KEDACŢTOBTEA şi ABMmumuŢnrniti.
BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22.
„GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe nnfl anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni
România şi Rtr&in&tate:
Pe antt 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10
or.
N* 90.
ANULU L.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIUI7IUBXLS:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicafe
Sorlaerl nefranoate nu aa prlmaao9. —
rlpta
itrămltl.
Vineri, Sâmbătă 25 Aprilie	Maiu).
1887.
Braşovu, 24 Aprilie 1887.
Mâne, Sâmbătă 25 Aprilie (7 Maiu), se în-trun^e Jn Sibiiu conferenţa generală a delega-ţilorîraîeşl şi trimişi acolo de alegătorii poporului româno din Transilvania, Bănatft şi Ungaria.
Mâne fii aleşi ai aceleaşi scumpe mame, ai naţiunei române, îşi dau frăţâscă întâlnire pe malurile Cibinului, trimişi fiindfl, Ca îri obştâseă a-dunare să împărtăşâscă suferinţele multă cerca-tului nostni pop oră română şi să chibzuiască Căile ce trebuescă bătute şi mijlâcele legale ce trebuescă folosite şi în viitoră pentru îmbunătăţirea sorţii lui, pentnl realisarea drepteloră lui aspiraţi fitil.
Delegaţii poporului română ce se întrtmescă în conferenţa ae mâne au cu atâtă mai grea răspundere de atitudinea ce o voră observa şi de hotărîrile ce le voră lua, cu câtă acum se în-trunescă pentru cea din ^urmă dată după ună periodă parlamentară de trei ani, şi voră trebui să trâcâ cinci ani de aci înainte, pentru ca ârăşl să-şl dea frăţâscă întâlnire aleşii poporului română, cart suntă chiămaţi şi au sânta datoriâ a se jertfi luptândă pentru fericirea lui.
Poporulă română aştâptă dela trimişii săi în cetatea Cibinului, ca în toţi să bată aceeaşi inimă românâscă şi, avândă necurmată înaintea ochiloră sufletesc! tristulă tablou ală păsuriloră, dureriloră şi suferinţeloră lui, pricinuite de ne-sfîrşitele ilegalităţi, nedreptăţirî şi asupriri, ce le îndură din partea adversariloră săi dela] putere, să fiă uniţi în cugete şi în simţiri, şi să lucreze cu strămoşâscă însufleţare, căci e vorba de cele mai vitale interese naţionale, de viitorulă poporului română din acestă stată, de esistenţa lui ca naţiune românâscă, cu viâţă românâscă şi cu graiu românescă.
Salutândă conferenţa, dorim ă ferbinte, ca peste lucrările ei să se reverse binecuvântarea Dumnecjeâscă şi hotărîrile salutare, ce le va lua în stiînsă unire, cu credinţă tare şi nestrămutată în viitorulă poporului români, să ducă prin sincera loră esecutare la îndeplinire dreptele aspi-raţiunl]ale poporului română în acestă stată, spre fericirea lui şi a patriei!
Ungarii şi conferenţa din Sibiiu.
Epilogu la articululu lui „Kolozsvar" dela 30 Aprilie a. c,
Amă răspunsă, în articulii din numerii premergători, 4’arului ungurescă din Cluşiu „Ko-lozavat* la teoriele de naţionalitate, egalitate, libertate şi frăţietate, ce le desvâltă în ajunulă cawferenţeâ nâstre electorale românesel; amă răspunsă, credemă, destulă de lămurită şi cu dove<}I puternice, dâr amă păstrată totodată şi calmulă şi seriositatea de care trebue să se conducă pu-blieistulă conscienţiosă, când este vorba de binele popâreloră acestei patrie şi de buna înţelegere între ele, de aceea n’amă voită să slăbimă puterea dove^iloră nâstre, aducândă înainte şi pa-sagele finale ale articulului din „Kolozsvar44, cari nu se ţină de obiectă, dâr suntă o probă mai multă despre sentimentele, ce le nutrescă Ungurii guvernamentali din Cluşiu faţă cu poporulă română. l£tă cum îşi dă espresiune sentimente-loră sale „Kolozsvar44, după ce vorbesce de eventualitatea, că conferenţa din Sibiu va ce#e din nou restabilirea autonomiei Ardâlului:
• Posibilă, <Jice elă, că Românii voră decide astfeliu; acâsta este trăba delegaţiloră şi va fi o dovădă a mino-renităţii loră politice... (TJrmeză o frasă neînţelăsâ).. Se p6te că voră da espresiune la ceea ce simte poporulă română şi atunci voră merge pe drumulă dreptă; posibilă Insă, că voră esprima numai visurile loră proprii şi Închipuirile loră politice false, şi voră tace astfeliu nume rău cetâţ/eniloră, earî vorbescă limba românâscă. Atâta % sigură, că Romftnimea însăşi pentru aceea va lucra şi
de aci încolo numai aşa, cum simte. Acestă poporă blândă, îngăduitoră şi ascultătorQ, care, dâcă a şi fostă rău, numai agitatorii l’au făcută rău, va alege, cum a făcută până acuma, deputaţi, dietall, va sci să bnoreze în domnii lui de pământă inteligenţa şi vâ(Ja posesiunei, va stima pe mai marele său, dâcă va afla la densulă dreptate şi echitate şi, în consciinja Imboldului lui naturală, sciindă că fiii unei patrii suntă avisaţl în faplele şi sentimentele loră la sprijinire reciprocă, nu caută să distrugă statuia ungară, mama nâstră comună*.
Este calmă, este seriositate, este cinste şi omeniă în aceste afirmări ale fâiei cluşiane ? Credă cei dela „Kolozsvar44, că ne aflămu încă totă în timpulă iobâgiei, ca să şî bată jocu de poporulă nostru, să atribue „birtokoş“-iloru unguri, ale căroră moşii suntă datâre vândute lif-teloră evreescî din tâte părţile, chiămarea de a fi conducătorii poporului nostru şi în viitoră, cum a fostă spre cea mai mare a lui nenorocire în timpulă feudalismului, şi să îndrepteze pe blândulă şi ascultătorulă poporă română la solgâbirăii unguresc!, ca să afle la ei dreptate şi echitate ?
Nu merită însă insulta, ce o face „Kolozsvar44 poporului română şi conducătoriloră lui naturali, de a fi respinsă cu argumente. In casulă de faţă, dispreţulă este celă mai puternică argumentă, ce se potrivesce cu disposiţiunile sufle-tescl ale celoră dela fâia cluşiană, cart în patima loră uită tâte regulele bunei cuviinţe.
Numai despre ună lucru voimă să-lă mai facemă atentă pe „Kolozsvaru. înainte de pa-sagiulă ce Taină citată mai susă din articululă său desă amintită, „Kolozsvar44 <jice:
„Din parte-ne presimţimă, dâr nu scimă, ce voră hotărî Românii la Sibiiu! Atâta este însă sigură, că a-ceste conferinţe voră avi în veci o induinţă stricăciâsă asupra poporului românit, dâcă între drepturile ce le pretindă, Românii voră amesteca drepturile cetăţenesci cu cele de natura dreptului publică."
Aşadâr „Kolozsvar44 recunâsce clară şi limpede, că decisiunile conferinţei din Sibiiu potu avâ chiar o influinţă pe veciă asupra poporului română. Prin acâsta „Kolozsvar44 recunâsce, că poporulă română, celă blândă şi ascullătoră, nu este şi nu pâte fi nepăsătoră faţă cu cele ce se voră decide în Sibiiu.
Cum vine dâr acelaşă „Kolozsvarw, ca să susţină cu câteva rânduri mai josă, că poporulă românescă nu vrâ să scie de ceea ce se hotă-răsce la Sibiiu şi că va asculta numai de „bir-tokoş“-ii şi de solgâbirăii unguri?
Nu cumva prin asociaţiunea ideiloră, lui „Kolozsvar“ i s’a înfăţişată înaintea spiritului său tabloulă viitâreloră alegeri dietale, când bir-tokoşii şi solgâbirăii cu gendarmii şi cu honvezii ungurescl voră tîrî pe bietulă poporă la urna „dreptăţii4* şi „echităţii44 d-lui Tisza?
Cum pâte pretinde „Kolozsvaru, ca cineva să ia în consideraţia cele ce le sfătuesce elă, dâcă elă însuşi nu scie ce vorbesce şi dâcă însuşi are mai multă lipsă de sfată şi de proptea ca să nu se răstârne peste capă ?
Pe lângă atâta răutate, încă şi atâta gugu-măniă: asta-i prea multă, d-loră dela „Ko-lozsvar44!
Braşovu, 23 Aprilie (3 Maiu) a. c.
Omenii, cari se sustragă datoriei loră şi nu voră să recunâscă obligamentulu ce li se impune în societate de buna cuviinţă, de onestitate şi de respectulă cătră ceilalţi âmeni, îşi iau de ordinară refugiulu la cele mai neruşinate clevetiri.
Ne pare fârte rău, că şi „Tribuna44 din Sibiiu, care ar avâ chiămarea a premerge altora cu esemple bune, se pune făr’ de nici o sfială în rândulă acestoră âmenî.
In locă de a ne răspunde în modă leală şi obiectivă la articulii noştri principiari şi critici,
provocaţi prin propagarea principiiloră false şi prin atacurile ei, „Tribuna44 ne clevetesce.
Nu este pentru prima âră, că acâstă fâiă se acaţă .chiar de^ p^ESjâna mea, caro- niciodată nu a avută nimică cu ea, nici nu i-a cerută nimică, nici nu a îmbiat’o cu nimică.
Este acâsta o metodă lipsită de onestitatea, ce se pretinde nu dela ună cţiarfi politică, ca „Tribuna44, ci şi dela celă din urmă membră ală societăţii.
In numărulă ei 91 dela 23 Aprilie a. o. „Tribuna44 mă acusă pe mine din nou, că aşă fl voită şi aşă voi din consideraţiunl şi hrtereSe personale să aducă în discredită înterprinderefi „literară44, pe care a iniţiat’o ea, şi că din asemeni motive mârşave m’pşă fi supărată asupra „grupului de âmeni, care a întemeiat’o şi 6 conduce44.
„Tribuna44 îndată la începută <Jîce:
Chiar mai înainte de a fi apăruţii, „ Tribunau s’att făcută în colănele »Luminătorului« şi ale „Gazetei Transilvaniei'1 ş. c. 1. cele mai hot&rîte opintiri spre a slăbi încrederea publicului română faţă cu întreprinderea literară, pe care o iniţiasemă, şi spre a acredita In opi-niunea publică română cele mai grave bănuell în ceea ce privesce scopurile politice urmărite de noi*.
Dâcă cei dela „Tribuna44 mai ţină la ceea ce va să (Jic& onâre şi omeniă, atunci îi provocă categorică să-mi arate neamânată, în care numără ală „Gazetei Transilvaniei44 înainte de apariţiunea „Tribunei44 sâu în care numără după apariţiunea „Tribunei44 am încercată eu sâu ceilalţi colegi ai mei dela fâia, pe care o conducă acum de apâpe cjece anl, în care numără ală „Gazetei44, (Jică, am încercat noi prin „cele mai ho-tărîte opintiri44 să aducemă în discredită întreprinderea literară a „Tribunei44. Să ’ml arate în specială, în care numără înainte de apariţiunea „Tribunei44 amă amintită noi măcară c’ună singură cuvântă de „Tribuna44 ? Să ne spună, dâcă întâmpinarea ce le-amă făcut’o la apariţiunea „Tribunei44 (în Nr. 51 ală „Gazetei Transilvaniei44 dela 19 Aprilie st. v. 1884) cu cuvintele: „ Felicitândă apariţiunea noului diară dorimU din inimă confraţilorti noştri deplina succesU pe terâmulu „publicităţii să ne spună dâcă acâstă întâmpinare este discreditarea, de care vorbescă ei? Să’mî arate, în fine, dâcă âmeni cinstiţi şi de omeniă suntă, unde şi în care numără ală fâiei Dâstre amă polemisată noi vreodată cu „Tribuna44, accentuând ă interese personale sâu particulare, şi nu pe basa şi pentru apărarea prin-cipiiloră naţionale, ce le profesămă? Să-mi arate acâsta citândă pasagele din acelă numără!
__________ Dr. Aurel Mureş ii nu.
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie dela Cluşiu, că în cerculă electorală ală Cluşiului au fostă aleşi ca delegaţi pentru conferenţa naţională generală din Sibiiu d-nii: Valeriu Roşescu, preotă gr. or., şi advocaţii dr. Aureliu Isacu şi Iuliu Coroianu; in cerculă electorală ală Gilăului: Vasiliu Almăşianu, advocată, şi Gavrilâ Popit, protopopă gr. cat.; in cerculă electorală ală Huiedinului: Vasiliu Poruţă proprietară, şi Andreiu Popă, preotă.
—x—
Dumineca trecută, îndată după terminarea şedinţei alăgetoriloră partidei maghiare aşa (Jisă „liberale*, cart se adunaseră tocmai atunci în Trăţcău, lângă Aiudă, is-bucni focă la casa preotului reformată de acolo, care a-juiată fiindă de ună vântă puternică luă repede dimensiuni mari. Au arsă 5t5 case împreună cu tâte clâdinde din jurulă loră, cari împreună se potă socoti In numără de 300. Au cătjută jertfă flacăriloră doi bărbaţi şi două femei; au fostă greu răniţi 3, uşoră răniţi 2. Paguba se socotesce cam la 100 de mii fl. Au rămasă la sapă de lemnă 200 suflete. De observată este, că Trăţeăulft e ună mică orăşelă aprâpe întregii ungurescă, şi cu tâte acestea In timpulă când ardea s’a săvîrşită ună faptă,
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 90.
la care se p6te gândi multa timpa „Kul tur-egylet*-ulâ. Veniră adecă în ajutorO confraţilora lorfi din Trâţcău şi vre-o 70 locuitori unguri din comuna învecinată Sân-georgiula Trăţcăului, sub conducerea primarului lorfi Gyârke Jânos. Aceştia poftiră să li se dea rachiu să bea Şl fiindcă n’au căpătata, s’au dusa la cârciumă, unde pe când focula distrugea cu vehemenţă casele 6menilora, ei beau şi îşi petreceau. Tărbăciţî de beutură s’au dusa apoi să ajute la stingerea focului, dâr în loca de a ajuta s’au luată la cârtă cu sergentul ă de gendarmî Mâszâros şi cu solgăbirăulfi Gsongvay asupra căruia svîrliră cu petri. Doi din ei au fosta arestaţi.
—x—
In Făgăraşu s’a arangiata o petrecere în favorula incendiâţiloră din comuna învecinată Galaţi. Petrecerea a dată venita curată 150 fl. v. a.
Candidatulfi de advocată Alesandru L. Hossu, fratele d-lui, Fr. Hossu-Longina din Deva, a fosta promovată la 30 Aprilie ca doctora în drepturi, la universitatea din Gluşiu. Felicitările nâstre!
In Nr. 82 ală f6iei nâstre ama publicată sJrea, qă o firmă din Hamburg a cumpărata mari întinderi de pădure în jurulQ Albei-Iulia pentru a produce c6jă de stejara şi că 420 Săcui ară fi acolo ocupaţi cu lucrulO. In privinţa acestora Săcui ni-se scrie din MicescI, că au fostă ce-i dreptă angajaţi la lucru, dâr nu 420, ci numai 220 Săcui şi încă şi aceştia s’au intorsa toţi îndă-rătfi cu buzele umflate. Pe ei îi dusese acolo una E vreu cu scopa de a face speculă, li-a data promisiuni mari şi pe lângă aceea i-a amăgită cu asigurarea, că fiă-care Săcui după sosirea la faţa locului va primi ca anticipaţiune câte 5 fl. v. a. După ce Evreului ’i succese a pune mâna pe Săcui, crecju că aceştia, veniţi fi-indfi din depărtare, vota fi siliţi a se mulţumi cu orî-ce plată. Anticipaţiunea promisă nu li-s’a data Sâcuilorfi, pe 58 din ei îi trimise în pădurea dela MicescI (Kisfalu) unde după lucru de o săptămână primiră câte 12 cr.; ceilalţi Săcui au fosta puşi la lucru în pădurea dela Am-poiţa şi TăuţO, dăr n’au stata mai multa ca 2 căci fâmea i-a silita să se întârcă de unde au venita, ama-neţându-şl pentru pâne chiar şi tisigurile (uneltele). As tătjl lucrâ(ţă în pădurile ţinătâre de comunele MicescI, Ampoiţa şi Tăuţa numai Români din părţile acele, dăr numai pentru o plată cuviinciâsă. — Să bage de sămă Românii, să nu’i esploateze jidovulO ca pe beţii Săcui.
—x—
Studenţii dela gimnasiulfi rom. cat. din loco vorO arangia în 9 Maiu una maialu la „Fântâna popii'. Dăcă timpula nu va fi favoritora, maialula se va amâna pe cea mai de aprâpe <]fi favorabilă.
Judele de cerca din Mureşu-Ludoşu, d-lQ Frideric Laczhelyi, declară în colânele lui >Ellenzek« ca neadevărate cele ce s’au scrisa despre d-sa în privinţa vi sitei, ce’i s’a făcuta pe neaşteptate de minisfrula Fabinyi. Ministrula s’a preeentata la oficiula judelui de cerca la 8 6re şi jumătate şi nu la 11 âre,—tjice d. Laczhegyi*; nu servitorula de cancelaria, ci ela însuşi a primita pe ministrula; susţine că e omfi punctuala în oficiu şi că nu este , magnificenţă*. Cere în fine dela »Ellenzek* să-i descopere numele celui ce i-a comunicata acăstâ notiţă, „Ellenzâk* însă îlfi ţîndrâptă la .Kronstădter Zeitung*, fiindcă după ela (jice că a reprodus’o.
Conferinţa electorală din Deşiu.
Deşiu, 2 Maiu 1887.
In Deşiu, capitala Solnoca-Dobâcei, s’a ţinuta ier!, 1 Maiu, conferinţa electorală sub presidiula d-lui Gavrilă Mânu, ca notara fiinda d. Dr. Teodora Mihali. Au luata parte vre-o 50 alegători în cea mai exemplară ordine.
Din cuvântarea de deschidere a d-lui. Mânu ml-a plăcuta asămănarea: să ne împărtăşima şi noi de drepturile politice ale patriei între inarginele îegei, adecă din colacii, aduşi de noi pe masă vrema să mâncăma şi noi.
D. Augusta Munteanu face propunerea următdre:
♦ Conferinţa susţine programa adoptată in conferinţele electorale ţinute Ia Sibiiu în anii 1881 şi 1884, şi în câta privesce esecutarea programei şi atitudinea în privinţa alegerei aşteptă cu încredere resoluţiunea con ferinţei electorale generale, ce este conchiâmatâ pe 7 a lunei curente la Sîbiiu. —
Propunerea se prîmesce cu unanimitate.
D. Grigore Puşcariu propune după aceea alegerea clubului centrală în Deşiu, âr cluburile cercuale să nu se alâgft deocamdată,
Acâstă propunere a data ansă la o discusiune mai îndelungată, la care au luata parte d-nii Augusta Munteanu, Simiona Popanu, Ioana Olteanu, Grigore Crăciu-naşiu, Nicolae Hossu, Ioana Boteanu, Grigore Dragoşiu, Sabina Coroianu, ioana Goronu, Gavrila Petri, Alesan-
dru Cheresteşiu şi Gregoriu Steţiu. Resultatulfi a fosta constituirea cluburilorQ, ceea ce s’a şi făcuta.
Clubula centrala s’a constituita din d-nii: Gavrila Mânu, Augusta Munteanu, Dr. T. Mihali, Nicolae F. Negruţiu, Ioana Velle, Teodora HermanO. Mateiu Pop, Vasile Gassa, Gregoriu Steţiu, Ioana Gorona, Grigore Puşcariu, Ilie Cente, Petru Cherebeţiu, Alexandru Cheresteşiu.
S’au constituita apoi cluburile cercuale din d nii: I. Cerculu Lăpuşului: Augusta Popa, Vasile Mustea, Ioana Olteanu, Grigore Popescu, Dpmetriu Dragoşiu, foan Bota, Alesandru Colceriu. II. Cerculu Modului mare: Ioana Papiriu Popa, Grigore Steţiu, Nicolae Bîrlea, Sabina Goroianfi, Ioana Lemeni, Nicolae Popa, Ioana Hă-ţiăgana, Ioana Sandor, Ioana Petrana, Vasile Lemeni, Nicolae F. Negruţiu. III. Cerculu BetUnului: Gregoriu Puşcariu, Ioana Deaca, Ioana Gupcia, Simeona Popana, Ioană Boteanu, Gavrilă Petri, Antona PrecupU, Simeona Moldovanfi, Samsona Onighi. IV. Cerculă lleanda mare: Ioana Hossu, Vasile Mustea, Alexandru Bota, Alesandru Hossu, Grigore Grăciunaşiu, Alexandru Chelner, Gavrilă Buzura, Simeona Petrice, Ioana MaximO.
S’a trecuta apoi la alegerea delegaţilorO pentru conferenţa din Sibiiu.*)	Şireganulu
Sinodala eparchiala din Caransebeşfl.
Sinodula eparchialO din Caransebeşâ s’a deschisa in 12 (24) Aprilie a. c.:
Membrii sinodului în frunte cu Prea Sânţia Sa D-lfl Episcopa diecesanfi Ioana Popasu au asistata mai ân* tâiu la sânta liturgiă şi invocarea spiritului sânta, oficiate în biserica catedrală de acolo prin d la protosin-cela Filareta Musta şi încă patru protopresbiterî ai die-cesei. S’a făcuta totodată şi una parastasa pentru su-fletula răposatului de piă memoriă Archi-Episcopfi şi Metropolita Andreiu, pentru bine-meritaţii Emanuila Gojdu şi Dimitrie Peţa.
S’a deschisa după acesta sinodula prin o cuvântare rostită între urări de „Să trăiâscă*, din partea Prea Sânţiei Sale Episcopului diecesana, la care d-la deputata, sinodala FilipD Adamâ, protopresbiteruld tractului Bisericii albe, profitândQ de incidentula festivităţii jubilare de 50 de anî ai preoţiei Prea Sânţiei Sale, a bineven-tata în numele sinodului pe înaltula jubilară prin o vorbire scurtă, dâr binesimţită. Comisiunea însărcinată cu censurarea rapbrtelora consistoriali şi pregătirea proiec-telora de concluse şî a presentata după acăsta sinodului actele împreună cu proiectele de concluse. S’au predata în urmă comisiunilora regulamentare atâta raporturile şi propunerile consistorului, câta şi petiţiunile pri-vaţilora adresate cătră sinoda. S’a decisa participarea în corpore la festivităţile jubilare, după care presidiula, învitânda comisiunile alese a-şl începe activitatea lorfi declară şedinţa de închisă.
In (Jiua următâre s’au începută festivităţile jubilare.
Sinodala eparchiala din Arada.
Şedinţa I. Sinodula eparchialfi din AradQ s’a deschisa la 12 (24) Aprilie a. c. de £Prea Sânţia Sa d-la Episcopa Ioana Meţianu, după ce mai ântâi s’a oficiata în biserica catedrală s. liturgiă şi s’a făcuta invocarea spiritului sânta. In discursulfi său de deschidere, Prea Sânţia Sa indămnâ la activitate, accentuânda în deosebi desvoltarea şi conservarea străbunelora instituţiunl ale bisericei, âr la fine sinodula îi răspunde cu urări de „Să trăâscă44.
La apelula nominala răspundă 39 deputi ţi presenţl şi prin acâsta sinodula se declară capabila a aduce concluse valide. Se dă espresiune de condolenţâ pentru ră-posarea dela ultima întrunire a sinodului a 4 deputaţi; presidiula presentâză credenţionalele noilora deputaţi, a-eşl în persânele d-lorfi: P. Rotariu, E. Ungureanu, Teodora Ceontea, Zmo de Mocsony, I. Cornea şi V. Ham-sea. Credenţionalele împreună cu actele şi cu una protesta contra alegerei din cercula Chişineului se transpună comisiunei verificatâre. Rapârtele consistârelorO plenare din Arada şi Oradea mare se transpună comisiunei or-ganisatâre, âr rapârtele senatelora singuratice de acolo se transpună comisiunilora sinodale. Mai multe petiţiunl s’au transpusa comisiunei petiţionare şi se decide trimiterea unei deputaţium din 5 preoţi şi 5 mireni, cari sub conducerea P. S. S. Episcopului Meţianu să asiste la festivităţile jubilare ale P. S. S. Ioana Popasu din Caran sebeşa.
Şedinţa II s’a ţinuta în 14 (26) Aprilie. După ce presidiula presentâză mai multe rugărl şi se autentică protocolula şedinţei prime, se trece la verificarea noilora deputaţi, se respinge protestula contra alegerei din Chi-şineu şi se pune la ordinea 4^ raportulfi comisiunei bisericesc!, din care aflămfi, că sub jurisdicţiunea consis-
*) Numele delegaţilora aleşi au fosta publicate în numărulO trecuta ala „Gazetei14. — Red,
forului din Arada se află: 1 mănăstire, 11 protopresbi ferate cu 305 comune matre, 87 comune filie, 330 biserici, 383 parochii şi 68,109 case; în anula 1886 s’au botezata 18,115 copii, s’au cununată 3572 părechî, au murită 12,557 indivizi; crescerea în 1886 e de 5558 suflete, âr numărula totala ala poporaţiunei ţinătâre de consistorula gr. or. din Arada a fosta la finea anului 1886 de 338,619. Se decide ca pentru viitorfi să se a-rate şi numărula părechilora cari trăesca în concubinatO, precum şi numărula copiilorfi născuţi ilegitima. Au răposata în decursula anului 11 preoţişi 1 protopresbitera, au rămasa cu finea anului 14 parochii vacante. La in-stitutulQ teologica se află în tâte 3 cursurile 54 elevi eu 3 profesori. Ga cause divorţiale au incursfi spre resol-vare 30.
Raportula senatului strînsfi bisericesca din Oradea mare arată, că sub jurisdicţiunea consistorului din 0-radea-mare se află 6 protopresbiterate şi 2 protopresbi-teri emeriţi, 244 parochii matre, 116 filie; vacante sunt 30 parochii. Din 222 preoţi au răposata în decursula anului 4, sau chirotonita 6. S’au născuta 9350*§!flete
>
dintre cari 1329 ilegitimi, au murită mai vîrtosa în urma difteritei şi vărsatului dintre copii, 6396; crescerea în 1886 e de 2719, cununii cu 106 mai multe ca în anula de mai nainte. Au emigrata in decursula anului 1886, 780 indivifjî, au imigrată 258; au trecuta la alte confesiuni 39, s’au intorsa la confesiunea gr. or. 20. Numărula concubinatelora pe teritorulfi acestui consistoriu a fosta 2115, din <ţ* la (ţi lasă în urma energicelorfi disposiţiunl luate, merge spre decrescere. Averea bisericelora constă din 134 case parochiale, 4741 jugăre pământO şi 120,513 fl. capitala.
Şedinţa III s’a ţinuta în 15 (27) Aprilie. Intre altele sinodula ia la cunoscinţă şi aprâbâ raportulfi consistorului, prin care se arată, că edificiulfi seminarului diecesanO a costată 80,031 fl, 46 cr.; s’a terminata e-dificarea unei case de arendă lângă biserica catedrală, care aduce diecesei unfi venitfi anuala de 6600 fl. v. a. Consistorula a contractata cu societatea franco-ungară de asigurare pentru asigurarea edificielora parochiale, şcolare şi fundaţionale din diecesă contra focului începânda dela 1 Ian. a. c. pe durată de 12 ani, dintre cari 2 ani sunta scutiţi de solvirea premielora de asigurare, obli-gându-se tot-odatâ numita societate a solvi diecesei 50*/o din premiele de asigurare, din cari se va înfiinţa una fonda pentru asigurarea averilora bisericescl; consistorula să însărcinâză a raporta sinodului în fiă-care anfi despre starea acestui fonda.
Sinodula primesce raportula despre starea deose-bitelora averi şi fondaţiunl şi dă consistorului aradanfi absolutoriu pentru tâte socotelile anului 1886, pe lângă susţinerea cautelelora îndatinate.
SUagiu, 5 Aprilie 1887.
Onorată Redacţiune! D'ua de 24 Aprilie st. n. a fosta sărbătâre întreită pentrii vechia comună din Sălagiu, Ba-sescl, căci a tostfi Duminecă, serbarea jubileului de 50 ani pe cariera preoţâscă a venerabilului beirânfi, Archi-diaconfi ala Băsescilorfi, Gregoriu Popfi, când totodată iubilantele fu decorata cu crucea de aura dată de Maiestatea Sa Impăratulfi şi Regele Apostolica.
Vestea despre iubileula bătrânului preotfi, a cărui activitate de protopopa şi ArchidiaconO e legată de istoria culturală a întregului ţinuta Codreanu, a adunata la BasescI multa popor a româna precum şi elita inteli-ginţei române Selăgene .
Intre cei de faţă am văcţuta pe vicarula Silvaniei, d-la Alimpiu Barboloviciu, pe anleluptătorula şi zelosutfi nostru bărbatâ Georgiu Popâ, mai departe pe fiiula iu-bilantelui Alesandru Popâ, jude cercuala în Cehu, pe d-nii advocaţi Andreiu Cosma din Supura, FlorianO Codana şi Demetriu Suciu din Cehu, d-nii protopopi Teodora lndre, Alesandru Costea şi Alecsiu Varna şi mai tdtă preoţimea şi inteliginţa mirână din jurâ.
Ceva măreţa şi pătrun<ţătora era a vedâ acâstă so-emnitate, cu atâta mai vârtoşii, căci pe cei presenţl nu curiositatea îi adună la BasescI, ci dorula de a-şl împreuna în casa Domnului rugăciunea lora cu a veteranului jubilantfi, a-lfi felicita şi a cere binecuvântarea cerului asupra lui.
Suntemâ îndatinaţi a vedâ mai de multe ori Ba-sescii, acestfi focularfi ala CodrenilorO români, îmbrăcata în vestminte sărbătorescl, dâr ca şi în 24 Aprilie de sigura nu de fcrabfi voma avâ ocasiune a-lfi vedâ.
După" 8 <5re se începu s. liturgiă, la care, afară de cei număraţi, a luata parte şi corniţele snprema ala Se-lagiului, Augustinfi Baranyi, pentrn a pune crucea de aura pe acela peptfi, care totdâuna a fostO cuprinsa de cele mai nobile simţăminte faţă cu poporule, pe care 50 de ani l’a condusa.
Biserica splendidă, rădicată sub neobosita activitate a iubilantelui, corulQ frumosQ ala scolarilora, condusa de zelosulfi invăţătorfi ala Besescilora I. Chira, a rădicata în măsură însemnată solemnitatea şi când, după cuvân-
Nf* 90.
GAZETArTRANSILVANIEI.
1887.
tarea classică a protopopului Teodorii Indre, ne dete bătrânul 0 binecuvântarea şi-i văijurămă mărgelele bucuriei strecurându-se pe faţă, — pătrunşi amă fostă pănă In adânculă inimei şi vrândă nevrândă şi noi cei de faţă I amă lăcrămată.
Intru adevără, a fi preotă 50 de ani, a lucra necontenită, a vedâ crescândă sămânţa sămănată în inimele credincioşiloră şi apoi a se pute bucura de recolta oste-neleloră sale in conştiinţa unei inimi, care scie şi e convinsă despre împlinirea misiunei sale, aceste consideraţii potă stârni lacrămile atâta de rari ale bucuriei adevărate.
.După finea s. liturgii şi a vorbirei rostite v cu tâtă puterea cuvântului, în care cu culori vii a fostă desvol-tată demnitatea statului preoţescă şi cum a fostă acela totdâuna conservatorulă Românismului sub atâtea năca-surl şi încercări grele,—tu predată prin corniţele supremă crucea de aură, la care actă reflecfândă, veteranulă ar-cbidiaconă cu modestiă că nu meritele lui ii dau acâstâ cruce, ci graţia Maiestăţii - eerescl şi pământesc!, âr vicarulă Silvaniei cu rară elocinţă a afidată Tronul0 Impărătescă şi Regescă şi întrâga patriă despre neclintita credinţă a .popo&ilOfc- română, deipre adesiunea şi iubirea, ce amă simţită totdâuna şi păstrâmă şi acum faţă de Inaltulă Tronă şi patria străbună şi cumcă distinc-ţiunea de a(|t nu e numai a iubilantului, ci a întregei preoţim! române din Selagiu.
După acâsta, onorată Redacţiune, ml-aşă încheia
toră nu aşă ţină de lipsă — încâtă îmi aducă aminte — a spune câteva date din viâţâ iubflantului. -
Binemeritatulă bătrână iubilantă s’a născută la anulă 1815 în BasescI şi fu ordinată de preotă în 1837 şi abia după ună ană dâvenl protopopă. Avândă astfelă mai mare terenă de lucrare şi sciindă, că şcâla este basa înaintărei oricărui poporă, deâreee pe acele timpuri în prea puţine locuri erau şoqft pie la ®oi, dispuse şi cu influinţa sa făcu şcoli în t6te comunele din protopopiatul, fârte vastă pe atunci, ală Basesciloră. Cu câţiva ani mai târcjiu deveni Archidiaconă şi la anulă 1866 fu alesă deputată dietală, în care calitate a luată parte Ia conferinţele ablegaţiloră naţionali şi la proiec-tulă pentru legea de naţionalităţi.
l-a fostă deschisă, terenulă de a se pută avânta la trâpta cea mai înaltă bisericâscă, dâr mai vârtosă a voită a trăi în mijloculă şi pentru binele acelui poporă, care în mare numără făcea parte din familia sa. Cu toţii din inimă amă recunoscută, că multă bine a făcută acelă venerabilă bătrână nu numai pentru poporală din comuna sa natală, dâr şi pentru celă din jurulă gău şi tocmai acâstă împrejurare a adunată indivizii români mai însemnaţi din Selagiu în jurulă său, pentru ca să-şi manifesteze cu toţii stima, ce-i păstrămă şi bucuria, ce ne cuprinde putândă fi de faţă la iubileulă de 50 ani ai preoţiei sale şi la decorarea cu crucea de aură.
Finindu-se prântjulă dată de iubilante, la care s’au ţinută mai multe toaste pentru Maiestatea Sa, pentru iubilante, corniţele supremă şi alţii, cari au fostă de faţă,— ne-amă depărtată cu dorinţa: de ar da bunulă Dumnezeu să avemă câtă de mulţi asemenea iubilanţl.	P.
Avisfl.
„Reuniunea învăţătoriloră români gr. cat. din giu-rulă Gherlei* îşi va ţină: adunarea sa generală de ăstimpă în 7 şi 8 Iunie st. n. adecă a treia şi a patra (Ji de Ru-s< Iii, in Borş», tractulă protopopescă ală Giulei, la care a participa membrii ordinari în sensulă statuteloră, âr onoraţiorii ca âspeţî, cu t6tă stima suntă invitaţi.
Dela Presidiulă „Reuniunei învăţătoriloră români gr. cat. din giurulă Gherlei."
Gherla, la 1 Maiu st. n. 1887.
Preşedintele:	Secretariulă:
Mihctilu Şerbanu, canonică Ioană Hodoreanu.
Invitare. Onoraţii domni membri ai institutului de credită şi depuneri ,Meseriaşulă română" suntă Invitaţi a lua parte la adunarea generală extra-ordinară, care se va ţină Sâmbătă în 2/14 Maiu 1887 la 5 âre după prâmjă in localulă Meseriaşului română, strada Scheiloră Nr. 146. Obiectele: 1. Raportă despre începerea aface-! riloră institutului. 2. Alegerea a doi membri în direcţiune.
Braşovă, în 22 Aprilie 1887.
Direcţiunea
prin Bart. Baiulescu preş.
Dare de sâmă. Dâmna Catarina Fâşie din Vaşcâu a colectată 12 fi. pentru balulă română arangiată în Aradă la 17 Februariu 1887 in folosulu „Reuniune! fe-meiloră române din Aradă şi provincia* dela următorii: Paulă Fâşie 3 fl., Saveta Bogdan 1 fl., Anuţa Bogdană 60 cr., Andreiu Popa 1 fl., Kâsmârky Juliska 50 cr., Weisz Ignacznâ 50 cr., Iosifă Vancu 1 fl.. George Popa 60 cr., Vasiliu Corb 1 fl., Sevastian Andru 1 fl., Paulă Popă 2 fl.
Acâstă sumă adăugându-se cătră acei 437 fl. 28 cr. cari s’a publicată mai nainte, venitulă curată face 449 fl. 28 cr.
Aradă, la 27 AprilO 1887.
Aurelu Suciu
casariulă comit» arangiatoră.
Ultime scirl.
Cetinge, 3 Maiu. — Organulu oficială de aici anunţă, că Papa a autorisată introducerea liturghiei slave în eparchia din Antivavl, pe basa unoru privilegiuri vechi ce au fostă acordate a-cestei eparchii de cătră Papa Benedict XIV.
Petersburgă, 4 Maiu. — Procesul fi atentato-riloră dela 13 Martie s’a terminată. Şepte acu-saţl au fostă condamnaţi la mâr te prin ştrângu şi optă la muncă silnică dela 2—20 de ani.
Borna, 4 Maiu. -— Etă câteva detalii asupra proiectului de lege militară: Ministrulă de răsboiu îşi propune să creeze 24 regimente de artileriă, prin mijloculă celoră 12 regimente, cari esistă actualmente; şi regimentele astfelă transformate se voră compune din 8 baterii, cu 6 piese fie-care. Pe lângă acestea, s* voră înfiinţa 8 companii de artileriă de fortărâţă şi de apărarea cdsteloră. Geniulă. va fi sporită cu 12 companii. Se voră crea asemenea 2 regimente de cavaleriă. O scâlă de oficerl şi o scdlă specială de tir pentru artileriă se voră institui. Ministrulă cere ună credită extra-ordinară de 12 miliâne de franci pentru îmbrăcăminte şi ună altă credită de 12 miliâne şi jumătate pentru cumpărare de" cai. -
Belqradă, 5 Maiu. — Regina şi principele moştenitoră voră petrece două luni la Crimea, după acea Regina va visita băile sârbesc! de la Arangjlovac-Vreze.
A<Ji curtea şi corpulă diplomatică au făcută o escursiune la mănăstirea Racovitză.
Parisă, 5 Maiu. — Guvernulă persană face pregătiri militare. Armată a fostă transformată radicală prin ajutorulă unoru ofiţeri străini.
Bombai, 5 Maiu. — Trupele Emirului au fostă înfrâhte de cătră Shinwarisi lângă Jella-habad. Guvernulu* din Candabar a cerută de urgenţă nduă întăriri. Guvernulă din Herată a repetată cererea adresată acum cât-va timpă la Petersburgă, de a i se trimite ună ajutoră militară.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
IAŞI, 5 Maiă. — Regele a sosită aci spre a asista la sfinţirea bisericei metropolitane. Cu totă manifestulă oposiţiunei, regele fă primită strălucită pretutindenea pe unde a trecută.
PARIStJ, 5 Maiu. — Eri săra s’a adunată din nou mulţimea înaintea teatrului Eden, vo-indă a împedeca pe publică d’aşi cumpăra bilete pentru representaţiunea operei „Lohengrinw. In cele din urmă poliţia împrăştiâ pe demonstranţi.
BERLINtT, 6 Maiu. Lsgea pentru darea pe rachiu socotesce venitele totale la 143.400.000 mărci, ceea ce involvă faţă cu venitele de pănă aeum ună plusă de 96 500,000. Ministrulă Lucius a declarată [în camera deputaţiloră, că guvernulă e gata să îmbunătăţăscă prin o sporire potrivită a vămiloră pe cereale situaţiunea eeonomiloră germani, dăcâ consiliulă federală şi Reichstagulă consimtă la acăsta. O nouă sporire a vămiloră nu numai e de dorită, ci chiară necesară. Acâstă categorică declaraţiune a făcută sensaţiune. Propunerea probabilă că se va aduce în curendă în Reichstag.
PARIStT, 6 Maiu. — Directorulă teatrului „Edenw, Lamoureux, declară că renunţă din motive mai înalte, d’a mai representa opera „Lohengrin44.
VIENA, 6 Maiu. — In şedinţa de ndpte a camerei deputaţiloră s’au primită modificările tarifului vamală făcute de camera senioriloru.
DIVERSE.
Morte din causa ochiului de găină. — Nu odată s’a întâmplată, că tăiatulă ochiloră de găină a causată suferinţe Înfricoşate şi la urmă chiar mârte. In timpulă din urmă s’a întâmplată ună asemenea casă de mârte cu advocatulă Willner din Viena- Tăindu şl acesta o-chiulă de găină dela picioră prea afundă, se pomeni în urmă, că totă sângele îi este înveninata şi în urma su rerinţelorfl prea mari trebui sâ se supună amputărei. Jentru ună simplu ochiu de găină ar fi fostă la urmă bună bucuroşii bietulă omă, dâcă îi s’ar fi tăiată şi pi-ciorulă, numai sâ rămână cu viâţă, dâr din nefericire, nesuccedândă amputarea, plăti în filele trecute cu mâr-tea tăiatulă ochiului de găină. Pâte servi de învăţă ca-sulă acesta şi cine e silită să-şi taiă ochiulă de găină, să şi-lă taiă cu atenţiune. încălţămintei mai comode
şi potrivite piciorului suntă Insă Ia totă casulă mai de recomandată nu numai pentru sănătate, ci totodată şi ca celă mai sigură mijlocă pentru evitarea nenorociriloră de asemenea natură.
0 dramă la Stambulu. — Să scrie din Constanti-nopolă cătră (Jiarulă »l’Indâpendance Belge," că o dramă intimă s’a petrecută MercurI sâu Joi, săptămâna trecută, la ambasada Engliterei. Săra, după masă, sir W. Whitte fostă ministru plenipotenţiară ală Engliterii în BucurescI, se scobora să se plimbe prin grădina ambasadei. 1 se păru că vede umbra unui omă, care căuta să se furişeze. Se îndreptă spre necunoscută, pe care îlă bănui că era ună hoţă. Ună Grecă cu numele Iani, bucătarulă casei, cu o tavă mare de argintă în mâni, încărcată cu de ale mâncării, cerca să fugă. Ambasadorulă apostrofă pe hoţă şi, după ună răspunsă ală aceluia, îi dete doi pumni în câfâ. care îlă întinseră josă, Sir Whitte chemă îndată slugile şi le <J*se să se ducă la Galata-Serai, ca să aducă zapcii, cărora le dete corpulă vinovatului ce abia mai răsufla. A doua bucătarulă muri.
Căpriţă ală naturei — Femeia Neaga, soţia lui Lazără ioană Fronea, din comuna Cislău, judeţulă Buzău, în 4>ua de 6 Martie trecută a născută ună bftiată şi după o lună de tjile, la 6 Aprilie curentă, a mai născută ună bâiată. Ambii copii trăiescă şi suntă împreună cu mama loră în complectă sănătate.
Doi coafori. — In strada principală a unui satfi din prejurulă Parisului s’au stabilită doi coafori de când primăvâra aduce pe parisienl pe acolo. Unuia dintre aceşti coafori, ca să atragă pe muşterii, şl-a tăiată pârulă după tunsura, care e la modă; celălaltă, mai pişicheră, are părută tunsă rău şi in neorânduială. Ună escursionistă întră la dânsulă şi-lă întrebă: — »Gum se face că dum-nâta, care eşti coaforă, să fi aşa de rău tunsă ?* — „Fi-indă că nu potă să mă tundă singură. Sunt silită să mă adreseză colegului meu, şi vai de lume, cum Invâr-tesce fârfecile!...* — „Şi în schimbă îlă tun<JI şi d-ta pe elă?^ — * Negreşită. Pentru aceea, vedeţi ce bine şi frumosă e tăiată părulă lui I*
Losurile oraşului BucurescI eşite la sorţi la tragerea dela 20 Aprilie curentă făcute la Gotha.
13,	130, 221, 237, 349, 354, 414, 426, 546, 588, 675, 838, 1138, 1240, 1301, 1327, 1338, 1439, 1698, 1706, 1733,	1830,	2004,	2067,	2276, 2290, 2395, 2416,
2789, 2879,	2900,	2994,	3152,	3174, 3361, 3470,'3531,
3574, 3645,	3825,	3957,	4065,	4175, 4294, 4305, 4355,
4379, 4397,	4416,	4513,	4557,	4710, 3902, 4925, 4931
5060, 5071,	6272,	6393,	7510,	6668, 6689, 6699, 6731,
6847, 6856,	6915,	6924,	6940,	7156, 7166, 7211, 7212,
7232, 7245,	7310,	7319,	7323,	7326, 7407. Iată câş-
tigurile mari: Nr.	96 din seria	5071 a câşt. 50000 Iei
Nr. 30 din seria 7323 a câştigată 10,000, lei Nr. 28 din seria 4416 a câştigată 5000 lei. Nr. 58 din seria 3574, Nr. 48 din seria 4065 Nr. 7 din seria 7245 au câştigată câte 2000 lei. Nr. 85 din seria 1138, Nr. 10 din seria 6115, Nr. 6 din seria 7166, Nr. 17 din seria 7323 şi Nr 54 din seria 7403 au câştigată câte 1000 de lei.
Antropofagi. — Din Tiflis se anunţă cătră „Levant-Times* ună faptă oribilă. In oraşulă persiană [Flama-dană două femei, ajutate de alte 7 persâne, au furată trei copii şi i-au mâncată. Ele au fostă arestate şi In rochiile loră s’au găsită ascunse âsele copiiloră ucişi. Marele viziră a condamnată pe cele două femei la spân-(jurătdre şi pe complice la mârte de fâme. După o săptămână acestea din urmă au fostă g&site mârte In tem-niţă; cinci din ele mâncaseră pe celelalte două.
Justiţiă turcescă. — Vestitulă Sultană Mahomed H a pusă să jupuiască de viu pe ună cadiu (judecătoră), care primise bani spre a da o sentinţă nedrâptă, apoi a numită în acelă postă înaltă pe fiulă celă mai mare ală ucisului, a cărui piele fusese cusută pe scaunulă judecă-torescă. Astfelă fiulă n’a putută uita niciodată ce păţise părintele său pentru nedreptatea comisă.
Cânele este, în unele state din America de nordă, ună duşmană multă mai mare alQ oiloră, decum e lu-pulă în Europa, încâtă mai multe state s’au văzută silite a lua măsuri aspre contra înmulţirei câniloră. Paguba causată anuală de câni se evaluează la 1,000,000 dolari sâu peste 5 miliâne franci. Raporturile statistice din Ohio arată, că dela 1867 pănă la 1879 numărulă oiloră ucise de câni a fostă 459,437 ală celoră muşcate de 569,782. — In Illinois au perită de câni pe ană dela 30 pănă la 60 mii oi. Mai mari devastaţiunl ca-usâză cânii în Kansas, unde numărulă câniloră este de 286,000. In cele patru comitate Doniphan, Norton, Steridană şi Wyandotte, unde potă prospera ună mili-onO de oi, acum nu se găsescă decâtă 1377 oi.
§(£*> Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei'1 ă 5 cr. se potă cumpăra în totungerîa lui I. GBOSSşi în librăria d-lui Nicolae
I.	Giurcu. _______________________________________________
Editoră: lacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiww
Yfr- po
G&2BTA TRAN8ILYANEE1
1881
Onxtul* u burau d© Vtsna
din 4 Maiu st. n 1887
Rana obs aur* 5«/0 . . . 101 20 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 88.25 împrumutul* căilor* ferate
ungane................149.75
Aţftortişajrjea datoriei căilor* ferate de ost* ung.
(l-mă emisiune) ... 97 80 AmqrUsarea datoriei căilor* ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei căilor ferate de ost* ung.
(3-a emisiune) .... 113 — Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
miş*................... 10459
Bonuri cu d. de Jsortare 104 60 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............98.75
Împrumutul* cu premiu
ung...................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hărtiă austriacă 8135 Renta de arg. austr. . .	82.35
Renta de aur* austr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 136.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 877 —
Act. băncel de credit* ung. 285.— Act. băncel de credit* austr.281.— Argintul* —. — GalbinI împărătesei	..... 5.98
Napoleon-d’or!	.... 1004
Mărci 100 împ. germ. . . 62 27 Londra 10 Livre* sterlinge 126.90
Bursa «le Snturesd.
Cota oficială dela 22 Aprilie st. v. 1887.
Gump.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 tr.) Credit fonc. rural (7%)
(5%)
urban
7°/o)
(6#/o)
(5°/o)
90— 94-— 88— 34— 104— 84Va 101— 93 V* 84 V»
Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aurii contra bilete de bancă .	.
Bancnote austriace contra aurii. .
16.—
2.00
vând.
91—
95—
88»/4
36-
104Vi
85V,
102—
94x/s
85
17.75
2.02
C*rwH« pieţei
din 5 Maiu st. n. 1887.
Bancnote românescl . .
Argint românesc ....
Napoleon-d’ori............
Lire turcescl.............
Imperiali.................
Galbeni...................
Scrisurile fonc. * Albina» 6°/0 .
n *	»	5°/. •
Ruble RusescI............
Discontultt . . .
Cump. 8.53	Vând	. 855
. » 8.45	A	8.50
. » 9.99	0	10.03
. » 11.35	»	11.40
. » 10.35	•	10.40
. » 593	»	5.97
. » 101.—		102.- -
. „ 98.-	»	99.—
. » 112.—	»	113.-
7—10°/, pe ană.		
Din dina de 5 Main
costa. în Strada Teatrului TTr. Y
STEFANU BUREŢEA
Unu Kilo carne de vită bine cânităritu 36 cr.
precum şi totti feiultl de carne cu 4 cr. mai ettintt
ca în alte măcelării.	2-3
Avisu.
1—3
De orece numai până la Sf. Mihaiu a. c. mai port* negoţul* meu, v6ndu tote mărfurile jume-tăte	preţulu, multe şi sub
Pentru cât* mai numerdsă clientelă se rogă cu
““ stima F. T. WAGNER.
ABONAMENTE
la
gazeta transilvaniei"
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactfi ar&tându - se şi posta ultimă.
Preţuia abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni...........3	fi.	—
„ ş6se luni.........  6	fi.	—
„ unfi an*...........12	fi.	—
Pentru România şi străinătate:
„ pe trei luni........10 franci
„ ş6se luni „ unu ană
20
40
Admmistraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
Mersulu trenurilortl
Valabilu deia I Octomvre st. n. 1886.
pe lÂnia PredealiS-Budapesta şi pe linia Teiuşît-Aradfi-Iliidapegta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predeald-Budapesta
Buqurescl
predeal*
T-i'miş*
Braşov*
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorod*
Haşfaleu
Trenă
de
persdne
Tren
accelerat
Slgbişfa*
Elisabetopole Mediaş*
Copsa mică iCkăsasa Blaşiu Crăciunel* Teiuşft Aiud*
Vinţul* de sus* Ui6ra Cncerdea GMrisfi Apahida
Cluşia
Nedeşdu GbirbSu Aghirişft Stana Huiedin*
Giucia Bncia Bratca Răv
MezC-Telegd Fugyi-Visărhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladtay
Szolnok
Bada-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5;:
5.10 5.31
Trenă
omnlbus
Trenă
omnlbus
4.1t> 5.02 5 48
7.30
1.14
1.45
2.32
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12,48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
123
3.24
Budapesta—Predeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Yelencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Cluşiu
Apahtda
Ghiriş
Cncerdea
Trenă de pers.
Tren
accelerat
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
2.—
3.58
5.28
8.00,i
8.36 9.0* 9.32 10.11 10.5) 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50, 7.28
10.05
2.15
Uiâra
Vinţul* de sust Aiud*
Teiaş*
Crăciunel*
Blaş*
Mîcăsasa
Gopşa mit
Mediaş*
Elisabetopole
sigişora
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşov*
Timiş*
Predeal*
BucurescI
11.00 11.19 12 30 1.01 106 143 1.20 1 41 2.(0
2.35 2.48 3.20 3 36 4.00
4.35 5.12
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
Trenă
omnlbus
_______i
Trenă
de
persdne
3.10
7.38
540
9.14 9.24 9.41
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
5.37
7.0S
7.43
8.11
8.41
9.21
Trenă
omnlbus
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
10.-
8.00	6.05
Nota: Orele de nâpte sunt* cele dintre liniile grâse.
1.55
2.58
3.28
9.35
6.16
Tipografia ALEXI Braşov*. Hârtia din fabrica iui Martin Kopony, ZernescI
I Teioşft- lradâ«Bnda|«sta				Budapesta- Arad A-Teluş A.			
	Trenă	Treiă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	omnlbus	persdne		psrsdne	de persdne	omnibot
Telnşă Alba-Iulia				Viena	11.10	12.10	
	11.24	—	2.40				—-
	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulft de jostt	12.30	—	4.22	8*otaok |	11.20	12.41 .	—
Şibotă Or&şiia	12.52	—	4.50		4.10	5.45	—
	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	6.47	Glogovaţtt	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	836
Gurasada	4.08	—	7.40	Conoptt	619	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	725	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	801	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.CS	
Pauliştt	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	10.42	—
Glogovaţtt	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.$5	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
/ Szolnok '	8.42	—	4.52 5.12	Şibottt	11.43	12.-	—
\	—	—		Vinţulti de josti	12 18	12.29	—
Budapesta			—	8.20 1	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeluşA	, 1.29	1.41	—
AradA-TlmlşAra				Materia (Piski) Petroşeul			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	persdne	mixt		persdne	omnlbus	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
] Aradul* nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
ţ NAmeth-Sâgh ) Vinga	6.44 7.16	—	6.58 7.29	Haţegtt	12.46 1.37	-	4.16 5.11
3 Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.581
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	
j TlmişAra	9.02	—	9.08	Petroşeul	3.37	—	7.12
3 5 Tlaalşdra-AradA				Petroşeul—	Materia (Piski);		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
1	persdne	persdne	omnlbus		de pers.	omnlbus	mixt
Timişdra	6.25	j _	5.00	Petroşeul	1007	—	640
1 Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.93 737
1 Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	
| Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegtt	12.42	—	9.01
Aradul* nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9*27	—	. 8.17	fitatiAi	1.53	—	10.31