RKDACrilJKEA ŞI AimiMSTMŢIIIKEA: BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETAK IESE ÎN FIECARE ţ)I. fe unfl ana 12 fior., pe ş6sc luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, Bomânia şl străinătate: Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr„, pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIUIDIIUII: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. penttu fiecare peWkare Sorltarl nefranoats nu aa prtmaaau. — ■anuaarlpta aa ae ratrialti. Ni' 96 a Sâmbătă, 2 (14) Maiu. Braşovtl, 1 Maiu 1887. Dâcă este să apreciărau importanţa votului ultimei conferenţe generale a alegătorilorti români din Transilvania şi Ungaria faţă cu adversarii poporului nostru, trebue să ne aducemă aminte de următârele cuvinte pronunţate de câtră raportorului comisiunei de 30: „Ce vrfemu noi? Voimă ca în patria nâstră care este tocmai aşa a nâstră ca şi a celorlalte popâre, ce locuiescu întrînsa, noi cele trei mi-Îi6ne de Români, cari ne împlinimu t6te dato-rinţele cătră dânsa, să ne eluptămă tâte drepturile precum şi putinţa de a ne afirma ca factorii politicii în stătu, adecă ca o individualitate română naţională de dreptu publicu, de care să se ţină sâmă şi atunci, când e vorba de beneficii, nu numai de sarcini publice“. Decisiunile conferinţei trecute a alegători lorii români din aceste ţări şi unanimitatea cu care s’au luată, nu însâmnă nimicii mai multă nici mai puţină, decâtă o afirmare categorică a voinţei, ce isvoresce din consciinţa poporului română, de a face să se respecteze individualilatea sa naţională în acestă stată. Ori câtă s’ar preface că nu audă şi nu vădă, adversarii noştri trebue să recunâscă puterea ce-o are manifestaţiunea acâsta tocmai în momentele de faţă, când ei se silescă a face pe lume să crâ(Jă, că popârele din întru sunt mul-ţămite şi că nimică nu mai turbură desvol-tarea liniştită şi pacînică a ţeriloră corânei s-lui Ştefană. Dâr — (Jică Unguriii — nu ne d6re pe noi capulă de pasivitatea vdstră; ori ce veţi hotărî voi, noi totă vomă face ceea ce ne va plăeâ, căci d6ră de aceea suntemă stăpâni absoluţi peste acestă stată! La acâsta le vomă răspunde: Pâte fi, să sciţi însă, că nici pe noi nu ne dâre capulă de fantasmagoriile vdstre unguresc! şi dâcă ne veţi asupri şi prigoni mai departe cum vă dă mâna, ne vomă apăra şi noi din parte ne cum vomă pută, I 6* urma va alege, că 6re scopurile vdstre uto-i pice, ori apărarea nâstră drâptă şi leală are mai multe şanse de a eşi învingătâre. Ameninţaţi în esistenţa nâstră, ca elementu ' românescă, vremu să ue împlinimă datoria cătră noi înşine, cătră patriă şi tronă şi aşteptămă cu încredere verdictulă timpiloru viitori. Puţină ne importă în critica stare în care ne j aflămă de presentă, ceea ce credă Ungurii dela putere despre noi. Ei ne-au dată destule doveiji că la tâte se gândescă, numai la binele neamului nostru nu. De aceea scimă cum stămă cu ei, scimă ce avemă să aşteptămă dela dânşii şi în-zadară se ostenescă foile maghiare de a ne convinge, că interesulă nostru, ală celoră asupriţi şi prigoniţi, ar pretinde să dămă mâna cu ei şi să le ajutămă să ne distrugă şi sugrume mai curându limba şi naţionalitatea. Se mai mângâie Ungurii — şi aici înţele-gemă şi pe cei din oposiţiune — cu aceea, că noi Românii din acâstă monarchiă suntemă a(}i iso-laţi, că din acâstă causă nu putemu dobândi nimică şi nici memoriulă ce voimă să-lu aşternemă tronului nu ne va ajuta nimică. La acâsta le răspundemă, că era ună timpă când şi ei au fostă isolaţi, dâr au venită şi împrejurări şi timpuri, cari le-au ajutată să dobân-dâscă ceea ce stăpânescă a«Ji atâtă de rău. Cine le garantâză, că vomă remânâ tocmai noi întot-(lâuna isolaţi? înainte de a vorbi de isolarea nâstră, Ungurii, dâcă ară fi mai prevăzători, ară trebui să se uite împrejurulă loru şi să esamineze o-dată seriosă câţi adevăraţi amici mai au ei în monarchiă şi afară de monarchiă; ară trebui să Calculeze, dâcă nu cumva se apropiă timpulă când ei voră fi mai isolaţi ehiar decâtă noi astăcjî. Să nu ne vorbâscă de aristocraţia, poftele loru aristocratice i-au costată pe Unguri multă şi pâte că le voră aduce ruinulă loru totală morală şi materială. Dâr spună-ne unde stă scrisă, că ună poporă atâtă de numărosă şi vânjosă, ca celă română, trebue acum neapărată să se desbrace de individualitatea sa şi de tâte drepturile sale pentru că n’are aristrocraţiă ? S’ar cădâ ca adversarii noştri, după ce nu vreau să recunâscă nicidecum dreptulă nostru de a esista şi de a ne desvolta ca Români în acestă stată, să fiă celă puţină faţă cu aceia, cari s’au luptată în fruntea loră ca să le recâştige drepturile, cu respectulă cuvenită şi, după ce nu nâgă, că noi formămă o massă etnică de poporă cu altă limbă, să-şi aducă aminte, că Deak, care a condusă aristocraţia loru la isbândile aniloră 1867—8, a (Jisu, că poporulă, care renunţă de bună voiă la drepturile sale şi se paraliseză ast-felă pe sine însuşi, paralisată şi pierdută va fi în vecii veciloră. însemnătatea votului conferenţei nâstre cul-minâză tocmai în hotărîrea nâstră firmă de a susţină în unire şi cu tăria individualitatea nâstră între marginile acestui stată, reclamândă mereu drepturile nâstre naţionale neprescriptibile. Pâte să ne compătimâscâ Ungurii pentru acâsta, dâr îi asigurămă, că mai multă îi com-pătimimă noi pe ei, când vedemu, că facă încercări ridicule de a se opune spiritului timpului şi nisuinţeloră de cultură şi libertate, cari au sfărîmată alte piedeci, nu cele ce li le potu pune în cale aristocraticii fii ai lui Arpad! Jubileulu lui George Bariţft în Sibiiu. Sibiiu, 29 Aprilie 1887. Vineri sera sosindă în Sibiiu şi mergendă cu mai mulţi prieteni într’o grădină publică, acolo la o masă mare rotundă s'a adusă vorba de ună banchetă, unii îi Ziceau «masă comună/ ce avea să se arangeze Duminecă, a doua după deschiderea conferinţei. Ună tânără veni la mine cu o listă şi mă întrebă, decă voescă să iau şi eu parte la acestă banchetă. Ce felă ce bancheta ? îlă întrebai eu. — Apoi nu sciţi, că Duminecă e jubileulă d-lui George Bariţă? îmi Zise elă. Rămăsei cu totulă surprinsă şi m’adresai îndată la comesenii mei să-mi esplice, cum se face acestă lucru, căci eu şi cu trei colegi ai mei, delegaţi din cercurile electorale ale comitatului Braşovă, abia acum sosiţi din Braşovă, nu scimă nimică despre acâsta. Erau de faţă delegaţi din Deva, Abrudă, Alba-Iulia etc. şi dănşii toţi asigurau, că pănă în momentulă acela n’au sciută nimică despre jubileu. Toţi ne miramă şi ne esprimamă părerea de rău, că nu s’a făcută cunoscută din vreme şi în tâte părţile o asemenea serbare, care nu era numai o afacere particulară a Sibiiului, ci ne privea pe noi pe toţi, deârece d. Bariţă nu are merite numai pentru Sibiu, ci pentru cultura Româniloră în genere. Lucrulă era însă hotârîtă să se facă, cum s’a făcută, şi aşa după o şedinţă lungă în sînulă comisiunei m’am grăbită să mergă în sala cea mare a „reuniuni-orău, unde avea să se dea banchetulă şi să decurgă festivitatea jubileului. Serbarea însă-şî culmina în pre darea unui albumă şi a două daruri venerabilului literâtă şi publicistă. Albumulă s’a plăsmuită erăşi numai ca în grabă şi arangiatorii n’au avută grija a-lă face să circule în tâte părţile intre Români, cari cu toţii ară fi dorită să’şi arate recunoscinţa, pentru ună bărbată cu atâtea merite, baremi prin subscrierea numelui loră în albumă, dăeă nu putâu altfelă. Albumulă cuprinde o a-dresă de câteva rînduri, care nu corespunde cu însemnătatea festivităţii, căci într’însa e pră puţină Z'sO în ce privesce meritele jubilantelui şi prâ multă în ce privesee participarea generală a Româniloră la serbare, ceea ce am fi dorită să fiă şi ar fi şi fostă, dâcă arangiatorii, cari pretindă că au fostă „însărcinaţi din partea tutu- rora», n’ară fi lucrată aşa, ca cei mai mulţi, chiar, din cei cari au luată parte la banchetă, să au scie ce se petrece pănă în momentulă celă din.urmă- *:ţ Intrândă în sală, vătjui adunaţi ună frumpsă - şi mare numără de bărbaţi, peste 130, între cari cei mai mulţi delegaţi de ai conferenţei. SosinjJă şi d. O. Ba-riţu, încunjurată de număroşi amici, a fostft primită pu însufleţite strigări de „să trăiască*. îndată s’a formată ună cercă mare stândă toţi în piciâre şi înăihfdet’ jilbi-lantelui păşi d-lă Dr. Vasiliu Lucdciu, care cii o v$ce puternică şi modulată după ţâţe regulele elocenţpj ţLn-dresâ următorulă frumosă discursă: } * „ Ilustre Domnule /“ " * ,Din ocasiunea jubileului de 60 de ani ai activităţii Tale pe terenulă culturii nâstre naţionale, venimă cu stima, cu încrederea, cu însufleţirea immii! .române, să Te felicitămă. ... ■ ■>" »Se (Jice în cartea vieţii: tQui peri^erdvHSisijue in finem, hic salvus eritu. Este acâsta o sentinţă ca $i-nuna succesorului, ca meritulă virtuţii ce singură feri-cesce viâţa. Constanţă în virtute, între marile şi multele tentaţiuni ale vieţii în mijloculâ greleloră şi periculâse-loră valuri ale sorţii, — în mijloculă câmpului de o luptă inegaiă suntă Zestrea cea mai preţiâsă, cu care a putută împodobi Creatoruiă inima unui omă. »Aşa judecă tâtă mintea cultă. Şi când acestă talismană de vîrtute trece • presto marginile egoismului personală ale familiei, [ale consftn-geniloră, şi îmbrăţişâză ca pe ună ideală omenimea tâtă, şi ca pe ună scopă mai specificată, pe ună- poporă In-tregă, — care trăiesce duiosă de progresă, de cultură, de civilisaţiune şi de fericire; — oh! atunci elă apare în strălucire de ratje nouă, ce te încântă, te atragă* I# deobligă, te cucerescă ! Ilustre Domnule! Acâstă condiţiune a virtuţii apreţiază astăcjl în viâţa Ta naţiunea română! Cincizeci de ani! Sacrificai cu muncă neîntreruptă, cu ună spirită de abnegaţiuop, cu o vîrtute adevărată română, care nu scie de tran-sacţiune cu contrarulă ei, o minte genială, comunic^ă tâtă naţiunii Tale, o inimă înflăcărată tâtă pentru binele^ progresulă şi gloria naţiunii sale, credă, că justifică jpp deplină presenţa nâstră înaintea Ta, Ilustre Domnule I «Inceputulă activităţii Tale pe terenulă vieţii nâstrşţ. culturale-naţionale e o metă, care semnâzâ o epocă in viâţa nâstră, a Româniloră; şi astăZh când a decursă ună jumătate secolă dela acelă începută fericită eu mândriă căutămă la timpulă trecută, căci ^resultaiple. jertfeloră spiritului Tău depuse pe altarulă culturii jn&*\ ţionale române aZl suntă şi ale nâstre, proprietate a tuturora, care prin Tine mai întâiu deşteptaţi la .mipti^ inimă şi literatură*, apoi conduşi la lupta npl^lft, a «Gazetei» .şi ârăşi întăriţi prin valorâsa conducere^ a ,Observatorului*, susţinuţi prin sprijinulă bprţ>ă£' tescă ală «Transilvaniei*, încuragiaţl, însufleţiţi, prin., nenumărate «Discursuri*, «Promemorii», «Diaeţ* taţiuni* amQ ajunsQ să vedemO compusă prin/ istoria filosofică a naţiunii nâstre, depusă în .nemurito-^ rulă Jemo rială*. , • „Nu potă să stau aici pentru enumărarea tuturoră meriteioră Tale pe terenulă literaturei, a culturei nâsttş c naţionale, dâr nici aceea nu poţă retăeea, că totă cp , avemă pe acestă terenă de 50 de ani încâcş, sâu dala; Tine, sâu prin Tine, sâu prin conlucrarea Ta îlă avemă*. „Fii mândru, Ilustre Domnule, de fiii naţiunei Tale 1_ Românimea tâtă Te cunâsce şi Te recunâsce, colo Te-au scrisă în „Albulă imortaliloră“ Academiei române, aici a depusă în mânile Tale înţelepte conducerea celoră mai delicate întreprinderi ale sare, prietenii de o etşte Ip , iubescă, bărbaţii Te salută cu entusiasmă, eşti mpdelulţL. , tinerimii, auioruiă familiei, exemplarulă cetăţeniloi?Q..:-T-.; • Şi când unu poporă aşa şcie să stimeze pe aptebiptătorji; ? causeloră sale culturale, cea mai frumâsă răsplată a. este, când vede, că n’a lucrată îndeşertă. . ,. ;,ţ „Amă dorită însă să dămă o modestă, manifestare ţiune a acestoră simţăminte ale nâstre, prâdâqdp’Ţţ ţ atestă ,,Album“, oferindu’ŢI acâstă „peană*4,«puni$pdţi’,J.I.v la disposiţiune acestă libelă modestă. „In acestă „Albumu vei afla înscrise numele acelpîă Nr. 96.____________________GAZETA TRANSILVANIEI. Români, a cftrortt inimă palpită de stimă adâncă şi de aderenţă sinceră cătră Tine, Ilustre D-le, şi cari îţi spună, că toţi Românii apreţiâză activitatea Ta culturală-naţio-nalft română. „Acâstfi peană a damelorO române din Budapesta y Iţi dovedesce, că femeea română e la postula sân, când e vorba de estimarea şi recun6scerea meritelora adevărate pe terenulă culturalâ-naţionalO. „Apoi acesta libela conţine resultatula modela ala unei colecte, care Ţi’la punema la disposiţiune, cu ru-gare, ca In timpula câta Iţi va da Dumnezeu să petreci Intre noi să publici resultatula cercetări lorii istorice, pe cari le-ai făcuttt pănă acum pentru luminarea faselorO desvoltării vieţii nâstre naţionale. „Şi acum, Ilustre Domnule, predându’Ţi acestea în numele Intrescrişilora şi a damelorO române din Budapesta, Iţi dorimO cu unO sufleta şi cu o inimă, ca Dumnezeu intru mulţi, fericiţi ani să Te trăâscă!“. D-ltt Dr. Lucaciu, după rostirea acestei vorbiri, a tmânata d-lui G. Bariţâ albumula şi o penă de aurâ oferită din partea damelorO române din Budapesta. Al-bumulâ conţine următârea adresă: „SuntO mari progresele realisate de naţiune în tim-pulft celorO din urmă 50 de ani, pe care ’i-ai petrecuta iucrindO fără p/egetare pentru propagarea culturei, Dumn«4eu s'a Indurata a’Ţl face parte de viâţă îndelungată şi de o inimă rămasă şi acum la bătrâneţe tlnărâ, ca să veZI aceste progrese şi să Te bucuri în t6tâ conştiinţa de ele, mângăerea acâsta, răsplata acăsta e mai pre susO de t6te. „Dă-ne cu t6te aceste voiă să esprimămO şi sentimentele de recunoscinţă, pe cari le-ai deşteptată In inimile acelora ce Te-au văZutO lucrăndO şi s’au împărtăşită de folâsele lucrării ce ai săvirşitâ. „Românii toţi tmpărtăşescâ aceste simţăminte, toţi cunoscO şi admiră zelulâ şi abnegaţiunea, cu care ai lucrata timptt de */i secoltt şi toţi aştăptă cu nerăbdare, ca şi râdele pănă acuma necunoscute ale acestei lucrări să ajungă câtâ mai curânda a fi proprietate comună, pentru ca toţi să se folosâscă de ele, toţi să se împăr-tâşâscă de lumina ce reverşl în mijlocuia nostru. „In virtutea acestei impulsiunl generale, Românii din t6te părţile patriei nâstre ne-au însărcinata, ca în numele lora In deosebi, şi aia RomânilorO în genere, să ’ŢI facemâ rugarea, ca să aduni la una loca şi să dai câta mai curândâ publicităţii scrierile, pe care le ai gata. „Aceşti Români suntă: „(Urmâzft numele).« Inscripţia pe până de aurâ este următârea: „Ilustrului scriitorO George Bariţâ. Românele din Budapesta. 1884—1887.“ D*la Oeorge Bariţu a răspunsa plina de emoţiune şi cu lacrimi In ochi, prin următorula discursC: „Mare este onârea, multa însemnătora este dăruia, de care D-V6stre binevoiţi a’mî face astăcjiî parte în nu inele RomânilorO, In numele acestui poporO, care din causa urgiei cftZute asupra lui nu pâte să aibă nici o le’« Susţină pasivitatea, conferinţa omânâ din Sibiiu coritribue . numai a se susţinâ stările de pănă acuma, contra cărora ei proteslâză mai tare. Ajută-ţî şi DumneZeu îţi va ajuta; asta Românii nu o facO şi se supără pe alţii. Asta nu-i logică, asta e nimica. Ei nu bagă de sâmă, că cei mai mari aderenţi ai guvernului, de a căruia abusurî facO amintire, suntO tocmai pasivişţii români, sunta raZemulO cela mai tare alO partidei guvernului, cari nu numai că sporescâ voturile majorităţii, dâr ajută să ajungă cei mai fideli mameluci în cameră, cari în altă p-rte nicăirl nu capătă mandata. Aşa e, guvernulO se pâte numai bucura de decisiunea conferinţei din Sibiiu, care îi asigură 10 seu 20 de man* daturi »liberale« — pentru bani. Dâcă acesta este scopulâ d-lorO din Sibiiu, ei l’au ajunsQ, âr dâcă cu passivitatea lor au voita cuiva să-i strice \ Nr. 96. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. n’au stricata nimănui, debrece passivitatea română este cea mai nevinovată politică de pe lume. Decă amO judeca numai din puncta de vedere maghiara naţionala, ara trebui să ne bucurămO de atitudinea quietistică (hodinită) a ' Românilora, prin care se condamnă pe ei înşişi la impotenţă şi dau pe alegătorii lord pe mâna acestora Maghiari, cari le promită mai multa. Acesta cu ajutorula guvernului se p6te întot-dăuna şi fişpanii cunosca modalitatea. Românii îşi vândă drepturile politice şi guvernula ungurescfi ie cumpără dela ei; aoă.sta este însemnătatea practică a passi-vităţii. Ore să le placă acesta celoră întruniţi in Săbii ia ? Omulă este înclinată de a admite acesta, aşa de multă se contrarieză procederea lorQ cu mintea senătdsâ. Croaţii, Sârbii, Slovacii, Saşii, toţi trimită depuţaţî în parlamentă, ee-i dreptă, aceştia suntă mai cu semă în partida guvernului, unde poiă să facă trafică cu miniştrii De altmintrelea, afară de doi: Mihaly şi Truţa, (Der Babeşă şi Dedă? — Red. ,,Gaz.‘\) ceialalţ! deputaţi români, cari au fostă aleşi în Ungaria, au fostă toţi în aceeaşi tabără, şi aşa e verisimilă, că decă Români» ardeleni ară sta în activitate şi ară trimite deputaţi la Budapesta, şi pe aceştia i-ai vede numai acolo, unde stau biele cu carnea. Nu credă prin urmare, eă ară atinge ună interesă ală nostru oposiţională, fiă Românii passiviştî ori activişti. Dăr interesulă politică este forte multă atinsă de cestiunea, dăcă patriotismulă Româniloră este său nu documentată prin aceea, că recunoscă unitatea naţiunei şi constituţiunea, luăndă parte la vieţa publică şi la le gislaţiune. Passivitatea este schismă; este negarea Ungariei şi a uniunei, nu atâtă pe faţă câtă în ascunsă. Lealitatea afectată fată cu Domnitorulă nu pote schimba nimică în acăsta; sub mantaua largă a regelui se potă ascunde multe feluri de sentimente. Şi noi, ceri dorimă pace.1, frăţietatea'şi mulţumirea popbreloră, şi cari simţimă asuprirea guvernului actuală, răutatea lui, corupţiunea şi abusurile lui Ia alegeri, ca Maghiari tocmai aşa, ca şi compatrioţii noştri români, noi putemă numai să regretămă passivitatea pentru aceea, pentru că pe când o parte măresce numai-năcasuriie şi întăresc guvernulă, de altă parte aţîţâ pe Români la ură în contra Maghiariloră. Acăsta este politica urei, care nu folosesee nici unuia din noi, der mai multă îi strică părţei celei mai slabe, Româniloră, decâtă nouă. Noi mergemă înainte mână în mână cu poporele Ungariei, legaţi cu o sorte comună. Dăcă Românii nu vină cu noi, ci rămână în* dărătă, ei voră ave să simţă paguba mai multă ca noi. Regretămă într’adevără passivitatea, dăr numai din punctă de vedere mai înaltă politică şi constituţională, debrece vedemă necesitatea alianţei între Maghiari şi Români şi a apărărei libertăţii comune, acesta este la timpă, nu insă retragerea şi aţiţaiea la ură şi la luptă de rassâ, er tărârnulă comună politică este constituţiunea comună, altulâ nu este şt aici nici nu va fi. Passivitatea este o înfundătură, din care Românii trebue să se în-tbrcă mai curândă seu mai târdiu, din punctă de vedere de partidă conclusele sibiiene suntă cu privire la noi câtă se pote de indiferente, pentru că abia atingă cercurile oposiţiunei moderate. Intr’aceea noi întotdeuna su-punemă punelulă de vedere ală partidei interesului comună. Acăsta este nota nostrâ caracteristică. Se înşălă Românii multă, dăcă credă că îşi voră a-ajunge vre-ună scopu cu passivitatea. Ce felă de scop ? La acesta nu aşteptămă ună răspunsă sinceră. Dăr cumcă iucrulă nu pbie duce la nici ună scopu e pe deplină sigură. De geaba se provocă ei la passivitatea Ce-hiloră şi Maghiariloră. Noi amă avută o basă de drept constituţională pentru ea şi în câtva au avut’o şi Cehii, dăr noi amă pus’o la cale, că Ungaria n’a fostă nici decum representată în Reichsrath, pe când în mânia passivităţii române deputaţii cercuriloră electorale de sudă şedă toţi în dieta ungară. Acăsta este o grozavă deosebire şi cu noi au ţinură in passivitate şi alţii, Românii însă în privinţa acesta suntă cu lotulă isolaţî. Ce privesce pe Cehi, ei suntă destulă de tenaci, suntă şi mulţi, poporă bogată şi cultă, care are o aristocraţia puternică, totuşi sfirşilulă ă fostă, că au părăsită pasivitatea şi au intrată în Reichsrat, unde uniţi cu alte partide facă politica. Dăr ori câtă de sinceră amă regreta său condamna conclusele conferenţei din Sibiiu, susţinerea passivităţii şi lăţirea ei asupra comitateloră unguresc!, nu ne vomă supăra nici de cum pentru ea. Nu vedemă ameninţată prin passivitate nici patria, nici constituţiunea, nici Ma-ghiarimea, ci vedemă numai sacrificate interesele române şi întărită guvernulă. Ce privesce înuă guvernulă, acesta va cădă şi aşa nu peste multă, decă nu la alegeri, a-tuncl după alegeri, pentrucă s’a usată şi nu mai birue cu situaţiunea politică. Era lui Tisza e pe sfîrşite, spe-rănaă că va urma după ea o eră mai bună." SOIRILE PILEI. Deputatulă Horvath a interpelată pe ministrulă de interne ungurescO, dăcă scie despre mcendiurile întâmplate în diferite oraşe şi comune ale ţării, ce măsuri a luată pentru momentana uşurare a miseriei, etc. Ministrulă lisza răspunse, că Eperieşulă, Careii mari şi Trâţ-câulă au primită ajutbre din fondulă de ajutorare ce-i stă ministerului de interne la disposiţiune, ăr dela M. Sa a primită Eperieşulă 10,000 fl., Trăţeăulă 500 fl., şi va primi şi Careii mari. — De observată e, că ministrulă ungurescă n’a găsită cu cale să amintescă de comunele românesc!, Galaţi şi Ciugudă, şi prin urmare de sigură că nici ajutoră dela minisleră n’au primită, deşi s’ar fi dată totă din bani românescl. Singură societatea a luată măsuri de a alina miseria sârmaniloră GălăţenI şi Ciugudenî. —x— Biuroulă de corespondenţă telegrafică din Pesta lasă multă de dorită. Pe când nl-a telegrafiată erl, că „se vorbesce" despre o remaniare în cabinetulă română, a-cesta se remaniase deja şi decretulă se subscrisese de regele. Etă noulă mtnisteră: D. I. C. Brătianu, preşedinte ală consiliului, fără portofoliu. D. generală Badu-Mihaiu, ministru de interne; D. P. S. Aurelianu, ministru ală lucrâriloră publice; D. V. Georgiană, ministru de instrucţiă şi culte; D. C. -Plăcu, ministru de finance. D. Eug. Stătescu, ministru de justiţia. D. Ferichide, ministru de esterne; D. generală Angelescu, ministru de răsboiu. —x— In afacerea monumenteloru de artă, ministrulă ungurescă de instrucţiune a făcută atente, pnntr’ună cer-culară, autorităţile, ea să considere ca o datoriă a loră a anunţa monumentele de artă descoperite şi acestea, socotindu-se din diua anunţărei, a le lăsa 30 de 4'le neatinse, ca ministeriulă să pbtă face paşii necesari pentru păstrarea loră. Prilejă Ia acăsta a dată împrejurarea, că la dărîmarea bisericei refor. din Tiszakurt s;au descoperită sub tencuială frescurî din evulă mediu ; der când delegatulă ministerului a apărută la faţa locului, păretele respectivă se dărâmase deja, aşa că obiectele de artă s’au perdută. î —x— „Westung. Grenzbote" din Pojunu arată în Nr. 4936, că de ună şiră de anî curtea cu juraţi din acelă oraşă se compune în preponderanţă din funcţionari şi studenţi, pentru ca pertractările să se pbtă ţine în limba maghiară. Deorece cetăţenii partea cea mai mare nu sciu unguresce, suntă simplu şters! din liste. — Sărmană justiţiă / —x— Cornitetulă reuniunei archeologice unguresc! din Deva şî a ţinută la 4 Maiu n. şedinţa sa lunară, în care di-rectorulă scolei reale Teglas numi acele locuri ale comitatului Huniădora, în care s’au făcută diferite descoperiri din timpulă barbariloră, şi propuse să se efectueze pentru museulă din Deva copii galvanoplastice de pe tdte aceste obiecte, ce se află în museele din Pesta şi Viena; prof. Mailand a citată nouă dale etnografice desprejjpopo-rulă română şi anume a amintită mijlocele de vrăjire, superstiţiunea şi punerea de a ceti; prof. Klraly (fostă Konig) a citată şi elă date nouă pentru istoria Sarmi-segetuzei. Etă dovedesce din columna lui Traiană, că capitala dacică era construită din lemnă şi că Românii n’au intrată aci prin pasulă Vulcană, ci prin pasulQ Por-ţiloră de feră. —x— „Sieb. deutsch. Tgbltt" comunică, că notarulă Stock puse la 6 Aprilie a. c. să-i sape grădina de lângă casă locuitorii din Crişiu: Elisabetha Paal, Weber şi Gierling, pe cari îi ridicase judele locală Vasile Luca să facă lucrări comunale. — De când săparea grădinei notarului e lucrare comunală? Prîmimă dela d-lă Parte ni e Coama, directorul u institutului „ Albina“, o declaraţiune ce a adresat’o alegbtoriloru săi din csrculu Beiuşu-lui, cari Pau alesă delegată la conferinţa din Sibiiu. D-sa refusă mandatulu diceudu că s’a retrasă dela politica militantă. Respectămă motivele subiective ale d-lui Cosma, dăr nu putemă nicidecum aproba retragerea d-sale de pe tărâ-mulă lupteloră naţionale. Jlltă acea Declaraţiune. Cu posta de acjî amă primită credenţionalulă de delegată ală aiegătoriloră, ce aparţină la partida naţională din cereulă electorală ală Beiuşului pentru conferinţa electorală a partidei naţionale române, conchemată aici pe dina de mâne. Vă rogO Domnule preşedinte, ca se bine voiţi a împărtăşi clubului electorală, ce-lă presidaţî, cea mai căl-durbsă mulţumită a mea pentru încrederea, cu care m’a onorată şi de astădată, dâr totodată şi regretulă meu, că nu potă corespunde mandatului primită. D-vostră în specială, carele aţi 'fostă la conferinţa electorală din 1884, vă veţi aduce aminte, că eu încă a- tuncl am rugată comisiunea conferinţii, ca să nu mă candideze de membru ală comitetului centrală, arătândtt şi motivele, din cari m’am resolvată a mă relrage de pe terenulă politică, motive, care au fostă apreciate de cei mai mulţi membri ai comisiunei, şi dăcă cu tbte acestea reales în şedinţa publică, nu ml-am dată demisiunea stante ses;one, am făcut-o numai din considerare la causă, ca în afară să nu apară Iucrulă, ca şi cum între membrii comitetului centrală ar fi diferinţă de păreri în privinţa programei partidei naţionale; dâr ca să-ml fie posibilă retragerea, la momentă am făcută propunerea, ca în casă de vacanţă, devenită prin abtjicerea său prin mortea vre-unui membru, să fie autorisată comitetnlfi a se întregi, ceea ce s’a şi primită, — âr în şedinţa constituantă a comitetului, ţinută în aceeaşi 5 92 » 5.96 Scrisurile fonc. »Albina* 6°/o . » 101.— » 1G2.- - » * n 5°/o • » 98.— » 99 — Ruble Rusesc! .... » 111.— » 112.— Discontultt . . . 7— 10°/» pe ană. Pe basa §-lui 58—74 de lege XLIV din anulă 1883 suntă toţi plătitorii de dajdiă din Braşovii, cari au rămasă cu vr’o sumă în datoria lorii curentă pe dajdiă, din cadenţiile pentru comerţă şi industriă, cu dajdiă pentru scoli, drumuri comitatense şi corni naie în restanţă, seriosă provocaţi, să o plătăscă acăsta la oficiul u de dajdiă ală oraşului nesmintitu pănă în 24 Maiîi a. c. orele 5 după aine •) Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori »—*• o o o 1? V 5— 8 ii ..... • 151„ ii n n 9—11 ,, ..... . 20°|„ ii ii n 12—15 ,, ..... • 30“|„ V 11 11 16—20 n ..... • 40°|o Dela 20 de repeţiri în susă • 50°|„ Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facil în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Mersulu trenuriloru Valabilei dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealii-Bmlapesta şi pe linia Tel uşii-Arad ă-lludapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Predealii-Budapesta Budapesta—Predealil BucurescI ■ Predaalti j Tîmiştl Braşovii | Feldiâra Apatia * Agostonfalv* HomorodO Haşfaieu Sighiştir* j Elisabetopole Mediaşii (îopsa mieii Mic&sasa Blaştu CrăciunelO Teiuşft Aiadtt Vinţulti de susfl Ui6ra Gneerdea Ghirisă Apahida Gluşin Nedeşda GhirbSu Aghirişd Stata Htupdinfi Ciacia Bncia Bratca RSv Mezd-Telegd Fugyi-V^sărhely Vârad-Yelinţe Oradia-mare P. Ladiny Szolnok Bnda-pesta Viena Trenft de peraftne 7.47 8 24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 i = Tren accelerat 6.03 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 Trenft omnlbus 4.1 O 5.02 543 6.15 7.06 8.52 9.19 931 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 Tronft omni bus 7.30 Viena 11.10 1.14 Budapesta 7.40 - Szolnok 11.05 1.45 P. Ladâny 2 02 Oradea mare 4.12 2.32 Vârad-Velencze — 10.55 1.23 3.24 10.05 2.15 8.00 6.05 Nota: Orele de n6pte suntti 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 1216 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28 Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciueia Huiedrn Stana Âghiriş GhirbSu Nedeşdu Ciuşitt Apahida Ghiriş Cucerdea Uiora Vinţulă de susă Asudă Teiuşft Crăciunelft DIaşă Micăsasa ‘/jpşa asie sledi&şă Elisabetopole bigişdra ilaşfaleu Momorcd âgostor-falva Apatia Feldiora Braşovă Timişd Pre&ealfe BucuroFcî cele dintre liniile grdse. Tipografia ALEXI Braşovă, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesci Teiuşâ-c adA-Budaji«sta Budapesta- AradA-TeiuşA. Trenft Tre ift Trenft de Trenu de Trenft Trenft omnibua omr, bus persftne persftne do persftm omnibnf TelnşA 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Âlba-lulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josd 12.30 — 4.22 Si'dnok 11.20 12.41 .—. Şibotă 12.52 — 4.50 4.10 5.45 Orăştia 1.01 — 5.18 AiatIA 4 30 6.— 7.04 Simerîa (Piski) 2.03 5.47 Glogovaţti 4? 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branieîca 3,23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7/8 Radna- [ ipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 09 7.37 — Zara 4 25 — 8.11 Bârzova 6 28 7.55 — Soborşin 5 3 > — 8.^6 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9 33 Z&m 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 9. 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branieîca 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 1042 — GlogovaţG 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — AradA 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok 842 — 4 52 Şibotă 11.43 12.— — ( — — 5.12 [ Vinţulă de josă 12.18 12.29 - - Budapesta — — 8.20 | Alba-Iuîia 12 36 12.46 — Viena — — 6.05 felnşA . 1.29 1.41 — Sljnerla (Piski) Fetreşesil ! Trenft Trenft de Tremi Trenft de Treafi Trenft osnnf.bm' ţ>ers6no mixt persftne omnibns mixt Aradft 5.48 ! 6.05 llwerla 11.25 2,42 Araduiă nou 6.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmetk-Sâgb. 8 44 — 6.58 Hiiţegă 12.46 — 4 16 Viaga 7,16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 . — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Mercsifaiva — — — Baniţa 3.05 — 640 Tlaiaîşdra 9.02 — 9.08 JPetroşenl 3.37 — 7.12 Tîi3ăBlş6ra-Araers6ne j persino emnibeu de pers. omnibus mixt 6.25 5.00 Fetroşeiii 10 07 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vin ga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nămetb-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 9.01 Araduiă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 9.27 — 8.17 1.53 — 10.31