bătrână şi altulă mai tânără. După ce dau ei bineţe, ca âmenii cei de
după amâtjî se va ţinâ conferinţa învăţătoriloră tractualî. Este de dorită ca acesta adunare să fiă câtă mai multă cercetată de toţi b nevoitorii progresului naţională.
—x—
Statutele reuniunei române gr. or. de cântări din Varadia au fostă aprobate de ininisteră.
—x—
Din Sântejude. în apropierea Gherlei, ni se scrie: Timpulă pe la noi e fârte părlinitoră. Omenii şî-au arată şi sămănată din destulă, a urmată plâiă destulă şi câldnră. Acestă ană încă de cu începutulă primăverei ne promite o recoltă îndestulitâre. Ar fi bine ca popo-rulă sS-şî asigureze semănăturile în contra ţ, rindinei (gheţei) ca să nu sufere pagube, cum au păţită Sânte-judenii şi satele din jură în anulă trecută!
—x—
In Buda Eors s'au revoltată ţăranii contra fabricantului Pollak, pentru că a adusă lucrători streini, şi anume jidovi, pe când poporaţiunea e antesemită. De treizeci de anî nu mai locuesce în comună nici ună ji-dov-Q. înainte cu câţiva anî se aşe^â ună jidovă ne-gustoră în Buda Eors, dâr nefiindă sigură de viâţă trebui să părăsâscă comuna. Caracteristică pentru antise-mitismulă „Şvabiloră< din Buda Eors este faptulă, că scrisori adresate lui Pollak se înapoiau de obiceiu trimi-ţătoriloră cu observarea: „La noi nu locuesce nicî ună jidovă Pollttk». Familia lui Pollak a părăsită comuna. Pentru menţinerea ordinei s’a trimis ună despărţământă de gendarmî.
—x—
Fâia ungurâscă „Politikai Szemle* din Alba-Iulia a încetată cu (ţitm de 7 Maiu n. să mai apară.
—x—
Ministrulu de interne a detrasă debitulă poştală pentru ţările corânei ungare fâiei volante „lozan esz“. (Mintea sănătâsâ), care apare în America, sub cuvântă că lovesce în „idea de stată maghiară."
—x—
Sub titlulă vgermanisare în Debreţinău, fâia „De-brecz^n* aduce următârea notiţă: „De necre4utâ, der adevărată! Cine nu crede, să’şî arunce ochii pe ultima însemnare a preţuriloră institutului de înmormântare Fodor şi Gebauer şi acolo pâte ceti în gentila limbă germană, ce felă de cosciugurî se capătă »în DobriţinO* Când vedemă acâsta, trebue să credemQ, că Dobriţinulă nu e departe de Gsa-<zlau“. —• Bieţii „patrioţi*, ce 4^® amare au ajunsă să trăiască /
Din Orşova i se scrie .Luminătorului* : Duminecă, în 8 Maiu st, n. a. c. pe la ârele 5 sera a picată grindină în mărimea alunei cu aşa vehemenţă, încâtă viile, pomii şi legumele suntă nimicite cu desăvârşire. Pe câtă erau înaintea sosirei acestui elementă âmenii de veseli, pe atâtă suntă acum de trişti. Ferestrile ce erau în faţa grindinei au fostă sparte, totă asemenea şi coperişele ca-seloră. Acâstă grindină a nimicită şi sâmânăturile, ce se aflau pe ho’arele învecinate, causândă prin acâsta daune enorme, deârece suntă prâ puţine locuri arătâre prin părţile aceste şi astfelă şi aceste puţine semnăăturî le-a nimicită. — Este neapărată de lipsă ca fruntaşii poporului să îndemne cu energiă pe ţărani să se asigureze In contra grindinei.
In Cluşiu se preumbla la 10 Maia n. jună bivolO pe piâţa principală, mirosi merele unei precupeţe şi i le răsturnă, privi cu o linişte maiestaticâ în ferestri şi o luă apoi la trapă pe trotoară mai departe. Femeile stri-
omemă, întrâbă pe fată, că botezată e copilaşulă? £r ea le răspunde că nu-i botezată, că nu a avută pe nime să î-lă boteze, âr ea nu scie. Deci se pună cei doi âmenî şi botâză copilulă; ce-lă mai bătrână i-a fostă nânaşă, âr celă mai tânără a făcută slujba de preotă. Şi i-au pusă nume „Urmă galbină*.
Nânaşulă a cinstită pe finulă său cu o puşcă şi cu ună paloşă, apoi şî-au luată rămasă bună şi s’au făcută nevăzuţi. Numai după aceea i-a plesnită mamei lui „Urmă galbinâ" in minte, că acei doi moşnegi n’au putută fi decâtă Dumne4eu cu Sântulă Fetru, cari chiar atunci âmblau prin lume, printre âmenii ceşti păcătoşi, dâr Urmă galbină aşa tare a prinsă a cresce după boteză, încâtă sâra îşi luă armele şi merse la vânată, şi peste o clipită veni cu o căpriâră la bordeiu. Mumă-sa se bucură fârte vâ4ândă căpriâră, că li se gătase mâncarea, dâr mai tare se bucură vâ4ândă ce fecioră voinică are.
In tâte 4ilele mergea Urmă galbină la vânată, şi totdâuna aducea câte ceva la mumă sa, mai ună mistreţe, mai ună cerbă, mai o căpriâră, ori barem! ună iepure, dâr golă nu venia niciodată.
Odată vine Urmă galbină supărată dela vânată, âr mumă-sa îlă întrebă: — De ce eşti supărată, dragulă mamii, dâră ţi s’a întâmplată ceva? — Nu mi s’a în^
Nr. 97.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
gau şi fugeau dinaintea încornoratului colosfi, avândă în fruntea lorii doi poliţişti, cari şi ei fugeau viteji şi curăgioşl.
—x—
In ţinutulă Oraţiei s’au iviţii roiuri mari de musce columbace, aşa că Omenii au trebuită să se ’ntOrcâ dela câmpii cu vitele şi să şi-le închidă în grajduri.
—x—
După studiele făcute, cei 514 institutori, cari funcţionau în anulă 1885 la scOlele primare în România, se grupâză în modulă următoră: 9 cu cursă primară. 30 cu câte-va clase gimnasiale. 17 cu câte-va clase se minariale, 7 cu câte-va clase normale, 100 seminarişti cu 4 clase, 68 seminarişti cu 7 clase, 28 absolvenţi nor-malişti, 100 absolvenţi de gimnasii, 108 cu cursă liceal, 32 bacalaureaţi, (cu test. de matur.) 13 cu studii universitare, 1 cu titlu academică, 1 cu sc6Iă comercială. Dintre aceştia, 70 au lucrată cărţi didactice.
—x—
Teatru ungur eseu. Luni sâra se va juca „Az a-rang gyiiru âs a kiesapott cantorpiesă comică cu cân târî în 3 acte, compusă de d-lă Petru Deacă, aeforulă comică şi regisorulă trupei. Representaţiunea se va da chiar în beneficiulă autorului
Monopolul* „Kulturegylet“-ului.
Sub acestu titlu, „Kronstădter Zeitung“ dela 4 Maiu st. n. publică următorulu articulu de fondii.
Aşader totă e adevărată! Tote ofertele trimise din Ardeală pentru furnisârile echipamentului honve^iloră şi a’ă giOteloră s’au cedată oficială din partea ministerului, »kulturegylet«-ului spre distribuire. E atâtă de monstruosă acâsta, încâtă noi n’araă voită a crede cu l6tă scirea ce ,Sieb.-Deutsches-Tagbl." o-a primită dela biroulă telegrafică de corespondenţă maghiară. Acum nu ne mai pulemă îndoi.
In 17 Aprilie n. deputatulă nostru dietalu, d-lă Adolf Zay, a putută să (jică încă in discursulă seu ţinută în ,Schutzenhaus« asupra furnisăriloră pentru armată: „Mai de multă exista monopolulă puterniciloră hferanţî. Acum există ici colea opiniunea, că monopolulă s’a creată acum prin mijlocirea „kulturegylet* -ului ardelenescă. Să fiă 6re acăsta adevărată? Eu ţină de o mare minciună totă ceea ce s’a răspândită în privinţa acesta. Am întrebată la guvernă în acestă privinţă. Ministrulă de hon-vecjl şi celă de comereiu m'au asigurată cu morală in-dignaţiâ, că nu este adevărată. Ei au arătată aceeaşi inimă caldă şi aceeaşi consciinţâ pentru toţi locuitorii ţării fără deosebire, şi au declarată, că pretutindenea, unde industriaşii suntă capabili a’şl representa ei înşişi interesele, voescă să se pună in comunicaţia directă cu dânş:i«.
Indignaţia morală a ambiloră miniştri pare a nu fi fostă prea mare, ori apoi ei peste totă numai au si mulată acăstă indignaţiă morală. In totă casulă promisiunea ce au dat’o au uitat’o într’ună timpă necretjutu de scurtă, ori au rapt’o cu sciinţă.
Pe la mijloculă lui Martie au presentată culerarii şi ! c»smarii de aici la biroulă de mijlocire de aici oferte j pentru furnisarea de diferite mărfuri de piele şi de 2000 | papuci, pe care biroulă de mijlocire Pa înaintată imediată ministerului de honvezi. Nu a sosită însă nici o re-soluţiune.
După o recercare de două ori, sosi In sfîrşită o re-soluţiă dela ministernlă de honvezi, ddto 23 Aprilie n.
a. c. Nr. 12.916, prin care ’i se face cunoscută biroului de mijlocire, că ,,kulturegylet“-ulă ardelenescă a primită asupră’şî distribuirea furnisăriloră pentru armată şi că de aceea t6te ofertele şi acele ale Braşoveniloră s’au trimisă »kulturegylet“-ului pentru împărţirea lucrăriloră.
Aşa dâr „kulturegylet“-ulă maghiară ardelenescă să distribue în Ardeală turnisările pentru armată şi să împârţâscă oferenţiloră lucrările. Ce are de a face cu furnisărl pentru armată ună aşa Zicendă „kulturegy!et“? Problema unei reuniuni de cultură ar trebui să fiă promovarea culturei spirituale, 6r nu furnisarea de papuci şi cisme. Adevărata problemă a ,.kulturegyleta-ului din Cluşiu, cu totă mascarea, este în prima liniă, cum se scie, maghiarisarea.
Că guvernulă lasă unei astfelă de reuniuni mijlocirea de furnisărl pentru armată, e o lovitură în faţă dată tuturora cetăţeniloră nemaghiari, este o simplă măsură de maghiarisare, 6r faţă cu alegerile ce stau înaintea uşei e ună mijlocă de corteşire nedemnă pentru guvernă.
Pentru-ce există atunci camerele comerciale şi industriale susţinute din contribuţiunile tuturora cetăţeniloră? Pentru-ce există în Braşovă biroulă pentru mijlocirea mărfuriloră ? Pentru-ce numărOsele reuniuni industriale? Cum vine guvernulă la aceea, ca să încungiure t6te aceste instituţiunî, a căroră problemă consistă tocmai în îngrijirea industriei, şi să lase industria la arbitriulă unei reuniuni de maghiarisare?
Nu ne îndoimă, că ,kultur-egylet“-ulă din Cluşiu va distribui furnisărl şi industriaşiloră saşi. Ar fi o trădare de sine, dâcă nu o-ar face. Dâr nici nu potă să fiă trecuţi cu vederea, ăcă numai aşa, cei mai muncitori meşteşugari din Ardeală , Saşii Dâr „kultur-egylet“-ulă maghiarisăloră din Cluşiu, respective agenţii lui, îşi voră da fotă silinţa a-i ameţi pe meşteşugarii saşi şi a le spune verejî şi uscate, că pentru furnisărl, ei îi suntă datori guvernului mulţumită, 6r cea mai bună oca-siune de a’şl dovedi acăstă mulţămită oferă alegerile vii-tOre pentru dietă,
Astfelă de încercări ar fi negreşită, cum <}ice Zay, o „ignominiă, ce nu s’ar şterge*. Ar fi o ignominiă pentru »kultur-egylet-“ulă ardelenescă, „dâcă elă ar voi să es-ploateze calamitatea economică in scopulă de a vena după suflete în interesă naţională şi politică". Acesta ar însemna negreşit ă, „că muncitorii oneşti şi credincioşi să fiă înşelaţi în convingerea lorfi politică, în onestitatea loră naţională, în consciinţâ lorfi".
Domnii însă au făcută socotâlă fără cârciumară. Noi avemfi prea multă încredere in sănătosulă spirită ală industriaşiloră noştri, decâtă se ne putemă teme, că astfelă de momeli ar pută avă Oreşlcare efectă asupra loră. Ei prea bine sciu, că participarea loră la furnisărl nu atîrnâ nici dela convingerea loră politică, nici dela vo-tulă loră, că ei totă aşa de bine ca şi industriaşii maghiari, au ca Omeni ce-şl plătescă punctuală contribuţiunea, dreptulă a pretinde să fiă împărtăşiţi, şi că nu potă să atârne de graţia »Kulturegyletului“.
Intrâga afacere caracterisăzâ din nou moralulfi politică ală guvernului nostru, care în locă de a lucra pentru ridicarea moralului poporului, vâră in elă demora-lisaţia.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 14 Maiu. — Noua dietă pe perio-dulă de cinci ani se (Jice că va fi convocată pe (Jiua de 26 Septemvre n.
MEHADIA, 14 Maiu. — Regina a plecată as£ră la Sinaia.
PESTA, 14 Maiu. — Eri au visitată baza-rulu ardeleană 1500 de persăne. Din taxele de intrare s’a obţinută peste (Ji unii venită de 300 fl. S’au vândută mărfuri de 4000 fl., s’au făcută comande până la suma de 6000 fl.
DOBRIŢINtT, 14 Maiu. — Deputatului dietalu Andreas Gyorgy, care s’a esprimată în adunarea districtuală bisericâscâ, că tinerimea academică nu stă nicidecum pe ună înaltă nivela de desvoltare spirituală, irau făcută studenţii „Ka-tzenmusik“. Politica a împrăştiată pe demonstranţi. Gyorgy a plecată săra în capitală.
DIVERSE.	V:
Omuld-Proteu. — D-lui de Qţiatrefages, naturali^, i s’a supusă deunăzi ună adevărată fenomenă. DoctorjajQl Trenes i-a adusă ună Provensal, cu numele Simion Aţ-guier, în verstă de 30 de ani, poreclită Omulu-Proţtfi. Individulă acesta se transformă într’ună chipă neespli<jş(-bilă. Aci îşi înţepenesce corpulă ca o statuă şi burţii răsună, dâcă o atingi, ca o pâtră; aci aruncă de josij$|i susă şi de susă în josă masa intestinală sub forma ungii ghiulele mari câtă ună cantâlupă, o asvârle ’nainte, ce$a ce face ca elă să pară peste măsură burtosă, sâu o ftft-vîrle în colivia toracică, ceea ce formâză o .eşitură <ttt-vernOsă pe abdomenulă deprimată şi face pe individă să semene cu ună scheletă Aiguier imită pe omulă supusQ supliciului roţii, pe omulă care se spântjură, şî ’şfdăunfi aspectă cadaverică înfiorâtoră. Ceea ce e mai de mirată, e oprirea circulaţiei sângelui sâu în partea stîngă, sâu.In partea drâptă, printr’o contracţiune musculară. D. 4e
4 j
Quatrefages, pentru ca să esplice fenomenele acestei*, Zice că Aiguier e înzestrată cu ună sistemă musculari* anormală şi ipertrofică, care s’au desvoltatfi prin eserciţit
t	,	,#
* *
*
Ceasornicti poliţienesod. — In Londra s’a făcută
încercări cu ună ceasornicfi construita astfelă, că ara într’insuiă un mică aparatfi fotografică, ce se deschide printr’ună resortă. îndată ce se deschide, ese afară camera fotografică în miniatură, apoi se închide ârâşl şi fotografia e gata. Poliţia secretă din Londra a primită cu bocuriă acesta aparatfi. Ună detectivfi (agentă des-coperitoră), care vrea să se asigure de portretulă unui bănuită, n’are decâtă să’şl scOtă ceasorniculă ca şi cum ar voi să vedâ câte ore suntă, şi îndată ’şl procură fotografia necunoscutului. Ca încercare s’au făcută portretele mai multoră persăne, care se amestecaseră în mulţime cu ocasiunea recenteloră meetingurl socialiste. O parte dintre funcţionarii poliţienescl din Berlin este deja provă^uţă cu aparate de buzunară, spre a pută fotografia mergândă pe orl-cine, fără să se bage de seamă.
Cununiă. — D-lă Ioană Munteanu, comerciantă în BucurescI, îşi va serba mâne în 3 Maiu cununia sa cu d-şora Elena Furnică din Ploescl, în acestă din urmă oraşă. — Felicitările nOstre tinerei părechl.
MC" La numgrul* acesta se adauge un* suplement* cu Apelul* comitetului ceÂ-tralu electoral* din Sibiiu.
Editoră: Iacobti Mureşianiţ.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiann '
\ tămplată nimică, mamă, dâră m’a ajunsă de dorulă însurată.
Mamă-sa se minună forte de vorbele lui, că elă era numai de patru Zile deci Zise:— Nu Z*c, dragul mamei, să nu te însori, dâr nu sciu ce fată ar fi potrivită pentru ună voinică ca tine; tu fă cum te-a trage firea.
Intr’o seră l’a ajunsă pe Urmă galbină şi mai tare dorulă însuratului, deci nesciindă ce să facă, încătrău să plece, s’a suită în vârfulă unui copaciu şi de acolo şî-a aruncată căciula cea de fiâre sălbatice într’o parte şi a Z'sh: încătrău s’a dusă căciula mea, într’acolo m’oiu duce să-mi caută mirâsă.
Diminâţa s’a sculată, şl-a luată armele şi s’a dusă în partea încătrău îşi aruncase căciul i, şi s’a dusă pănă a eşită afară din pădure, dâr nu s’a întâlnită cu nime; când era acuma eşită la largă, aude lătrată de câni, încâtă răsunau pădurile. Şi merge în partea aceea, adecă acolo dă de vânătorii împăratului verde. Prinde vorbă cu ei, le spune cine-i elă, ei îi spună cine suntă ei, şi totă povestescă împreună până ajunge la ei împăralulă verde, care încă era la vânată. Cum îlă vede împăratulă îndată gândesce, că trebue să fiă ună vitâză mare; deci îlfl îmbie să rămână pănă de*sâră cu ei la vânată. Dâră Urmă galbină răspunse: — Bucurosă aşă rămână, dâr uite. eu am plecată să mă Insoră. — Aşa? Zise împă-
ratulă, atunci fi pe pace, rămâi cu noi, că’ndesâră vei veni la curţile mele că şi eu am fete de măritată.
Şi a rămasă Urmă galbină la vânată totă <Ziuliţa, şi totă ce le eşiră în cale, numai elă vâna, că nici împăratul Q şi nici vânătorii lui nu nimereau, ori câtă îşi încordau arcurile şi puscile.
Săra l’a întrebată împăratulă, că de unde este?£r elă a răspunsă, că de aci din pădure. L’a mai întrebata împăratulă, că ală cui e? Dâr elă nu a voită să-i spună. Au mai povestită ei ce au povestită şi apoi a Zisă împăratulă: — Acum ia-ţi şi tu ceva din vânată şi pe mâne să vii la mine la amiaZI.— Din vânată nu mî-oiu lua nimică, că mai aflu eu ceva pănă acasă, dâr pe mâne la amâZI încă nu mă aştepta, că nu viu. —Nu? —Nu!
Acum şî-a gândită împăratulă: dâcă n’aşfi sci e& numai de câteva Z>le e dusă fata mea dela curte, aşă gândi că-i chiar ală ei, că prea sâmănă la vorbă şi la năravă, e dâcosă ca ea. Deci nu i-a mai Z!sâ nimică, ci s’au despărţită, împăratulă cu vânătorii lui s’au dusă la curţile lui, er Urmă galbină la bordeiulă din pădure, unde-lă aştepta mumă-sa.
A doua Z> Işî luă Urmă galbină armele şi merse la vânată, dâr în altă parte, nu în aceea unde se întâlnise cu împăratulă. Umblândă elă aşa prin pădure, a dată de nisce curţi mari, âr înaintea curţiloră era ună teu de lapte dulce. Şi s’a uitată Urmă galbenă bine la
curţi, să vâZă pe unde p6te omulă întră în ele şi — de ar fi vre-o primejdia — pe unde ar putâ o tuli la sănâ-tOsa; apoi păşi hotărîtfi şi apăsată pănă la pOrta cea mare care era de feră, şi bătu cu paloşulă în ea de trei ori. Atunci ună glasă din curţi a întrebată: Cine bate în pOrtă? Dâr elă n’a răspunsă nimică. După aceea a mai bătută cu paloşulă în pOrtă de trei ori, şi âr l’au întrebată cei din curţi, că cine bate? Dâr elă ârâ ft'a răspunsă nimică. După ce tăcură cei din curţi, a bătută, Urmă galbină a treia 6ră cu paloşulă de trei ori In porţî şi atunci numai văZu că se deschidă porţile şi ună smeu îşi scose capulă să vaZâ cine bate? Dâr Urmă galbină îi retezi capulă cu paloşulă şi îlă aruncă în tăulă celă de lapte dulce, şi âră bătu în părfă de trei ori cu paloşulă. AuZindă smeii cei din curţi bătaia în părtă, se minunară, că ce p6te să fiă, că streinulă totă bate in pârtă, şi ortaculă loră, care s’a dusă să-i deschidă, Wi mai vine. Atunci le plesni prin minte, că ce pdte fi pricina; deci strigară că de nime nu se temă, numai de Urmă galbină, dâră nu-i pârtă ddră corbii ochii şi ciârej^ picidrele pe aci! Deci năvăliră toţi asupra porţii^ numai mamonulă celă bătrână rămase în curţi, dâr care cum scotea capulă pe pârtă, Urmă galbină îndată îlă reteza şi îlă arunca în tău, pănă ce i-a omorîtă pe toţi.
(Va urma).
GAZETA TRANSILVANIEI
18*7.
Nr. 96.
444*4----
OurvaJtt la tţaraa de Viena
difi 13 Maftr st. a. 1887.
Rentă de aură 6°/0 . . . 10140 foktofo b% .- . 87.60 fmprumutulA ciilorA ferate ‘	iii&H ..................X50.&0
wAkbortibartai âtttfricti cfli-
_ 1-
9790
126 50
; loţtt fţţrate de nog.
(1-tiSk epitinungi) . . . Amortis&rtia datoriei căi-; Lpţtt, ferate de ostii ung.
,(2-a emisiune) .... âiattrtiăat-ett datoriei căi-. lord. ferate de ostii ung.
, (3-a emisiune) .... 115 25 rurale ungare . . 105.— - ftoiurl eu el. de sertare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Xi-
..................104.75
Bonuri ou dk de fşdrtâre 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vind ung................99.50
Impttntiirtuiti cu premiu
umg. ...................119.50
jLogijurile pentru regularea Traei şi Segedinului . 123 75 Rdnta de hărtiă austriaeă 81 40 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aur A austr. . . 112 — Losurile din 1860	. . . 135.75
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 878 —
Act. băncel de creditti ung. 284 25 Act. băncel de credită austr.279.90 Argintulfl —. — GalbinI
împărătesei ...............5 96
Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Bursa de
Cota oficială dela !
Renta română (5°„),	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/0)	.
'	»	»	(p°lo)	•
»	»	urban	(7°/„)	■
•	•	,	(6°/o)	.
*	*	»	(5°/0)	.
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	> Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a
Bueuresel,
Aprilie st. v. 1887.
Cump.	vend.
91 Va	92—
93s/i	94V*
88*/*	89 Va
34—	36-
105—	105 V/
88V.	89—
102V*	103—
95—	951/.
86—	86V.
500 Lei ——	
. . 15.25	15.75
iră. . 2.01	2.02
Cursuiu pieţei BraşovA
dir. 1	Maiu	st. n. 1887.		
Bancnote românesci .	. . .	, Cump. 8.62	Vând	1. 864
Argint ron}|mesc . . .	. •	. » 8.55	t	8.59
Napoieon-d’orî . . . .		. » 9.99	*	10.03
Lire turcesc!			. * 11.35	»	11.40
Imperiali			. . 10.35	»	10.40
Galbeni			. » 591	»	5.95
Scrisurile fonc. «Albina	» 6°/o	. > 101.—	»	102.--
n * n	5°/o	. „ 98.-	»	99.-
Ruble Rusesc! ....		. » 111.—	»	112.-
Discontulă . . .	»	7—10°/9 pe	ană.	
, . Noutăţi pentru sesonulu de vară!”
Tdifete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţiona la
Kovâsznai & Keresztesi
Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame
Braşovii (Piaţa mare.)
Unde a sosită de eurendă în mare alegere cele mai nouă materii liftă frent'ră rochii, fabricate indigene şi străine, Crepfl şi Cachemiru. •Mătâeăriă de Lyortă: Mftrveillieu, fade şi catifele negre precum şi în t6te culorile. Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Satinu de spălată, Ţoiţ Zepbier şi Oxfordurî.
Qhifonurl de Benedictu SchroJI, Şirtingu, iulett şi Gradl. Pân-tj^rii de bumbacă americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garniselî potrfVite, adecă: ftorî, pene, dentele şi ună bogată asortimentă de păngiicl Ăi culorile cele mai fine şi frumose. Celo mai nou „Jersey* Talii-Trico şi [j Gorsete In mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de :pie|p.şi de mătase. Asemenea totă felulă de denteie, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Mostre se trimită la cerere gratis şi franco.
c
c
:3
L_
co
CD
"O
*51
3
>
CC
■*-»
(O
O
Q.
% 9 a g rr* ^
iii
o >«s «3 a c
«3 ^
aj
E
rf
CU * o
p- d
d
£ §'
c/2
%«
II
a •+* P0
^■,<G
C
O d q. a 3 <v
o tr
eS
U H O
a
e .5 ’-S •-5 'w 0
O I •» eo J- o
^
• 33 33 Si C3
A	",
.O
O
>8S
«■<
•N
pfi
es
•PN
u
a>
►
)î3
a
<!8
• ®
C rţ3
13
&. s-
•£ “O O ©
£ «
ea ® *- 5;
«5 S
cu
§ £ c
tff"
W 3
V.
£/> 4)
■a
s ll
s a
o
£ S
O* -w
co
^ s
3-2
O §
e
£ ^ "5
o
3
Xi
Vi 5
al
.2 1
ca
o
3
-O
>es
X!
xG
-C
O
a
3
£ « V
£ C6
3 a
£ 'O
c
41
G- CB
ca ca
t, 2

l“H «rt
<D u
S >3 ©
° ■s -5 a s
O •= 5Q ;9 A

.2 g
tan.S
ea C
c9“
>
n
<u g
4)
E T-
•	4
C T3
3
— o>
G S
C
o>
G.
«a îjj
G CU 4
*"" u. O C
en b
3 ?
!/.■ a
a>
3
a>
3
— TT
.'H o
Z s G !fr
a a5
c
P <B ^ N Ci -a; OC b
(15
O Q. <3
C/J	rr
03
® X
.	05 Q5
© .b o "
©
CB T3 3 © CC O)
c = 3 O. O
£ c
«o .—
CB G
cr.
3
rC
>©
,M Cil
s 15
©
■a of ©
§ s
a cb
**- >ea « G-
c 3
c TJ
a _r 2
eB g ©
O :S -g
® ® -2. *o
-o <3
♦3 5? x -G S- 3 *© « * 2-S -<z R © © 2 a 'o
E ~ ® «= ~ 73 ® >b "3 -fi £ g-E Sta
3 3 05
a x, T5
Avisu.
3-3
De orece numai pănă la Sf. Mihaiu a. c. mai portu negoţulil meu, vendti tote mărfurile pe jume-tate preţiilu, multe şi sub aeestu preţu.
Pentru câtu mai numărdsă clientelă se rtfgă cu
t6tă stima	F> T WAGNER.
Mersulu trenunloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealili-Bttdlapest» şi pe linia Tefuşii-Aradtt-lSudapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
PVedeală-Bndapesta
Trenă
de
Tren accelerat	Trenii omnibuH
	—
—	—
—	—
—	—
—	—
. u_	4:16
	5.02
—	5 48
—	6.15
—	7.06
	8.52
—	9.19
; —	9131
! “4~	io. n
. —	10.57
—	11.19 11.31
—	11.52
—	12.31
, —	12,46
—	i.22
	2 18
—	2 48
—	2 56
—	3 64
—	4 51
—	5 28
—	5 56
6.03	—
6.21	—
—	—
—	—
—	—
7.14	—
7.43	—
—	—
—	—
8.22	—
8.48	—
—	—
—	—
9.13	—
9.18	10.55
10.38	1.23
12.20	3.24
2.15	10.05
—	2.15
8.00	6.05
Trenft
omnibuH
JBudapesta—Predealfi
Trenii j Tren de pers. ' accelerat
Trenii ( Trend Trend omnibus de omulbus I persone I
Bucurescl
PltlttH
Timişfi Braşovfl
Feldidra
Apatia
AgOstottfklvS
HomorodO
Haşfalen
.Wdţ4» .
Klisabetopole llsâiaşâ Copsa mică Blicăsasa Blaşiu
Teiaşft
'‘Aradft
Vipţulti de sus*
Ui6sa
Cieerde»
fihirisft
Apahida
dliţla	J
Nadeşdu
Qhirb$a
Aghirl^fi
Staaa
iHtriedbifr
rCfiatţa
fBnţia
Bratca
ttfiv
Mezd-Telegd
Fugyi^VAsârhely
Vărad-Veiinţe
Oradia-marc t Ladăny
saauok
■ttda-pasta
Viena
8 :44 8 51
9.14 9.51
it.OB (11.29 11.26 12 00 12.2^ 12.44 1.05 1.34 U6
2.09 2.30 3.01 3.08
3.14 3.5H
5.10 5;30
7.30
1.14
1.45
2.32
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
F ugyi-V âsârhely
Mezo-Telegd
R§v
Bratca
Bucla
Ciuda
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghirbfiu
Nedeşdu
(
8.00 8.36 9.0v 9.32 10.11 10.5 î 12 16 12.50 1.211 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.24
Nota: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile grâse.
Cluşin
Apahida
Okiriş
Cucerdea
Uiora
Vinţulfi de susti
Âiudâ
Teinşă
Crăciunelii
Blaşft
Micăsasa
Oopşa mie
MediaşA
Klisabetopole
âigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
BraşovA
TimişA
Predeală
BacurescI
11.10
7.40 1105 2 02 4.12
11.00 '119 12 30 1.01 106 1 13 1 20
1	41 2.(0
2	35 2.48 3.20
3	3$ 4.00 4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—
3.58
5.28
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
7.38
540
9.14 9.24 941
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 407
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40-
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.l6
7.06
7.46
8.25
9.15
«MP1»*» ALEXI Braşovă. Hărtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teiuşă- b adă-Budapesta				Budapesta- iradA-IeiuşA. !! . 	 '			
	j 'J'reufi	1 Tre i&	Trenii de		Trenfl de	| Trenfl	Trenfl
	. oînnifcns	omr.bus	peradne		pers6ne	de per-.6n«	omnibu
					11.10	12 10	
Teluşft Alba-Inlia	11.24	—	2.40	Viena			—
	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 12,52	—	4.22 4.50	fLHnok 1	11.20 4.10	12.41 5.45	
Orăştia Simeria (Piski)	1.01	—	5.18	AiadA	4.30	6.-	7.04
	2.03	—	5.47	Glogovaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniciea	3.23	—	7.02	Pauliş >	5.19	6.51	8 17
Iiia	3.55	—	7.28	Radna-! ipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4,25	—	h.11	Bârzova	6 28	7.55	—
Soborşin	5 3D	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5.o6	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	g. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniciea	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţtt	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	11 07	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok \	8 42	—	4 52 5.12 |	Şibotă	11.43	12.—	—
1	—	—		Vmţulă de josă	12 18	12.29	— -
Bndapesta			- !	8.20	Alba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	TelnşA	. 1 29	1.41	—
Ar»făRi«TîmIsf<6ra				Mmeria (Piski) Fetroşenft			
	' '1 Trenft	Trenfl de	TreDU		Trenii de	Trenfl	Trenfl
	onmibuf	persane	mixt		persdne	omnibtu	mixt
iradA	5.48		6.05	iimeria	11.25		2.42
Âradulă nou	o 19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25
Nămei-h-Săgh	6.44	—	6.58	Hat/gă	12.46	—	4 16
Vinga	7.16	—	7,29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Mercziialva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Tlmiştă**»	9.02	—	9.08	FetroşenM	3.37	—	7.12
✓ Timişdra-AradA				Petroşenft—Miuaeria (Piski)			
	Trenii de	Trend de !	Trenii		Trenfl	Trenfl	Trenii
	persdne	peradne	omnibna		de pers.	omnlbns	mixt
Timişdra	6.25		-j 5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifaiva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulfi nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17		1.53	—	10.31
Suplementu la ,, Gazeta Transilvaniei Nr, 97.
APELU
CĂTRÂ
ALEGETORII ROMANI!
- - —----
Suntu grele timpurile, la care amu ajunsu, grele pentru toţi, dar grele mai alesă pentru Românii din ţările coi-ănei ungare.
Suntii acum douăzeci de ani, când în urma unui răsboiu nenorocitu împărăţia s’a despicaţii în două şi o parte din ea s’a constituiţii ea regatu ungarii cu guvernă deosebiţii şi deosebită parlamentă, ni-s’au dată nouă Româniloră cele mai hotărîte ' asigurări, că nu vomă fi împedecaţi în lucrarea năstră culturală, că guvernulă şi diregătoriile ţării se voru folosi de puterea ce îi-s'a încredinţată spre a lesnî desvoltarea ndstră naţională.
S’au şi creată legi în acestu înţelesă.
însă nu numai că guvernul şi diregătoriile ţării nu li-s’au supusă acestora legi, nu numai că parlamentulă nu a trasă la răspundere pe guver-nulă , care nesocoti a legile, ci încetulă cu înce-tulă s’aă creată legi nouă, care staă în contrazicere atâtu cu făgăduinţele ce ni s’aă dată, câtă şi cu legile create dintru începută pentru asigurarea ndstră, şi mai alesă în timpul ă celoră din urmă doisprezece ani guvernulă chiară cu aprobarea parlamentului a lucrată fără de pregetare, ca să-’i scăţă pe Românii din vieţa publică a regatului ungară , să-’i anihileze, să înnăbuşescâ ori-şi-ce mişcare liberă în mijloculă loră.
Limba românăscă e* persecutată cu neîndurare pretutindenea în viăţa comună, şi puţinii Români, cari mai sântă suferiţi în diregătorii publice, sântă trataţi ca nisce trădători faţă cu ţăra, dăcâ nu voră să intre în vederile guvernului şi să facă servicii contra nămului loră.
Atâtă în virtutea usului de mai nainte, câtă şi a legiloru votate de parlamentă şi sancţionate de Cordnă, pe o mare întindere din ţără diregătoriile administrative şi judecătoriile s’au folosită şi sântă şi astăZ* datăre a se folosi faţă cu Românii de limba românăscă.
încetulă cu încetulă însă li-s’a impusă atâtă judecătoriloră, câtă şi diregătoriloră administrativi să se folosăscă şi faţă cu Românii de limba maghiară, şi după douăZeci de ani amu ajunsă atâtă de departe, încâtă de cele mai multe-orî Românulă nu mai păte să se înţelăgă cu cei-ce au să-’l judece în numele Majestăţii Sale şi limba maghiară e introdusă pană chiară şi la primăriile sateloră românescî, încâtă primarulă şi consilierii comunali nu potă să înţelegă cuprinsulă acteloru din archiva comunală.
Totă în virtutea legii la aşeZămintele de în-văţământă întreţinute din visteria comună în ţinuturi cu poporaţiune românăscă, Românii au să primăseă instrucţiunea în limba loră maternă. In locă de a se fi respectată însă legea acăsta, s’a impusă studiulă obligată ală lixnbei maghiare pănă chiar şi în şcălele sătesci ale Româniloră, încâtă şcălele, întreţinute de creştinii români, au fostă prefăcute în nisce aşeZăminte pentru res-pândirea limbei maghiare, şi copiii români, căs-nindu-se cu o limbă, care nu păte să între nici în capulă, nici în inima loră, îşi mistuescă tim-pulă lăsată de DumneZeu, ca să înveţe şi ei ceva.
Totă în virtutea legii bisericele românesc! amândouă au o posiţiune tare şi bine definită faţă cu guvernulă şi faţă cu diregătoriile ţării. Cu tăte aceste guvernulă vră să se folosăscă de organismulă nostru bisericescă pentru realisarea scopuriloră politice ce urmăresce, să tracteze pe căpeteniile năstre bisericesc! ca pe nisce agenţi ai săi, şi archiereii noştri, protopopii noştri, preoţii' noştri, învăţătorii noştri au pretutindenea în lucrarea loră culturală să se lupte cu puterea publică pentru susţinerea drepturiloră bisericii, încâtă partea cea mare din puterile năstre se con sumă în acăstă luptă de apărare.
Pentru-ca să pătă urma acăstă lucrare, contrară făgăduinţeloră ce ni-s’au dată, guvernulă avea trebuinţă de ămeni gata de a-’lă servi aşa. Astfelă încetulă cu încetulă Românii mai cu du-
rere pentru nămulă loră au fostă înlocuiţi în diregătoriile publice cu ămen! străini de noi, şi pe când fraţii noştri cu sciinţă de carte pribe-gescu, aici acasă interesele năstre suntă chivernisite forte adese-or! de nisce ămenî, cari nici cuvenita pregătire nu o au, nici ne înţelegă, nici ne eunoscă, nici ne voră binele.
După tăte aceste dările suntă din ană în ană mai grele, şi din ană în ană tot mai învederat ese la ivălă, că banii, pe cari îi plătimă, nu se întrebuinţăză spre folosul nostru materială, culturală si morală, nu se clieîtuescă, pentru-ca să ni-se facă lesniri în lucrarea năstră economică şi culturală, ci mare parte se risipescă pentru aşăZămintele de luxă ale concetăţeniloră noştri maghiari.
Nu păte să fie în ţările corănei ungare Română, care nu le scie, nu le vede, nu le simte tăte aceste, nu păte să fie Română cu durere pentru nămul lui şi pentru patria lui, care să nu fi ajunsu la convingerea, că trebue în interesulă nămului nostru în deosebi, şi în alu patriei năstre în genere să ne unimu cu toţii şi ,să ne pu-nemu în înţelegere cu ceilalţi concetăţeni nemulţumiţi ai noştri, pentru-ca, intrând împreună în lupta electorală ce în curândă se va porni, să trimitemă în parlamentă ămenî luminaţi şi inimoşi, care-i ceră guvernului socotălă pentru răua chivernisire a intereseloru ţării şi stăruie pentru îndreptarea releloru, de care suferimă.
Representanţii partidului naţională română, întruniţi în conferenţa convocată de comitetulă partidului aici ia Sibiiu, după discuţiunile urmate în Zile^e 7, 8 şi 9 Maiu st. n. a. c., au ajunsă cu tăte aceste la convingerea, câ interesele ţării şi ale Româniloră în deosebi ceră, ca alegătorii români să-şi impună cea mai hotă-rîtă reservă faţă cu luptele electorale, de care este agitată ţâra.
Câtă în deosebi pentru Românii din Ardălă, prin decretarea fără de concursulă loră a unirii Ardealului cu Ungaria, prin modulă, în care s’a realisată acăstă unire, şi prin excepţionala lege electorală, creată anume spre a-’i exclude pe ei din viăţa publică, li s’a luată chiară şi putinţa de a-’şî trimite representanţii în dieta Ungariei.
Eră câtă pentru Românii din statulă ungară în genere, e o cestiune de prudenţă patriotică, ca ei să nu între în o luptă, prin care să se expună la ruina morală şi materială, fără ca să pătă spera vre-o îndreptare.
Dreptulă de alegătoră, celă mai frumosă dintre tăte drepturile cetăţenescî, este ună dreptă câştigată cu preţulă jertfei de sânge şi de avere, pe care o aduce fiesce-care cetăţănă pentru susţinerea patriei comune.
Acela, căruia ’i-se cuvine acestă dreptă, păte se se folosăscă de elă aşa, cum vră, cum îlă povăţuiescă sentimentele şi convingerile lui.
Noi Românii din ţările corănei ungare însă, dăcă ne folosimă de acestă dreptă după cum ne povăţuiescă propriile năstre sentimente şi propriile năstre convingeri, atâtu din partea guvernului, câtu şi din partea unei însemnate părţi din concetăţenii noştri suntemă trataţi ca nisce trădători şi persecutaţi cu neîndurare în interesele năstre morale şi materiale.
Chiar la recunăscerea dreptului, la compunerea listeloră de alegători, aceia dintre noi, cari suntă sciuţi ca ămeni cu independenţă de carac-teră, au să susţie o luptă grea cu autorităţile publice, pentru-ca să-şi afirme dreptulă, pe când aceia, cari pară accesibili pentru influinţa guvernului, sunt puşi în liste chiar şi dăcă dreptulă loră ar fi discutabilă.
Dăcă cu tăte aceste listele de alegători cuprindă ună însemnată numără de ămenî independenţi, guvernulă constitue prin împărţirea cercurilorfr electorale colegiile de alegători astfel, ca ele să nu pătă resista faţă cu presiunea pu-
terii publice, ca glasulu Românului să fie înăbuşit.
Scimu, în sfîrşită, după esperienţele făcute în timpulu celoră din urmă două-Zeci de anî, ce va se Z^actulă alegerii elă însuşi.
Funcţionarii publici, aleşi şi numiţi anume în vederea alegeriloru, persecută fără de pregetare pe aceia, despre cari presupună, că ar pută să-i facă guvernului greutăţi la alegerile viităre, şi se folosescă de tătă puterea loră, ca prin a-meninţări şi promisiuni să înduplece pe ămenii mai slabi de ângeră a-i face guvernului serviţii de agenţi electorali. Şi cu câtă campania electorală se apropie, cu atâtu acăstă lucrare pentru violentarea consciinţeloră devine mai intensivă.
In ajunulă alegeriloră fiesce-care dintre noi trebue să simţă, că dreptul de alegătoră, acestă mare şi frumosă dreptă, în ţăra acăsta şi sub actualulu guvernu, este o nenorocire pentru Românulă, care îlu are, şi să pismuăscă pe cei ce suntă scutiţi de elă.
Căci grea e posiţiunea Românului, care stă scrisă în listele electorale. O întrăgă legiune de agenţi electorali năvălesce asupra lui, ca să-lă cumpere cu bani, să-lă ameţăscă cu băuturi, să-i si-luăscă consciinţa cu ameninţări şi presiuni, să-i stărcă votulă, şi nu e nimeni, care să-lă apere, încâtă în cele din urmă nu-i rămâne decâtă alternativa : ca ori să pângărăscă celă mai frumosă dintre drepturile sale, punendu-lă în vânZare ori lăsându să i se smulgă cu puterea, ori să-lă plă-tăscă fărte scumpă, dăcă face de elă întrebuinţarea cea bună.
Aşa ori aşa scumpă e plătită dreptulă acesta, scumpă pentru acela, care prin pângărirea lui se expune la batjocura fraţiloră săi, scumpă pentru acela, care, folosindu-se în tătă consciinţa de elă, este persecutată ani de Zile de-a rîndulă, dăr’ scumpă e plătită mai alesă pentru ţăra, care după fiesce-care campanie electorală rămâne de-moralisată, învrăjbită şi greu atinsă în starea ei materială.
Nu dăr’ din pornire duşmănăscă, ci din spi-rită de ordine şi din iubire cătră ţăra şi câtră nămulă loră, delegaţii trimişi de alegătorii români la conferenţa electorală a partidului naţională română au ajunsă la convingerea, că Românii nu trebue să între şi ei în o luptă atâtă de urîciăsâ şi atâtă de tristă în conseeuenţele ei, cum este lupta electorală pentru dieta ungară, mai alesă acum, când alegerile se facă pentru ună period ă de cinci ani.
Dăr’ tocmai pentru-că nu din pornire duşmănăscă şi-a alesă acăstă atitudine reservată, acolo unde alegătorii români potu să-şi dee votulă în totă libertatea, fârâ-ca să între în luptă cu vre-ună altă partidă şi fâră-ca să se expună la per-secuţiuni excepţionale, partidulă naţională va pută să-şi pună candidaţii şi să cără votulă alegăto-riloră români.
Povăţuită de aceste sentimente, conferenţa partidului a primită în unanimitate următărea resoluţiune:
1.	A susţinea şi mai departe programa a-doptată la 1881 şi respective 1884, cu ună mică adausă la punctulă 7, în care se Zice câ — „Partida naţională va lupta contra tuturora ten-denţeloru de maghiarisare, manifestate din partea organeloră statului,“ aci adăugând: „său fie din orî-care altă parteacestă adausă referin-du-se mai vîrtcsă la noua apariţiune, la forţările de maghiarisare prin reuniuni maghiare.
2.	A susţină politica de resistenţă pasivă în modă absolută pentru Românii din Transilvania.
3.	Cu privinţă la Românii din părţile un-guresci-bânăţene conferenţa enunţă şi pentru acele părţi abstinenţa dela alegeri şi chiară dela mişcările electorale pentru dietă, autorisândă comitetulă centrală, ca dintre acele puţine cercuri electorale din părţile ungurene şi bănăţene, în
Garf interesele programei şi respective ale partidei n<5stre cerii admiterea de candidaturi şi alegeri de partida n6stră, la iniţiativa acelora, în înţelegere cu comitetulu contralu, se p6tă face excepţiune.
4. Acostă atitudine recomandată de confe-renţă poporului românu şi cu motivele ei exactă şi specialii expuse şi explicate printr’ună memoriu în numele acestei conferenţe prin mijlocirea unei deputaţiuni să se aducă la prâînalta cunoscinţă a Cordnei, în scopul ii de a fi apre-ţiată cum merită ea, dâr nu cum o denunţă contrarii.
Acesta e voinţa liberă exprimată a alegeto-rilorii români din Transilvania, Ungaria şi Banatu.
Resoluţiunea acesta e o reservă sărbătorâscă contra legiloră create fără de Români asupra in-tereseloră românesci, contra modului, în care actualulu guvernă execută legile, contra abusu-riloră ce se facă şi se tolerâză la alegeri şi contra modului, în care parlamentulă ungară îşi exercită dreptulă de control ă faţă cu puterea executivă, e însă mai pre susu de t6te exprimarea sentimenteloră unui elementă de ordine, care nu vrâ să între în o luptă purtată cu cele mai condamnabile arme.
Comitetulă însărcinată cu executarea hotă-rîriloru conferenţei face deci apelă la iubirea de ordine, la rîvna patriotică şi la sentimentulă de moralitate ală alegătoriloră români şi-’i invită cu frăţâscă stăruinţă să se unâscă cu toţii spre a
Sibiiu, în 14 Maiu st. n. 1887.
respinge ori-şi-ce presiune, orî-şi-ce tentativă de a le silui conseiinţa şi să nu-’şi dee votulă de câtă atunci şi acolo, cândă şi unde potă să-'lă exprime în t6tă libertatea.
Se voră face atâtă din partea autorităţiloră publice, câtă şi din partea agenţiloră electorali ai partideloră oposiţionale felă de telă de încercări spre a sili pe alegătorii români să ia parte la campania electorală. S’a ivită în trecută chiară plângerea, că <5meni pacinici au fostă duşi chiară între baionete la urna electorală. Comitetulă invită deci pe toţi Românii cu inima curată să privegliieze şi să aducă la cunoscinţă lui, cine. Unde şi îll ce felu a siluită orî s’a încercată să siluâscă consciinţele alegătoriloră români, pen-tru-ca, adunândă dosarulă nelegiuiriloră comise în actuala campania electorală, Comitetulă în memorandulă ce este însărcinată a-’i presenta Majestăţii Sale părintescului nostru Monarchă să păta dovedi cu acte, că sub actualulă guvernă Românului nu ’i-se lasă nici chiară dreptulă de a se folosi numai atunci, cândă vrea, şi numai aşa, cum vră elă, de dreptulă lui.
Hotărîrile conferenţei suntă clare, respieate.
Aderenţii partidului naţională română au să-’şi dea votulă numai pentru candidaţii designaţi în înţelegere cu comitetulu centrală electorală ală pertidului; n’au însă se spriginăscă cu voturile loră pre vre-ună altă partidă oposiţio-nală şi cu atâtă mai puţină pe partidulă guvernamentală. Şi de6re-ce s’a întâmplată, că ale-
gătorii români au fostă înşelaţi de candidaţi, cari li s’au presentată cu programă naţională română şi caii în adevără representau fie pe partidulă guvernamentală, fie vre-ună altă partidă, din oposiţiune, aderenţii partidului naţională română suntă învitaţi a nu spriginf decâtă pe candidaţii, pe caii îi va recomanda subscrisulă Comitetă centrală electorală, remânândă în reservă faţă cu ori-şi-carl alţi candidaţi, chiar şi dâcă ei s’aru pretinde aderenţi ai programului naţională română. Adevăraţii aderenţi ai acestui programă, aceia, caii voru să fie spriginiţl de partidă şi să îlă represente în dietă, îşi voră pune candidatura, în virtutea hotăririi luate de con-ferenţă, numai cu scirea şi autorisarea Comitetului centrală ală partidului.
Suntă grele timpurile, la cari amă ajunsă, dâr partidulă naţională română nu îi chiamă la luptă pe Români, ci mai vârtosă îi îndâmnă să-’şî păstreze puterile: să-şi dea fiesce-care votulă cândă p6te să-lă esprime în t6tă libertatea şi după-cum îlă povăţuiescă propriele lui convingeri, şi fiesce-care, dâcă voiesce să nu fie hulită de fraţii lui, să apere OllOrea Iiumellli româ-nescă, respingândă cu indignaţiune pe aceia, cari voră să-i cumpere votulă ori să i-’lă stdrcă cu puterea; bărbată şi omă cu virtute să fie totă Românulă cu dreptă de alegătoră, pentru ca atâtă adversarii, câtă şi bine-voitorii noştri să simţă, câ nu suntemă numai statornici, ci tot-odată şi tari în voinţa ndstră.
Pentru comitetulu centrală electorală ală partidului naţională română:
Cfeorgiu Baritiu,
preşedinte*
Ioan Slavici,
secretară.
Tipografia ALEXI, Braşovă.