7"
GAZETA TRANSI
REDACŢIUSTEA ŞI ADMINISTBAŢIUJfEA l
BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unfi anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl str&in&tate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
Ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondent). ăVVSŞIVBILE:
O seriă garmondtl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlier! nefranoata nu ae prlmeaou. — lanuaorlpte nu aa retrimltO.
Ni 92.
Luni, Marţi 28 Aprilie (10
1887.
Conferinţa din Sibiin.
Raportă specială ală »Gazetei Transilvaniei* despre conferinţa generală electorală a delegaţiloră alegătorilor^ români întrunită la 7 Maiu 1887.
Şedinţa I.
Precisa la 11 6re a, m. ocupă preşedintele comitetului centrala electorala ala partidei naţionale române, d-la G. Bariţa, scaunula presidiala, şi asistata de membrii aceluiaşi comitetQ] d-nii: Vincenţiu BabaşO, Dr. I. Raţiu, G. PopO, Iuliu Coroianu, Goriolana Bredieeanu şi Nicolae Gristea, ţinu următoriula discursO de deschidere:
Onorabili delegaţi ai colegieloru electorale!
Comitetula alesă de câtră conferenţa din Iuniu 1884 cu scopulQ principala de a priveghia asupra modului cum se aplică în faptă articulii legei electorale din 1874, în urmarea tristelorO esperienţe, pre care le făcuse ela în acea sferă a sa de activitate pănă la finea anului trecut.o> a deliberata de repeţite ori în sînulâ său asupra între-bărei, dâcă sub presiunea grea a sistemei actuale dominante mai este consulta şi mai folosesce ceva, ca comitetula să mai câră încă şi acesta sacrificiu dela aţâţi bă'rbaţl fruntaşi, membri ai colegielora electorale, în care loâuesce în masse compacte multa poporâ de naţionalitate românăscă.
In fine temeiurile pentru necesitatea convocărei unei conferinţe electorale nouă au precumpănită aşa de multa, Indfita faţă cu acelea au dispărută oricarl alţi scrupull şi abe îndoieli. Ca cetăţeni ai statului sub actuala sistemă nicidecum nu ne putemâ bucura de libertatea adevărată înnăscută omului, dâră;cu atâta mai multă sim-ţimO în sufletele nâstre dorinţa ferbinte de a ne folosi şi noi de aceeaşi.
Statuia acesta nici pănă astăzi nu are lege de întruniri; orl-ce întrunire depinde numai dela potestatea discreţionară a unui ministru, dela câte o instrucţiune efemeră de ale sale. Escepţiune se tace numai cu întrunirile electorale, însă şi atunci obvină caşuri în care prefecţii urmâZă cu ele ca în comitatele Horită, Târnava mare, Sălagiu ş. a. în 1884.
In situaţiunea presentă, între împrpgiurările în care se află statuia întrega şi cu ela poporula nostru, ca parte constitutivă importantă a lui, chiar dâcă nu ara fi alegerile dietale la uşe, comitetulâ reflectânda la informaţiunile culese în periodula de trei ani, se simţia totâ mai multa agitata de dorulâ unei întruniri a bârbaţilorO [de naţionalitatea nâstrâ, cari cu sciinţa şi cu bogata loră espe-rienţă suntO în stare de a revărsa lumină peste situaţiune şi prin acâsta a fi de folosa poporului nostru şi [patriei comune. Nu ne facemă ilusiunî, scima înainte cum vorO fi apreţiate de cătră adversarii noştri naţionali şi pol.ticî opiniunile şi verdictele D-V6stră, acâsta însă nu are să desctiragieze pe nici unuia din noi. ' Alios nos vidimus ventos, alias prospeximus animis procellas, aliis inpenden-tibus tempestatibus non cessimus. Milenariă este viâţa poporului nostru şi elă va persevera.
Suntâ momente solemne acestea, în care ne reve-demO, domnilora; de aceea Vă şi salutămO din t6tă inima şi cu tâtă candârea patriotică nu numai ca pre repre-sentanţii partidei nâstre naţionale, ci şi ca pre adevăraţii fii ai patriei, cari nu schimbaţi cu nimeni iubirea Vâstră cătră patria comună, nici credinţa neclătitâ, în mii de caşuri probată, cătră tronâ şi stima sinceră cătră popâ-rele conlocuitâre în statulO acesta poliglota.
Scopulâ acestei conferenţe fusese preeisata în convocarea din 17 Aprilie prin următorii termini: A se pune din nou în disensiune seriâsă şi calmă ţinuta ulteriârâ a partidei nostre faţă cu alegerile dietale.
Său dâcă voiţi să definima în termini şi mai practici problema ce ne stă înainte spre deslegare, să o for-mdlăma în cuvintele: Revisiunea programei nâstre naţionale votată la 1881 în unanimitate, pusă ia 1884 din non în discuţiune de două Z^e şi apoi fără schimbare votată ârăşl în unanimitate.
Programa partidei nâstre compusă din nouă puncte, esplicată şi cernută, cum ama tjice* din tâte punctele de vedere, se află publicată atâta în Memorialulu din 1882 şi în corpula Acteloru conferinţei din 1884, câta şi în Î6te fiarele nâstre naţionale, care o îmbrăţişaseră din
convicţiune şi devotamenta, prin urmare trebue să pre-supunemO, că aceea este cunoscută şi întipărită în memoria tuturora câţi ţinO cu credinţă la densa. Deci con-ferenţa nu are decăta să o ia în discuţiune după cum va afla mai inţelepţesce cu cale, adecă sâu deadreptula în şedinţă plenară, sâu transpunându-o mai ântâiu la o comisiune ad hoc.
Mie îmi vine se credo, că la oricare din aceste două modalităţi conferenţa are să se întrebe înainte de tâte, dâcă va fi dispăruta sâu nu acea mulţime a cau-selorO de gravitate estraordinare, care au convinsa şi silita pre două conferenţe electorale una după alta, ca să formuleze şi să adopte acâstâ programă şi nu alta; căci dâcă cumva cunoscutele cause, respective asupriri, nelegiuiri şi goue vora fi încetată sâu tâte sâu in parte, a-tuncl ar urma firesce ca să păşimO la modificarea programei în parle sâu în tâte punctele sale. Eră dâcă D-V. veţi afla după o cercetare minuţiâsâ, că acelea cause, alO cârorO producta este ţinuta nâstră de până acuma, necum să dispară vreuna din ele, dâră de trei ani încâce s’au mai adaosa cu altele tota aşa de grave sâu şi mai înverşunate, atunci mi se pare mie că soluţiunea problemei ce vă stă înainte devine multa mai dificilă.
In dorinţa de a uşura consultarea D-vâstră şi a câştiga din timpula preţiosO, comitetula vă chiamă acilea luarea aminte Ja discursula cu care antecesorulO meu pe acesta scaunO, on. d-na Partemu Xlosma, deschisese conferenţa din Iuniu 1884. Intr’unO stila pe căta, de plastica pe atăttt de veridica a enumăratO Domnia sa cu acea ocasiune vre-o unsprezece caşuri de asupriri şi călcări de legi, dintre care chiarO şi numai jumătate ard fi fosta prea de ajunsa ca ele săjmpună conferinţei de atunci îndatorirea de a vota desO numita programă sub pedâpsa de a fi judecaţi în casula contrara de cătră tâte popârele libere din Europa, că numai poporula româna din monarchia austro-ungurâscă nu ar merita, necum drepturi naţionale şi usula limbei proprie, ci- nici măcarO libertate individuală. Dâră scopula unui discursO de deschidere a şedinţelorO nefiinda ^niciodată a tracta pe largâ o cestiune pusă la ordinea Zilei, discusiunea meritoriă se concentrase atunci în discursula eminentului nostru oratorO, ala d-lui Vmcenţiu Babeşiu, în care, anume dela pagina 57 înainte, asuprirea şi violarea legilorO este ilustrată şi probată cu esemple şi caşuri autentice scâse din acte publice ale timpului de faţă, acte de acelea, pentru care unO ministru in staturi civilisate ar fi provocata a se retrage.
Binevoiţi, d lord delegaţi, a esaraina din nou tâte năpăstuirile enumărate la timpula său de cătră aceşti doi bărbaţi distinşi ai naţiunei nâstre, pentru ca tota D-vâstrâ să le întregiţi cu altele apărute în cei trei ani din urmă, cunoscute nouă tuturora nu numai din Ziarele nâstre politice, care îşi implinescO misiunea grea cu zela storcătorO de puteri, deră şi din esperienţa propriă[j a flăcăruia dintre noi. Comitetula este totodată convinsa, că D-vâstră ţineţi fârle bine minte acea seriă lungă de abusuri alectorale neauZile în staturi civilisate, câte s’au petrecuta în tâte periâdele şi mai de aprâpe la alegerile dietale din Iuniu 1884, âră dupăce însuşi d-la ministru preşedinte declară mai deunăZl în comisiunea dietală ocupată cu proiectula de lege relativa la abusurile electorale, că acelea niciodată nu se vord putâ estermina din statuia acesta, judecaţi singuri, care pâte fi resul-tatula încordărilora nâstre de a ne apăra şi feri pe alegătorii noştri de acea gangrenă politică, multâ mai pe-riculâsâ decăta este cea fisică, pre câta timpa în tote periâdele electorale corupţiunea multiformă a jucata mai preste tota rola principală.
In 16 §§-fI din capa VI aia legei electorale XXXIII dela 1874 suntâ prevăZute o mulţime de pedepse grele indreptate contra abusurilorâ electorale şi anume în iun! dela 200 treptata pănă la 1000 şi 2000 fl. v. a. şi cu închisâre dela 3 luni pănă la 2 şi 3 ani de Zile; întrebaţi însă, că din miile de călcători ai legei electorale, câţi au fosta daţi în judecată şi câţi pedepsiţi.
In § 97 se dictâză pedepsa perderei dreptului electorala pe trei ani, închisâre pe 6 luni, în bani una miiă fl. , v. a. contra tuturora acelora, cari „âspătă pre alegători cu mâncări şi băuturi, precum şi în contra acelora
ce primesca acele ospătărî. Dâr apoi totd acea lege în § 104 permite festivităţi de partide sub simpla condî-ţiune, ca întreprenorii acelora să le anunţe cu o Z* mai înainte la autoritatea locală. De aci încolo este cunoscuta Ia ţera întrâgă, că chiarO şi festivităţi de acelea costă pe candidaţi, care după câtă partidă va fi avândd, sute şi mii de florini aruncaţi în baltă, de unde apoi au şi urmata ruina multora familii, sinucideri, dueluri, ajungere în casa nebunilorO. CunâscemO însă cu toţii şi caşuri de acelea, unde alegerile costă dela 10 mii pănă la 50 mii şi mai multa.
Ori când ni se întâmplă ca să împărtăşima la bărbaţii politici din Europa apusână monstruosităţî de acestea din statuia Ungariei, ni se răspunde dânda din umeri: ,Aşa este domnilora; aflaţi însă, că sistema; parlamentarismului pâte să fiă bună şi folositâre numai pentru po-pore fârte bogate, a cărora industriă şi comerciu universala varsă pe fiăcare ana miliarde în JăZile.lortt ferecate; popârele sărace de bani, precum suntO de regulă cele agricole şi cu prea puţină educaţiune politică, să nu se mire, dâcă aristocraţia lorO feudală unită strînstt cu plutocraţia faed cela mai urîta abusâ de cuventuld de-mocraţiă şi îşi bata jocâ de acâsta! Singurula antidota contra unora nelegiuiri ca acestea este, ca şi popârele agricole să înveţe a munci cu sporâ câtâ se pâte mai mare, a câştiga câta mai multa, a strînge şi pune bine cela mai puţina a treia parte din câştiguia curatâ de preste and. Numai sub acestea condiţiunl se vora putâ măsura dânsele in sistema parlamentară cu plutocraţia. In casO contrarâ, popârele agricole suntO şi rămând şer-bitorele altora. Scurta şi lămurită: Viâţa constituţională aşa precum funcţionâză ea şi în Ungaria de ani douăZecî încâce, adecă târte rău aplicată, costă sume exorbitante nu numai pe stata, ci şi pe cetăţenii lui câţi au passiune seu interesa de a juca rolă în politica mi-litantă“.
Au tâtă dreptatea Europenii, când ne reflectâză la parlamente de acelea, din care spiritultt chistianismului a dispăruta, şi darv/nismuld, adecă dreptuld celui mai tare, i-a ocupata locuia, âră Mamon domnesce preste suflete. De aci însă nicidecum nu urmâză, că tocmai Ungaria, acesta stata agricola şi totodată poliglota să imiteze tota ce este mai condamnat în alte părţi. Suntâ şi ţări de acelea, unde alegerile cumpărate cu bani s’au esterminatu din rădăcină şi chiarO încercări de acelea suntd inferate cu infamiă.
Ml-am ţinuta de datoriă frăţâscă şi patriotică a comunica doctrinele acestea concetăţenilord mei de stata acum la apusuld ZHelord mele, când trebue să-mi considera restula vieţei numai ca o graţiă a Cerului.
Despre activitatea comitetului desvoltată între greutăţi cu totulO neaşteptate în aceşti trei ani, ne voma permite a Vă informa pre câta sepote în detaila prin raporta separata.
Intr’aceea declara şedinţa deschisă şi rogd pe adunare ca să bine-voiască a păşi la constituirea sa provisoriă.
Propunendu-se apoi alegerea biuroului provisoriu, se aclamâză d-ld G. Bariţa ca preşedinte, d-nii Dr. Lucaciu şi Dr I. Mihu ca notari.
După aceea d-lâ CoriolanO Bredieeanu cetesce ra-portuld Comitetului despre activitatea sa în parioda electorală espirată.
Raportul d.
Comitetului electoralii permanentă %alu partidei naţionale române despre activitatea sa din periodulu 1884 — 1886/7.
Comitetului compusa din 12 membri de cătră con-ferenţa electorală din 1884 i s’a data în punctu 6 altt procesului verbala din şedinţa II următârea instrucţiune generală şi scurtă: „Acesta comitetd este însărcinata a face între marginele legilord totd ce va afla de lipsă şi de folosd atâta cu privire la alegerile dietale proxime, câta şi faţă de alegerile municipale şi preste tota pentru apărarea causei române naţionale şi luminarea opi-niunei publice în ţâră şi în străinătate.*
Atâta şi mai multa nimica astădată.
Comitetula însă a înţelesâ fârte bine dela sine’şl, că elâ are să urmeze pe calea deschisă de cătră ante-
Nr. 92.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
cessorulti său dintre anii 1881—1884, îndată ce i s’ară subministra celă puţin mijlâcele modeste, de care a dispusă acela întru desvoltarea activităţii sale. Acostă împrejurare însă în mijloculă discusiuniloră ferbinţt potenţate prin scurţimea timpului a fostă dată cu totulă uitărei.
Cu t6te acestea nou alesulă comitetă s’a şi apucat de lucru îndată din 3 Iuniu, 4*ua în care se desfăcuse conferenţa şi în care elă s’a constituită, CuprinsulG procesului verbală luată din aceea şedinţă în şâpte puncte ale sale merită atenţiunea D-vostră, pentrucă din acelea se p6te cunăsce, în ce direcţiune şi în ce măsură apucase a’şi desvolta comitetulă activitatea sa, dăcă chiară de atunci nu dedea mereu preste pedecî invrestate şi cu desastre, precum se va vedea mai la vale.
îndată din prima şedinţă unul5 dintre bărbaţii cei mai distinşi, carele în comitetulă anterioră cu rarele sa’e cunoscinţe, cu rutina sa parlamentară, cu tactulă şi cu înţelepciunea sa făcuse causei nostre serviţiile cele mai frumăse, dechiarâ, că din motive ponderâse pe care le-a şi comunicată nu p6te face parte din acestă comitetă ; va adhera însă la partida nostrâ, va sprijini şi pe comitetă în lucrările sale.
Acăstă retragere a Domniei sale fu pronunţată în termini atâtă de categorici, încâtă tote ulteriârele încercări de-ale colegiloră de a-lă îndupleca să se reîntdrcă în mijloculă nostru au rămasă fără resultată. (Protoc. Comit. Nr. I din 3 Iuniu 1884).
Sub data din 6 Iuniu comitetulă a publicată ape-lulă său cătră alegători în 500 exemplare şi l’a înaintată la cluburi, la foştii delegaţi şi la Z'are; au rămasă fără efectă. (Prot. Nr. II, 6 Iuniu.)
In 24 Iuniu se face revisiunea din urmă a acte-loră conferenţei destinate a se da la ţipară şi totă spre acelă scopă casariulă arătă, că în acea Zi se mai afla neînsemnata sumuşără de 266 fl. 14 cr., mai totă bani întraţî din tipăriturile de mai înainte. (Protoc. Nr. III.)
In 24 Septemvre comitetulă cu provocare <la p. 9 din şedinţa conferinţei generale dela 3 Iuniu alese în unamitate de membru ală său pe onor. d-nă Dr. Au reliu Mureşiană în loculă d-lui Parteniu Cosraa. Totă atunci comitetulă se mai încercă odată a îndupleca pe alegători, ca să înfiinţeze cluburi după esemplulă al-toră partide în tote cercurile locuite de Români. Se mai luă din nou în discusiune proiectulă unui altă me-morandă curată politică. (Protoc. Nr. IV.)
Şedinţa din 16 Noemvre 1884, la care au participată şi doi domni membri esternî, Vicenţiu Babeşiu şi Dr. Aur. Mureşianu a fostă una din cele mai lungi şi nevoiăse, care tocmai de aceea avu puţină resultată. S’au relevată adecă din nou cestiunile memorandului, organisarea partidei în modă mai perfectă decâtă pănâ acum, instrucţiunea relativă la executarea legei electorale pănă şi esmiterea vre-unui membru prin cercurile electorale, apoi şi cestiunea speseloră. (Protoc. Nr. V)
In 6/18 Ianuariu 1885 biuroulâ presentâ actele conferenţei tipărite în 1500 de esemplare şi conlulă lor în sumă de 195 fl. 50 cr. Se decise a se trimite pe la foştii delegaţi câte 10 esemplare spre a se desface cu preţă de 50 cr. pentru coperirea speseloră, eră ună numără anumită să se împartă gratis0. (Protoc. Nr VI.)
In 22 Februarie se dete seină despre excutarea conclusului din Ianuarie. Totă atunci se mai ventila easulă dela Sighişără, unde autorităţile politice opriseră în Iuniu adunarea alegătorilor, pedepsindă pe convoca-torulă loră cu 130 fl. v. a., dela cari se şi cerură actele respective. (Protoc. Nr. VII.)
Intru aşteptarea informaţiuniloră cerute de repe-ţite Qrl dela cluburi prin cerculare, cum şi din causă că în lunile de âruă toţi mmbrii interni suntă ocupaţi preste măsură fiâcare în oposiţiunea loră, continuarea consullă-rilorO se amână pe lunile de primăvâră, pe când o lovitură din cele mai greu simţite eă(fîi asupra năstră ca şi ună fulgeră din chiară senină: Visarionă Romană bărbată de o activitate rară, de o energiă şi perseverară, cărei asemenea puţini ămeni suntă dedaţi a desvolta, în 11 Maiu 1885 după ună morbă violentă şi furiosă numai de 12 6re se rnutâ dintre noi în regiuni mai fericite. M6rtea acestui membru ală comitetului produse o perturbaţiune momentană în afacerile acestuia şi încercarea de ală întruni în Iuniu ală acelui ană rămase fără resultată.
Intr’aceea ună altă membru dintre cei mai activi şi zeloşi, Anania Trornbitaşiu, care luase asupra sa şi sarcina, nicidecum prea dorită, de secretară ală acestei corporaţiuni, a cărei posiţiune nu are nimică de pismuită, cătju şi elă în aşternuta, pentru ca după lungi suferinţe de aprdpe optă luni în 22 Martie 1885 să-şî dea sufle-tulă în mâna Părintelui cerescă. Pe lângă aceea că perdurămă în Trornbitaşiu pe membru şi secretară f6rte laboriosă, apoi prin mârtea sa numărulă membriioră din locă se reduse numai la patru, cari — lucru forte fi reşcă — nu se mai simţiră automaţi a funcţiona ca comitetă şi a lua sub actuala sistemă dominantă t6tă greutatea răspunderei asupra loră. Mdrtea paralisase ac-
ţiunea ulteriără şi necesitatea întregirei comitetului era fârte simţită, ceea ce însă nu se. putea întâmpla, decâtă nnmai convoeândă la şedinţă plenară pe membrii externi. Las’ insă că mai desele călătorii ale membriioră externi, pe lângă perderea timpului preţiosă, îi costă şi sume din propria loră avere, dâră apoi ne suntă in me-moriă prâspătă acelea măsuri poliţiene estraordinare luate tocmai în lunile de tâmnă ale acelui ană, din inciden tulă copilărescă dela Bucuresci, asupra nâstră a tuturoră prin călcări de locuinţe, arestări, prinderi de scrisori şi alte măsuri teroristice. Cine era să stea de vorbă cu noi între acelea împrejurări, care sămănau ca ou cu ou cu domnia legei marţiale dintre anii 1819 şi 1855, pre-când se descoperise complotulă celă mai teribilă ală Ma-ghiariloră, carele a şi dusă pe câţiva dintr’înşii Ja loculă de perdare.
In acelea momente fatale presidiulă, în dorinţa sa de a vedâ comitetulă întregită, adresă pe răspunderea sa cu data din 26 Noemvre 1885 şâse întrebări cătră membrii esternî relative la totă atâtea cestiuni, care credea elă că trebue să fiâ pertractate în şedinţa plenară. Ună singură membru a răspunsă că p6te veni. unulă că nu p6te, âră alţi patru au tăcută şi tăcerea loră d cuprinsă ună răspunsă prea bine înţelesă. Adecă ca şi cum ară fi Zisă ei: AştSptâ se trecă acestea furii. (Acfulă Nr. VIII.)
Intre acestea <J*ua din 3 Decemvre 1885 adusese preste capulă preşedintelui o catastrofă din cele mai 1 grele, de care se potă întâmpla într’o familiă.
Dupăce întrarămă în a. 1886, cele din urmă acte subscrise pe pafulă durenloră de cătră colegulă şi secre-tarulă Trornbitaşiu au fostă două raporturi din 12 şi 24 Februarie relative la încasări şi spese tăcute de Visarionă Romană şi de densulă cu tipărituri şi espediţiunî. (Actele IX et X.)
Cei patru membri câţi au mai rămasă aici pe locă în vieţă, consultându-se în 24 Februariu asupra câtorva cestiuni, ?e convinseră încă odată, că ei singuri nu mai potă purta răspunderea şi că trebue sS convâce pe membrii esternî, însă fără a spera că aceia voră pută veni în acelă anotimpă. Cu tote acestea sub data din 5 Martie s’a emisă şi publicată cercularulă în cele patru Ziare politice românesc! adresată alegătoriloră spre a-i îndemna ca să grăbâscă a’şi plăti restanţele din conlri-buţiune şi totodată să nu-şl pregete a cerceta, cum se ţină listele electorale. (Actele Nr. XI et XII.)
Pănă la epoca aoâsta său adecă pănă în vâră, buna înţelegere frăţâscă între toţi membrii comitetului electorală a fostă în adevără. exemplară, cărei asemenea să ni-o dorimă din sufletă nouă tuturoră; lipsa insă de întregirea comitetului aici în centru se simţia totă mai tare. Ne deciserămă să convocămă comitetulă plenară de urgenţă pe 14 (26) Iuniu 1886 atâtă cu scopă de a se întregi, câtă şi ca după aceea să dea cursă la câteva afaceri urgente. Insă cine ar fi crezută! După ună timpă preţiosă de două (Ji'fe perdută in desbateri prelua gite, a fostă preste putinţă o învoire asupra personeloră candidate şi încercarea de întregire a rămasă fără nici ună resultată, aşa că nici măcară protocolă nu s’a putută lua din acelea şedinţe.
In consultarea din 7 Iulie membrii rămaşi pe locă împreună cu d-lă V. Babeşiu se invoiră, ca mai curendă seu mai târziu o conferinţă generală să se convâce nesmintită, afară decă o forţă maioră ne-ar împedeca dela acâsta. îndată apoi s’a emisă în 13 Iulie şi cercularulă ursoriu totă cu resdectă la listele electorale şi la recla-maţiunile prevăzute în lege. (Actele XIII et XIV.)
După aşteptarea de cinci biserici ca să ne viă in-formaţiunî despre starea cluburiloră electorale şi despre resultatele reclamaţiuniloră în fine prin adresa din 9 De-eemvre fu convocată din nou comitetulă plenară pe 23, amânată însă din cause neprevăzute pe 24 şi 25 ale aceleiaşi.
Dintre cele 11 cestiuni pertractate în acestea două Zile şi trecute la procesele verbale vomă însemna pentru scurţimea timpului numai împrejurarea, că cu acăstă ocasiune dintre domnii membrii din afară onor. d-nă Dr. Aurelă Mureşianu îşi dete demisiunea comentată pe largă în scrisârea sa din 21/9 Decemvre 1886, care dăcă se va cere se p6te ceti.
Totă atunci îşi mai dete demisiunea motivată prin graiulă viu ună altă domnă membru din locă; âră la trei «Zile se retrase şi ală treilea membru dându-şî demisiunea în scrisă.
Aşa, dintre toţi membrii din locă au mai rămasă
numai doi inşi pe lângă mandatulă loră primită în Iuniu 1884.
Decisă odată convocarea conferenţei generale, pănă la care timpulă nu mai era departe, membrii câţi au mai rămasă în activitate nu aflară cu cale ca să mai încerce o întregire a Comitetului, ci se invoiră să aştepte Z‘ua dorită, în care dânşii să pătă supune t6tă starea lucruriloră la înţelâpta deliberare a D-v6stră. (Actele XV. XVI. XVII.)
Spre acestă scopă s’a emisă cerculariulă din 7
Martie a. c.. după care nrmâ şi convocarea conferinţei cu data din 17 Aprilie pe Z*lia de 7 Maiu (Actele XVIII et XIX)
Cu acestea comitetulă crede, că de şi nu vă pre-sentă o icdnâ mai viiă a multă^strîmtoratei sale activităţi, elă totuşi dă ocasiune de a scăte informaţfunl e-sacte din actele citate acilea şi din mai multe corespondenţe care Vă stau la disposiţiune, anume şi relative la distribuţiunea tipărituriloră, Ia multele restanţe ale preţului loră, prin urmare şi la ună mică deficitd, pentru a cărui coperire, caută să îngrijimă. Preste acâsta câteva sute de exemplare mai stau încă nedesfăcute, pentru care comitetulă a luată âreşicarl măsuri pe răspunderea sa, dâră urmarea ulteriâră depinde şi în punctuiă acesta dela uuă condusă ală conferenţei. —
(Va urma.)
Polemica pentru Bosnia şi Erţegovina.
De câteva (Jile se pdrtă o viuă polemică între pressa oficidsă rusâscă, germană şi austro-ungară pentru Bosnia şi Erţegovina. piarele o-fici6se rusesci imputară Germaniei nesinceritate şi cancelarului germană vina, că elă a făcută să se convbce congresulă dela Berlină şi Austro-Ungaria se ocupe Bosnia şi Erţegovina, că în fine Germania e vinovată de nesuccesele Rusiei în politica orientală. Prinţulă Bismarck, ca să se descarce de acăstă imputare, a pusă să publice organulă său „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ ună şiră de destăinuiri asupra modului cum s’a pusă la cale ocuparea Bosniei şi Erţegovinei.
Congresulă dela Berlină, <Jice fdia cancelarului, s’a convocată la iniţiativa şi stăruinţa Rusiei, âr nu a Germaniei. Despre punerea la cale a ocupării Bosniei şi Erţegovinei, Germania n’a sciută nimică până la congresă. Prin urmare nu Germania pdte fi învinovăţită de nesuccesele Rusiei. Ocuparea Bosniei s’a pusă la cale în Peşta şi în Viena, prin înţelegerea guverneloră austro-ungară şi rusescă în 1876, încheindu-se apoi la 15 Ianuariu 1877 şi ună tractată în a-câstă privinţă. Pe Germania n’a înteresat’o nici atunci şi n’o interesâză nici a(}i, că cine stăpâ-nesce Bosnia şi Erţegovina-
„Pester Lloyd“ desminte, că ar esista ună tractată austro-ungaro-rusă de felulă acesta, dăr negreşită că înainte de a începe Rusia răsboiulă cu Turcia, a căutată să’şi asigure spatele din partea Austro-Ungariei, care ar fi putută să intervină chiar cu putere armată în contra Rusiei. Prin urmare nu se pdte contesta o înţelegere verbală între Viena şi Petersburgu, în sensnlă ca Rusia să nu atace sfera de interese a Austro-Ungariei.
Polemica acesta, care se urmâ(|ă şi a(Ji, a produsă o adencă impresiune în Viena şi „N. fr. Presse“ nu’şi pdte înăbuşi mâhnirea, că a-ceste destăinuiri şi peste totă atitudinea cancelarului în acâsta afacere nu suntă nicidecum o dovadă despre tăria alianţei austro-ungaro-ger-mane, căci ce alianţă pdte fi aceea, când Germania vine şi declară, că e indiferentă pentru ea, cine stăpânesce Bosnia şi Erţegovina.
Destăinuirile şi declarările organului cancelarului au făcută, ca pressa rusă să fiă şi mai învărşunată contra Austro-Ungariei. „Nowoje Wremja“ 4*ce c& nu mai aŞa se potă schimba lucrurile spre bine, ddcă trupele austro - ungare se voră retrage din provinciile ocupate. Turcia va consimţi bucurosă, a recundsee Bosnia şi Erţegovina ca regată independentă, pentru care se va găsi şi ună principe, negreşită că nu principe hessică nici habs-burgică.
Cum vedemă, polemica a intrată într’o faşă nefavorabilă atâtă pentru alianţa austro-ungară-germană, câtă şi pentru raporturile austro-un-garo-rusesci.
In camera din Pesta s’a şi adresată guvernului o interpelaţiune de cătră deputatulă Iranyi, care cere să dea guvernulă lămuriri asupra acestei cestiuni, spre a se sci din care parte se spune adevărulă şi ddcă dieta şi delegaţiunile n’au fostă amăgite, când li s’a [spusă că ocuparea Bosniei şi Erţegovinei este urmarea mandatului ce i s’a dată Austro-tJngariei de cătră congresulă din Berlină.
Vomă vedd ce răspunde guvernulă în acăstă cestiune, care prin destăinuirile organului lui Bismarck a luată ună caracteră atâtă de acută şi nefavorabilă pentru relaţiunile celoră trei imperii.
Nr. 91.
GAZETAFTRANSILVANIEI.
1887.
SOIRILE PILEI.
,N. fr. Presse“ e informată din Bucurescî, că des-baterile, cari s’au urmată în sînulă guvernului română în privinţa convenţiei comerciale cu Austro- Ungaria s’au terminata şi np mai esistă nici o pedecă pentru România d’a reîncepe negocierile. Causa, pentru care nu s’a începută pănă acum continuarea tractăriloră, ar fi că s’ar putea întâmpla ca reînceperea negocieriloră politico-comerciale în timpulă campaniei electorale din Ungaria să creeze dificultăţi nu numai în ce privesce pe guver-nulâ ungară, ci şi in ce privesce obţinerea unui resul-tată satisfăcătoră. -=“'Cum vedemă, tocmai după alegerile dietale ar fi să reîncepă trădările.
—x—
Inspectorulă generală ală armatei archiducele Al-brecht şi ’şefulă statului majoră generală ală armatei loc. feldmareşală Beck voră sosi în cjilele acestea în Deva, ca să inspecteze terenulă pentru manevre.
—x—
Ni se scrie din Fâgăraşă cu data de 6 Maiu 1887: Amăsurată convocârei tăcute in pressă, clubulă alegăto-riloră români din comitatulă Făgăraşului şl a tinută a-dunarea sa în 1 Maiu, în sala hotelului »Stadt Parisă* din Făgâraşă. ’ D-lă vicară foraneu A'iesandru Micu deschise adunarea la 6rele 31/* p. m. salutândă pe cei de faţă prin câte-va cuvinte câldurăse şi bine potrivite; d sa arătă scopulă întrunirei şi se trecu după acesta la ese-cutarea programei. S’a constituită mai întâiă biuroulă, s’a alesă după aceea ună comitetă centrală cu reşedinţa în Fâgăraşă. Membrii acestui comitetă suntă locuitori din Fâgăraşă, cu escepţiunea a vre-o trei preoţi din comunele cele mai apropiate. Ca delegaţi ordinari pentru conterenţa naţională din Sibiiu s’au alesă: pentru cer culă superioră electorală d-nii: Alesandru Micu vicară-şi Hilariu Duvlea advocată; ca delegată mplentă: Dr Nicolau Moţocă, advocată. Pentru cerculă electorală in-ferioră s’au alesă d-nii Br. D. Ursu şi Basiliu Stanciu, căpitană în pensiune; ca suplentă : fuliu Dană: administrat oră protopopescă.	Olteanulu.
—x—
In Nr. 83 ală foiei n&stre amă publicată ună raportă despre conferenta\ preoţiloru şi învUătoriloru din tractulă Betlănului, ce s’a ţinută la 4 Apiilie a. c. în Mintiulu română de lângă Năsăudă. In cestiunea acâsta mai primimă ună raportă, din care aflămă, că respectiva conferenţă preoţâscă a luată, între altele, măsuri energice pentru cultivarea pomiloră la poporulă nostru; tinerilor nu li-se va da voiă să se căsătorescă, dăcă nu voiă dovedi, că în grădinele loră posedă ună anumită numără de pomi altoiţi, cum d. e. perl, meri etc.; afară de aceea s’au luată măsuri pentru îmbrăţişarea literaturei,, stîr-pirea viţiiloră ; s’a însărcinată fiâ care preotă a*şl face istoriculă parochiei sale şi s’a regulată datorinţa învă-ţătoriloră în raportă cu crdinea din şc6lă. S’a lăsată în sarcina d-lui preotă I. Boteanu compunerea regulamentului pentru fiitărea bibliotecă a tractului Betlenă şi Ciceu-Cristură şi după ce acesta regulamente va fi aprobată, se voră face ulteriorii paşi pentru înfiinţarea ei. Raportorulă arată în fine starea poporului nostru din Min-tiulă română, atâtă pe terenulă culturală, ’câtă şi materială în colori fărte înflorităre. E ună poporă sirguin-ciosă şi morală, iubesce biserica, uresce cârciuma; casele loră suntă în fărte mare parte de petră şi frumosă clădite, grădinile bine cultivate. Omenii suntă Ia trupă bine făcuţi, înalţi de statură, bruneţi la faţă, cu ochi ageri, Irunte lată şi inimă desihisă. Poporaţiunea e curată română ; au începută însă şi în acestă comună a se vîri Evreii; se află astâtjl 22 Evrei.
—x—
Mercur! în 11 Maiu n. corpulu oficerescu din gar-nisâna de aci va avă prima împuşcare de plăcere, în casa de tragere la semnă (Schutzenhaus). T6te persă-n«le, care au fostă invitate în sesonulă do ârnă trecută, suntă 6speţî bine văzuţi şi la aceste petreceri. Incepu-tulfl la 41/iOre d. a.
Viceşpanulă comitatului Mureşu-lurda aduce la cunoscinţa generală că, la încuviinţarea ministrului de justiţia, în urma curăţirii arhivei de hârtii netrebuin-ci6se, se nimicescă următărele acte: 1) actele fosteloră oficii de cercă şi ocolă c. r. din anii 1849—1861; 2) actele administrative şi judiciare ale fostului cercă supe-rierO ală comit. Turda din anii 1852—1869; 3) actele fostei suprefecturl a Mureşului, ale prefectului şi suprefec-tului din anii 1861—1871;	Scrisorile private ale ad-
vocaţiloră Daniilă Bartha, Ştefană Benko, Samuilă Gott-sehling, precum şi ale familiei Klemencsics din Jedd şi Ladislau Marosi din Akasfalenî. Gelă ce crede a ave vre ună dreptă asupra vre-unui acta din acestea, să-şî validiteze acesta dreptă printr’o petiţiune pănă la 1 Iulie a. c., căci în casă contrară se voră nimici tOte aceste acte.
—x—
In comuna Densuşi, comit. Huniăddrei, s’a des-
chisă dela 6 Maiu n. ună oficiu poştală, care va întreţinea prin curieră in fiă-care (Ji comunicaţiune cu Haţe-gulă. La acestă oficiu se primescă spre espedare şi se împartă scrisori, pachete, mandate poştale până la 300 fl etc.
—x—
Ni se scrie: In Nrulă 73 ală „Gazetei*, la cânte-culă »Nu am pâne nici am sare“ s’a făcută observarea că cuvântulă „zolă* e câştigulă muncei ţăranului,—deci vină a împărtăşi, că noi altcum cunâscemă acelă cuvântă; pe la noi se Zice ;,ara avută multă zdlă pănă ce am putută scăte la capătă«, va să <jică trudă, ostenelă, frământare, său tantae molis erat etc. Der în cânteculă numită nici că are locă cuventulă „z:51ă“ ; strofa: „Da nu’i potă cu straiţa g6lă, Şi mai nici fără de o zolă*, pe la noi se cântă: Şi mai nici fără de-o ţI61ă“. Bănăţenii fjică ,nu am ţî6'ett, adecă îmbrăcăminte, vestminte, deci nu „z61ă“ ci cuvântulă „ţi61ă“ are locă în strofa respectivă a cântecului; că n’are »de mâncată, seu merinde* din destulă esprimă cuvintele „straiţâ golă*, deci n’a fostă de lipsă să se pună şi ună altă sinonimă »z61â“. — Aşa a esplicat’o celă ce nl-a trimisă acelă cântecă, precum s’a observată în f6ia nostră.
Liferărî pentru armata bulgară. Camera de co-rnerţă şi industria din Braşovă a primită dela gerantele c. r. din Sofia urmâtdrea îneunosciinţare:
„Am onore a împărtăşi camerei de comerţă şi de industria spre mai departe îneunosciinţare, că pe basa unei publicaţiunî, ce s’a făcută astăzi de câtră ministe-riulă de râsboiu bulgară, acesta intenţionăză a ţine licitaţia în decursulă anului curentă (probabilă în luna Iuniu) cu oferte pentru liferarea următoreloră articole de ecvipamentă:
Postavuri: 45.200 metri postavă sură pentru mantale, 94.400 metri postavă verde închisă, 2000 metri postavă civită închisă pentru uniformă, 490 metri pos-tavă civită închisă pentru pantaloni de călărită, 5950 metri postavă sură-albastru pentru pantaloni de călărită, 1450 metri postavă roşu, 90 metri postavă albă, 90 rfietri postavă galbenă.
jPânŞăriă: Pâncjă pentru cămăşi 334.410 metri, pântjă pentru căptuşeli 401.400 metri, pân(}ă de flamandă 22.793 metri, p&mjă grosă (Rahentuh) 72.550 metri, Corturi (inel. garnituri) 3000 metri.
Cisme şi pălării: 29.020 păr. cisme gata, 29.020 pâr. carîmbl de cisme, 58.040 păr. căpute,, 59.040 pâr: tălpi, 58 040 păr. jumătăţi de tălpi.
Mostre din obiectele de mai susă se potă trimite pănă la 13 Maiu st. n. comisiunei de licitaţia ce pre sideză în ministeriulă de răsboiu bulgară.
Sofia, 27 Aprilie 1887.
Ultime sciri.
Parisu, 8 Maiu. — Astăzi a circulată sgo-molulu despre încheerea unei alianţe între Francia şi Rusia. Prin aedsta bursa a fostă favorabilă iufluenţată.
Bruxelles, 8 Maiu. — ţ)iarulu „Le Nord“ (}ice că la Petersburgu se constată cu îngrijire că, cu t6tă aplanarea incidentului dela Pagny, relaţiunile între Francia şi Germania suntă fdrte încordate. Neînţelegeri ulteridre ar putea aduce grave complicaţiuui.
Constantinopolă, 7 Maiu. — Superiorului (ka-tolikos) din Eclmiadzin a dată ordină clerului seu să împiedece întrodu cerea limbei rusesci în învăţământulu religiosă în scdlele armene, după cum a dispusă guvernulă rusă. Totodată elă a adresată o scrisdre guvernatorului generală din Caucasu, Korsakow Donkulow, în care (}ice că dis-posiţia guvernului rusă este regretabilă şi că a se preda învăţământulă religiosă în şcdlele armene într’o altă limbă, dr nu cea armeană, ar fi una din cele mai grave sguduiri a religiunii Armeniloru. Densulu deci nu e în posiţiă a permite să se esecute aceea disposiţiă. De asemenea elă stăruesce, ca să i se ceară consimţămăn-tulă său pentru numirea preoţiloră meniţi a preda religia în şcdlă, precum şi pentru manualele de religiă, ce s’ar întroduce în şcdle.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
HAVRE, 8 Maiu n., — Corabia francesă „Cpampagne“ s’a lovită după amătjb din causa negurei ce acoperea marea, cu vaporulă „Viile de Rio“. Acesta din urmă se cufundă imediată. 50 de emigranţi şi marinari s’au nenorocită.
MADRIDtl, 8 Maiu.— Camera deputaţiloră a acceptată Introducerea Curţiloru judecătoresc! cu juraţi.
HAVRE, 8 Maiu. — La deschiderea espo-siţiunei maritime, ministrulă preşedinte Goblet a declarată, că poporulă francesă nu nutresce nici unu plană agresivă şi doresce pace. P6te că timpulă cercăriloră încă n’a trecută, dăr dăca
acestea voră veni, ele nu voră fi provocate de Francia.
BUCURESCÎ, 8 Maiu. — Ună comunicată oficială accentudză, relativă la incidentulă din Iaşi, că în adevără s’au autjită fluerături când trecea regele pe stradă, din care causă s’au a-restată trei indivizi. Primirea din partea popo-raţiunei însă a fostă cea mai simpatică. Incidentul ă deci nu are nici o însemnătate.
DIVERSE.
Diplomaţiă şi jocu de cărţi. — »W. Tagblt.“ is-torisesce următorea istoriă din viâţa însărcinatului de a-facerî portugesă din Viena: De aprope şâpte ani func-ţioneză ca trimisă ală Portugaliei la curtea din Viena vicontele Valmar, ună diplomată f6rte cinstită şi iscusită. Din causă de bălă îşi ceru în Maiu anulă trecută ună concediu mai lungă şi plecă în Portugalia. In locu’i veni contele Selir, consilieră de legaţiune, ca însărcinată de afaceri la Viena. Povara afaceriloră apăsau chiar dela începută pe nobilulă conte. Nu trecu multă şi contele Selir fu mai puţină ocupată cu representarea in-tereseloră Portugaliei, decâtă cu favoritulă sâu — jocă de cărţi. ţ)ile şi nopţi întregi jertfea elă la macao în cerculă soţiloru săi de aceleaşi înclinări. Elă jucâ şi câştigă mereu câtva timpă. Insă (jeula jocului nu prea este credinciosă şi de vr’o câteva luni ilă urmărea cumplita nenoroculă. Elă perdea constantă şi cu câtă se înstreina noroculă de elă, cu atâtă mai multă contele voia să-lă forţeze. îndoirea sumeloră puse în jocă îi păru mijlo-culă celă mai potrivită pentru revanche. Nu reuşi. Contele perdu de 11 ori dearendulă sume îndoite şi resul-tatulă fu o perdere de 60,000 fl. — ună restă neplătită. Acâsta se întâmplă în filele din urmă ale lunei lui Martie. Contele Selir luă banii de unde putu căpăta şi ceru în 28 seu 29 Martie ună concediu de vr’o câteva tjile. Con-cediulă espirâ, însă contele nu se mai reîntorse. Trecură săptămâni fără a se da de altă urmă a fc-ontelui decâtă de anunţările creditoriloră ce se grămădeau continuu. Se adresară la ambasadă, der dreptă răspunsă funcţionarii dedeau din umeri, semnă sigură că contele nu avea să se mai reîntârcă. Creditorii contelui se adresară în Lis-sabona la familia dispărutului amică. In curândă sos! ună răspunsă f6rte surprinejătoră : Familia voi să plătăscă, in locă de 60,000 fl. datoria jocului, numai 10,000 fl. în rate anuale de câte 1000 fl. Acestă propunere fu respinsă nu fără amară ilaritate şi numele contelui Selir fu inscrisă pe tabla cea negră, ca numele celui mai de rendă vagabondă de bursă, care nu-şî pote plăti diferenţele, Acesta este istoria nenorocirei şi sfârşitului însărcinatului de afaceri portugeză. In curândă va trimite guvernulă portugeză ună nou însărcinată de afaceri la Viena, punândă capătă acestei regretabile stări ce dom-: nesce momentană la ambasada portugeză.
Monstru. — ţ)ilele acestea femeia Profira a locuitorului N. Maximă din cotuna Dolina plasa Târgului, jud. laşi, a născută ună copilă de gen masculină, cu capulă în pieptă, fără gâtă, cu ochii în frunte, cu umerii păroşi şi avendă în creştetulă capului o bortă, âr de aci în josă spre spinare numai o rană. Elă a murită după trei ore dela nascere. Mediculă fîindă încunosciinţată, eadavrulă s’a depusă în spirtă spre conservare pentru museu.
Epidemia dueluriloru. — O adevărată epidemiă de dueluri seceră în momentulă acesta, garnisâna Strigoniu din Ungaria. Cincisprezece ofîcerî s’au bătută în duela cu locuitorii oraşului în cursulă săptâmânei dinainte de 1 Maiu n. Doi din ei au fostă omorâţi. Şi, curiosă este, că t6te duelurile acestea s’au făcută pentru una şi aceeaşi femeiă.
Frica de socre — Nu se mai sfârşescă cu bietele s6cre! Printre mijlocele întrebuinţate de către principele de Bismarck, pentru triumfulă candidatureloră oficiale dela 21 Februarie, „Le Matin“, oitâză unulă despre care nu s’a vorbită pănă acum nici raăcară de organele cele mai bine informate. £tă acelă mijloeă iscusită: Ună placată imensă afişată în mii de esemplare, (hceaî „Sciţi ce nenorociri ară aduce pa noi triumfulă adver-sanloră d-lui de Bismarck? Nici mai multă nici mai puţină decâtă: ântâiu pe FrancesI şi ală doilea pe Muscali. Der nu e numai atâtă. Muscalii fundă acj* aliaţi ; i TurcilorO, aceşti din urmă ne-ară inunda ţâra şi n’ar întâiZia d’a ne impune obiceiurile loră. Şi fiindcă Turcii suntă polygami, polygamia s’ar introduce şi în Germania. Resultă der că, de nu veţi vota după pofta inimei cancelarului nu veţi întârdia d’a avea şi voi ca Turcii, mai multe socre.11 Numai astfelă, — afirmă „Le maten“ — votulă fu decisivă.
Numere singuratice din „ Gazeta Transilvanieikl â 5 cr. se potu cumpera în totungeria lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciur cu.
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Ifo 92.
GAZETA TRANSILVANEI
18 87.
•• tiaa
Out*aK l* bona da VI«a&
Bursa de Bneuresel.
din 7 Maiu st. n. 1887.
ăfentă de aură 5°/0 . . • 100 20 Rentă de hârtiă 5% . . 88.40 Imprumutulă căiloră ferate
angare............. . 149.75
Amortizarea datoriei ctitoră ferate de ostii ung.
(l*-ma emisiune) . . . 97 40 Amortisarfia datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . . 114 60 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi............... . 104 50
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 75 Bonuri rurale transilvane 104 80
Bonuri croato-slavone . . 100 — Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
Imprumu tulii cu premiu
ung. ..................119.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hârtiă austriacă 80 25 Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aurii austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . . 135.20
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 876 —
i Act. băncel de credită ung. 281.50 Act. băncel de credită austr.278.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.98
Napoleon-d’orl .... 10.05 Mărci 100 îinp. germ. . . 62 27 Londra 10 Livres sterlinge 126 97
Cota oficială dela
Renta română (5°0).	. •
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/o)	-
*	>?	»	(5°/o)	•
»	»	urban	(7°/0)	.
»	»	»	(6°/o)	•
*	*	*	(5%)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a
Aprilie st. v. 1887.
Cump. vând.
91—	92—
94—	94I/a
88-	881/a
35—	37 —
104 8/i	105 V*
88 V.	89—
IOIVi	102—
94V«	95Va
85—	85 Va
500 Lei		
. . 15.75	16.75
irtt. . 2.01	2.02
Cursul pieţei Braşovfl
Bancnote românesc! . . . .
Argint românesc.............
Napoleon-d’orl..............
Lire turcesc!...............
Imperiali...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0
»	»	»	5°/0
Ruble RusescI...............
Discontulă ...	»
t. n. 1887.		7
Cump. 8.57	Vând	. 8.60
» 8.50	1	8.54
. » 9.99	#	10.03
» 11.35	»	11.40
» 10.35	»	10.40
» 5 93	»	5.97
. * ntf 01.—	»	102.--
„ 98.-	»	99.—
» 111.—	*	112.-
7—10V» Pe	ană.	
—=Din (jiua de 5 Maiu=—
costâ. în Strada. Teatrului USTr. 7
ŞTEFANII BUREŢEA
Unu Kilo carne de vită bine cântărită 36 cr.
precum şi tot* felul ti de carne cu 4 cr. mai ef tintt
ca în alte măcelării.	3—3
■C" Avisu.
2-3
De orece numai pănă la Sf. Mihaiu a. c. mai portă negoţulă meu, vândă tote mărfurile tate	preţulu,multe şi sub acestu preţu.
Pentru câtă mai numârosă clientelă se răgă cu ““ stima	R T_ WAGNER
TARIFA
anunturiloru si insmiimilorii.
*) *) *)
AnunciurI în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă urmâtorele rabate:
Pentru	repeţiri	de	3— 4	ori	l-t O o O
7*	ţţ	V	5— 8	ii		15°|.
77	77	77	9—11	77		20°|„
77	77	77	12—15	77		30°|o
V	77	»7 7	16—20	77		40°|o
Dela 20	de repeţiri		în susu			50°o
Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Mersulu trenurilortl
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I*reclealii-IIi*«2apesta şi pe linia Veiuşît-Aradii-Iliidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
PredeaM-Budapesta
Bucur escl Prede&lâ
Timişă
Feldiăra Apatia Agostonfalv» Homorodă Haşfaleu
Sighişrtr» Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Grftciunelă Teiuşft Aiudă Yinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Ghiristt Apahida
Cluşin
Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
Buda-peata
Yiena
Trenă
de
persdne
Tren
accelerat
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Trenu
omnibus
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16 5.02 5 48
6.15
7.06 8.52 9.19 9.31 10 16 10.57
11.19
11.31
11.62
12.31
12.48
1.22
2,18
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
Trend
omnibus
Budapesta—IPredealîl
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5 i 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50
.7.28
Trend de pers.
Tren
accelerat
Yiena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Yârad-Velencze F ugyi-Y âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Cluşin
Apahida
Ghiriş
Cacerdea ţ
(
Ui6ra
Yinţulă de susă
Aiudă
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copşa mie.
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişura
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
11.10|
Timişă
Fredealu
BucurescI
7.40 11.051 2 02j 4.12
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 1.13 1.20 1.41 2.C0
2.35 2.48 3.20 3 36 4.00
4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
8.00	6.05	—
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse.
2.—
3.58
5.28
Trenu j Trenu omnibus de _______f persdne
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
7.38
5 40
9.14 9.24 941
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20
9.34
11.26
1.38
2.06
217
2.40
3.24
3.47
4.07
4.33
5.15
5.31
5.55
6.07
6.24
6.43
Trend
omnibus
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovtt. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teluşft- lra<lâ-Budaf«sta				Budapesta- Aradft-Teiuşft*			
	Trend	Treud	Trend de		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	omr.bus	persdne		persdne	de persdne	omnibus
Veiuşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Âlba-Iulia	11.39	—	3 14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţultt de jostt	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibottt	12.52	—	4.50	8*'; lnOK ^	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Aiadft	430	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	i Glogovaţtt	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok ,	5 07	6.38	7.58
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişîl	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Î ipova	541	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conoptt	6G9	7.37	—
Zam	425	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9.33	Zam	801	9.12	—
Conoptt	6.27	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişti	7.28	—	10.42	Branicica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	—-
Glogovaţtt	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.85	1107	—
Aradft	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	452	Şibottt	11.43	12.—	—
	—	—	5.12	Vinţultt de jostt	12 18	12.29	—
Budapesta			- |	8.20	Alba-Iulia	12 36	12.46	—
Yiena	—		6.05	Teiuşft	. 1.29	1.41	—
Aradâ'Tinilşdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend	Trend de	Trenn		Trend de	Trend	Trend
	omnibus	persdne	mixt		persdne	omnlbos	mixt
AradA	5.48		6.06	Simeria	11.25		2.42
Aradultt nou	tj.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nămeth-Săgh	6.44	■ 		6.58	Haţegtt	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifaiva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.581
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.40
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Tinaişftra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	Trend
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timişftra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07	—t-	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifaiva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	737
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegtt	12.42	—	9.01
. Aradultt nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradft	9.27	—	8.17	SUmerlm	1.63	—	10.31