REDACŢIUNEA ŞI ADMISUTRAţlTIEA i
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior.) pe trei luni 3 fior.
ANULO l.
România şl ■tr&iaătatet
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
St PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AIUH3XURILB:
O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl«arT nsfranoata nu •• prlmaaoi. — ■Mwaorlpta na aa ralrinlli.
NS 95.
Vineri, 1 (13) Maiu.
1887.
BraşovH, 30 Aprilie 1887.
In revista nâstră, cu care amâ încheiate anulă 1879, răspuntjendă cel oră .mic! de inimă dintre noi, car! încă de p’atuiţcl pretindeau, că Românii asupriţi din Transilvania, Bănatu şi Ţâra ungurâscâ, n’ară mai avâ mijlâce de a resista în contra curentului nimicitori, le (jiceamti:
„Vă înşelaţi l Mijlâce avemă, numai mijlocul ă ne lipsesce. Pe câtă timpii nu vomO cultiva decâtă interesele personale şi particulare; pe câtă timpă nu vomă înceta cu certele seci, cu ambiţiunile deşerte, cu intrigele şi frecările meschine; pe câtă timpă invidia, ârbă cătră pro-priele interese, nepăsarea şi egoismulă voră turbura necontenită apele nâstre: nu ne putemă aştepta la nici ună bine, la nici ună resultatu favorabilă. Dâcă însă ne vomă sci avânta la nobila abnegare de sine, la curagiulă bărbătescă ală nemuritoriloru noştri antecesori; dâcă ne vomă da mâna cu toţii puindă umără la umără spre o conlucrare sinceră frăţâscă, vomă afla şi adevăratul ă mijlocă de scăpare şi avendă mijloculă vomit avă şi mijlocele.')“
La 1881, după terminarea lucrăriloră con-ferenţei nâstre generale electorale dela 12, 13 şi 14 Maiu a aceluiaşi ană, amă scrisă :
„Yotulă pronunţată cu unanimitate în con-ferenţa alegătoriloră români, în presâra memorabilei (Jile de 3 (15) Maiu, ne este o viuă dovadă că, dâcă şi nu amă câştigată încă ’ mijlo-culă salvatoră, amă făcută celă puţină unit pasă înainte, ună pasă seriosă spre aflarea lui prin aceea, că representanţii alegătoriloră români, „recunoscândă necesitatea de a se uni toţi Românii de sub corâna s lui Ştefană şi de a şi împreuna şi organisa puterile pentru apărarea tuturora drepturiloră şi a intereseloră naţionale44, au încheiată o legătură între sine şi s’au constituită în solidaritate44.
Totă atunci amă adausă:
„Angajamentulă morală, ce l’au luată asu-pră’şl membrii conferinţei pentru o conlucrare leală şi zeldsă în direcţiunea indicată este mare şi fiăcare va avâ să răspundă pentru faptele lui înaintea forului morală ală naţiunei8).44
La 1884, salutândă decisiunile conferenţei nâstre ţinute atunci la, 1, 2 şi 3 Iuniu, amă (Jisă: „Convingerea, că fie-care Română trebue să-şi facă datoria pe deplină şi că timpulă şovăi-turiloră şi ală tocmeleloră a trecută, s’a manifestată în conferenţa din urmă mai tare ca acum trei ani, şi acesta este resultatulă celă mai îmbucurătorii, ce Ta produsă solidaritatea proclamată la 1881. De aceea putemă (Jice a<ji cu mai multă dreptă ca la 1881: „amă făcută ună pasă înainte, dâr nu spre stricăciunea, ci spre binele nostru, nu spre slăbirea, ci spre întărirea forţe loră nâstre naţionale, nu spre abisulă desbinări-loră şi ală neînţelegeriloră, ci spre portulă salvatoră ală armoniei şi ală conlucrărei frăţesc! pentru binele şi fericirea poporului română44.
Articululă acesta l’amă fostă încheiată cu cuvintele:
„Când vomă ajunge prin disciplinarea nâs-ţră la gradulă de energiă şi de solidaritate, la care nisuimă, atunci putemă fi siguri, că nici o putere contrară nu va mai putâ zădărnici isbânda dreptei şi sântei nâstre cause.8)44
Astăcjl, la 1887, când veniină a ne da părerea asupra lucrăriloră întrunirei nâstre electorale terminate Lunia trecută, putemă să escla-mămâ cu aceeaşi îndreptăţire ca la 1881 şi ca la 1884:
Încă ună pasă înainte!
Amă începută să raţionămă ; amă începută să facemă deosebire între vorbe şi fapte, între
*) „Gaz. Trans." Nr. 104 dela 30 Decemvre 1879.
a)	»Gaz. Trans.* Nr. 52 dela 5 (17) Maiu 1881.
l)	,Gaz. Trans." Nr. 79 dela 6 luniu 1884.
celă ce vorbesce şi lucrâză şi între ceea ce vor-besce şi lucrâză; amă ^începută să distingemă între persâne şi între principiile, de cari trebue să se conducă apărarea causei nâstre; amă începută să cunâscemă că nu toţi suntă pentru tâte şi că într’ună organismă fiecare mădulară are menirea sa propriă, după raportulă, în care se află însuşirile sale individuale faţă cu condiţiu-nile de desvoltare normală şi sănătâsă a întregului organismă; c’ună cuvântă: amă începută să trecemă din stadiulă chaotică ală cugetăriloră şi sentimenteloră conduse de instinctulă comună de rassă, în stadiulă formaţiunei de idei şi de sentimente clare, conduse de consciinţa deşteptată a intereseloră nâstre comune naţionale.
Acâsta este impresiunea, cu care ne-amă întorsă erl dela conferinţa nâstră din Sibiiu.
Este ună faptă constatată chiar şi de străini, că însemnate şi mari progrese a făcută po-porulă română asuprită din Transilvania, Bănată şi Ţâra ungurâscă dela 1848 încâce, progrese, ce avemă să le mulţumimă numai puterei sale de viâţă, iubirei sale de jertfă şi devotamentului fîiloră săi credincioşi. Scimă însă din cartea istoriei, că ori câtă de grabnică ar înainta ună poporă elă nu va putâ să facă niciodată salturi nenaturale. Românii din aceste ţări, nu numai că n’au putută face asemeni sărituri a-normale, dâr au fostă împiedecaţi chiar în des-voltarea loră naturală, normală, pentru că şi dela 1848 încâce mereu li s’au pusă piedeci; ei şi în acesta intervală cu puţină întrerupere au fostă mereu asupriţi şi prigoniţi de cătră adversarii loră.
N’avemă să ne mirămă prin urmare, dâcă cu tâte progresele, ce le datorimă puterei de viâţă a elementului nostru, ne aflămă astăcjl încă numai la începutulă cristalisărei forţeloră nâstre intelectuale şi morale, ce trebue să le punemă cu toţii în serviciulă causei nâstre naţionale, pentru ca ceea ce numimă noi solidaritate naţională să pâtă trece din domeniulu visuriloru şi ală dorinţeloră, în domeniulă realităţii şi ală fapteloră.
Nu suntemă ceea ce suntemă numai pentru că suntemă, ci pentru că vremă să fimă.
Acâsta convingere a începută să prindă rădăcină în minţile nâstre, după ce amă esperiată cu toţii, că solidaritatea nu se decretâză, ci se face prin munca şi stăruinţa neobosită şi prin abnegarea fiă-căruia dintre noi, ori de câte ori i se cere să lupte umără la umără cu fraţii săi pentru isbânda tuturoră.
De aceea membrii conferenţei trecute — o accentuămă cu viuă mulţămire — au dată, mai multă ca ori când, dovedi nu neînsemnate de abnegaţiune personală în vederea situaţiunei grele a poporului nostru şi a trebuinţei de a lucra cu toţii în unire spre apărarea lui, şi acesta este, după noi, celă mai mare resultată ală întrunirei dc Luni.
Solidaritatea nu s’a mai proclamată formală ca în alte rânduri, şi acâsta încă e ună progresă. Trimişii alegătoriloră români ’şl-au strînsă însă cu atâtă mai mare căldură mâna unulă altuia, promiţându-şl că voră lucra ca fraţii în bună înţelegere. Mai multă însă, ei au luată între sine angagiamentulă de a-şl da mână de ajutoră, de a se îmbărbăta, âr mai vârtosă de a-şl controla unii altora faptele săvârşite pe te-râmulă politică naţională.
Acestă contactă strînsă şi acâstă suprave-ghiere împrumutată a lucrărei flăcăruia la postulă in care l’a pusă încrederea publică, este singura nâstră garanţiă, că interesele solidarităţii Româ-niloră nu numai că nu voră suferi scădere, ci voră fi necurmată şi cu putere înaintate.
Pănă aici amă schiţată resultatulă celă mai de frunte ală întrunirei nâstre electorale dela 7,
8	şi 9 Maiu nou a. c. Mâne vomă vorbi de importanţa votului ei, faţă cu adversarii noştri.
Este mare crisa prin care trecemă şi pâte că cei mai mulţi dintre delegaţii noştri întruniţi la Sibiiu n’au fostă pe deplină pătrunşi de gravitatea situaţiunei, în care se află astăcjl poporulă nostru. Trebue să ne bucurămă însă, că s’ftu reculesă, cum s’au. reculesă, şi au făcută ună pasă înainte.
Incheiândă nu putemă da espresiune mai viuă sentimenteloră nâstre românesc! şi încre-derei ce-o avemă în isbânda causei nâstre naţionale, decâtă repetândă cuvintele, cu Cai) şi-a luată <Jiua bună dela noi, la despărţire, ună vrednică soţă de luptă din părţile nordice ale Transilvaniei, (Jic^dă:
„Să ne ajute sfânta cruce!44 ■
Voci din pressâ asupra conferenţei ndştre.
„Românulă44 de Luni, vorbindă în articululă său de fondă despre conferinţa din Sibiiu, (Jice că principiulu pasivităţii încă totă jtrş-bue să cârmuiâscă politica Româniloră Ai;-deală. Apoi continuă astfelă .*
Ceea ce Adunarea generală din 1887 va lucra Ou folosii pentru viitorulă Româniloră de dincolo de tntinţl va fi întărirea unirei Intre tăte grupurile romftne din Transilvania şi din Ungaria; va fi demonstrarea cea mai strălucită şi cea mai amănunţită a următorului adevăr#: cu câtă în concertulă glasuriloră unanimităţii române din Transilvania şi din Ungaria se voră autji mai puţine note discordante, cu atâtă ună viitoră ferice şi... omenesc# se va realisa mai iute pentru Românii de dincolo de munţi.
Adunarea generală din 1887 va trebui să găsâsqă ună modus vivendi, care să permită Româniloră pş te-renulă cestiuniloră celoră mari să fiă într’o completă şi desăvârşită unire.
Dăcă pentru cesliunî secundare, discuţiunl şi* 1 chiar vrajbă se voră nasce, cum s’a născută, Intre cutare şi cutare grupă, apoi este o condiţiune esenţială a e»*-tenţei şi demnităţei naţionale, ca cestiuniie cele mar să găsâscă pe toţi Românii într’ună sufletă şi într’o simţire.
De aceea, dăcă Adunarea generală din 1887 nu ya avea, în ceea ce privesce scopulă său de căpetepiă, câtă să confirme din nou voturile din 1881 şi 1884, sarcina cea mare, resultatulă practică şi folositori voră fi acelea de a hotărî unirea, unirea strînsă şi negtaca-bilă a tuturoră Românilpră.
Tacă patimele, triumfe Românismulă şi unirea indisolubilă! Vomă reveni asupra dtscuţiunitert "Adunărei din Sibiiu. In aşteptare, urămă fraţiloră noştri isbândă bună în lucrările ce săvărşescă. Lucreze pentru viitoră, posteritatea îi va bine-cuvâuta. Susă inimele, Români!
„Unirea44 de MercurI, accentuândă însemnătatea conferinţei din Sibiiu din punctă de vedere ală românismului, <J'ce :
La 1877, acum cjece ani numai, Europa Intrăga — voimă să vorbimă de poporă — protesta cu indignare în contra snferinţeloră ce regimulă turcescă făcea pe Bulgari să indure. Şi Bulgarii au fostă şi sunt# ahia O mână de Omeni.	!
Cu Românii din imperiulă austro-ungarft 9b • totă aşa.
Numărulă loră se urcă la 3,500,000; ei plâtescă statului imposite în suma de 80,000,000 de fl. şi dau patriei ună numără de 80 mii de apărători, a cănoră vitejiă a lăsată urme strălucite pe ori-ce câmpă de bă-taiă, în timpă de secole.
Prin urmare, în Austro-Ungaria suntă Româbt jnai mulţi de câtă Bulgari în Bulgaria, şi totuşi Bulgarii PQtă, au dreptulă, a’şl regula ei înşişi sârta, pe cftnd: Romft-uiloră de peste munţi ună elementă venetică le impune vederile şi voinţele sale, întrebuînţâză averea, puţereja şi vitejia loră în scopuri loră contrarie; suntă în Austro-1 Jngaria mai mulţi Români decâtă Greci In Grecia — şi Grecia e un regată independeadă; suntă mai nună*
gazeta transilvaniei.
188T.
Nr. 96.
v.y
roşi Romanii din imperiulâ vecina de câta Serbii în Serfe|a şi tşptuşî Serbii suntO constituiţi în stata independenţi.
,'r. Eurppa a stăruita, ba a şi luptată în unele caşuri pentra întocmirea acestora mic! state independente; şi nu de sentimentalisma condusă a fosta ea, ci de intere-sula de a aduce pe câta se p6te pacea şi buna înţelegere între popdre, pentru a avă ea însăşi linişte şi a'şî asigura propăşirea.
Românii din imperiula austro ungara nu cera atâta de multa. Ei primesca să rămână supuşi şi cetăţeni ai împărăţiei, dâr cu individualitatea lora proprie, — cum au avut’o pănă la 1866 — ca popora egala în drepturi cu oştelalţe popdre împreună locuit6re.
Şi dâcă a lora voiă acum p6te fi înăbuşită, veni-va neapărata 4<ua când dreptate li se va da; căci întocmirile politice ibride, cum e dualismulO, pOrtă în ele ehiar causa sdruncinărei şi a peirei lorii.
. Românii, luminaţi din istoria lora trecută, vora sci s’aştepte; dăr ar fi bine pentru toţi şi în folosulQ tuturora, ca aşteptarea să nu li se facă prea lungă.
Acestea ne-ama crezută datori a le arăta lumei în momentele când fruntaşii Românilora de peste munţi sunta adunaţi pacInicQ spre a oţărî ce au de făcuta pentru a se apăra de peirea cu care sunta ameninţaţi.
Declaraţiune.
Cetitorilortt noştri le este cunoscuţii că în numărulă fdiei ndstre din 25 Aprilie (7 Maiu) amfi adresată colegiloră noştri dela „Tribuna44 mai multe întrebări, provocându-i să ne dea răspunsă neamănată.
D-ld Ioan Slavici vine acum şi face relativă la întrebările ndstre, în „Tribuna“ de Mer-cufî 29 Aprilie st. v., următdrea declaraţiune:
Sibiiu, 28 Aprilie v.
In număruia dela 23 Aprilie v. alQ »Tribunei" s’a publicata unfi articula, care se începe cu următdrea constatare:
„In timpulâ celora din urmă doi ani, de când aus-ţinema causa naţională în colânele „Tribunei“, adversarii noştri au avuta adeseori mulţumirea de a ne vede in posiţiune de apărare faţă cu colegii noştri români.
„Chiar mai nainte de a fi apăruta „Tribuna*, s’a fâcutfl în colOnele * Luminătorului", în ale „Gazetei Transilvaniei ,* în ale „Viitorului“, in ale ,Calicului44 şi în ale •Telegrafului Română* cele mai hotârîte opintiri spre a slăbi încrederea publicului româna faţă cu întreprinderea literară, pe care o iniţiasemO, şi spre a acre dita în opiniunea publică română cele mai grave bănu-ell In ceea-ce privesce scopurile politice urmărite de noi.44
VorbindO apoi despre impresiunea, pe care o vorO fi producăndQ asupra publicului cetitorO polemicele de fe-lulti acesta, articolulâ se exprimă prin cuvintele:
„De sigura însă fdrte mulţi dintre cetitori vorO fi luândQ violenţa acâsta drepta o urmare a resentimentului personală numai —*
Simţindu-se atinsa de acesta articula, d-ia Dr. Aurel Mureşianu publică în număruia dela 25 Aprilie a. c. o întimpinare, în care întrăbă:
„,Dâc& cei dela »Tribuna44 mai ţină la ceea-ce va să <J*că onOre şi omeniă, atunci îi provoca categorica să’ml arete neamînatâ, în care numărO ala „Gazetei Transilvaniei“ înainte de apariţiunea „Tribunei," am încercata eu sOu ceilalţi colegi ai mei dela foia, pe care o conducă acum de aprOpe <}ece ani, în care număra ala ,Gazetei“, 4ic0, am încercata noi, »prin cele mai ţţotărlte opintiri44 să aducema în descrediiQ întreprinderea literară a „Iri bunei44. Să’ml arete în speciala, In care număra înainte de apariţiunea , Tribunei" am
amintita noi măoarâ cu unO singura cuvântă de „ Tribuna44. SS ne spună, dâcă intimpinarea ce le-ama făcut-o la apariţiunea „Tribunei* (în nr. 51 al „Gazetei Transilvaniei* dela 19 Aprilie st. v. 1884) cu cuvintele: „Felicitândă apariţiunea noului diaru, dorim din inimă confraţiloră noştri deplin succesu pe terenulă publicităţii /“ sâ ne spună, decă acâstâ întimpinare este discreditarea de care vorbescâ ei? Să-mi arete în fine, dâcă Omeni cinstiţi şi de omeniă sunta, unde şi in care număra alo fOiei nâstre am polemisatO noi vre-odatâ cu »Tiibuna“, accentuândO interese personale sâu particulare, ş: nu pe basa şi pentru apărarea principiilorO naţionale, ce le pro-fesămO ? Să-m! arete acâsta cilândâ pasagele din acela număra!““
Fiinda că vrău să se scie, că ţinO la „ondre44 şi la „omeniă44, şi fiinda că mă bucura, mai pre susO de tOte, decă pota să contribuescO câtuşi de puţină la stabilirea bunei înţelegeri între fraţi şi tovarăşi de luptă, declarO, ca autorO ala articolului publicata în „ Tribuna,* că în adevărtt în colonele „Gazetei Transilvaniei44 nici măcara amintire nu s’a făcuta despre „Tribuna44 mai nainte de a fi apăruta acesta 4’ar^ şi că nu-ml aducil aminte, ca după apariţiunea „Tribunei" în colOnele „Gazetei Transilvaniei" să se fi făcuta opintiri pentru discreditarea întreprinderii nOstre literare.
Despre atacurile ce ni s’au tăcuta înainte de apariţiunea „Tribunei," m’am pronunţata numai în tesă generală, âr cele ce ni s’au făcuta în urmă le sunta cunoscute publicului. Departe a fosta însă şi departe este de mine gândula do a presupune, ori de a face să se presupună, că aceste atacuri sunttt pornite din interese personale.
Discuţiunea resultată din deosebirea de vederi politice nu pOte să atingă câtuşi de puţina persâna celora ce iau parte la ea.	Ioan Slavici.
Polemica pentru Bosnia şi Erţegovina.
Polemica ce s’a iviţii între pressa oficidsâ germană, rusă şi austro-ungară cu privire la ocuparea Bosniei şi Erţegovinei, culmindză într’aceea, căj: pressa rusă impută oposiţiunei Germaniei nesuccesele Rusiei în Orienta şi ocuparea Bosniei şi Erţegovinei de cătră Austro-Ungaria; pressa germană din contră elice, că ocuparea celoră două provincii se datoresce unei înţelegeri, ba chiara unui tractatu încheiata între Austro-Ungaria şi Rusia înainte de răsboiula cu Turcia şi că Germania n’a sciutu de acăsta pănă la con-gresula din Berlina, unde ea a întâmpinată pe Rusia cu cea mai mare bunăvoinţă; âr pressa austro-ungară contestă esistenţa unui tractata şi 4ice că congresula din Berlina i a datâ Austro-Ungariei mandata d’a ocupa cele două provincii.
Polemica acâsta luândâ dimensiuni şi ajun-gânda pe una tdremti, care nu putea fi favorabila pentru relaţiunile celora trei imperii, mai cu sâmă că organula lui Bismarck declarase, că prea puţina îi pasă Germaniei de aceea, că cine stăpânesce Bosnia şi Erţegovina; adresându-se apoi şi o interpelare în dieta din Pesta în acâstă cestiune: negreşita că trebuia lămurită lucrula, spre a se pune odată capătă polemicei. De aceea contele Andrassy s’a şi dusă în Viena, unde a fostă primită în audienţă de monarhulti, cum se (}ice, spre a solicita documentele oficiale în acâstă privinţă; de asemenea d. Tisza s’a dusă în Viena spre a se’nţelege cu ministrulâ de esterne Kal-noky asupra răspunsului ce să lă dea la interpelarea deputatului Iranyi.
După cum se comunică acum din Viena, publicarea documentelorâ oficiale nu se va face, pentru ca să nu se mai prelungâscă polemica de (Jiare, dâr d-lă Tisza va face în răspunsulă său mai multe rectificări la aserţiunile pressei germane.
De altă parte „Nord44 din Bruxela publică o uotă pronunţată oficiâsă, care combate cele scrise de organula lui Bismarck. F6ia rusâscă contestă, că Rusia a estradată Austro-Ungariei Bosnia şi Erţegovina; Rusia n’a pututâ esecuta nimică în 1878 din causa atitudinei puţină bine-voitdre a lui Bismarck. Guvernulă din Peters-burg a aflată mai târ4iu, că mânia lui Bismarck e de căutata în faptulC, că Rusia a împedecată în 1875 pe Germania d’a năvăli asupra Fran-ciei. Numai lui Bismarck şi lui Beaconsfield are a mulţămi Rusia, că costisitorulă răsboiu din
1877	n’a adusă acesteia avantagiele dorite. „Nord44 încheiă cu cuvintele: Bismarck a perdută în
1878	strălucita pasiune, de a-şî câştiga simpa-tiele şi îecunoscinţa poporului rusâ.
SOIRILE ţ)ILEI.
Regele şi Regina României au plecata Ia Sinaia, spre a primi visita M. Sale împărătesei nostre. Und detaşamente de vânători va ţină cu acestă ocasiune în Sinaia garnisâna.
—x—
„Bud. Corr.« anunţă, că d. I. Brătianu, a comunicata însărcinatului de afaceri româna din Viena, că delegaţii români vorâ merge peste câteva 4>Ie ia Viena spre a reîncepe negociăiile pentru incheiarea convenţiei comerciale.
—x—
In urma deselorO incendiurl ivite în ţâră, reuniunea pompieriloru de aci a luattt diferite măsuri pentru siguranţa oraşului contra periculului de focă şi pentru liniştirea publicului. AstfelQ s’a adresata comandei militare de aci rugarea ca, dedrece statuia pompierilorO nu e destula de mare în casO de incendiu, să li se pună la disposiţia pompierilorO militarii liberi de serviciu; apoi căpităniei oraşului i s’a adresata rugarea, să intervină ca comisarii de fo-rO şi publiculQ să observe stricta ordinea de stingere, şi în casO de vre-unQ pericula de focO să se anunţe comanda pompierilorO, depositulfl filialei, comisarii de foca, comisiile (expositurilc^ poliţienesc!, căpitănia oraşului. Proprietarii de case să aibă în totdâuna la dispoziţia o scară, o putină cu apă şi puciosă. Pentru liniştirea publicului s’a stabilita semnaluia pentru casa de foca în satele de prinprejurO cu 6 bătăi în clopote, afară de Stupini, Dârste, TiinişulO de susO şi de josO, pentru care semnaluia e 5 bătăi.
—x—
D. Mihailu Russu, juristO-practicantO la judecătoria oercuală de aci, a fosta numita de ministrulâ justiţiei vice notarâ la aceeaşi judecătoria.
—x—
In Galiţia şi în Bucovina au ishucnitO la 7 Maiu n, incendiurl de păduri, cari au luata colosale dimensiuni : ardă pădurile dela BerhometO şi cele dealungulO nouei căi ferate Hatna-CâmpulungO. FoculO se vede în depărtare de 7 milurl şi se simte la distanţă de milurl fumulO cela grosO şi înăbuşitorO. PericululO e din causa secetei fdrte mari. Mai cumplita bântue foeulO moşiele căpitanului ţârei Bucovina, br. Vasilco. Direcţiunea de bunuri a pddurilorâ perie litate ale fondului religionarO
FOILETONU.
Hori poporale
de prin părţile sătmărene, culese
de I. Kâvâry.
D6mne, la inima mea Este unO rîu şl-o fântânea:
. Fântâna-i năcasa de mdrte,
ftlulâ le spală pe tdte.
*
» *
" De jale şi de bănata Câte lacrăml am vărsata Am făcuta fântână ’n sattt, Fântână cu trei isvâră Cine bea din ea să mdră,
1 De-ortt bea dujmanele mele Crepe inima în ele,
Dâr de-a bea drâguţulâ meu Să mi-la ţină Dumne4eu.
***
Dragostile cele mari ’ Mergfl pe drumtl ca doi tâlhari, Dragostile cele mici MergA pe drumtt ca doi voinici; MergO prin tină, nu se ’ntină, MergC în târgO, nu se ruşină, MergO prin apă, nu se ’nâcă Dă tineri feciori se lâgă.
★ *
Ochii tăi şi genele
Ciuntă-mi mie 4deie,
Ochii tăi şi gura ta
Ciunt ă-mî mie viâţa.
*
* *
Săracile dragostile CiripescO ca pasările Pe sub t6te gardurile.
Eu le chema să vie ’n casă Ele 4ic0 că n’orO veni Se tema că le-oiO dojeni.
Cum focO să le dojenescQ,
Când totO la ele gândescO?
* *
*
Frun4ă verde de pe rîtQ Tu bade aşa-i gândita,
Că io-oiO bâ apă din tău Şi-oiO peri de dorulO tău,
Dâr beui apă din scaiO
Şi pe tine te uitaia.
*
* *
Am unO drăguţa, nu-i drăguţă,
Ci-i până verde şi struţO;
Când îla ve4î între feciori,
Gândesel, că-i unâ struţO de flori; Când îlâ ve4I între fâtuţe Gândesel câ-i o panclicuţă ;
Când se gafă cu lacreu,*)
*) lacreu—und vesmântd de postavd negru ou şinore şi nasturi mulţi, mai de multa purtau numai cei avuţi, dâr acum şi cei neavuţi au, deşi nu e pre practicd. Cum 3e 4ice: »nicl de rugă, nici de fugă.
Gândesc!, că i untt spicO de grâu, Când se gată cu guba Gândesc!, că-i strugura t6mna, StrugurulO dâcă se edee Multă voiă bună-ţl face.
*
* *
Suflă vântulfl, ârba cresce,
OmO la omtt trage nădejde,
Numa io şi mândra mea Nu ne tragemQ nedejdea.
*
* *
Frun4ă verde de pe rîtO,
Cine dracu a şi vă4dtO Grădină fără prilazâ Dragoste fără năcazO ?
*
• *
Pentru tine, bădiţa dragâ,
Nu mă mână maica ’n sata,
Nici dup’ apă la fântână Num’ odată ’n săptămână,
Se teme că ne omO tălni Pe cărarea fântânii.
Cărarea i alunecdsă Gura badei mincinâsă.
*
* *
Bate-la D6mne, şi-la trăsnesce Pe cela ce mă necăjesce; Bate-mi-iO Dâmne, şi-10 tună
Pentru cine n’am 4i bună.
♦
♦ *
In fundula ogră4ii n6stă*)
Am o grădină frumâsă Dâr nu-i cine s’o ’ngrădâscă, Am unO frate, o-a ’ngrădi Eu cu maica o-oiu plevi Şi-acolo ml-oiu răstăvi: TrandafirO buciuliosO Drăguţula mi-i mâniosâ, TrandafirO cu buciuliâ Nu-mi pasă de-alui mâniă,
Că eu mândru m’oiu gâta Tot0 cu spăcela de cocdnă Şî-oiQ merge la ulicidră,
Din paşi voia păşi răruţfl,
Cu ochii oid căta mândruţa, Cu gura-oia grăi blânduţa Şi mi-oia prinde alta drăguţa Mai din viţă, mai din neamO Nu ca şi elâ unâ ţiganâ,
Mai frumosO, mai împărate Nu ca elO unâ blăstemata.
• *
*
Măriuţă din departe,
Trămite ml puţină carte.
S’o cetescO sâra la lună Să am şi eu voiă bună,
S’o cetescâ sâra la stele Să am şi eu mângâiere.
*) n6stâ=ndstre=ndstră.
Nr. 95.
GAZETA5TRANSILVANIEI.
1887.
gr. or. a trimisa funcţionari pentru a da ajutora la locuia de incendiu. De asemenea una incendiu grâznicO a prăpădita pădurile dinprejurula Frumâsei în judeţula Bacău din Moldova. Mulţămită unei ploi torenţiale ce a câtjutd după o ardere de 48 6re, pădurile au scăpata de o distrugere totală, căci nici trupele nici satele ce au alergată in ajutoră, n’au putută stinge locuia.
D. Alesandru Popovict a fosta hirotonita în Sibiiu de preota pentru parohia Cuşma. D-la Isaia Popa, oficianta în cancelaria consistorială, a losta slesQ parohQ în Ocna inferiâră.
Studenţii dela universitatea din Viena au făcuta în 9 Maiu n. o demonstratiune profesorului Maassen pentru unQ discursQ ce l’a ţinuta acesta în camera seniorilorO. I-au strigata studenţii „pereat,tt şi a scăpata de alte de-monstraţiun! după prelegere numai prin aceea, că Maassen s’a retrasa în decanată.
—x—
Esposiţiunea din Craiova a Cooperatorilor din România se va deschide negreşita Duminecă 2 Augusta 1887. Pănă acum sunta mai bine de 1,000 industriaşi şi agricultori mari din ţâră înscrişi spre a participa la dânsa. Peste curândO va apără şi planulO acelei esposiţiunî, care se va trimite prin (Jiarulă „Cooperatorul Româna*4 d loră esposanţl. Mai multe fabrici de maşini industriale din străinătate vorO lua parte de asemenea în secţiunea internaţională a acestei esposiţiunî.
Şcâle primare urbane in România în 1885 au fosta 288, dintre cari 154 de băieţi şi 134 de fete. Dintre aceste şc61e, 265 au fosta întreţinute de stat a şi 23 de comune.
Mişcarea electorală a Serbilortl.
In <Jiua de 1 Maiu s’a ţinută în Neoplanta o altă conferinţă electorală a Sărbiloră, sub pre-şedinţa D-rului Polit.
„Branic“ din Neoplanta comunică urraătd-rele concluse, aduse de cătră acostă adunare:
1)	Partidulă liberală ală naţiunei serbescî rămâne basatu pe programulă din Beclchereculă-mare dela anulă 1872. 2) Partidulă se declară orga-nisată. 3) Unde partidulă nu va putâ reuşi cu candidatulă său, sâu nu va putâ ajuta ca să învingă candidatulă naţionalii, comitetulă centrală în conţelegere cu comitetulă locală respectivă va hotărî, dâcă partidulă va ave să sprijinâscă pe candidatul oposiţiunei maghiare, sâu nu. „Branicu s’a decretată de organulă partidului.
După adunare, constituindu-se comitetulă centrală, 1 Dr. Polit s’a alesă de preşedinte, âr deputatulă dietală Micliael DimitrijevicI de vicepreşedinte.
Internatul ti reuniunei femeilor ft române din Braşovu.
Domnule Redactoră! CălătorindQ în filele acestea pe la BraşovO, între altele am visitata şi internatulD înfiinţata şi susţinuta de reuniunea femeiloră române din Braşova.
Elevele, pe lângă studiele ce şi-le facă la şcâlele din loca, se deprindă in internată cu menajulo şi rân-duelele casei, mai departe cu tota felula de lucruri ţmă-t6re de industria de casă, însă nu de luxa. Spre cea mai mare bucuriă a mea am aflata aici răsbo.ula de ţăsuta — odiniâră — şi astăzi prin unele locuri — pri-mula acaretQ din casele familielorO românescl; mai departe maşina de cusuta etc. etc.
Pentru tâtă instrucţia şi pentru Intrăga alimentare se plâtesce de elevă 10 fl. pe lună ; apoi fiind-că reuniunea spriginesce şi pe orfanele sărace, tot a la 5 eleve cu plată se primesce o orfană fără plată; elevele fără plată trebue să provadă servilele interne. Obiectele lucrate de eleve sunta parte pentru ele însăşi, parte sunta destinate spre văncjare.
Intre alte obiecte destinate spre vânture merită a fi recomandate nisce postavuri ţăsute de eleve, potrivite pentru tota felula de vestminte bărbătesel (şi pentru costume). Cei ce dorescă să încurajeze acăstă înlreprin dere frumâsă a reuniunei şi voesca tota-odată a’şl pro cura materii trainice şi eftine se potă adresa ori când la d*na Maria Bellu, diregenta internatului.
Ineheiânda, mă simtă datoră a îndemna pe acei părinţi, cari voiesca să dea fiiceloră lorO o crescere practică, corăspun<}ăt âre modestelora referinţe, In care trăima noi, Românii, să le tră-railă In acesta internata.	Unu căUtoru.
Vorbirea
d-lui Oeorgiu Popit din BăsescI, cătră alegătorii români din cercula Cehului.
(Fine.)
Intr’ună stata constituţionala, cum ar fisă fiă dupâ forma sa de guvernare statuia nostru, cetăţenii au fârte mari drepturi, ei adecă sunta părtaşi puterei suverane de stata, va să 4ică Maiestatea Sa Regele împarte puterea sa suverană de stata cu popârele sale, cu cetăţenii statului, şi âtă cum: Tota la trei ani, cum a fosta la poi mai nainte, şi acum tota la cinci ani dintre cetă>
tenii patriei, aceia, cari după lege 3unta alegători şi a-egtt deputaţii lord la dieta ţărei, cari apoi împreună cu Monarchula aducă şi facă legile ţărei, strămută şi le ab-râgâ cu’totuia cele vechi, în puterea cărora legi au drep-tulâ prin deputaţii lorâ a controla şi a cere sâmă dâla miniştrii, şi prin miniştrii dela t6te deregâtoriile din ţâră, că aceia cum esecută legile aduse prin dietă, cum manipula avutula statului; căci fără învoirea deputaţilora şi adecă fără învoirea dietei nu este iertata a face, a arunca dare de una crucerO pe locuitori, nu este iertată asentarea unuia singurO soldata cum dispună, adecă, să fiă scurta, de averea şi de puterea statului; adecă fiă-care alegătora face parte din suveranitate, din puterea ţărei, şi fiinda aşa, lasd în judecata D-v6stre pe acei alegători, cari dreptula acesta sânta nu-10 folosesca după cea mai bună convingere a loru spre binele patriei, ci-la facO marfă de vendare, aceia sunta mai răi ca vameşulă şi păgânula, şi aceia cari îlă vândă şi şi aceia cari îla cumpără suntă trădători de patriă.
Va să 4*căi într’unO stata constituţionala sunta legi, este dietă şi guverna, aşa bună seu rău precum o voiesca şi aşa precum o merită cetăţenii statului.
Să cercămO situaţiunea, starea lucrului, cum adecă ne putema folosi de drepturile constituţionale. Am premerse cu datorinţele faţă de stata, ama înregistrata şi drepturile nOstre pe scurtă in puterea cărora noi alegătorii suutemO îndreptăţiţi a controla faptele guvernului la alegeri şi apoi în dietă prin deputaţii noştri. Să vă spuno însă ce nu este iertata:
Nu-i iertata să tragema în judecata nâstră faptele Maiestăţii Sale; nu-i iertata, să agitămâ confesiunile una contra celeilalte. Aste noi nici că le-ama făcuta ca cetăţeni leali şi paclnicl. Nu i permisa să agitămă cu naţionalitate, de pildă, nu-i iertata să 4icenaă cătră alegători: nu-ţl da votula tău unui slovacO, nâmţa, ungură său jidana, ci daţi-vă votula traţilorO voştri români, asta nu mai este iertata. Asta noi amă făcut’o în trecuta, acum însă tote disposiţiile legilorQ celora mai nouă ni-suesca în feliu şi feliu de formă a-o curma asta.
Este şi asta ca multe altele disposiţiunl intenţionate in contra naţionalităţilora, der nu vora avă resul-tatulâ dorita de puternicii 4^eh căci noi în cele din urmă ne cunâscemâ şi de altcum prin semnulă sântei cruci, că suntemO creştini şi Români.
Ne este de altcum permisa să criticăma faptele guvernului şi să aducema judecata nâstră asupra acelora, ceea ce să-o şi facema fără reservă pecum se cuvine cetăţenilorO liberi şi conscii de drepturile şi datorinţele lorO.
La începutula erei nouă constituţionale în anii şese-4ecî drepturile constituţionale locuitorii ţării mai preste tota le folosâu libera, neîmpedecaţl.
Domnia-văstră, cei mai bătrâni, scumpi soţi ai mei de luptă, vă veţi aduce aminte, cum noi în cercula a-cesta electorala la anula 1869 ne luptasemtt mai o săptămână întrâgă la alegerea de deputata în contra nepotului fişpanului comitatului, cu toţi diregătorii comitatensî, precum eramO noi, câţiva deregătorl comunali, notari, ju<}I, apoi vrednicii noştri preoţi, fără ca diregătoriloră să li se fi făcuta cea mai mică imputare, precum se cuvine în unO stata constituţionala.
Domnia şi puterea însă este de mare lăcomiă şi fiinda domnii miniştri şi ei âmenl, muncesca ca cu tota preţuia să ţină în mâna lorO puterea statului, în urmarea căreia s’a formata în statuia nostru una curenta f6rte condemnabila.
A4î adecă se pretinde ca toţi diregătorii de susa dela ministeriu pănă în comună să ţină la alegeri cu partida guvernului; curentula acesta nu are putere în legile patriei şi aşa nici nu se pretinde pe faţă dela di-regătorl, dâră care dintre dânşii cutâ4â să facă contra-riula, acela apoi pâte să se aştepte la vexaţiuni şi la persecuţiunl, âră cei credincioşi partidei guvernului, la părtinire şi la binefaceri din partea guvernului.
Va să 4ică, tâte diregătoriile, în mâna cărora este depusă puterea statului şi cari arO avea chiămarea să esecute şi să supraveghieze eseeutarea legilora patriei după drepta şi dreptate, lucră la alegeri pe faţă sâu pe dosO pe partea guvernului şi prin acâsta zădărnicescO silinţa acelora alegălorl, cari nu sunta mulţămiţl cu starea lucrurilora de astă4l şi cari ara dori schimbarea guvernului şi tragerea aceluia la răspundere. —
Este lucru durerosa, că dela reactivarea guvernului parlamentara încă nu a fosta casa, ca la alegeri minis-teriula să nu fi dobândita maioritatea deputaţilora dietali şi aşa apoi drepturile cele frumâse, cari ni le garantâză constituţia rămână literă mârtă, rămână şi se facă ilu-siunl.
AmO esperiata, durere, cu toţii, cum înainte şi pe timpula alegerilorO vine ispita în ehipă de omO şi ofere argintii lui Iuda cela fără de lege pentru cumpărarea sufletelora alegâtorilora. Suntă cercuri electorale, unde corteşii cumpără prin crîşme alegătorii din întrâga comună, cari apoi desbrăcaţî sărmanii de tâtă demnitatea omenâscă sunta conduşi la alegeri prin Iuda cumpără-torulă ca nisce dobitâce.
In urma acestora s’a întâmplata, că alegătorii în căuşele lorO s’au rugata de deputatulă care i-a fosta plătită voturile şi care apoi, precum a şi meritata, ll-a răspunsa: »Nu facă nici ună pasa in causa vâstră, v’am plătită voturile, nu vâ cunoscO, nu vi-sO datora cu nimica*.
Şi apoi în urmă, dâcă cu promisiuni, cu intimidări. eorumperl cu bani şi beuturl corteşii nu’şî ajungC scopulă de a sdrobi solidaritatea, a curma credinţa ale-gătorilora, atunci dau poruncă poliţiei, ca să împedece pe alegătorii pacînicî în calea lorO, şi’ţl pună bandiţi în cale. nu te lasă !a locuia alegerei, te espună la primejdia vieţii in stare, că sâu. să stai locului şi să te lipsescl de dreptulO de alegere, sâu să te dai pe lupta de vieţă şi mârte cu bandiţii îmbătaţi şi plătiţi, şi apoi dâcă i-ai învinsa, se umple temniţele cu fruntaşii alegătorilorO, pănă când cei din partida guvernului în grabă mare facâ alegerea şi proclamă pe deputatulă alesâ.
0 scimâ fraţiloră, că Ia ultima alegere aşa amă păţit’o noi, amă fosta împedecaţl chiar în modula acesta a întră în locuia alegerei pănă după proclamarea deputatului de partida guvernamentală, şi îneft aşa, eft nici din alegătorii aceluia n’au lăsata la vota, decfttQ, numai pe vr’o 80 inşi, cu tâte că avea vr’o 300 alegători, şi cu mare grabă l’au proclamata de deputata alesă. Po-porula sedusa însă, deşteptându-se din ameţâla sa, n’a fosta mulţămită; cine nu crâde, întrebe pe alegătorii maghiari din Ceha, ei au simţită şi simţescă, că e vai şi amara de acelâ poporO, care nu se pâte representa prin deputata, care este din nâmula şi din sângele său.
Onoraţi alegători! Dieta ţărei de acum in curândtt se va desface, şi de nou voma avă ocasiune a ne folosi de dreptula nostru de alegere, pentru aceea v’am chie-mata pe d-vâstră pe 4>ua de astă4î aici, ca să ne înţe-legemO frăţesce, că cum şi ce voma face.
Noi Românii de partida naţională din t6tft ţâra în anula 1881 la fericita mea iniţiativă ne-amă legata în solidaritate, că adecă în tâte căuşele politice, şi în deosebi în alegerile de deputaţi la dieta ţărei ne voma sfătui înainte de tâte noi între noi şi ne voma regula faptele între marginile legei.
Marea conferinţă a tuturora alegătorilora români de partida naţională română prin comitetulă esecutivQ este conchiemată pe 7 Maiu a. c. st. n. la Sibiiu, suntemft şi noi Românii din acesta cerca invitaţi să ne trimiţernă şi noi din sinula nostru la acea conferinţă doi fraţi aleşi ai noştri ca delegaţi, cari sfătuindu-se împreună cu ceia-lall fraţi trimişi din tâtă ţâra, să hotărâscă ţinută nâstrâ, adecă faptele nâstre la alegerea de deputată dietala.
Pănă ce se vora reîntârce trimişii noştri din marele sfata ala tuturora Românilora de partida naţională şi reîntorcându-se ne vora da sâmă despre cele hotftrtte, eu D-vâstra ca scumpiloră mei fraţi, vă recomandă ca să fimâ cu toţii în aşteptare, ca apoi să facemă cu puterea unirei în credinţă şi solidari paşii mai departe în eseeutarea hotărîrilora conferinţei generale.
Sunt convinsâ că D-vâstră că în totdâuna şi de astădată mă veţi asculta şi aşa nu aflu de lipsă în astă orivinţă a vorbi mai departe, dâr una încă mai am să vl-o espund:
Pe cum v’am arătata în cursula acestei vorbiri, dreptula de alegere este cea mai scumpă avere a unui cetăţana şi apoi acâsta trebue să o şi preţuimă mai pe susa ca tâte averile lumescl şi la vreme să-o folositei}, după cea mai bună convingere a nâstră.
Să nu ne lăpădămO de acestâ drepta scumpă, să nula viudemtt nici cu una preţO, că sciută este, că dâcă cineva te scote din casa şi moşia ta cu sila şi cu ne-dreptula, aştepţi timpula potrivita, ca să iai âră în fo-losO cele luate cu puterea; ce însă ai prăpădită şi ai vânduta de bună voiă, ai pierduta pentru totdâuna; aşa făcânda noi va veni timpula, când cu mulţămire generală ne voma putâ saluta şi pe terenula politică cu „Christosă a înviata!»	•
Convocare*)
Inaltulă ministeriu r. de interne retrimiţândă statutele înaintate spre aprobare ale »Reuniunei femeiloră române din comitatula Huniedârei*, pentru de a face unele modificări, convocâ spre acestă scopă pe membrii reuniunei nâstre la o adunare generală estraordinară pe 2/14 Maiu a. c. după prân4ă la 4 âre în localităţile şcâlei gr. or. din Deva.
Deva, la 7 Maiu 1887.
Ana Petco, m. p.	Augustu A. Nicârăt ra. p.
presidenta reuniunei.	secretara alâ reuniunei.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 12 Maiu. — Bazarulă ardeleana s’a deschisă erl în presenţa unui publică numă-rosă şi distinsă, între care cea mai înaltă aristocraţia. Râspun<}ândă la vorbirea lui Aurel Dessewffy, ministrulă de comerţă salută reuniunea de cultură (?) pe ună tărâmă, pe care e sigură nu numai de simpatia publicului, ci şi de sprijinulă guvernului. Apoi începă esaminarea obiecteloră espuse. Anume au fostă multă observate ţăsăturile de postavă braşovene şi sibiene; a satisfăcută anume fineţea esecutării şi corfis-pumjâtârea alegere a coloriloră. Plăcerea de a cumpăra e f6rte viuă, deja în orele dintâiu s’a cumpărată de mai multe sute de florini.
SOFIA, 12 Maiu. — Timpulă întrunirei Sobraniei încă nu s’a fixatu.
BUCURESCÎ, 12 Maiu. — Se vorbesce, în urma sgomoteloră împrăştiate, despre o apropiată schimbare în cabinetă. Brâtianu ’şî-ar păstra presidiulă fără portofoliu, Radu Mihaiu ar primi portofoliulă interneloră, Aureliană ală lucrăriloră publice, Georgiană ală agriculturei. Schimbările personale nu schimbă întru nimică caracterulă politică ală cabinetului.
BERLINtX 12 Maiu. — Scirea despre pre-sentarea legii de închidere a granîţeloră contra importului cerealeloru nu e adevărată.
*) Primită acjî, 30 Aprilie v. — Red.
Editoră: Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşuuui
Sfo. 65.
GAZETA TRANSILVANIEI
188V.
(humlfi la bum de Viena
din 11 Maiu st. n. 1887.
de aurtt 5°/0 . . . 100.95 de ^ârtiă 6«/0 . . 87.60 împrumutuld dftilord ferate
ungare................150.—
Aroortisarea datoriei căi-fertt ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 9770 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei cfti-lorf ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 11525 Boburi rurale ungare . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl.................104.75
Bonuri cu el. de [sortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vintl ung..............99.—
Imprumutuia cu premiu
ung....................119.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12445 Renta de hărtiă austriacă 81.— Renta de arg. austr. . .	82.60
Renta de aura austr. . . 112-,— Losurile din 1860	. . . 135.30
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 876 —
Act. băncel de credita ung. 284 — Act. băncel de credita austr.280.70 Argintuia —. — GalbinI
împărătesc! .............5 97
Napoleon-d’orl .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 27 Londra 10 Livrea sterlinge 127.97
Bursa de Bueurescft.
Cursuiu pieţei Braşovă
Cota oficială dela 28 Aprilie st. v. 1887.
din 12 Maiu st. n. 1887.
Gump.
Renta română (5°0).	. .	91—
Renta rom. amort. (5°/0)	.	94—
» convert. (6°/o)	.	.	88x/a
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—
Credit	fonc. rural	(7°/o)	•	•	104*/*
*	»»	»>	(5°/o)	•	881/»
»	»	urban	(70/0)	.	.	102—
»	•	,	(6 %)	•	94x/a
*	♦	*	(5°/o)	•	•	85V.
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	15.75
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
vând.	Bancnote românescl . .	. . Cump. 8 60		Vând. 8.62	
92 V,	Argint românesc . . .	. »	8.50	•	8.55
94Va 89—	Napoleon-d’orl ....	»	9.99	0	10.03
37— 1051/*	Lire turcescl			11.35	»	11.40
89—	Imperiali			10.35	•	10.40
102Va 95 Va	Galbeni		*	5.92	»	5.96
86—	Scrisurile fonc. »Albina»	6°/0 • *	101.—	•	102.- -
—	n * »	5% . ,	98.—	»	99.—
16.— 2.02	Ruble RusescI .... Discontulă . . .	t ^ ^ » » 7—	111.— 10°/„ pe	» ană.	112.—
Nr. 4708—1887.
Publicaţiune.
2—3
Anunţările făcute în sensulă disposiţiuniloră § -lui 189 ală art. de lege XXIII, din anulă 1885 a obiectelorii de apă şi a drepturilorti pentru folosirea apei de pe teritorialii oraşului Braşovă zacă spre scopulă mai departei anunţări, din 1 — Bl Maiu a. C. în despăr-ţ&pântulă protocolului de exhibite ală subscrisului magistrată, spre examinare din partea fiă-căruia.
Se provdcă totii odată cei interesaţi, ca celă multă pană în Bl Maiu a. C. sfe ascearnă subscrisului magistrată eventualele observaţiunl la singuraticele anunţări, totuşi însă pentru fiă-care anunţare, în modă separată.
Braşovă, 30 Aprilie 1887.
Magistratulu orăşenescu.
Anuntu.
Subsemnata, absolvândfi. cu bună succesfl	de
moşită din Sibiiu, doresce a se angaja ca moşă în vre-o comună lipsită de m6să.
Adresa este următdrea:
Dobra N. Resnovann
Ghimbavă Nr. casei 75. (Weidenbach)
2—2	(Comitatulă BraşovO.)
TARIFA
anunturilord si insertiimiloril
*) *> *)
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se actirdft următorele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3-	- 4	ori	i-i o o o
ii	ii	V	5—	8.	ii		15°|0
ii	ii	ii	9-	-11	ii	ro O O o
ii	n	n	12—	-15	ii	o o o co
V	ii	n	16—	•20	ii		40*1.
Dela 20	de repeţiri		în susă				O o o IO
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
MersulU trenurilorU
Valabilă dela I Qctomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşti-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealtt-Kudapesta
Trenă
de
persăne
Tren j Trenă accelerat omnibus
Trenă
omnibus
Budapesta—Predeală
Trenă de pers.
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
de
persăne
Trenă
omnibus
Bucurescl
Predealft
Timiştt
Rroţvrft
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
«fl»iţ*ra
Etisabetopole Mediaş* jCtpa
Blaţia Crâciunelfi
Afecta Yinţultt da sus« Uitaa Caeerdea ekiristt Apabida
Claşia
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişfi Stana Hnfedina
Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezfi-Telegd Fugyi-Yâsărhely Y&rad-Yelinţe
Qradia-mare
P. Lad&ity
Szolnok
Buda-pesta
Yiena
7.47 824 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 1200
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5b
5.10 5.30
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9,19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28 556
10.55
1.23
3.24
7.30
1.14
1.45
2.32
10.05
2.15
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.281
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bvatca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Ciuţii
Apabida
Ghiriţ
Cicerdea
Uidra Vinţulâ de susS Aiudâ feiiţii Crăciunelâ Blaştt Micâsasa Cop ţa mie. Mediaşâ Etisabetopole ^fgişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldi6ra
Braţovă
Timişâ
Prede&lu
Bucurescl
11.10
7.40
11.05 2 02 4.12
11.00 1119 12 30 1.01 106 1 = 13 1.20 1 41 2.00
2.35 2.48 3.20
3.36 4.00 4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
8.00	6.05	—
Nota: Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile grâse.
2.—I
3.58|"
5.28'
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20
9.34
11.26
1.38
2.06
217
2.40
3.24 3.47
4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24 6.43
1.55
2.53
3.28
9.35
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI BraşovO. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî
Teinşă- 'iradâ-Bndaţesta				| Budapesta-AradA-TeiuşA.			
	Trenă	Treifi	Trend de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omn.bus	persdne		persăne	de persăne	omnibn.
Teiuşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Âlba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţultt de joşii	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Szolnok |	4.10	6.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	AiadA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişii	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-I.ipova	5.41	7,10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	755	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.66	—	9 33	Zam	801	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.; 8	—
PaulişO	7.28	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9.51	10 42	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiâ	11.11	11.37	—
Szolnok ;	8.42	—	4 52	Şibotă	11.43	12.—	—
(	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	,12.29	- -
Budapesta	—	~ |	8.20	Âlba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	TeiuşA	. 1.29	1.41	—
ÂradA«TfinIş4ra				Simeria (Piski) Petroşent			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	mixt		persăne	omnibus	mixt
AradA	5.48		6.05	simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	ti.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Grivadia	2.24	—	5.581
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
TImişAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişdra-AradA				Petroşent—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	peraâne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TimişAra	6.25	_	5.00	Petroşent	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Grivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	817	Sfmerta	1.53	—	10.31