SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi*
,GAZETAM IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfi anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străiafttate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Ni 94.
ANULU L.
Joi, 30 Aprilie, (12 Maiu).
ANUN3XURXX.B:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlserî nsfranoata nu •• prlmssoS. — Hanusoripte nu an ratrimltO.
Conferinţa din Sibiin.
Raportft specialii alG «Gazetei Transilvaniei* despre conferinţa generală electorală a delegaţilord alegătorilor^ români întrunită la 7 Maiu 1887.
Şedinţa ÎI.
Şedinţa a doua s’a putută ţinâ abia Luni, deârece eomisiunea de treitjecl numai după trei şedinţe, ţinute Sămbătă săra-, Duminecă înainte şi după amâtjl pănă târziu pe la Orele 9, ’şl-a putută termina lucrările sale.
Observa aici, că discuţiunea în sînulQ comisiunei a urmata de astădată în cea mai bună armoniă, pe care nimeni n’a încercata a o conturba. Dâr discuţiunea a fosta viu purtată asupra cestiunilora de principiu, cari trebue să dea directivă lucrărei întregului partida şi să promoveze astfela consolidarea lui. Pe lângă acăsta s’a mai discutata cu multă seriositate grava situaţiune actuală, faţă cu care s’a recunoscuta din nou necesitatea unei strînse solidarităţi între noi.
Luni la 10 6re a. m. şedinţa a doua şi ultima a fosta deschisă de preşedintele Cr. Bariţii.
După cetirea şi autenticarea procesului verbala alQ şedinţei prime s’au cetită mai multe telegrame de f licitare sosite din Deva, Şimleulfi Silvaniei, Orăşliă, Oradea-mare, Timişâra etc. etc.
Notar uia Dr. Lucaciu, cetesce apoi seri sărea ce a adresat’o d. Dr. Alexandru Mocsonyi ^Luminătorului*, prin care declară în numele său şi ala celorlalţi trei membri ai familiei sale, că aderă fără reservă la conclusele ce le va lua conferinţa din Sibiiu şi că la tim-pula său dânşii vor Ci sta toţi la postula lorfi.
Pasagiula, în care d. Alex. Mocsonyi accentuâză aderarea la conclusele conferinţei, a fosta primita cu repeţite şi însufleţite aplause, cari s’au repetata şi la sfârşitulfi scrisârei.
D. V. Babeşu, propune a se lua la cunoscinţă acâstă enunciaţiune politică a Mocsonyescilora şi a se esprima încrederea faţă cu dânşii.
D. Slavici nu înţelege cum a venita să se cetâscâ aici scrisârea de mai susa, care nu este adresată confe-renţei, şi adauge: să esprimăma încrederea, dâr ne pare fârte rău, că nu vedema aici în mijlocula nostru pe d-nii MocsonyescI luptânda alăturea cu noi!
D. adv. Crişianu 4»ce asemenea, că dorinţa tutu rprfi Românilorfi ar fi, ca distinşii membri ai familiei Mocsony să nu stea la o parte, ci să vină în adunările nâstre şi să pună umărfi la umărfi cu noi.
D. V. Damianu observă, că nu acâstă cestiune ci propunerile comisiunei de 30 suntQ la ordinea idilei. DeOrece d?nii Mocsonyi s’au declarata de multa pentru pasivitate şi în Ungaria, una vota eventuala asupra atitudinei lora politice ar prejudeca concluselora ulteriOre ale conferinţei.
D. R. Patiţa se alătură la propunerea acăsta, ac-centuânda că, deşi vederile politice ale Mocsonyescilora întâmpină aprobarea tuturora, aici e cestiunea numai de atitudinea nOstră naţională în generala, şi de aceea păr-tinesce trecerea la ordinea (ţilei*
D. preş. Bariţu propune în fine de a se lua spre plăcută sciinţă scrisOrea d-lui A. Mocsonyi, ceea ce se şi întâmplă între strigăte de „să trăiâscă*.
Urmâză la ordinea <}ilei raportulfi comisiunei de 30.
D. Vincenţiu Babeşiu, urcându-se la tribună, îşi începe raportulfi său spuindfi, că acum a treia âră co-misiunea conferenţei electorale generale a alegătorilorfi români i-a data onorifica însărcinare de a raporta adu-nărei despre lucrările ei în timpfi de două 4^e* înainte de tâte accentuâză, că în împrejurările de faţă nu mai crede de lipsă de a reveni la argumentele ce le-a adusQ în raporturile sale dela 1881 şi 1884 cu privire la situaţiune. Cunâscemfi cu toţii fârte bine acâstă situaţiune şi d-nii delegaţi sciu prea bine, care suntO postulatele nost re.
In sînulfi comisiunei s’a discutata din non cestiunea dâcă împrejurările arfi cere vr’o modificare în programfi. S’a aflata numai unuia singura în comisiune, care nu s’a pronunţata în contra programei, ci din consideraţiunl de oportunitate a ceruta numai, ca punctulfi ântâiu despre autonomia Transilvaniei să se combine cu punctulfi din armă privitorQ la dualismfi şi să se <Jică că 9** despre au-
tonomia Transilvaniei, nefiindfi la ordinea cjilei, partida se va pronunţa la timpulfi său. Dâr propunerea acâsta n’a fosta sprijinită de nimeni în comisiune pentru că toţi au fosta de convingere, că situaţiunea de faţă cere să sus-ţinemfi şi mai energica ca m&r nainte punctulfi ântâiu alfi programului şi că chiar între Unguri s’a manifestata unfi curenta, care vorbesce a4i pentru susţinerea, cu tâtă hotărîrea, a acestui puncta din parte-ne, pe lângă aceea că acesta puncta este unuia din punctele cardinale ale programului nostru.
Aşadâr punctulfi ântâiu l’amfi susţinuta cu toţii fără nici o reservă, amfi găsitfi însă că trebue să se facă o modificare în punctulfi 7. Aici adecă este vorba de tendinţele de maghiarisare urmărite din partea organelorO statului şi s’a constatată că dela 1884 încâce s’au manifestata asemeni tendmţe în modă pronunţata şi din partea reuniunilorfi şi societăţii maghiare şi de aceea s’a adausfi la punctulfi 7, că partida naţională va lupta în contra tendinţelorfi de maghiarisare, „vină ele din ori şi ce parte*. (Aprobări). Acesta este uniculfi adausfi ce vi-lfi propune eomisiunea. încolo vă recomandă primirea întregului programă ca basă a acţiunei nâstre viitâre.
Acuma se nasce întrebarea: ce voimfi noi cu pro-gramulfi nostru? Voimfi ca în patria nâstră, care este tocmai aşa a nâstră ca şi a celorlalte popâre ce locuescfi într’însa, noi cele trei miliâne de Români, cari ne împli-nimfi tâte datorinţele cătră dânsa, să ne eluptămfi drepturile şi putinţa de a ne afirma ca lactorfi publica în stata, adecă ca o individualitate română naţională de drepta publica, de care să se ţină sâmă şi atunci când e vorba de beneficii, nu numai de sarcini publice. (A-plause).
Noi înţelegemfi patriotismulfi ca simţulfi solidarităţii nâstre cu aceia, cu cari chemaţi suntemfi a apăra cele mai mari bunuri ale neamului nostru pentru presentfi şi pentru viitorfi. Dâr cum îlfi înţelegfi cei dela putere? Ei pretindă că aceste ţări suntfi proprietatea rassei maghiare, care singură constitue faetorulfi de stata, căreia prin urmare totfi ce locuesce pe acesta pământfi trebue să’i fiă supusa pănă la nulificarea propriă. (Strigări: Niciodată!) Istoria însă ne dovedesce, că Românulfi nu se pâte preface niciodată în Maghiara. (Strigări: Nu, niciodată !) Cu atâta mai puţina se va preface elfi astăzi, când a ajunsfi la cunoscinţă de sine, a intereselorfi, a forţelorfi şi a solidarităţii sale.
Cei ce credfi că va veni timpulfi când Românulfi se va înmuia, amară se ’nşâiă. — Aici raportorulfi aduce unele dovedi istorice pentru susţinerea afirmărei sale şi adauge că zadarnice vorfi fi tâte opintirile şi absurdele silinţe ale Maghiarilorfi pentru asimilarea elementului nostru; dâr este şi abnormă şi nenaturală pornirea lor fi, şi cela ce cunâsce desvoltarea acestora popâre va recu-nâsce, că lupta naturală va trebui să ’nvinga. (Aprobări).
Dâcă Românii ar dori peirea Ungariei şi a naţi-unei maghiare, continuă d. Babeşfi, n’aru trebui decâtfi să trâcă toţi în tabăra, lord, să-i sprijinâscă şi să’i împingă înainte pe calea pe care au apucată; dâr acâsta Românii nu o voescfi şi fiinda că nu voimfi să ’i spri-jinimfi de a stărui înainte spre prăpastiă, noi observămfi pasivitatea pentru Transilvania, respective abstinenţa pentru Ungaria.
Nu voimfi însă să rămânemfi în neactivitate, ci vomă stărui să ne organisămfi, să ne conservămfi puterile înăuntru, şi în acâstă lucrare vedemfi garanţia mântuirei nâstre. (Aprobări.) Astfela credemfi că lucrăm şi morală şi înţelepţesce şi leala. (Aprobări.) — Arată apoi motivele abstinenţei proiectate a Românilorfi bănăţeni şi ungureni, care culminâză în argumentulfi, că ei voescfi să ferâscă poporulfi de urmările corupţiunei, terorismului şi presiunei de totfi felulfi, şi de aceea acolo, unde vorfi vedâ cu neputinţă continuare luptei pe cale onorifică şi fără periclitarea moralului poporului, se vorfi abţinâ de participarea la alegeri. ţ)iee mai departe că s’a făcută propunere pentru abstinenţă absolută şi în părţile ungurene, dâr majoritatea a susţinuta candidarea de deputaţi pe basa programului naţionala cela puţină în acele cercuri, unde nu le va fi cu totulfi imposibila de a’şî validita votulfi, şi acâsta după lungi discuţiunl s’a şi primită. S’a decisă a se face escepţiutil dâr acâsta
inumai luându-se precauţiunl, că ele nu vorfi fi in dauna programului şi partidului naţionala.
După ce s’a discutata atitudinea faţă cu alegerile, a venita la rândfi cestiunea, cum să se esecute mai bine decisiunile nâstre. S’a accentuată în prima liniă necesitatea de a aşterne, din parles comitetului centrala e-lectoralfi, unfi memoriu la Tronfi, în care să se desfă-şure adevăratele motive ale pasivităţii Românilorfi ardeleni şi ale abstinerei Românilorfi bănăţeni şi ungureni. Ceea ce a îndemnata pe comisiune a recojnanda compunerea unui asemenea memoriu, a fosta convingerea, că Tronulfi este rău informată despre purtarea nâstră şi despre motivele ei, precum şi despre modulă cum suntemfi trataţi în acesta stată. Ne-amfi decisă să ’ncer-cămfi şi pasulfi acesta, să aducemfi la cunoscinţă Maiestăţii Sale adevărata stare a lucrurilorfi, ca să vâ<Jă că ne aflămfi într’o crisă grea şi să scie, care este dispo-siţiunea în sînulă poporului română şi ce piedecl trebue să se delăture, pentru ca să se facă posibilă, ca acestfi poporfi în vreme de nevoiă să desvolte acela entusiasmfi, ce se recere pentru apărarea monarchiei.
Vorbesce apoi de apărarea causei române în pressa europână şi 4,ce că s’a făcută şi în acâstă privinţă ce s’a putută, ^icândfi că de aci înainte încă şi mai multă suntemfi datori a stărui să luminămfi opiniunea publică europână despre situaţiunea nâstră. Amintesce de în-temeiarea fâiei «Romănische Revue," care asemenea şl-a pusă de scopfi Informarea publicului străină despre stările şi năcazurile nâstre. (Aprobări.)
In fine d. Babeşfi vorbesce despre impresiunile ce le-a primita ca deputată naţionala în dietă alăturea cu cei doi colegi ai săi. Spune, cum la anumite ocasiunl denşii s’au încercată să descopere parlamentului nemul-ţămirea şi suferinţele poporului română, dâr au întâmpinată desaprobarea tuturorfi corifeilorfi partidelorfi maghiare, şi când unulfi din deputaţii naţionali români a constatată că naţionalităţile nu se bucură nici chiar de scutulfi legii, i s’a răspunsă că Românii nu suntfi buni patrioţi şi gravitâză în afară. (Voci: Nu’i adevărata!) Din partea nâstră s’a făcuta totfi, spre a respinge aceste acusărl, âr câta pentru acusarea de gravitare în afară, deputaţii români s’au folosită de unfi momenlfi pentru a’şi manifesta patriotismulfi lorfi, aşa că d. prim-ministru s’a văcjutfi constrînsfi a declara, că naţionalităţile peste totfi suntfi patriotice şi fidele, şi că elfi are în prepusfi numai câţiva agitatori. Dâr âre pentru aceştia numai să nu se esecute legile? Pentru agitatorii, cari nu esistă?
Stăruindfi în resistenţa nâstră, încheiă d. Babeşfi, cu încetulfi voma dobândi respectulfi ce ni se cuvine.
D-lâ raportorii dă apoi cetire următorului:
Proiectă de resoluţiune.
Representanţii alegătorilorfi români din mai tâte părţile locuite de Români de sub corâna sf. StefanO adunaţi în conferinţă cu scopfi, de a lua în consideraţiune situaţiunea patriei preste totfi şi a (naţiunii române în deosebi şi pe basa acestei situaţiunl a se consulta şi a se decide asupra atitudinii alegătorilorfi români faţă cu alegerile pentru cea mai deaprâpe dietă din Budapesta —
constatândfi, că situaţiunea dela 1881 şi 1884 încâce întru nimiefi nu s’a schimbată în mai bine, că de susfi dela putere de locfi nu s’a ţinuta sâmă de interesele cele adevărate ale popârelorfi, de postulatele bunăstării şi prosperărilorfi şi în speciala de durerile şi trebuinţele poporului românO, căci din contră tendinţele de năpăs-tuire şi prigonire naţională au devenita mai pronunţate, mai aprige şi nesuferite;
constatândfi prin urmare, că în faţa acestorfl triste experienţe Românilorfi nu le rămâne altă- mijlocfi legală de apărare, decătfi resistenţa pasivă cu scopfi de a conserva, câta mai pâte conserva în contra pornirilorfi de destrucţiune politică, morală şi materială, după seriâsă consultare decidă:
1.	A susţinâ şi mai departe programa adoptată la 1881 şi respective 1884, cu unfi mica adausfi la pune-tulfi 7, în care se 4ice că — „Partida naţională va lupta contra tuturora tendinţelorfi de maghiarisare, manifestate din partea organelorfi statului*, aci adăugândfi.: „sâu fiă din orl-care altă parte*; acestfi adausfi referin-
/ţ
Nr. 94.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188T.
du-se mai vărtosă la noua apariţiune la forţările de ma-ghiarisare prin reuniuni maghiare.
2.	A susţină politica de resistenţă pasivă în modă absolută pentru Românii din Transilvania.
3.	Cu privire la Românii din părţile unguresci-bănăţene în faţa continueloră experienţe de abusurl oficiale la alegeri, de nedrepfăţirl la compunerea listelorâ, de influinţărî violente şi de formale presiuni prin dire-gătoriile administrative, de corupţiuni cu bani, cu mâncări şi beuturi, ameninţări şi răsbunărl contra acelora ce au curagiulă de a se opune aceloră nelegale şi nemorale mijltice:
considerândă, că prin aceste mijltice poporulă se demoralistiză sistematicesce şi în locă de iubire, inimile se umplu de disgustă şi dis^reţă pentru instituţiunile liberale şi chiar pentru scopurile statului şi ale societăţii culte, precum acelea se urmărescă de susă dela putere prin care greşita atitudine a puterii, patriotismul^ şi ttite virtuţile cetăţenescl neîncetată se subsapă şi ruinâză în poporă ceea ce neapărată trebue să nască cele mai pericultise consecvenţe pentru viitorulâ patriei, pentru pacea, pro-gresulfl şi cultura poptireloră;
considerândă, că specială şi imediată în ce privesce asemenea modă de procedere la alegeri, prin acela se face imposibilă libertatea electorală, expresiunea adevăratei voinţe a alegătoriloră, şi prin urmare falsulă se Introduce în viăţa publică a ţării, se falsifică adevărata sitnaţiune a administraţiunii şi a opiniunii publice, se ascundă ttite relele dinaintea chiar acelora, cari chiemaţ* şi putincioşî ar fi de a le vindeca};
considerândă, că este una dintre cele inai sacre dato-rmţe patriotice şi morale a inteligenţei şi respective con-ducătorilorO poporului de a feri, — precum prin vota onestă şi seriosă poporulă de asemenea distrucţiune şi cădere, totă aşa şi patria şi Tronulă şi cultura printr’o ţinută raţională a poporului — de asemenea periculă; din ttite aceste consideraţiunl, abstracţiune fâcândă, că după esperienţele câştigate în timpulo celoră din urmă câteva peritide legislative, sub actualulă guvernă ală ţării, dieta ungară nu ne oferă nici o garanţiă de controla în ceea ce privesce aplicarea legiloră votate de ea şi sancţionate de Cortină ;
conferenţa enunţă şi pentru acele părţi abstinenţa dela alegeri, şi chiar dela mişcările electorale pentru dietă, autorisândă comitetulă centrală ca dintre acele puţine cercuri electorale din părţile ungurene şi bănăţene, în cari interesele programei şi respective ale partidei ntistre ceră admiterea de candidatura şi alegeri de partida ntis-tră, la iniţiativa acelora, în înţelegere cu comitetulă centrală, să ptită face escepţiune.
4.	Acăstă atitudine recomandată de conferenţă poporului română şi cu motivele ei esactă şi specială es-puse şi esplicate printr’ună memoriu în numele acestei confereDţe prin mijlocirea unei deputaţiunî să se aducă la prăînalta cunoscinţă a Cortinei, în scopulă de a fi a-preţiată cum merită ea, dăr nu cum o denunţă contrarii.
5.	Pentru esecutarea programei şi a concluseloră acestei conferenţe se numesce ună comitetă centrala de 11 membri, însărcinându-se acela a face între marginele legiloră totă ce va găsi de lipsă şi folositoră, atâtă cu privire la cele mai deaprtipe alegeri pentru dietă, câtă şi faţă cu alegerile municipale şi ptite totă întru apărarea causei române naţionale şi pentru luminarea opiniei publice în ţtiră şi străinătate, în care privinţă se recomandă cea mai viă şi neadormită activitate.
Raportorulă V. Babeşu recomandă acăstă resolu-ţiune adunărei, declarându-o ca ună progresă în atitudinea ntistră, şi o rtigă ca, dăcă se ptite, să o primăscă
în unanimitate. (Aplause îndelungate. Voci: Primimă!)
Preşedintele G. Bariţu: După ce s’au desvoltată aci părerile cumisiunei şi textulă resoluţiunei, ve rogă să vă pronunţaţi, dăcă-lă primiţi ca basă a desbaterei generale ori îlă primiţi en bloc. Este careva contra? (Voci din ttite părţile: Ilă primimă in totală! Nimenea nu se ridică contra.) Aşadăr, dăcă sunteţi de acordă, ca să se primăscă en bloc, enunţă că adunarea primesce cu unanimitate şi en bloc proiectulă presentată de comisiune. (Aplause îndelungate şi însufleţite.)
Preşedintele pune la ordinea alegerea viitorului comitetă centrală electorală centrală. Se suspendă şedinţa pe câtva timpă.
După redeschiderea şedinţei, d. P. Iruţa raportăză mai ânteiu despre socolelele comitetului trecută şi propune să i se dea absolutoriu. — Se primesce.
Totă d. P. Iruţa raportăză mai departe despre propunerea comisiunei în privinţa constituirei noului comitetă, accentuândă greutatea ce s’a ivită la combinarea perstineloră. In fine citesce lista membriloră propuşi, cari suntă următorii d-nî: George Bariţu, fincenţiu Babeşu, Dr. Ionii Raţii, George Popa, Dr. Aurel Mure-şianu, Iuliu Coroianu, lânii Slavici, Dr. Neculae Oncu, Dr. Vasilie Lucaciu, Nicolae F. Negruţu şi Eugen Brote.
—	Truţa propune primirea acestei liste cu adausulă ca, in casă de abcjicere său altă vacanţă, comitetulă să se ptită întregi elă însuşi. (Voci: Se primesce!) — Preşedintele pune la vota lista şi se primesce cu unanimitate.
—	Se decide mai departe, ca autenticarea protocolului să o facă biuroulă.
Preşedintele G. Bariţu îşi esprimă bucuria*, pentru ună resultată atâtă de fericită ală adunărei, care a adusă ttite conclusele în unanimitate. Aruncându-şl privirile în trecută, nu ptite să nu’şi aducă aminte de acele timpuri, când o asemenea adunare nici că se putea pomeni. Dăr omnipotenţa spiritului timpului a spartă barierele ce erau puse desvoltării ntistre şi a frântă puterea vechiului des-potismă, sub care nu ar fi fostă cu putinţă întrunirea acestei adunări. Dăcă, pe lângă spiritulă timpului, avemă să mulţămimă cuiva acăstă schimbare, suntemă datori cu recunoscinţă M. Sale împăratului şi Regelui nostru, care a făcută să se spargă acele bariere. (Aplause desă repetate.) Acăstă s'a simţită datoră a o accentua cu acăstă ocasiune urândă »să trăiască Maiestatea Sa şi înalta)} fa-miliă domnittire*. (Adunarea se ridică şi erupe în strigări de „să trăiască*!)
D. P. Iruţa după ună resultată atâtă de frumosă ală conferinţei, dobândită în deplina înţelegere, propune a se aduce omagiele de recunoscinţă pră demnului Preşedinte ală adunării (Aplause) şi totodată şi celorlalţi membri, cari l’au ajutată în conducerea acestei conferinţe. Rogă pe preşedinte ca pe ună iubită părinte de a primi asigurarea sincerei alipiri a tuturoră, cari totdăuna îlă voră însoţi, când îi va chiăma a’şî împlini datoria pentru scumpa ntistră naţiune. In fine mulţămssce şi mem-brilorfl fostului comitetă pentru ttite ostenelele Ioră.
Conferinţa s’a încheiată între repeţite strigări de „să trăiască* !	____________
O scrisore a d-lui Alexandru Mocsonyi.
„LuminătorulCi“ publică următtirea scristire:
Stimate d-le Redactorul
Conferinţa naţională din Timiştira a alesă pentru conferinţa din Sibiiu 10 representanţi, între aceştia 4 membrii ai familiei mele. Cunoscută e stimaţiloră membri ai conferinţei, cari m’au distinsă pe mine, resp. pe noi patru, cu onorăttirea încredere, că noi de mai multă
ca ună deceniu nu luămă parte activă la viăţa politică a patriei; cunoscute li suntă şi motivele, cafrl ne decidă la o aslfelă de abstinenţă politică, —le-am arătată de repeţite ori atâtă prin cercuri private câtă şi în publică; nu mai puţină cunoscută e st. membri ai conferinţei, că aceste motive, durere, nici astă(JI n’au încetată a fi decisăttire — căci ele zacă în neschimbata situaţiune a ntistră politică. Gontrastulă diametrală între tendinţele politicei de stată, astăzi domnittire, carea merge întru a crea ună stată naţională-maghiară din Ungaria poliglotă, şi între tendinţele politice ale poporului română, cari tindă a asigura individualitatea naţională şi a o validita ca ună factoră politică ală Ungariei, precum şi contras-tulă, care consistă între aceste, pre câtă de naturale totă atâtă de îndreptăţite tendinţe ale fie-cărui poporă cu con-sciinţă de sine, şi între nulificarea politică a Români-loră din Ungaria şi Transilvania, produsă prin regimulă de astăcji în modă artificială — aceste două pondertise contraste suntă cari împrimă ominosulă ţipă deplorabilei şi nenaturalei situaţiunl, în care se află astăzi naţiunea română în acâstă patriă. Fiăcare Română vede şi simte, că naţiunea sa este eschisă dela o participare conformă dreptului eternă şi importanţei sale la binecuvântările vieţei constituţionale. Fiecare Română a trebuita să facă durertisa esperienţă, că naţiunei sale în constituţionala Ungariă o luptă seritisâ, legală, parlamentară, pentru bunulă ei dreptă şi legitimele sale interese, — i s’au făcută imposibilă, parte prin legi, parte prin aplicarea loră. Ună poporă de aprtipe trei militine de suflete trebue să se mulţămâscă a vedâ cum interesele sale naţionale vitale se represintă prin 3, <Ji trei deputaţi, între 450/ adecă cam după ună milionă de poporă ună deputată naţională!
Ună poporă care, în butulă împărţirei artificiale a cercuriloră electorale, în circa 70—75 cercuri constitue majoritatea impoporaţiunei, trebue să se mulţămescă a vede, cum representanţii delegaţi ai alegătoriloră români în adunarea loră generală — ca şi pănă acum — aşa şi astădată prin constituţionalismulă Ungariei şi astăzi condamnaţi voră fi, In presăra marei lupte electorale, în mijloculă unei situaţiunl critice, ce ameninţă interesele vitale ale naţiunei, cu inima sângerândă, dăr cu braţele încrucişate, a constata îp faţa ţărei şi a Europei artificiala nulificare politică a poporului ală doilea, după a sa importanţă, între poptirele regnicolarl ale cortinei St. Ştefană, şi prin urmare a pronunţa formalminte passivitatea impusă naţiunei, a renunţa la o luptă electorală fără efectă. Conferinţa din Sibiiu de sigură nu va lipsi nici la acăstă ocasiune a ţină strînsă cu îndatinata unanimitate la acele postulate naţionale, cari se receră pentru libera validitare politică a individualităţii naţionale a Ro-mâniloră din Ungaria şi Transilvania, şi ărăşî va enunţa în modă solemnă conclusele sale corăspumjăttire. Insă asta este totă, ce astăzi ea ptite să facă; asta este una din cele puţine libertăţi constituţionale, de cari şi poporulă română pănă acu a putută şi, voimă să sperămă, că şi astădată va pută face ună usă neconturbată. Intre astfelă de împregiurărl, credemă că amă făcută totă ce a(}î putemă, dăcă dechiarămă mai dinainte că: aderămă fără reservă la conclusele prevetjibill ale conferinţei din Sibiiu. Aşa pricepândă lucrulă, credemă, că nu vomă greşi, dăcă în actulă de alegere ală conferinţei din Timiştira nu privimă atâtă ună mandată pentru conferinţa din Sibiiu, câtă mai vârtosă o nouă dovadă a acelei încrederi, de carea familia mea din partea poporului română ală comitatului Timişă totdăuna s’a bucurată şi de carea totdăuna cu mândriă se ptite făli. Permite-ml deci, stimate d-le redactoră, ca, după ttite aceste, să esprimă
FOILETONU.
Hori poporale
de prin părţile sătmărene, culesej
de I. Kovâry.
De când te-ai dusă băieţele N'am mai pusă la gâtă mărgele, Nici în degete inele Şi ’n cosiţe floricele.
De când s’a dusă bădiţa,
Mi-i pustiă uliţa,
De când s’a dusă dumnealui,
N’am dată gură nimerui.
*
* *
De-aicI păn’ la badea meu Nu-i nici deală, nu-i nici părău, Numa singură dorulă meu,
Nu-i nici deală nu’i nici cărare Numa dorulă meu celă mare. Dorulă meu, bade, şi-ală tău De s’ar face podă mereu,
Ca să trăcă doi cu doi Şi tu bade păn’ la noi!
*
* *
Ochi mierii, sprîncene negre Iubi-v’aşI — draculă vă crede,
Că sunteţi în patru părţi Şi iubiţi pe câţi vedeţi.
* *
Pentru badea mierîulă N’aşă trece nici părîulă;
Pentru badea ticheşulă Crişulă rece şi l’aşă trece Şi-aşă. gândi, că n’a fostă rece. *
• *
Tufă de păsulă verde,
Trece badea, nu mă vede.
Las’ să treacă,
Nu mă vadă,
C’a veni şi-aceea vreme,
Când m’a cere Şi n’oiă mere.1)
*
* *
Nu te ţinea, lele, tare,
Nu eşti mândră, numa-ţl pare; De te-ai câta ’ntr’o fântână Ai fugi o săptămână.
*
* *
Pânce-să*) bade cam negruţă, Nu-să la totă ciufulă*) drăguţă; Păn ţl-am fostă, bade, ţie ŢI am cătată la omenie,
Dela omeniă ’n josă RămânI, bade, sănătosă Ca un i mără putregăiosă,
!) mere=merge. a) pânce=pentruce.
*) ciufă=urîîă, blăstemată, prăpădită.
Şi eu rămână sănăttisă Ca o viorea frumtisă.
*
* *
Bată-te, bădiţă, bată Voia mea cea supărată,
Da mă bată şi pe mine Pânce prindă vorbă cu tine. *
* *
Bade cu clopulă1) la mână De dragoste-i pace bună, Pune, bade, clopu ’n capă De dragoste nu-i bănată.
***
Mâncată-să, Dtimne, de rele Ca holda de păsărele,
Şi-să mâncată de streini Ca holda de boi bătrâni,
Nici lăsată, nici mâncată Numa earbă judecată.
*
* *
Trandafiră cu frunza dâsă, Dulce-i gura de mirâsă,
Dâr nu-i dulce cum să fiă,
Ci ca strugurulQ din viă.
*
4c *
Am avută o cărăruşe Pănă la mândra în uşe,
Dâr s’a pusă ună blăstămată
x) clopă=pâlăriă.
Cărăruşea ml’astupată Totă cu spini şi cu nuele Supărarea mândrei mele, D’apoi supărarea mea Că nu potă mere la ea!
***
Dragostea din altă sată Ca pânea de cumpărată,
Când o cumperi că te bucuri 0 mănânci şi nu te saturi • *
Măgherană de pe fântână,
Am drăguţă ca o lumină, Umblă două să mi-lă iee D-cJeu să nu li-lă dee,
Umblă două să-lă sărute D-4eu nu le ajute.
*
* *
Tuturoră lumea li i dragă, Mie-mi e cerneală nâgrâ; Tuturoră lumea li-i bună Dâr mie-mi e mătrăgună. Tuturoră le pare bine,
C’a picată reulă pe mine,
Dâr nu-i pară nimerui C’a pica pe pruncii lui,
Si n’are de ce-i părea,
Şi pe elă ptite cădâ.
Nr. 94.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
în preţuitulO d-tale organO, atâta în numele meu câta şi în numele celorlalţi trei membri ai familiei mele mul-ţămita nâstră adânca sâmţită RomânilorO timişanî şi să-i rogâ totodată a fi încredinţaţi, că îndată ce va fi sosita momentulâ pentru o seriâsă acţiune politico-naţională — ce pâte că se va întâmpla mai curândfl decâtO cum o credâ unii — fie-care dintre noi va sta la postula său.
Primesce, d-le, încredinţarea distinsei mele stime.
Budapesta, 5 Maiu 1887.
Alesandru Mocsonyi.
SOIRILE PILEI.
Ni-se scrie dela Deşiu, cu data 8 Maiu c.: Ilus-tritatea Sa d-nula EpiscopO din Gherla lânii Szabo a dăruita şi în anula acesta pentru edificarea bisericei nâstre din Deşiu suma de 800 fl. v. a.; cari împreună cu ajutârele de mai ’nainte dau frumâsa sumă de 1500 fl. v. a., primiţi din partea P. S. Sale în scopulfl edi-ficărei nouei nâstre biserici. AstfelO deşi în anula trecuta prin edificarea şcâlei s’a subţiata capitaluia bisericei, totuşi acela ârăşl s’a sporita la suma de 3500 fl.
v.	a. Atottt-puterniculO Dumnezeu să-i dăruiâscă P. S. Sale mulţi ani fericiţi 1 DorindO in fine, ca fapta nobilă a P. Sale să-şi afle mulţi imitatori, representanţa bisericei n6stre îi aduce prin subscrisulâ ilustrului părinte şi păstorO cele mai ferbinţî mulţămirl. — Petru Mureşianu Sireganulu, curatore bisericescfl.
—x—
Corniţele supremâ ala Braşovului contele Andreiu Bethlen a suferita o grea lovitură, murindu’i uniculO băâtfl ce-la avea. Gondolenţele nâstre întristatei familii
In 7 Maiu n. studenţii universitari Ludwig Szabo şi Ernst Weidlich s’au duelată în urma unui schimba de cuvinte în cafenea. Weidlich fii omorîtâ.
Vorbirea
ce a ţinut’o d-10 Georgiu Popă din BăsescI, cu o-casiunea alegerei celorO doi delegaţi pentru adunarea generală electorală din Sibiiu, înaintea unui mare număra de inteiiginţă şi poporO din cerculO Cehului.
Onoraţi alegatori şi iubiţi fraţi!
Daţi’mi voiă, ca înainte de t6te să-mi esprimO cea mai mare bucuriă, pentru că Domnia - Vâstră la invitarea mea şi a confraţilorO mei v’aţl înfăţişată într’unO număra aşa de mare, încâtO deşi casa mea este destula de spaţiâsă, aceea nu este destula de mare, ca să încă-pemâ înlr’însa şi aşa suntemâ siliţi a ne sfătui sub ce-rulO liberâ în marea curte şi pomposula paiaţa alâ lui Dumnezeu Sântulâ. Asta este cea mai mare dovedă, că Onorata Domnia-V6stră vă interesaţi de sărtea patriei, de sărtea DomniilorO Vâstre şi a fiilorO Domniilorâ Vâs-tre, dorindO de a vă sfătui şi consulta despre folosirea dreptului celui mai preţiosO într’o ţâră constituţională, despre dreptulO de alegere de deputaţi la dieta ţârei. Deci eu vă saluta pe on. Domnia Vâstră din adâncula inimei cu unO „bine aţi venita, scumpii mei fraţi!»
Asta a mea salutare cătră Domnia Vâstră este a fratelui cătră fraţi, a Românului cătră Români; fiindâ însă noi Români şi Creştini se cuvine să vă saluta şi de astădată ca înainte cu trei ani şi cu „ChristosO a înviata 1“ precum o face asta lumea mare creştină în (Jilele astea. (Publiculfl: Adevărata c’a înviata 1)
Venerabilii preoţi, bunii noştri fraţi şi părinţi sufletesc!, totdeodată credo, că în sărbătorile Sf. PascI v’au tâleuito, v’au învăţata despre marea însemnătate a sân-telorQ cuvinte „CristosO a înviata." Aşa ca eu să nu faofi abusO de paciinţa DomniilorO Vâstră, mă mărginescO i numai la resumarea acelei învăţături pe scurta în câteva cuvinte. „ChristosO a înviata" are înţelesuîO, că omenirea prin însuşi Fiiulâ lui Dumnezeu Isusâ CristosO este răscumpărată şi mântuită din pâcatulâ strămoşescâ, însâmnă, că pâ^inda poruncile lui Dumne4eu: „Iubesce pe Domnulă DumneŞeulă teu din tâtă inima şi sufietulu teu“ şi că „ce ţie nu-ţi place altuia nu faceu — vomO învia şi noi pentru viâţa veclnică şi fericită; însâmnă că a învinsa dreptatea lui Dumne4eu asupra nedreptăţii, asupra infernului.
Sute şi mii de ani a trebuita să aştepte omenimea până ce a sosita ChristosO mântuitorulâ şi dătătorula i*e viâţă veclnică. Este, iubiţi fraţi, unO semna bunO, untk omen bunâ, cum 4iceau străbunii noştri, că împre-| urările suntâ astfelO întocmite, că noi convenimO de nou r în a3te sfinte 4ile ale mântuinţei, să sperămtt tare, cft i nu este departe nici mântuinţa nâstră cea lumâscă.
Şute şi peste mii de ani aşteptămă şi noi Românii după Mesia politicâ, care să ne dea mântuinţâ şi viâţă fericită pe acesta pământO.
Eu, ca unulâ dintre cei mai mici învăţăcei ai politicei nâstre de mântuinţă, voiu să vorbescO despre căile şi mijlâcele, care urmftndu-le’şi de cari folosindu-ne vomO câştiga mântuinţă; şi ca contrarii noştri politici să nu pâtă, după cum le este "firea şi voinţa IorO, a’ml da mie în gură alte cuvinte decâtO cele care le-am rostitO} tractftnda despre materia politică, voiu vorbi din scrisâre.
Ni se cuvine nouă RomânilorO, ca bunilorO patrioţi ce suntemO, să ne dămO’sâmă înainte de tâte de datorinţele nâstre, şi numai apoi, dâcă vomO vedâ, că noi acelea le împlinima, să ne ocupâmO şi cu drepturile nâstre civice, ce ne este datora statuia a ni-le da ţ In schimba pentru împlinirea datorinţelorâ.
■ Datori suntemâ înainte de tâte a nutri şi păstra Credinţa nâstră erectă din moşi şi strămoşi cătră Au-
gustulO nostru MonarchO, Maiestatea Sa ImpâratulO şi Regele nostru apostolica Francisca IosifO I., căruia din-preună cu gloriâsa casă domnitâre ca supuşi credincioşi şi leali să-i aducemO ca totdâuna şi de astă-dată oma-giulO nostru şi să 4icemâ din adenculâ sufletului nostru, că bunulO Dumne4eu să-10 trăiască! (Strigăte prelungite cu entusiasmO de repeţite ori: VivatO! să trăiască!).
Datori suntemO a respecta şi împlini legile ţârei făcute prin dietă şi sancţionate prin Maiestatea Sa Regele Apostolica în urmarea cărora suntemO datori: a ne da darea de sânge şi de bani, adecă a ne da fii noştri în armata Maiestăţii Sale, ca cătane în armata comună şi a honve4ilor0 şi la porunca Maiestăţei Sale, datori suntemO şi noi ca glotaşl a lua arma în mână pentru apărarea patriei în contra duşmanului, vină acela din orl-ce parte a lnmei.
Datori suntemC a ne plăti darea, adecă a purta povara şi greutăţile ţârei şi atunci când noi şi familia nâstră răbdămO neajunsuri. Datori suntemâ să iubimâ pre toţi patrioţii şi concetăţenii noştri, deşi nu sunta de o limbă şi naţionalitate cu noi. Datori suntemO a respecta cu iubire frăţâscă drepturile acelora. Datori suntemO în puterea legei a ne supune guvernului Maiestăţei Sale, prin urmare şi tuturora deregătoriilorO, c rllucră în ese-cutarea legilorO patriei.
Datorinţele aci registrate sunta numai cele mai de căpeteniă, cele mai principale, din care mai provină o mulţime altele şi noi acelea tâte le împlinima, de multe ori cu cea mai mare abnegaţiune, detrăgânda cele mai de lipsă dela noi şi familia nâstră, le implinimâ aşa cre-dinciosO, că nimenea nu pâte fi în dreptâ a susţină şi a dovedi contrariulO faţă de noi.
Mai rămână datorinţele cătră sânta ndstră biserică, scâlă, comitatO, comună şi multe sunta datorinţele nâstre, dâră noi ca patrioţi buni acelea tâte le împlinimâ.
Trăgenda sâmă de datorinţele nâstre, să vedemO, ce drepturi avemO, cari trebue să ni le dea statuia constituţionala în schimba pentru împlinirea datorinţelorO ?
Statuia este datora a ne apăra ţâra şi vetrile nâstre strămoşescl, a ne apăra persâna şi averea nâstră; a aduce legi, sub scutulO cărora să putemO duce o viâţă paclnică. Cu atâta este datora şi cela mai absolutisticO stata ce-tăţenilorO săi.	(Va urma)
[Din comitatulu Făgăraşului, Aprilie 1887.
Domnule RedactorO! Restaurarea amploiaţilorO comunali din acesta comitatO s’a efectuitO preste tota locuia, dâr nici într’unO 4iar0 nu am vă4uta nici o co-respondinţă referitâre la acesta obiecta. Omenii nepreo-cupaţl vorO presupune pâte, că aci au decursă tâte lucrurile aşa de bine şi neteda, încâtO opiniunea publică nu mai trebue să ia acta despre nici unO incidenţa.
Am cetitâ din alte comitate multe plânsorl de ale RomânilorO, ce le îndură dela stăpânitorii cailei. Cum în cutare comitatO municipiula a votata dare pentru >kul-turegylet», cum în cutare cercO pretorele a denumita pe primarii comunali din propria autoritate, cum din cutare comună locuitorii, cari au făcuta oposiţiune, au fostă ferecaţi în lanţuri şi trimişi la răcâre; tâte acestea le-am cetitâ şi am admirata îndelunga răbdare a Românului, care nu’şl perde .cumpâtula*, nici când vede, că i se face cea mai mare nedreptate,
Oltenii noştri sunta nisce âmenî, cari ţinO la drepturile lortt. Se pâte observa acâsta din atitudinea lora atâtâ intru căutarea dreptului privata, câtâ şi la alegeri. Nu sciu ce pâte să fiă însă causa, că în ce atinge restaurarea amploiaţilorO comunali — deşi pe unele locuri s’au întâmplata incidente regretabile — se observă tăcerea pescelui.
Causa acestei tăceri este a se căuta în idolenţa â-meniloră noştri faţă cu 4iaristica, precum şi în prâ marea lipsă de interesa faţă cu ori ce propăşire pe terenulO culturei. Cunoscinţele ce şi-le câştigă inteligenţa nâstră dela sate în seminare şi preparandii suntâ mai mult numai o pregătire pentru ulteriâra desvoltare. EşindO ei însă la sate, nu numai că nu se desvâltă, ci în mare parte îşi perdO mai cu totulO chiarO şi cunoscinţele câştigate deja, pentrijcă nu cetescă mai nimicu. ChiarO şi acele 4iare, cari se prenumără pe spesele comunei, rămână adese-orl nejetite de nimeni, âr prenumeraţî la 4iare între preoţi şi învăţători sunta fârte puţini faţă cu cerinţele timpului de a4î. De aci provine că mulţi, chiar şi dintre preoţi, nu sunta în stare să |scrie nici chiarO unO simplu raporta despre evenimentele mai însemnate din jurulă IorO, nu sciu ce se petrece în lume, nu cu-noscO terenulO politicâ pe care se află şi nu sciu prin urmare apăra interesele poporului, nu sciu să-şi câştige autoritate şi respecta înaintea străinilorO. Apoi dâcă preoţii şi învăţătorii nu cetescO nimica şi mergâ îndă-rătO în locO de a înainta, ce progresa putemO să aştep-tămO dela poporO ? Copii ţăranilorO noştri învăţă la satO a scrie şi a ceti, dâr fiindcă profesiunea lor este economia câmpului, copilulO eşinda din anii de scâlă nu mai prinde condeiulO în mână, de cetitâ ar ceti bucurosC, dâr n’are cărţi, n’a cetitâ pâte niciodată nisce istoriâre frumâse şi alte scrieri potrivite pentru elO şi de aceea devine nepăsătore faţă cu cartea şi la urmă îşi uită cu totulO chiarO şi a ceti. UniculO mijlocO mântuitorO contra acâsta ar fi întemeiarea de biblioteci poporale.
Nu se pâte cere ca fiă-care preotO şi fiă-care învăţătorii să dispună de biblioteci bogate, dâr e neapărata de lipsă, ca în fiă-care centru, în fiă-care cercO, să-şi
fundeze toţi împreună câte-o bibliotecă comună româ-nâscă. Pentru poporO însă numai voinţă să fiă, căci nisce biblioteci portative se potO face fârte uşorO şi cu spese puţine, âr folosulO IorO nu se pâte trage la îndoială.
Pentru preoţi însă în prima liniă se cere să cetâs-că 4iareJ ?! încă 4iare)e nâstre politice românesc!; nu este iertata sub nici o împrejurare, ca în casa fiă-cărui preotO şi invăţătorO să nu fiă celO puţinâ unO singură 4iar0 românescO, căci dâcă aceştia nu vorâ fi în curata cu cele ce se scriu în 4'arele nâstre naţionale, nu potâ cunâsce adevăratuia periculO ce ameninţă pe poporalii nostru, nu cunosca stratagema duşmanilorâ şi nu suntâ în stare să apere interesele poporului.
După premiterea causei, voiu să mă întorefl la e-fectâ, să vă enumărâ câteva caşuri de volniciă săvîrşite în detrimentula poporului nostru, fără ca inteligenţa nâstră să-şi facă datoria, spre a face să se respecte drep-tula poporului:
In comuna ArpaşulO superiorâ, după câta sunt informata, s’au opusa âmenii, ca să nu mai restaureze de primara pe una numita Dateşâ, care a Intrata în câta mamelucâscă, âr de afacerile comunei nu îngrijesce aprâpe cu nimicâ. La unâ pretinsa rivala alâ aceluia, Vizante, i s’a pusâ |focâ, i-au arsă tâte superedifica-tele şi vr’o opta vite în grajdâ. Să înţelege, că compătimirea şi indignarea locuitorilorâ a crescută faţă de asemenea fapte barbare. La 4iua de alegere pretorulâ Al-duleanâ Meţianâ însoţita de câţiva gendarml a eşittt în comună, ca să facă alegere. Poporala dela mica pănă la mare a strigata, că Dateşâ ca primara nu le mai tre-buesce. Mulţi au străbătută şi în casă şi era să se întâmple incidente regretabile, dâcă nu era gendarmeria să-i împedece. Pre lângă totO protestula locuitorilorO, Dateşâ ia întărită ca primara din partea pretorelui, âr după alegere au fosta citaţi ca vr’o 100 locuitori lâ Arpaşulh inferior0, unde pe vre-o 50 de inşi dintre ei i-au legata în lanţuri şi i-au trimisâ la FăgăraşO pentru a fi arestaţi.
Acâsta s’a întâmplata într’unfi cercO, unde e pre-tore de Româna, şi încă nâoşO, fără ca să dea cineva publicităţii acâstă volniciă administrativă.
In Scoreiu de asemenea s’au restaurata tota cei vechi, măcarO că şi aci au protestată alegătorii contra alegerii, fiindO-că actualii primari nu au nici unO merita pentru poporO.
In Sărata, contra protestului alegătorilorO, s’a restaurată tota unâ individa, care de asemenea nu are nici una merita pentru poporO. S’au mai întâmplata şi în alte comune asemenea acte de volniciă, dâr cei interesaţi văda că tacD. Pâte că tăcerea de multe ori e mai bună.
Altcum acum, când e lumea banchetelorâ, să nu ne mirămâ, că şi ca primari potO ajunge numai de aceia, cari au bani să benchetuâscă cu egalii IorO. Numai unde lipsescO astfelO de indivi4I se lasă voiă liberă alegătorilor 0.
VoindO a fi drepţi, trebue să observămO, că ac-tualulO pretorO din cerculâ Arpaşiului, ca omâ nou, s’a lăsata a fi sedusâ de drâia de argaţi ce’lâ încungiură. Să sperămâ însă, că dâcă va fi mai multa timpâ în fruntea cercului, va repara greşelele comise.
Observatorulu.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.«)
AGRAM0, 11 Maiu. — Dieta e convocată pentru ultima sesiune pe 4iua de 23 Maiu n.
BERLINtT, 11 Maiu. — împăratule cu greu va visita Gasteinulu, fiindu că înalta posiţiune muntâsă nu mai e suportabilă pentru sănătatea împăratului.
PARISU, 11 Maiu. — ProiectulO de lege asupra mobilisării ce se va face ca probă în Octomvre preliminâză cheltuelile cu cinci mi-liâne.
SOFIA, 11 Maiu. — După reîntârcerea re* genţiloru şi a lui Stoilow se va convoca Mar*a Sobraniă, spre a reînoi plenipotenţele regenţi-lorti.
BERLIN, 11 Maiu. — Proiectulfi de vamă pe cereale şi legea de închidere a graniţelorft se 4ice că voru fi în curându presentate. Se vor-besce, că vama pe săcară se va spori la 5, vama pe grâu la 6 mărci.
ţgţ*- Numere singuratice din „ Gazeta Transilvar niei“ ă 5 cr. se poiu cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciur cu.
Editorâ: Iacobft Mureşianu. ‘
RedactorO responsabila Dr. Aurel Mureşianu
y» 94.
GAZETA TRANSILVANIEI
• iă8t.
Ouraulu U btzraa de Viena
din 10 Maiu st. n. 1887.
Rentă de aţirfi 5 °/0 . . . 100 20 Rentă de bârtiă o°/0 • • 88.45 Imprumutulâ căiloră ferate
ungare................149.75
Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.50 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei căilor 8 ferate de ostă ung.
(8-a emisiune) .... 11460 Bonuri rurale ungare . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................104.75
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 75 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vinâ ung...............
Imprumutulâ cu premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare.................
Act. bânceî de credită ung. Act. bănceî de credită austr. Argintulă —. — GalbinI împărătesc! .... Napoleon-d’orI .... Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
104.50
99.—
119.75
124 — 81.20 82.35 111 90 135.40
876-
282.25
279.—
. 5.98 10.05 62 27 126.97
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 24 Aprilie st. v.
Cump.
1887.
Renta română (5°0).	. .
Renta rom. amort. (5°/o) • » convert. (6°/o) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) .
91— 94— 88— 35— 104 */* 88 Va 101 Va 94 Va 85—
Banca naţională a României 500 Lei------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	15.75
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
»
urban
(5%)
(7»/„)
(8*/o)
(5V.)
vând.
92— 94 Va 88 Va 37— lOSVe 89— 102— 95Va 85 V.
16.75
2.02
Cursulii pieţei Braşovu
din 11 Maiu st. n. 1887.
Bancnote românescl .... Cump. 8.60 Vând. 8.62
Argint românesc ......	*	8.50	»	8.54
Napoleon-d’orî .......	»	9.99	*	10.03
Lire turcescl..................»	11.35	»	11.40
Imperiali......................»	10.35	»	10.40
Galbeni........................*	5.93	»	5.97
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 .	*	101.—	»	102.- -
*	* n 5°/0 .	„	98.	»	99.
Ruble RusescI.................»	111.—	*	112.—
Discontulă ...	*	7—10°/9 pe ană.
„Noutăţi pentru sesonulă de vară!”
Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion^ză la
Kovăsznai A Keresztesi
Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Unde a sosită de curândo în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepd şi Cachemirti. Mătâsăriă de Lyonti: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în tăte culorile. Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Saţinu de spălată, Toii, Zephier şi Oxfordurî.
Chifonurî de Benedictă Schroll, Şirtingd, Julett şi Gradl. Pân-dării de bumbacă americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garnisell potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi unti bogată asortimentă de panglici in culorile cele mai fine şi frumăse. Cela mai nou „Jersey* Taiil-Trico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea totâ felulă de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Mostre se trimitu la cerere gratis şi franco.
TARIFA
anunţurilor!! si insertiunilorn.
•)	‘l	i
Anunciurl în. pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următdrele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3— 4	ori		10”|
	i)	V	5— 8	n		15*1
1)	»»	îl	9—11	n		20°|
n	îi	• •	12—15	n		30”|
V	n	11	16—20	n		40*|
Dela 20	de repeţiri		în susă			50°|
Pentru anunciurl ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
ersuln irenurilora
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia IPredealtt-Iiudapesta şi pe linia Tefuşfi-Aradft-Iludapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Teluşft- iradâ-Bndap«sta				Budapesta-AradA-XeiuşA.			
	Trenă	Tre'iă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
		-â	omnibus	omnibus	persdne		persdne	de persdne	omnibus
Teiu ştt	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-lulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	â5T	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	lnok |	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5.07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8.36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 26	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10.27	Ilia	8.55	9.58	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9.51	10.42	—
Glogovaţă	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
	-	—	5.12	Vinţulă de josă	12.18	12.29	
Budapesta	—	—	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeluşA	. 1.29	1.41	—
Aradfi-Ttmişdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	peradne	mixt		persdne	omnlbua	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.68
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6,40
Tlmişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimişAra- AradA				Petroşenl—	Simeria (Piski)		
t 		Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TlmişAra	6.25	i- ■ ■	5.00	Petroşenl	10.07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10.48	—	6.53
Orezifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	s—.	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31
Predeald-Rudapesta
BacurescI
Prede&lâ
Timişfi
Braşovfl
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodtt
Haşfaleu
Trenft Xren | Trenă j Trenă accelerat omnibus i omnibus
persone
Sighiş6r» Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrădunelO TeiaşA Aiudtt Vinţulă de susti Ui6ra Câcerdea GbirisA Apabida
Clnşia
Nedeşdu Ghirbfiu Agbiriştt Stana Huiedintt Ciuda Bucia Bratca R6v
Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladăiy
Szolnok
Bada-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 1200
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.58
5.10 5.30
4.16
5.02
5.43
7.30
1.14
1.45
2.32
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52
12.31
12.48
1.22
2.18
2.48
2.56 3 64 4.51 5.28
5.56
JBudapesta—Predeald
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vdrad-Velencze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Giucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşiu
Apabida
fihiriş
Cucerdea
Trenă
de pers.
Tren
accelerat
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50' 7.28
Ui6ra Vinţulti de susfi AiudS Teiuşft Grăciunelâ Blaşd Micăsasa a miew
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
BraşovA
TimişQ
Predeală
Bucurescî
11.00
11.19
12.30
1.01
1.06
1.13
1.20
1.41
2.C0
2.35 2.48 3.20
3.36 4.00 4.35 5.12j
2, 3.58 5.28
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
Trenă Trenă Trenă omnibus I de omnibus _______) persăne
3.10
7.38
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
6.20
9.34 11.26
1.38
2.06
2.17
2.40
3.24
3.47
4.07
4.83
5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
8.00	6.05	—
Nota: Orele de ndpte suntâ cele dintre liniile grdse.
1.55
2.53
3.28
9.35
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
6.16
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI