REDACŢII EA ŞI ADMTSriSTKAŢirWKA I BRAŞOYft, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe anfl ana 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Boniala şl ■tr&infttate:
Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
âVUIŞITRILIi
O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fietare publicare
Sorii
rllDMOfi. —
rlptl
itrimltL
MS Ol.
Duminecă, 26 Aprilie (8 Maiu).
1887.
■6 • s
Braşovtt, 25 Aprilie 1887.
Se apropiă anulă de când a espirată con venţia comercială şi durdză rSsboiulă vamală între monarchia ndstră şi între România. De unu ană de <}ile se tractdzâ între guvernele din Viena şi Pesta şi între guvernulă din BucurescI pentru încheiarea unei nouă eonvenţiunî corner ciale, fără ca sâ se p6tă ajunge la o înţe legere.
Şi ceea ce e mai curiosă, în timpă de ună ană publiculă nostru încă nu s’a putută bine lămuri asupra pedeciloră ce se opună încheiărei convenţiunei, căci răspunsurile miniştriloră la in terpelările ce s’au adresată în camerile din Viena şi Pesta în acdsta privinţă a fostă câtă se pdte de neclare. Chiar râspunsulă ce l’a djită unei interpelări ministrulă de comerţă austriacă la 3'» Aprilie n. în camera deputaţiloră din Viena, în tr’ună timpă când se vorbea mai pretutindenea că în curândă vomă avă conveuţiă comeraială e fdrte neclară, aşa că nu-şî pdte face nimenea ideă despre stadiulă în care au ajunsă tractârile
Avemă însă a<}I lămuriri amârunţite din altă parte, şi anume din parte romândscă. Din aceste împărtăşiri reiese, spre mare părere d rău, că între ambele state esistă fdrte mari di vergenţe. D-lă Aureliană, şefulă delegaţiloră români, cari au tractată cu delegaţii austro-un gări mai întâiu în BucurescI, dr după aceea în Viena de două ori, publică în revista sa „Eco nomia Naţională4* ună articulă asupra tractări loră, în care arată că pedeca cea mare ce se opune încheiărei tractatului comercială este convenţia veterinară, propusă de monarchia ndstră care nicidecum nu e de natură a forma basa unei înţelegeri.
„Proiectulă austriacă, <Jice d. Aureliană, are marc asemănare cu convenţia veterinară încheiată între Austro-Ungaria şi Serbia şi are fdrte mare deosebire de convenţia ce esistă între Italia şi Aus-tro:Ungaria. Amă declarată de mai nainte, că nu putemă admite ca comerţulă nostru cu vite să fiă regulată pe basa convenţiei cu Serbia; căci în ce privesce legile ndstre de poliţiă veterinară, România are dreptulă a fi tractată ca şi Italia. Suntemă convinşi, că guvernulă nostru niciodată nu va încheia o altă convenţiă, decâtă o convenţiă favorabilă şi totodată drdptă; din o convenţiă veterinară ca cea cu Serbia ar resulta neajunsuri pentru comerţulă nostru cu vite. Cerealele ndstre se vândă fdrte bine pe pieţele occidentale, pe când ce privesce pe Austro-Ungaria, vitele suntă acelă articolă ce ne intere-sdză mai multă. De aceea trebue să obţinemă dela ea cele mai favorabile condiţiuni pentru es-portulă de vite, dedrece în casă contrară ună tractată comercială între noi şi imperiulă vecină ar fi cu totulă superfluu. Noi înţeiegemu o convenţiă veterinară numai aşa, ca comerţulă nostru de vite cu Austro-Ungaria nici chiar atunci să nu se întrerupă, când s’ar ivi la ună capătă ală ţfirii epidemia de vite. Căci în stare normală, anume când nu suntă vite bolnave în nici o parte a ţării, comerţulă trebue să fiă liberă44.
D-lă Aureliană enumeră apoi punctele principale din proiectulă de convenţiă veterinară ală guverneloră din Viena şi Pesta însoţindu-le de observările sale.
„După acestă proiectă, Austro-Ungaria îşi reservâ dreptulă a opri cu totulă importulă de vite din România, în casă când în vre-o parte a ţării se va ivi epidemia. Prin urmare graniţa va fi mai multă închisă, dedrece ori când se voră găsi câţiva boi bolnavi într’o comună ori într’alta. Dăr pentru câteva caşuri de bdlă în vre-o comună nu se pdte pune sub carantină o ţdră în-trdgă. Mai departe Austro-Ungaria îşi reservă dreptulă ca, în casă când Germania, de esemplu, ar opri importulă viteloră austro-ungare, să oprdscă
şi Austro-Ungaria importulă viteloră din România Intrebămă acum: cum putemă admite, ca comerţulă nostru cu imperiulă vecină să fiă supusă măsuriloră ce s’ară lua- de o ţdră sdu alta în contra lui ? Ddr se mai pună şi alte pedecl spre a opri cu ori-ce preţă importulă nostru de vite în imperiulă vecină. Aşa de esemplu se cere ca să importămă numai vite grase. După ce norme se hotărăsce, care vită e mai grasă ori mai slabă? Cum amă putd consimţi să se judece comerţulă nostru după o calitate atâtă de variabilă? Acdsta nu se pdte admite. Mai departe se cere, ca vitele să se ducă numai acolo unde suntă abatorii publice (adecă unde se taiă vitele); cu alte cuvinte, comerciantulă de vite nu’şi pdte duce vitele la târgă deschisă, spre a şi le vinde acolo cum îi place ; se constrînge să mdrgă cu ele la abatoriu ca să sufere acolo tdte neajunsurile, fără a’şi putd afla dreptulă său. Afară de acesta se mai cere, ca pentru fiecare ciredâ de vite ce se espdrtă să se cdră o împuternicire deosebită, numindu-se în acelaşi timpă loculă, unde şi în ce numără au să se taiă vitele. Se pdte lua în seriosă o astfelă de formalitate? Ce comerţă pdte fi acela, care atârnă de împuternicirea autorităţiloră streine ? Oii e permisă importulă în Austro-Ungaria, ori nu e permisă, ddr ca să i se impună atâtea formalităţi, niciodată nu se pdte admite acdsta. Pentru a se îngreuia şi mai multă comerţulă cu vite, se mai cere ca vitele cele grase să se importe în ustro-Uugaria numai prin anumite puncte de graniţă şi numai pe calea ferată ori cu vapo-rulă. Prin acdsta proprietarii de vite din Gorjă ară fi constrînşi să mdrgă cu vitele până la Se-verină, ca să le ’ncarce în vagdne, li se sporesc astfelă cheltuielile, vitele slăbescă şi peste totă comerţul^ se ’ngreuidză. Nu, acdsta nu pdte fi scopulă unei convenţii veterinare. Austro-Un-gariei din contră i se lasă libertatea a face comerţă de vite cu noi, fără a fi supusă aceloră formalităţi vexatorice. Şi tdte acestea, fiindcă domnii din Pesta consideră România ca bântuită de bdîe epidemice de vite, pe care a le stinge n’are putere. Asta nu o putemă admite. Avemă legi veterinare de cele mai aspre şi se aplică fdrte severă, ca în ori ce altă stată civilisată. De aceea nu putemă primi măsurile ce le au în gândă cei din Pesta. Pentru ca peste totă să se ajungă la o înţelegere între noi şi vecinii noştri, lămâne numai ună mijlocă, anume a se primi ca basă convenţia veterinară încheiată între Austro-Ungaria fi Italia. După acdsta convenţiă comerţulă de vite trebue să fiă liberă în timpuri normale, adecă când nu esistă epidemia de vite; să se pdtă importa în Austro Jngaria fără nici o formalitate, decâtă depunerea taxeloră vamale, ddcă ar esistă de acestea. In timpuri anormale, când adecă ar esistă undeva în ţerâ epidemia de vite, din contră să se ia măsuri numai amăsurafă stipulaţiuniloră conferenţei veterinare din Viena dela 1872. Asta’i singura resolvare, care ar garanta siguranţa comerţului nostru de vite. Ddcă acdsta nu se pdte, atunci preferinţă să rămânemă cum suntemă. Presupunerea ndstră e că, ddcă domnii din Pesta insistă a încheia cu noi o convenţiă asemenea celei cu Serbia, motivulă este că ei dorescă a’şi asigura câtă se pdte mai multă pidţa austro-ungară, cău-tândă a împedeca prin formalităţi concurenţa ce s’ar face cu vitele ndstre. Acdstă presupunere nu se sprijinesce numai pe vorbirile rostite în camera din Pesta, ci chiar pe vorbele ministrului de comerţă Szecheny, care a declarată pe :aţă că elă caută să promoveze producţiunea naţională. D-lă ministru are dreptate, ddr când elă nu vrea să garanteze unei ţări nici măcar comerţulă eu vite, atunci nici să nu pretindă ca graniţele ndstre să fiă deschise tuturoră pro-duseloră fabriciloră austro-ungare. Ori ce s’ar
(jice: noi încă amă învăţată ceva şi nu mai pu temă fi trataţi ca poporaţiunile orientale, cărora li se impună tractate comerciale după bunulă placă şi după convenienţa ^terniceioră«late al*
Europei.44.
Lămuririle ce le dă d, Aureliană au produsă nedumerire în pressa din Viena* care încă nu scia în ce stadiu au ajunsă tradt&rile, şi cei din Pesta, vă(Jendă că prin aceste lămuriri suntă espuşl a’şl atrage imputări din partea pressei austriace, s’au grăbită a rectifica prin „Bucf. Cor.44 unele părţi din articululă delegatului română. Şi anume <Jice oficidsa din Pesta, că nn e adevărată cumcă Italia ar avd altă tractată decâtă celă cu Serbia, ddr chiar ddcă ar avd, România ar putd pretinde celă multă să i se facă aceleaşi concesiuni, ce e gata a i le face Italia. Mai departe 4^ce c& nu e adevărată, cumcă Austro-Ungaria ar fi pretinsă să se pdtă opri importulă de vite, în casă când ar isbucni în vre-o parte a României epidemia de vite; la acdstă pretenţiune s’a renunţată de multă şi s’a propusă numai ca, în casă când ar isbucni epidemia de vite, să se cdră pentru transportulă de vite numai certificatulă, că vitele nu vină din-l;r’ună cercă bântuită de epidemiă ori câ n’au trecută printr’ună astfelă de cercă. De asemenea nu e adevărată, <Jice «Bud. Corr.“, că Austro-Ungaria ar fi cerută să se pdtă opri importulă de vite, în casă când Germanie şi-ar închide graniţele contra viteloră austro-ungare; la acdstă pretenţiune s’a renunţată de multă. Totă aşa e neadevărată, că Austro-Ungaria ar fi propusă să lase a se importa numai vite grase;
propusă însă ca să se importe numai pentru tăiare, apoi fiă grase ori slabe. Despre preten-ţiunea, d’a secere o deosebită împuternicire pentru cirdda de vite ce s’ar esporta în Austro-Ungaria, nici n’a fostă vorba la ultimele tractări: ddr» se ’nţelege de sine, că vitele numai unde e o su-praveghiare poliţiendscă-veterinară potă întră.
Guvernulă austro-ungară — (Jice „Budap. Corr.“. — a mersă în concesiuni aşa de departe, încâtă a declarată că e gata să lase în timpuri normale nu numai cu totulă liberă trecerea peste graniţe a viteloră, naturală că numai pentru abatorii, ci şi a viteloră de trasă înhămate le cară. Ddcă ar fi fostă vorba numai de păstrarea pieţei pentru vitele ungare, atunci guvernulă ungară nici n’ar fi intrată în tractări. Ş'ar părd ddr, că România nu e dispusă să accepte tarifulă vamală ce i se cere în interesulă industriei austriace, incheiă oficidsa din Pesta.
Cum vedemă chiară din rectificările făcute de „Bud. Corr.44, principala pedecă a nencheiărei convenţiei comerciale este cestiunea importului viteloră şi e numai o încercare de a’şl spăla cei din Pesta mânile, când <}ică că cestiunea espor-tului produseloră industriale austriace ar sta în calea încheiărei tractatului de comerţă. Şi apoi însăşi „Neue freie Presse44 nu dă deplină cre-(jdmântă rectificăriloră ce le facă cei din Pesta, şi cu deosebire se’ndoiesce de adevdrulă celoră <Şise de „Bud. Corr.44, cum că guvernulă austro-ungară ar fi renunţată la pretenţiunea d’a se opri importulă de vite din România, îndată ce Germania ar închide viteloră austro- ungare graniţa.
Cu tdte astea se speră chiar în Peşta, precum ne spune „Bud. Corr.,44 că delegaţii români se voră duce în curândă la Viena ca sS continue tractările şi că e cu putinţă sd se a-ungă la o înţelegere. Pdte că se voră mai face concesiuni şi dintr’o parte şi dintr’alta, şi că în Jine totă se va încheia convenţia comercială, ddr din lămuririle date din BucurescI şi din Pesta, anume din observările făcute de d. Aurelian, şefulă delegaţiloră români, aşa curândă, precum amă dori, nu vomă scăpa de rSsboiulă vamală,
Nr. 91.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Cestiuni rusesci.
In „Gil Blas“ din Parisă discută ună 6re-care Lwow unele cestiun! rusesc!. Elă aminlesce cum Madame Adam a intervenită înzadară în Rusia pentru liberarea Poloniei, apoi cum s’a dusă ea în Ungaria şi a linguşită pe Maghiari, cari suntă cei mei înverşunaţi inimici ai Rusiei şi cari suntă mulţii mai detestaţi de Slavii uniţi sub gloriosulă stâgă ală Ţarului decâtu Germanii. Intenţiunea d-nei Adam a fostă bună, dâr ea a compromisă numai pe Francia faţă cu Rusia. Acum în-ţelegă mai bine Francesii politica din Orientă. In ces-tmnea bulgară a stată Francia cu tactă pe partea Rusiei. Lwow amintesce apoi vorbirea lui Lewakowski după îmormântarea, cum (Ţcea elă, „nenorocitulă Kra-szewski*, care a avută scrintita ideă de a muri. Discu-tândă cestiunea polonă, Lwow ajunge Ia conclusiunea, că Rusia aşteptă momentulu rhboiului între Germania şi Francia, pentru ca să se socotăscă în Orientă cu Austria şi cu Anglia. Polonia are încă atjî să alăgă între ruina totală şi între reînvierea ei sub vulturulu tu-sescu. Numai admiţândă acestă din urmă casă, p6te avă Francia simpatii pentru Polonia, căci Francia are trebuinţă de Rusia. Francia are numai unu amicii — pe Rusia. Popâre mici, ca Polonii şi Ungurii, (Jice Lwow, în <Jiua de a^I nu mai numeră.
SOIRILE PILEI.
Scirl din Timişâra şi Mehadia împărtăşescă, că la 13 Maiu n., de cumva nu se vor lua alte disposiţiunî, Impă-rătăsa se va duce la Sinaia, ca să ’ntorcă visita părechei regale române. Regina României înainte d’a părăsi Mehadia, a trimisă împărătesei doubpoesii compuse de dânsa dintre care una e dedicată împărătesei, er a doua cântă frumseţile naturale ale băiioră herculane. Impârătesa mul-ţăml imediată în personă Reginei, îmbrăţişâ de repeţite ori pe poeta şi ’i dete o mică cunună de flori de pădure culese de propria’i mână.
—x—
Delegaţi ai alegătoriloră români din comit. Timişului pentru conferenţa din Sibiu suntă d-nii: Alexandru Mocsonyi, Pavelă Rotariu, Vincenţiu Babeşiu, Georgiu Lazaru, Emanuilă Ungurianu, Zeno Mocsonyi, Antoniu Mocsonyi, Eugeniu Mocsonyi, Vasiliu Papp, Ioană Popa (din Sibiu), Vincenţiu Prohabu, Ioană M. Roşiu, Simonă P. Davidu, Nicolau Posta. Er alegătorii din Caransebeşu au alesă delegată pe d. I6nă Ionaşu, asses. şi refer, consistorială.
—x—
Fundamentulă aripei drepte a gimnasiului din Be-iuşu, care o zidesce episcopulă Pavelă, deja s'a aşedată şi edificarea continuă neîntreruptă, aşa că la t6mnă edi-ficiulă întregă, cu renovaţiunea aripei stânge dimpreună, trebue să fiă terminate. Ni se mai spune, că în legătură cu edificiulă gimnasială se va zidi şi ună internată, pentru studenţi săraci; zidirea o face Mazuchi, architectulă dela Blaşiu.
—x—
Saşii din Oreştia au hotărîtă să nu. ia parte la a-legerl. — Se voră fi convinsă în fine şi ei, că n’au nici ună folosă dela alegeri.
—x—
Ni se scrie din Blaşiu cu data 6 Maiu n.: „In 28 şi 29 1. tr. a fostă aici inspectorulă scolastică, d-lă Alesandru Păli, şi a ascultată la propunerile profesoriloră şi la răspunsurile studenţiloră gimnasiall. După eumVa esprimată dânsulă, a rămasă deplină satisfăcută, cu deo-
sebire cu studenţii cl. VIII gimn. L’au încântată multă răspunsurile fluente şi meduose ale acestora din literatura ungurescă, ceea ce l’a îndemnată a diice, ca de maturitate se pară a se deschide prospecte îrnbucurătore. Totă pentru aceşti din urmă mai am de notată, câ în 13 şi 14 1. c., se voră ţină esamenele de clasă, în 16 I. c. scripturisticele, er în 28, 29 şi 30 luniu esamenulă verbală de maturitate. Amiculu. — Dâr răspunsurile din literatura română fi-voră totă aşa de fluente şi meduose? Sperămă.
—x—
Ungurii agiteză mereu în comitatulă Bihorului. Inspectorulă şcolară ală acestui comitat.ă, Sipos, observă în raportulă său din urmă ce l’a dată comisinnei administrative, că în trei comune românescl a trebuită să esperieze că „se lăţescă învăţături duşmăndse statului, principii periculdse şi ură în contra rassei maghiare, se învaţă copii în scâle cântece care mărescă pe lancu, se falsifică istoria şi se ignorâză constituţiunea.* Inspecto-rulă şcolară a confiscată cărţi şi texte de cântece şi a raportată ministrului Trefort. — Cine nu vede din acestă actă de „patriotismă,* că e vorba d’a nu se mai suferi copii români bihorenl să cânte românesce? Dăr părinţii au datoria ca, decă despotismulO ungurescă poruncesce în scălă nemaghiară, să-şi înveţe acasă copii a cânta românesce.
Calea ferată Beiuşană se va deschide pentru publică pe la 20 Maiu n.
—x—
Ni se comunică: Diecesa Oradană română gr. cat. încă va participa la serbarea jubileului de 50 ani ală Papei, care se va face în luna Decemvre anulă curenta. In consistoriulă ţinută sub preşedinţa episcopului s’au a -lesă ca delegaţi preoţesci: canoniculă Laurian şi secret, episcopescă Rezei; er ca delegaţi civili: deputatulă Be-iuşului Weghseo, şi advocatulă B6nyi. Aceştia au de a merge şi la Pesta, unde se voră ţine conferinţele pre-gătitore ale tuturoră catoliciloră Ungariei. Sperămă că delegaţii civili voră avea timpă în Roma să dedice câteva momente şi inspiraţiunei pentru columna lui Tra-iană !
—x—
F6ia kossuthistă din Cluşiu se lâgă de industriaşulă din Deşiu Kremer, fiindă că sacii lui de făină au inscrip-ţiunea germană «Deeser Dampf-und Kunstmuhle*. — Ce să’i faci decă Ardealulă nu e ungurescă!
—x—
„Georgiu Lazaru“ este numele unei nouă reviste pentru educaţiune şi instrucţiune, ce apare dela 15 Aprilie a. c. în Bârladă sub conducerea [unui comitetă constătâtoră din: S. M. Halită, ca primă-redactoră, G. Constaniinescu R , Gh. Ghibănescu, Gavrilă Onişoru, V. G. Diaconescu, I. Apostolescu. Scopulă acestei reviste — se 4ice în prefaţă — este mai întâiu de tete răspândirea culturei în generală şi a cunoscinţeloră pedagogice în specială. Invâţătorulă rurală, profesorulă şi profesâra voră afla în acăstă revistă scrieri cari îi pri-vescă de aprâpe şi cari contribue în liniă directă la deşteptarea loră pe terenulă pedagogică. Se va ocupa totodată acestă revistă şi de productele intelectuale ale poporului nostru, consacrândă în fiă-care numără câteva papinî literaturei poporale. Numărulă primă din acâslă revistă conţine: o adresă a Redacţiunei cătră cetitori; Necesitatea înfiinţărei unei şcoli secundare de fete in Bârlad, de Ghibănescu; Ţăranulă şi boerulă română faţă cu politica rusâscă în secululă XVIII, de Constantinescu ; Metodulă şi învăţămentulă Intuitivă, de Apostolescu; Bu-
f
letină pedagogică, Bibliografiă. Pe ană costă abonament tulă pentru Austro-Ungaria 3 fl. v. a. — Dorimă suc-cesă şi vieţă îndelungată noului 4'ară!
—x—
Lucrările pentru calea ferată MurVşu-Ludoşu-Bn-triţa s’au sis ată din causa diferenţeloră ce s’au ivita între suh-întreprin4âtoră şi întreprin46torulă principala,
—x—
Ni se scrie: Stăna de vale botezată de Unguri -B har fftred*, locă de cură climatică în munţii Bihorului s’a dată în arendă teatralistului dela Budapesta cu nu mele Solymosy. Publiculă 4ice că la începută trebuit să se găsâscă o firmă mai solidă, carea să îngrijâscâ mi multă de comfortulă şi comoditatea publicului, ca de pro pagarea „patriotismului" kulturegyletistO.	*
—x—
leatru ungurescă. Astăsâră se va juca „ Vasgyi rosa, dramă în 4 acte, tradusă în unguresce după Ofinel âr mâne sâră, Duminecă, se va representa „Budam megv4teleu, dramă răsboinieă.
—x—
,Convorbiri literare14, revista lunară, ce apare io BucurescI sub direcţiunea d-lui Iacobu Negruzzi conţim în numărulă său dela 1 jApriiie: Desrobirea ţeranilori în Moldova, de Al. Papadopulo jCalimah; Satira IV. d 1. Negruzzi; Conu Alecu Zâcănescu (novelă) de Dnilii Zamfirescu; Don Quijote dela Mancha, trad. de S. G, Vargolicî, — de Gervantes; Sc61ele românescl din Macedonia, de Teodoră T. Barada; ScaeţI, de I. N.; ţ)ilt de temnă, Măriei (poesii), de I. N. Romană; Academia Română; Corespondenţă.
„Romănische Revue“, revistă politică literară, apari odată pe lună în Reşiţa sub direcţia d-lui Dr Cornelm Diaconovich. Fascicululă IV de pe Aprilie conţine: Ioaii Popasu (cu portretulă); Das Renegatenthum in Ungaro Rundschau (Die magyarischen Gelehrten — Gesellschaf ten. — Aus dem Konigreiche Romănien. — Die ma gyarische naţionale Idee); Nestor der russ. Chronikei und seine Wolohen, von Simeon Mangiuca; Des Zigeu ners Schaf. von M. Hârsu; Aus dem Buch der Liebe, Rudolf Bergner; „Documente zur Geschichte der Romii nen“ 1199—1345, von N. Densuşianu.
Sinodala archidiecesanil din Sibiin.
Sibiiu, 17 Aprilie 1887.
Şedinţa a patra (urmare.) Raportulă generală al consistorului archidiecesană ca senată epitropescă, cetii în numele comisiunii financiare de dep. Rubină Patiţî s’a primită ca basă a desbaterei speciale. Punctele pn vitere la şedinţele senatului epitropescă, la piesele re solvate şi neresolvate, la administraţiunea fonduriloră ş fundaţiuniloră archidiecesane se iau spre sciinţâ cu pro, punerea dep. Hannia, că consistoruiă este îndrumată i resolva câtă se p6te mai curândă piesele neresolvate ţ în specială regulamentulă pentru internatulă seminarulu Andreiană. Privitoră la taxa sidoxială, constatândă eo misiunea, că nu s’a satisfăcută conclusului sinodului dir 1886, de6rece actulă respectivă nici ac)! nu e espedatf şi nu s’au făcută nici paşii de lipsă pentru a se stabil cifra esactă a pretenţiuniloră erariuiui, propuse să fii îndrumată consistoriulă a espeda representaţiunea făcut! în causa taxeloră sidoxiale, încă în decursulă sesiunii.
Preşedintele 4*ce că nu se p6te îndeplini acesta it decursulă sesiunii, dedrece afacerea fiindă fărte impoi-tantă, şl-a reservată traducerea maghiară, pe care îcsj n’a avută timpă sâ o facă. — Raportorulă Patiţa ret gretă că se amână şi astfelă de cestiuni importante. -
FOILETONUL
Strigături poporale din Chiorii.
culese de
Ioană Bonaţiu, învăţătorii în Tolgieşă.
Prinse mama şi mă dete Rămânândă grădina verde,
Dâcă io m’am măritată La grădin’am alergată,
Florile le-am blăstâmată;
Creşteţi flori şi nu’nfloriţl Că mie nu-mî trebuiţi,
Creşteţi flori ca gardurile Şi-astupa ţi prilazuri le Sâ vă sufle vânturile.
* *
Merge Ionu celă frumosă La cdsă, la rîtă din josă,
Să cosâscă rîtă cu rouă Rupâ-i-se c6sa ’n două,
Să vie, să-o tocmâscă,
Cu mine să vorovâscă.
•
• *
Cărăruşă p’ingă şură Trece badea mă ’ncunjură;
Bade, nu mă ’ncunjura,
Că nu mi-i de dumnâta, •
De ml-ar fl de dumnâta
Totă în urmă ţl-aşî călca	Ca şl-o crângă cu trei flori,
Şi-ai căta de mai lua.	Crânga-o mâncă vermele
* • *	Ca pe mine relele.
Dorulfl meu pasce ovâsă,	Să scii maică traiulă meu
Pe la Şomcuta pe şesă;	N’ai durmi năptea de greu,
Dorulă meu mănâncă mure	Te-ai scula la me4ă de nopte
La Iadără sub pădure;	Şi mi-ai ruga mie morte
Dorulă meu pe unde sbdră	Cu surorile cu tete
Nu-i pasere să-lă oboră ;	Ori să moră, ori să trăescă,
Dorulă meu pe unde umblă	Să nu mă mai năcăjescă.
Nu-i pasere să-lă ajungă.	* *
* * • Maică, la inima mea Este-ună noră cu pl6e grea, Fântână de voiă rea, Fântână cu trei isvoră, Care-a bea din ea să moră, Ddr’oră bâ duşmani de-ai mei	Domolită-i frun4a-’n fagă Supărată-să, ce să facă ? Domolită-i frun4a ’n codru Supărată-să de nu’i modru. «Hr « * Ţucu-ţl lele gura ta Săra şi diminâţa Preste 4‘ totă dâ-una,
Să crepe inima ’n ei.	•
***	Dragile mele surori,
Tu fală, din doi părinţi,	Cătaţi şi de-a mele flori,
Ce gândescl de te măriţi ?	Le pleviţl şi le udaţi
Să sci cum îi măritată	Dâcă-oră cresce, vă ’n struţaţi]
Ai şedâ la mă-ta fată	* 9 * •
Şi-ai mânca ’n trei 4'le-odată	Nu sta lele-acolea pară,
Şî-atuncea c6jă uscată,	Că te-oră vedâ din Chioară
Şi ţî-ai căta de fetiă	Chiorenii-să răi la gură,
Ca popa de vangheliă. *	Şi te-or lua ’n mare hulă. ♦
* * Fost’amfi şi noi trei surori,	* * Celă ce mână plugu bine
P6te bâ că mai rămâne,
Celă ce mână plugu rău Trece p’ângă făgădeu Şi 4*ce că vinu i rău.
♦ *
Frun4â verde de iemnă scrisă, Tinerelă drăguţă ml-am prinsă, Da l’am prinsă într’o părere:
Ca să vădă ce minte-avere,
De-a avă o minte râ Trei 4*le multă ml orO părâ, De-a avâ o minte bună L’oi iubi ună ană şl-o lună.
*
• *
Cându-ml jocă cu cine-mi place Carnea pe mine se face,
Er cu care mi-i urîtă Carnea se face pământă.
*
* *
Bărbate, mândre bărbate,
Multă ai totă 4isti că mi-i bate, Că cu ochii m’am uitată După ună voinică din sată,
După acela m’oiu uitale Căi dela noi de pe vale.
***
Bunu-i vinu şi berea Şi gura dela lelea,
Bunu-i vinu marmazeu Cându’Iă bău cu cine vrâu*
Nr. 91.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Comisiunea constată, că biblioteca archidiecesană se află totfl în starea de mai nainte şi propune să se pună în ordine câtă se pote mai curândQ. Mai constată, că starea tipografiei archidiecesane e şi mai rea şi propune să se facă o anchetă prin trei membri ai sinodului, care pe spesele celorQ vinovaţi să facă socotelile restante ale tipografiei şi să cerceteze a mărunţii ii starea tipoprafiei, despre care apoi să raporteze. — Presidiula (Jice că socotelile sunta deja făcute, dăr încă nu suntă revăzute de consistoriu. N’are nimicfl contra unei anchete, dăr nu găsesce practică acesta lucru. — Raport. Patiţa dice că trebue să mărgă odată lucrurile în regulă. Tipăriturile, de esemplu, se negligează; lipsescQ cele mai necesare cărţi bisericescl, precum liturgiere. „TelegrafulO Româna* consumă multa mai mulţi bani decâta veni-tula ce-lQ are, sunta o mulţime de datorii vechi neîncasate. — Presidiula încă îşi esprimă dorinţa d’a se face lumină în acăstă cestiune. — Dep. Nicără e nedumerita, de 6reee vede că lucrurile nu se îndreptăză, ba sunta aşa de încurcate, încâta nu pota deputaţii sinodali să facă o dare de sămă celora ce i trimită în sinodO. Se alătură la propunerea comisiunei financiare. — Dep. Mă-celaru întrăbă, din ce causă nu au socotelile şi inventa-ruia? —' Presidiula 4*ce că nu P<5te să spună tote. N’a fosta destula timph până la întrunirea sinodului, ca să pâtă revedă consistoriula socotelile. — Dep. Hannia (Jice că trebue să fiă la mijioca o pedecă şi întrebă, dăcă a-câstă pedecă nu se p6te delătura? — Presidiula 4ice că nu scie de unde să încăpă, deşi bunăvoinţă are, căci lucrăză totă 4iua. S’a gândita mereu ca să se facă lumină in acăstă cestiune, de orece dânsulâ nu se pote ocupa în prima liniă cu afacerile comisiunii tipografice, ci cu ale consistorului. — Raport. Patiţa doresce să fiă odată lămurită smodula. Recomandă spre primire propunerea comisiunei. — Presidiula n’are nimica contra anchetei. Cu privire la liturghiere, presidiula împărtă-şesce, că de aceea nu se mai tipărescfi, pentru eă s’a docisO ca ele să se tipărescă cu litere latine. Trebue să premergă o censură bisericăscă şi spre scopula acesta a trebuit i să se pună mai ântâin în înţelegere cu Metro politula României. — Se primesce apoi propunerea dep. Cosma, ca însăşi comisiunea să fiă însărcinată cu revi-suirea socotelelorQ tipografiei. — Celelalte puncte din raportulQ consistoriului s’au luata spre sciinţă.
Judeţulu Prahova, (România), 12 Aprilie n. 1887.
Onorate d le RedactorO! Deşi sunta 5 luni de 4*le de când mă aflu în România, der pănă acum n’am avuta încă destulă ocasiâ pentru a studia cu seriosâ atenţiune economia agricolă din aceste părţi. Din cunoştinţele ce mi le-am câştigată însă aici în timpulO primă-verei, vrău cu ocasiunea acăsta să recomanda on. cetitori ai • Gazetei* unele sămănăturl de furagiere vivace, cari credo că arO pută servi la îmbunătăţirea sorţei poporului nostru agricultorO din Transilvania, unde în urma comassărilorO ce se termină acum, mulţi din fii poporului nostru vorO căpăta nisce locuri rele, pe cari nu vorQ sci cum şi în ce modO să le cultiveze pentru ca să p6tă trăi de pe ele.
Locurile cele mai sărace, pe dălO ori şesO, este bine a se sămăna cu ghizdeiu său esparcett, una soiu de iârbă, care cresce mai câta lucerna de mare şi se p6te cos. de 3—4 ori pe ana La una 'pogonă de 120Q°n trebue 60 kilo sămânţă. (50 kilo costă 10 fr. 50 bani).
LoculO însă trebue bine arata şi grăpalO; apoi prin Martie încă odată bine grăpata. In anula primă se cosesce odată, din ala 2-lea ana apoi de câte 3—4 ori.
Nu mai puţina este de recomandată pentru fenaţe fânulO aşa 4isă franţuzeştii, care încă este ună nutreţa escelentQ şi ţine 4—5 ani. Acesta este a se sămăna în unele locuri mai rele precum şi în fânaţe, după ce se ară bine, ca şi locurile sămănate cu ghizdeiu; 50 kilo sămânţă din acăstă iărbă (nemţesce: Reigrass) costă 35 fr. 45 b. şi pentru ună pogonă se cera 60 kilo.
In locuri apătâse, după ce li-se face scurgerea, trebue sămănată: agrostis alba (nemţesce: Fioringrass), care face frun4e late şi e dulce. Pentru ună pogonă se ceră 40 kilo (50 kilo costă 32 fr. 45 b.)
Renumită e şi ierba americană, care în patria ei se cosesce de 7—8 ori pe ană şi e vivace, la noi însă nu se pâte cosi mai multa ca de 3—4 ori pe ana, der cu tăie acestea e rentabilă. La una pogonă se cera 10 kilo sămânţă (10 kilo costă 20 franci).
Multă se pota îmbunătăţi fânaţele, dăcă se grapă bine primă-vâră, se sâmănă cu iârbă franţusâscă, ghizdeiu şi iârbă parfumătăre, numită xantum moderatum prin care fânaţele capătă ună mirosă fărte plăcuta şi este ună nutreţă, pe care vitele îlă mănâncă cu gustă.
Tâte aceste şi alte soiuri de sâmânţe se potă procura dela sămânţarulă Edmund Mautner în Budapesta.
Sciu că aceste ierburi nu se prea sâmănă în Transilvania şi tocmai de aceea m’am vă4ută îndemnată a atrage asupra lora atenţiunea cetitoriloră acestui preţuita 4>arh-
N.	Oprea,
agri- şi viticultorii la direcţiunea filoxerică în Judeţulfl Prahova
Varietăţi.
Femeile germane în 1870.
Provocările 4ilnice, adresate Franciei de câtră 4ia-rele germane, au probata încă odată — scrie 4>aru^
francesfi »Figaro« — că egemonia Germaniei nu e stabilită pe base aşa de solide după cum s’ar crede.
Mai alesfi cu ocasiunea alegeriloră pentru Reichs tag, fiarele au începută să reediteze cea mai mare parte din clişeurile dinaintea răsboiului din 71, însă s’au ferită să arate şi cealaltă parte a medaliei. Să le arătămă noi aceste fapte, aşa cum au fostă scrise la acea epocă de 4iarele germane.
Să vedemă ce simpatiă aveau femeile germane pentru răniţii şi prisonierii trancesl. Să lăsămă pe jurnaliştii germani să vorbâscâ şi să ne servimă chiar de rubrica loră proprie.
Die Anbetung der Franzosen! (Adoraţia Francesiloră.)
Berlină, 22 Augusta 1870. In urma purlârei simpatice, ce d-nele însărcinate cu îngrijirea prisonieriloră arată cătră ei, atâta aci, câtă şi în alte locuri, e cu desăvârşire intensă d-neloră de a mai întră în gările prusiene în timpulă trecerei convoiuriloră. (Beilage des Sehwab-Mercur, 27 Augustă.)
Leipzig, 25 Augustă. In nenumărate rânduri presa a arătata că adoraţia Francesiloră a trecută ori-ce margini. Prin acâstă purtare, damele înegreseO renumele femeiloră germane. Cela mai bună mijlocă de a le face să se lase de acâstă adoraţiă pentru FrancesI ar fi să li se publice numele prin jurnale. (»Mainer Zeitung.*)
Giessen, 27 Augusta. „Gazetei de Maienţa* i se scrie urmâtorele: Ieri a sosita ună convoio de prisonierî francesl. Sub-oficerulă escortei se plângea de ura prisonieriloră contra lui şi observă că cei mai mulţi din ei au cuţite, Comandantulă convoiului ordonă ca tote cuţitele să fiă luate dela prisonierî. întrebaţi în urmă asupra provenienţei aceloră cuţite, sub-oficerii lurcoşilora răspunseră, că acele cuţite au fostă luate dela, ei când au fostă făcuţi prisonierî şi că li s’au dată îndărătă când erau în lazaretulă dela Francfort de cătră barona B.
Bingen, 28 Augustă. In lazaretulă unui oraşă mica din Hesagreuană, unde erau mai mulţi răniţi prusienl şi francesl, s’a petrecuta ună fapta de necre4ută. O damă germană a trimisă unui Francesă ună frumosă buchetă. Preotulă lazaretului vâ4enda acâsta, adună îndată comisiunea sanitară a acelui lazaretă şi vota o hotărîre prin care se^inte^icea intrarea personeloră străine în sălile bolnaviioră. N’ar fi mai bine să se publice numele acelei frumâse? întrâbă »Gazeta de Maienţa*.
Bromberg, 1 Septemvre. >Ostdeutsche Zeitung* is-torisesce faptulă următoră: Unui sergentă prusiană, care prin bravura lui căpătase comandamentulfi unui convoiu de prusienl, îi veni rău în urma unui drumă lungă ce-la făcu. Aflându-se în gara nâstră, vede o femeiă apropiându-se de ună vagonă în care erau Francesl, ’du-cândo pe o tavă mai multe farfurii cu buliona. Sergen-tuia ceru să-i dea şi lui o farfurie cu buliona. Atunci ea îi răspunse: Nu e pregătita pentru voi ci pentru d-nii oficerl francesl. Sergentula furiosă d’acesta refusa, dădu o lovitură in tavă şi vărsă farfuriile cu bulionă. Amica Francesiloră se retrase fârte supărată,
Munich, 19 Augustă. „Neue Nachrichten“ publică următârele: Ună inimică rănită încetâ£ă de a mai fi inamică, asta aşa e, însă cu o diferenţă să nu se facă deosibirL între inimica rănită şi amică. Din nefericire multe din dâmnele nostre ţină mai multă la inimică de câtă la răniţii noştri. Am vă(jut noi singuri cum ddmnele dădeau buchete de flori şi bombâne prisonieriloră francesl şi nici nu se uitau la soldaţii noşiri. Doctorii spitalelora se plângă necontenita de invasia dameloră ande sunta soldaţi fancesî răniţi. O damă din societatea înaltă a convorbit într’o 4> două âre cu prisonierii răniţi, le-a dată flori, portocale, siropuri, fără măcară să] se gândâscâ a arunca o privire şi asupra răniţiloră noştri. Prin urmare nu trebue să ne speriămă dâcă Francesii credă, că sunta ca la ei acasă, cândă vădă că damele nostre se gră-bescă aşa de tare să-i visiteze. Celă mai simplu mijlocă d’a curma acâstă stare de lucruri ar fi să se inter4ică dameloră d'a visita spitalele.
îndată insă jurnalele se schimbară cu totulă; ele începă a publica o mulţime de protestări indignate. Etă câteva probe din acele protestări. Ele pară a eşi din aceeaşi oficină:
Cătră femeile şi fetele germane!
Cu mare părere de rău cetescO de câteva 4^e prin jurnale adoraţiunea şi simpatia ce au femeile germane faţă cu prisonierii francesl mai alesă prin spitale şi pe la gări.
Le adreseză aceste cuvinte: Cum se face că nu vedeţi deosebirea ce e între iubirea aprâpelui, inamicului şi propria vâstrâ conştiinţă lovită? Inima vostră nu vă spune care e adevăratulă simţământă patriotică? Cum puteţi voi să daţi flori acelora, cari pâte au dată lovitură de mârte acelora pe care voi iubiţi? Nu sunteţi lipsite de consciinţă, când arătaţi atâta interesă inimicului şi nu vă uitaţi câtă de puţină la aceia, cari au suferita şi ’şl-au vărsata sângele pentru voi? Ce sunteţi de faceţi astfelă de lucruri? etc. etc. („Mereur-Suabe“ 25 Augusta). O femeă germană.
„Corespondenţau publicată în 4*aru^ „Mercur Suabe* din 25 Augustă: Am cetitâ cu indignare în 4i&~ rulă d-vâstră, că acum câteva 4^e mai multe dame germane au speriată chiară pe Francesl prin simpatia ce o arătau faţă cu ei dându-le flori, bombâne prăjituri. Trebue să ne gândimă, că în momentulă când femeia germană trebue să susţină moralminte pe luptătorii noştri, să fiă demnă de iubirea lora, ar trebui să se abţină dela o astfelă de purtare echivocă. Ar fi înjositorO ca acei cari îşi pună viâţa în periculă pentru libertatea şi onârea Germaniei să fiă siliţi a roşi în faţa inamicului de purtarea femeilorâ loră. O tînerâ fată germană.
„Mercur Suabeu publică următârea scrisâre a unei dame germane: O societate de dame ce s’a formată de curândă trebue să inspire milă şi dispreţă din partea tuturora. E cu neputinţă să înţelegem cum femeile germane potă să facă o primire aşa de strălucită inamici-loră noştri fără să se ocupe câta de puţinâ de fraţii noştri! Nu e d’ajunsă că poporulă nostru, timpă de mai mulţi secoll n’a avută nici o idee de patriă, nu e d’a-juns că Germanii tot-dâuna au căutata să imiteze în tâte pe Francesl, că mai alesă Germanii de sudă erau mai francesl ca Francesii;, că femeile germane cerO să le 4icl Madame, se cred că suntâ mai superiâre în tâte de câtă cele lalte femei, nici nu era d’ajunsâ atâta, a trebuita să vedemă pe femeile germane pier4ândâ ori ce noţiune de demnitate! Cine nu înţelege că aceste femei facă desonore naţiunei germane arătândâ atâta simpatiă faţă cu inimicii noştri.
Acelaşi 4iarâ publică la 4 Septemvre altă scrisore:
Cu mare părere de rău cetescO în jurnale despre chipulă nepatriotică cum se pârtă damele nâstre faţă cu prisonierii francesl mai alesâ pe Ia gări. Cum! nu se uită la bravii noştri soldaţi şi arată atâta simpatiă faţă cu aceste 6rde, cu cari Napoleonă a voită să invadeze ţâra nâstră! Ce trebue să 4i°ă despre noi bărbaţii noştri, fraţii şi fii, cari suntă în răsboiă, când cetescă în jurnale asemenea lucruri? Nu trebue să ne despreţuiască ei? Nu trebue se li se rupă inima de durere? Ema L... (In numele mai multoră dame.)
(După „Telegrafulă" din Bucureşti).
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a >Gaz. Trans.«)
BERLINtJ, 7 Maiu. — Proieetulă de lege pentru sporirea vâmilorfl pe cereale se va pre-senta Reichstagului încă în sesiunea acăsta.
Mai multe foi discută cu iritaţiune oprirea representărei operei „Lohengrin* în Parisa.
EPER JES, 7 Maiu. — Una incendiu a prefăcuta în cenuşe jumătate oraşulă. Patru sute de case private, casa sfatului (primăria), biserica luterană, colegiula, casa comitatensă, ofîciula telegrafica, edificiula judecătoriei împreună cu ar-chiva, reduta (teatrula), marele hotelâ, banca poporală, cassa de economii, numerâse alte edificii publice au arsa totala. Paguba e nemăsurata de mare. Mai multe familii au căutata să scape în partere şi în locuinţele din pimniţe unde, precum se (Jice, au fosta asfixiate. Până acum s’au scosă 9 cadavre,
CAREII MARI, 7 Maiu. — Erî după am&jl a isbucnita una incendiu care, ajutata de una venta orcanicu, a pustiita cela mai frumosa car-tieră ala oraşului. Două sute de case au arsa. Castelulu contelui Ştefana Karolyi a fosta mântuita numai după cele mai estreme opintiri, dăr pomposulu edificiu laterala ala casei de sticlă e perdutfi. In oraşă domnesce miseriă ce nu se pâte descrie.
Conferinţa din Sibiin.
(Telegramă particulară a „Gazetei Transilvaniei/)
SIBIIU, 7 Maiu. — Conferinţa s’a deschisa la 11 6re a. m. Preşedintele Bariţiu es-puse situaţiunea. Biuroulă provisoră s’a compusă astfelă: Bariţiu preşedinte, Dr. Lucaciu şi Dr. Mihu notari.
Coriolan Brediceanu ceti raportulă comitetului. Urmă verificarea mandatelortt delegaţilorâ.
In comisiunea însărcinată cu pregătirea con-cluseloru au fostă aleşi: Bariţiu, Babeşă, Dr. Raţiu, Greorge Popă, Christea, Coroianu, Dr. A. Mureşianu, Brediceanu, Slavici, Diaconovich, ■ Ungureanu, Dr. Oncu, Simionaşiu, Dr. Isacă, Dr. Lucaciu, Dr. Nichita, Fekete Negruţiu, Ales. Micu, Patriciu Barbu, Căluţâ, V. Voina, Iacobă Macaveiu, Eug. Brote, Iosifu Crişianu, Papiu Ionaşiu, Lica, Ales. Filipâ, Truţia, Ciato, Medan, Gr. B. Popă, Dr. Greorge Popa, Andreiu'Cosma, Podâbă, Augustină Munteanu.
Biuroulfl definitivă s’a constituita astfelâ: Preşedinţi: Bariţiu, Babeşă, Raţiu; notar!: Dr. Lucaciu, Dr. Oncu, Dr. Isacă, Dr. Mihu.
Şedinţa s’a închisă la 2 fire d. a. Mâne la 10 6re şedinţa a doua.
Editorfl: lacobti Mureşianu.
RedactorO responsabila Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 91.
GAZETA TRANSILVANIEI
188 7.
OursaJâ la buraa da Vleaa
Bursa de Bueiirescl.
din 6 Maiu st. n. 1887.
Rentă de aură 5% . . . 100 20 Rentă de hârtiă 6<>/0 . . 88.40 Impţumutuld căilord ferate
ungare................149.50
Amortisarea datoriei căilor â ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.75 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 # Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt..................104.75
Bonuri cu cl. de portare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
Imprumutulă cu premiu
ung....................119.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 60 Renta de hărtiă austriacă 80 80 Renta de arg. austr. . .	81.50
Renta de aură austr. . . 11185 Losurile din 1860	. . . 135.50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 876 —
Act. băncel de credită ung. 281.75 Act. băncel de credită austr.278.80 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............5.98
Napoleon-d’orI .... 1Q.04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 30 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cota oficială dela 23 Aprilie st. v. 1887.
Renta română (5°0). . . .	Cump. 90—	vând. 91—
Renta rom. amort. (5 °/0)	94—	95—
» convert. (6°/0) . .	88—	88Vi
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7°/0) . .	104—	1047a
* >5 J> (5°/o) *	84V,	85 V,
» » urban (7°/0) . .	101—	102—
• * . m,) •	93 V.	947.
» . * (5»/o) • -	841/,	857,
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională	_______	. __
Aură contra bilete de bancă .	. 16.—	17.75
Bancnote austria ce contra anrfl.	2.00	2.02
Cursulu pieţei BraşovO
din 7 Maii* st. n. 1887.
Bancnote românesc!’ . .	• •	Cump	. 8.55	Vând	. 8.58
Argint românesc . . .		»	8.45	•	8.50
Napoleon-d’orI ....		*	9.99	*	10A)3
Lire turcesc!				11.35	»	11.40
Imperiali			»	10.35	•	10.40
Galbeni			»	5 93	»	5.97
Scrisurile fonc. »Albina»	6%	»	101.—	»	102.--
n * n	5%	• »	98.—	»■	99.-
Ruble RusescI ....		»	111.—	»	112.-
Discontulă ...	»	7—10°/t pe		ană.	
„Noutăţi pentru sesonult de vară!”
Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion^ză la
Kovăsznai & Keresztesi
Graiul Magazin de mode şi confecţiunî pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Unde a sosita de curSndă în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, CrepO şi Cachemiru. Mătâsăriă de Lyonu: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în t6te culorile. Postavuri pentru conlecţiuni de dame şi bărbaţi. Satind de spă-latd, Toii, Zephier şi Oxfordurl.
Chifonurl de Benedictu Schroll, Şirtingu, Juiett şi Gradl. Pângării de bumbacd americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garniseil potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi uno bogata asortimenta de pănglicî in culorile cele mai fine şi frumose. Cela mai nou „iersey* Talii-Trico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea tota felulâ de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Ui
■•= *
QQ2 s
S >
0 s? «
"O ~ »o
>n‘% = 11 & sa
CC ®- a
* 1 £ % 3 5
— a ««S "
X ’3.- ci
£ « s 5 fe
s rt - a 3
O W 0
c.S;3
;g ’T3 _
w
O I
S J- 6
O N
c
o d n, a 3 <U
O ;r o
A
63
•N
u
9
>
• V C -c <0 _ OlTZ
£ <§ O _® "x CL
s
CC ®
«3 S
(ac §
S «
~ co
s

O o
43 >55
to
* 3 fi
o s
3 V.
c/y
O
- a
O ftrt
Zt M <u
JS a
al
KB
a 3
-Q
.2 1
3
© *
(O
O
CL
a-s *
o Si- 53
5 8 3 U U
. 43 C3
O *4'
>93
ttt-
fad 3
V8
"O
s £
S Q.
a
® 3 Ol ir
cC
o
3
-Q
fi >3	©
« 9 -Jh
r 5 bo
.5 g 60 .S
ca *-«
o’~
>
s.
o
d ,
«
23 •—
3 Eti O
ui
O
a .z
3
11
.3 •—
rQ ea
•B 1 >d o
s
0	®
T- TJ
«3
îî
I!
c
4> g
'D
1	2 6C <jj O -o 3
— ® a S
<8 -O
C ®
.2 Q, O C
x: a 3 o
(/: 4>
<8 o
_	4> (Vj
® <fi O w
Ti c
®
•55- §
® 'Zică p
-O o
^ tm
O CL
’J.
®
« 'a
. 3 ®
1 o i-
03 ®
li
3 C1-0 3
s
3 C
ir fi; a
a>
Q- eo
<a S
N p
2? a
3
«
* N
Cu inj
6C tE
cr. 44 3
w i®
— m
3 —
SX3J
O
®
03
®
'5 4) 3 O
a 3
3 eo
5 „
O ®
o «
,s £
■o
o>
>«
a
3	.
X) «3
x
d ^
a «
s
bc
Ş s «5o
o 2 Ş ~ "3
o S
-2 *08 = CL a 3
S -a
■■83*
; * 2 s
Stal
3 3 «O
« W 3 r(
Anuntu.
Mostre se trimită la cerere gratis şi franco.

Subsemnata, absolvându cu bunu succesă şcola de moşitti din Sibiiu, doresce a se angaja ca moşă în vre-o comună lipsită de mosă.
Adresa este următdrea:
Dobra N. Resnovanu
Ghimbavâ Nr. casei 75. (Weidenbacli)
1—3	(ComitatulO BraşovO.)
Mersulii trenurilortl
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Tefuşfi-jlradii-IIudapegta a calei ferate orientale de stattt reg* ung.
Predeală -Budapesta				
	Trenă	Tren	Trenă	Trenă
	de persdne	accelerat	omnibus	omnibus
Bucurescî			r		7.30
Predaală |			_	1.14
				—	
Tuniştt Braşovtt |	—	—	—	1.45
		—		'
	7.47	—	4.1$	2.32
Feldiâra	8.24			5.02	—
Apatia Agostonfalva	851 9.14	—	5.43	—
		—	6.15	—
Homorodfl	9.51	_	7.06	—
Haşfaleu	11.03			8.52	—
Sighişdrt	11.29	_	9.19	—
	11.26			9.31	—
Elisabetopole	12 00	—	10.16	—
Mediaşd	12.29	—	10.57	—
Copsa mică	12.44 1.05	—	11.19 11.31	—
Mic&sasa		—	11.52	
Blaştu	1.34	—	12.31	—
Cr&ciunelti	1.46	—	12.48	
Teiuşft Aiudfi	2.09 2.39		1.22 2.18	—
Vinţultt de susil Ui6ra	3.01 3.08		2.48 2 56	—
Caeerdea	3.14	—	3 64	—
Gtdrisfi	3.53	—	4,51	—
Apahida Claşii [ Nedeşdu	5.10 5.30	—	5 28 5 56	8.00,i
	—	603	—	
	—	6.21	—	8,36;
GhirbSu	—	—	—	9.02
Aghirişti	—	—	—	9.32
Stana	—	—	—	10.11
Huiedinfi	—	7.14	—	10.5 i
Ciuda	—	7.43	—	1216
Buda	—	—	—	12.50:
Bratca	—	—	—	1.21
R6v	—	8.22	—	2.02
Mezd-Telegd	—	8.48	—	3.06
Fugyi-Vâsdrhely	—	—	—	3.38
Vărad-Velinţe (	—	—	—	3.54
	,	9.13	—	4.05
Oradia-mare >	--	9.18	10.55	4.50,
P. Ladâny	—	10.38	1.23	7.28
Szolnok	—	12.20	3.24	—
Buda-peata	—	2.15	10.05 2.15	—
Viena >	_	■		
	—	8.00	6.05	—
Budapesta—Predeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Latlâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Vâsârhely
Mezo-Telegd
R6v
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Cluşin	^
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Ui6ra
Vinţulă de susfc
Âiudă
Teiuţfi
Grăciunelă
Blaşfi
Micâsasa
Copţa mit.
Mediaş fi
Eiisabetopoîe
Sigişdra
Haşfalen
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovă
Timişă
Predeal^
Bucurescî
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse.
Trenă de pers.	1 Tren accelerat	Trenă omnibue	i I Trenă de j persdne	Trenă jomnibus
u.io| —		—	1	!
7.40	I 2‘-	3.10	6.20	8.00
11.05	3.58	7.38	9.34	11.40
2 02	5.28	540	11.26	2.31
4.12	6.58	9.14	1.38	—'
—	—	9.24	2.06	- -
—	—	941	2 17	—
—	7.33	10.19	2.40	—
—	8.04	11.38	3.24	—
—	—	12.18	3.47	—
—	—	12.54	4.07	—
—	8.58	1.57	4.33	—
		9.28	3.11	5.15	—
		—	3.40	5.31	—
—	—	4.15	5.55	—
—	—	4.36	6.07	—
_	—	4.58	6.24	—
—	10.28	5.26	6.43	—
11.00	.	—	—	7.08
11 19		—	—	7.36
12 30	-	—	—	9.06
1.01	_ .	—	—	9.53
1.06			—	—	10.—
1.13	_	—	—	10.09
1.20	„	—	—	10.19
1.41	. _	—	—	10.48
2X0			—	—	11.14
2.35	_____	—	—	12.12
2.48		—	—	12.30
3.20			—	—	1.12
3 36	_	—	—	1.32
4.00		_	—	2.18
4.35				—	3.03
5.12		- -	—	3.49
5.37			—	—	4.28
7.02	—	—	—	6.16
7.43			—	—	7.06
8.11	_			—	7.46
8.41	_			—	8.25
9.21			—	—	9.15
—		1.55	—	—
—	—	2.53	—	—
—	—	3.28	—		
		9.35		
Tipografia ALEXI BraşovO. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teluşfi- lradâ-Budap«ita				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenă	Treiă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	dc persdne	omnlbm
Telnşft	11.24				2.40	Viena	11.10	12.10	■—
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.06	—
Vinţultt de jostt	12.30	—	4.22	n i î v	11.20	12.41	—
Şibotfi	12.52	—	4.50	Sud inoK ^	4.10	5.45	T—
Orăştia	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.-	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	6.47	Glogovaţtt	4 48	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.85	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-f îpova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopti	619	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	933	Zam	8 01	9.12	—
Conopti	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	.—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9/8	—
Pauliştt	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	
Glogovaţtt	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradft	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	452	Şibottt	11.43	12.—	—
	_ - .	—	5.12	Vinţultt de jostt	12 18	12.29	—
Budapesta			~ 1	8.20	Alba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	. —		6.05	TefuşA	. 1.29	1.41	—
Aradă-Timişăra				Simeria (Piski) Petroţenl			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persdne	mixt		persdne	omnlbos	mixt
Arad A	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradultt nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6 44	—	6.58	Haţegtt	12.46	—	416
Yinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Tlmlş6ra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TlmlşAra	6.25	-	5.00	Petroşenl	10 07	_	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegtt	12.42	—	9.01
Aradultt nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31