bedaoţivnea şi admik I.MTR AŢIUNEA i BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
^GAZETA'* IESE IN FIECARE pi.
Pe anii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nla şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
N* 89.
ANULU L.
Joi, 23 Aprilie (5 Maiu).
se prenumerA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespopdenţl. AIUHDXUIILS:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare pubHoite SorlaarT nefranoate nn aa prlmeao-4. — raaaorlpta nu ae ratrămIM.
_________________________:___________V_________: >M '	'
Din oanaa S-tei sărbători de mâne fi&rnlă nn va ap&ră până Vineri aera.
Ungurii şi conferenţa din Sibiiu.*)
III.
Braşovă, 22 Aprilie 1887.
Ungurii dela „Kolozsvar", cari pretindă a representa ideile celoră dela guvernă, susţină câ ţinerea de conferinţe naţionale deosebite românesc! este o nebuniâ.
Pentru Unguri p6te fi o nebuniâ, dăr pentru Români este o trebuinţă, şi acesta din simpla causă, că Românii nu potă lua parte la conferinţele ungurescl, nu înţelegă idiomulă ungu-rescă, n’au dorinţe şi aspiraţiunl comune cu Ungurii în ceea ce privesce desvoltarea şi cultivarea poporului română, prin urmare nici nu se potă însufleţi pentru libertatea, egalitatea şi frăţietatea ungurâscă.
Numai unu singură tărâmu este, pe care Românulă şi Ungurulă trebue să-şi dea mâna, tărâmulă iubirei de patriă, dăr şi de pe acestă tărâmă voiescu Ungurii să-i înlăture pe Români, reclamândă numai pentru dânşii ca monopolă acâstă iubire de patriă.
întrunire? de conferenţe naţionale române nu însemnă nicidecum — cum se încarcă a a-măgi „Kolozsvar" pe cetitorii săi — că Românii ară voi să creeze ună stată în stată. Acostă in-tenţiune n’au avut’o niciodată. Martoră ne este durerosulă loră trecută. Dăr întrunirea de conferenţe românescl însemnă totuşi ună lucru mare, însemnă, că pe teritoriulă acestui stată trăiescă trei miliăne de Români, cari au o individualitate cu totulă deosebită de a Unguriloră şi cari numai în libera desvoltare a acestei individualităţi îşi potă vedâ garantată libertatea loră.
Dâcâ este o nebunia conferenţa naţională română, ce e în ajună de a se întruni, atunci o nebuniâ mare suntă şi sinădele bisericesc!, tăte adunările literare şi sociale române şi chiar şe-(fStorile năstre dela sate, pentru că în t6te convenirile aceste se cultivă individualitatea şi interesele speciale de rassă ale poporului română. Atunci amă trebui să ne reîntărcemă ârăşî la propunerea nebună ungurâscă din anii patruzeci, ca limba maghiară să fiă introdusă cu forţa şi în bisericele năstre.
Şi acesta credemă câ şi cei dela „Kolozsvar" nu-o mai ţină a<}I posibilă. De aceea îi sfătuimă, pe ei ca şi pe toţi Ungurii, cari vădă o nebuniă în conferenţele românescl, să-şi mai stâmpere nă-cazulă şi setea de distrugere şi să nu uite, câ a(}l nu numai că trăimă în timpulă, când marile idei reformatăre ale secuiului ală 19-lea s’au prefăcută în carne şi sânge, ci trăimă şi în mijlo-culă Europei culte, care, cu t6te veleităţile ei de-a se întărce la timpii vechiului barbarismă, nu va suferi în nepăsare ca să fiă sugrumată înaintea ochîloră săi viâţa individuală a unui po-poră, care a adusă şi aduce atâtea sacrificii pentru susţinerea acestei monarchii.
Şi nu este numai libertatea şi egalitatea, care pretinde să se cruţe şi scutâscă individualitatea naţională a Româniloră, ci acesta este chiar o cerinţă a umanităţii. Umanitatea nu păte cere niciodată dela indivizi să se desbrace de individualitatea loră, de caracterulă loră specială, căci dăcă ar face-o acăsta n’ar crea cetăţeni liberi, ci sclavi. Postulatulă de frunte ală umanităţii este din contră de a cruţa şi scuti viaţa cetăţeniloră şi individualitatea lor. Integritatea caracterului loră naţională este însăşi viaţa loră, pentru că cu individualitatea încetâză şi viaţa. De aceea şi ^yorbimă de o viaţă şi de-o mărte naţională.
* Ori şi câtă s’ar svârcoli cei dela „Kolozsvar" şi soţii loră, desvoltândă teorii una mai absurdă
*) A se vedă Nr. 87 şi 88 ală *Gaz. Trans.* din anula curentă. — Red.
decâtă alta, nu voră pută face niciodată pe ună omă cu minte să crâdă, că interesulă statului ungară ar fi să omâre individualitatea naţională a Româniloră.
Şi dăcă n’ar fi aşa, dăcă politicii unguri de tagma celoră dela Cluşiu ară veni şi bătendu-se în peptă ca fariseii ară esclama: D6mne feresce, aşa ceva nu voimă! — atunci le (jiccmu:
Decâ nu voiţi să,,omorîţl individualitatea nostră naţională, atunci daţi-i putinţa să se desvolte liberii şi neîmpiedecată lângă individualitatea vostră fi nu ne mai chinuiţi cu libertatea, egalitatea fi jrăţie-tatea vostră, pe care nu-o ceremu fi nu-o vremii!
ţ)ice însă „Kolozsvar" :
»Este cu neputinţă ca ună stată să susţină nevătămată idea libertăţii pe săma unui popord, care voindă a lorma o naţiune deosebită, ameninţă libertatea şi egalitatea celorlalţi
întrebămă acum: dăcă Românii formândă o naţiune deosebită în acestă stată ameninţă libertatea şi egalitatea Unguriloră, cu câtă mai multă nu trebue să ameninţe Ungurii libertatea şi egalitatea Româniloră, când ei nu numai câ formăzâ o naţiune deosebită, dăr îşi identifică chiar rassa loră cu statulă?
Spuneţi-ne, domuiloră dela „Kolozsvar," unde mai rămâne locă pentru libertatea limbei năstre, dăcă idiomulă vostru voiesce să monopoliseze tătă viaţa şi suflarea în stată ?
Etă unde ajunge „Kolozsvar" în desvoltarea teoriei obsolutismului ungurescu :
„Dără şi FVancesii — 4>ce elă — şi Nemţii, şi Italienii, şi înşişi Maghiarii au avută o ideă naţională de ce să nu p6tă avă şi Românii? Adevărată. Intraceea tote naţiunile aceste au formată său au susţinută în a-căsta ideă state deosebite puternice. Dăcă Românii dela noi din întru au acelaşi scopă, n’avemă să obiectâmă nimi^ă contra acăsta, dăr nici ei să nu ia în nume de rău, dăcă statulă ungară tocmai aşa se apără faţă cu ei, cum p6te.«
Va se <Jică pentru ca să ne putemă folosi de limba şi de drepturile năstre individuale naţionale trebue îndată să formămă unu stată deosebită? Şi fiindu că nu putemă şi nu vremă să-lă formămă să renunţămă la limba şi la drepturile năstre? Formâză Croaţii ună stată deosebită de ală Ungariei? Constitue Cehii, Polonii etc. state deosebite? Alcătuifc’amu noi Românii în anii şâse<Jecî, când ne-araă bucurată de drepturi politice-naţionale, ună stată deosebită puternică ardelenescă?
Ce alta suntă dăr palavrele lui „Kolozsvar" despre „statele deosebite“, decâtă mărturisirea, că Ungurii dela putere nu voră să scie de garantarea individualităţii năstre naţionale în acestă stată. Dăr acăsta o scimă chiară din gura cori-feiloră parlamentului ungurescă şi nu trebuia să cetimu mai întâiu articululu făiei cluşiene.
Tocmai pentru aceea suntemu de acordă cu „Kolozsvar," că „trebue să venimu în curată cu scopurile năstre."
Dăcă Ungurii ne ameninţă cu puterea statului, ce-o au în mână, când e vorba de susţinerea individualităţii năstre, ca naţiune deosebită între marginile statului, atunci le răspundemâ: este o putere mai mare şi mai durabilă decâtă puterea stateloră şi acăsta este consciinţa naţională a unui poporu, este dreptulă lui eternă ţi neprescriptibilă dea avă esistenţa sa propriă şi de a şl-o apăra, pănă la ultima răsuflare!
Dăcă Ungurii dela putere declară statulă de-o personalitate afară de personalitatea celoră trei miliăne de Români, le răspundemu, că şi noi Românii avemă drepturi asupra statului în care trăimă şi pentru care amă adusă şi aducemă a-tâtea jertfe, de aceea nu vomă admite niciodată, că statulă păte să aibă interese deosebite de ale năstre.
Dăr cei ce au puterea în mână ne ameninţă
câ „statulă" se va apăra contra năatră cum; v pută. Ei bine, âtuncl nici nouă nu no remâne alta decâtă să ne âpărămă cum putemă.
De aceea respingemă sfatulă, ce nirlă dau cei dela făia cluşiană, ca la conferenţă „să nu amestecămă drepturile cetăţenesc! cu cele dă natura dreptului publică."	«.
Aşa numitele drepturi cetăţenesc! rau ijunsă a fi în cei douăzeci de ani din urmă maghiar rjsate; de aceste drepturi a4i numai U&gJvfcrulă să păte folosi cu suecesă pentru apăraprea fi cultivarea naţionalităţii sale.
Esţe prin urmare neapărată de lipsă \să ne bucurâmă de drepturi puMice, ca să pătă fi garantată şi esistenţa naţionalităţii române între marginile acestui stată; şi aceste drepturi le yomă pretinde mereu în gura mare, şi în cousecenţi vomă stărui în resistenţa năstră legală să se res-tabilăscă autonomia ţării Arddlului, singurulă mij-1 locă şi singura'garanţiă de-a fi scutită individufr* litatea năstră ■ naţională de atacurile şi loviturii necurmate ale paşaleloră ungurescl!
Braşovă, 21 Aprilie (3 Maiu) a. c.
Ni s’a făcută imputarea din partea cole-giloră noştri din Sibiiu, că în ajunulă conferinţei „amu voi cu orl-ce preţă să accentuămă ună nou conflictă în partidulă nostru" şi s’a adusă ca argumentă pentru acăstă cutezată afirmare, că ne-amu fi pusă în oposiţiune cu comitetulă centrală electorală ală partidei naţionale române şi acum în urmă şi cu dumnealoră;
Luămă ca martori pe cetitorii noştri, cari de aprăpe (Jece ani, de când acestă	86
află sub actuala conducere, au urmărită cu atenţiune munca şi stăruinţele năstre, să ne spună în consciinţâ, dăcă vreodată în acestă lung intervală amă provocată noi vr’ună conflictă, fiă câtă de mică, în sînulă partidei şi ală naţiunei năstre şi dăcă nu din contră totdăuna amă lucratti cu credinţă şi cu devotamentă pentru a face să se unăscă forţele năstre şi să se cimenteze Solidaritatea năstră naţională.
îşi voră aduce aminte cetitorii noştri, că în periodulă dinainte de 1881 noi amă fostă aceia, cari amă combătută mai aspru atitudinea comitetului electorală de p’atuncl, cerândă să 8». reculăgă şi să facă posibilă întrunirea unei conferenţe, care să dea o direcţiune seriăsă politicei năstre şi să organiseze partida naţională română, Dăcă la 1881 s’a putută face ceea ce s’a făcută, atunci fără a comite ună actă de nemo-destiă, putemă afirma, că mai vărtosă organulă nostru a contribuită la acăsta prin leala Iui atitudine.
Este o straniă apariţiune, că tocmai aceia, cari se laudă în gura mare, că ei se pună în conflictă cu tătă lumea, vină să ne acuse pe noi, că amă voi „să accentuămă conflicte". - ' v Şi pentru ce?
Pentru că amă constatată ceea ce au con* " statată alegătorii români de pretutindenea, că că1 mitetulă din Sibiiu de răndulă acesta nu a eo-răspunsă pe deplină aşteptăriloră loră în pri-' vinţa pregătiriloră pentru conferenţa năstră' generală electorală şi pentru că amă susţinută şî apărată cu tăriă, ceea ce amă susţinută şi apărată întotdăuna: principiile năstre naţionale şi solidaritatea năstră în lupta pentru realisarea loră.
Căci dăcă este ca solidaritatea dintre noî să nu rămână numai o dorinţă pe hărtiă în vecii veciloră, credemă şi suntemă convinşi, că ea tro-bue să se întemeieze pe nisce principii co*« mune tuturoră, şi aceste principii, esenţa şi teme-iulă ei, trebue să le respectămă şi să ne înohi-nămă loră cu toţii. Persănele trebue să dispară cu desăvârşire dinaintea mariloră şi nestrămuta-teloră principii ale luptei năstre solidare naţionalei A face oposiţiune leală acolo unde ceretre-
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 89.
18OT,
buinţa este, după noi, o datoriă de frunte a unora publicişti conscienţioşi, dâr acesta nu însemnă încă că ne-amâ. fi „pusă în oposiţiune faţă cu comitetulă
Din contră, suntemă de firmă părere, că în oposiţiune cu comitetulă. s’au pusă aceia, cari de-o parte simulau a fi susţiitorii lui, âr de altă parte îşi continuau lucrarea de subminare, ac-centuândă mereu conflicte personale şi zăpăcindă lumea cu şovăirile loră în cestiunile principiare naţionale.
Cu atâtă mai mulţii n’amu putută să ne punemă în oposiţinne cu comitetulu, cu câtă con-ducătorulă fâiei nâstre fiiudă alesă membru de cătră comitetă în ârna anului 1884 a făcută însuşi câtva timpă parte din acestă comitetă, do-yedindă prin acâsta, că departe de a fi contra-rulă comitetului, a fostă gata să conlucre cu elă în serviciulă partidei nâstre naţionale. Dâcă mai târziu, vă<J^ndă că din anumite împrejurări acâstă conlucrare i s’a făcută imposibilă, s’a retrasă din sînulă comitetului, nu s’a retrasă ca contrară, ci dând asigurarea că şi în viitoră va sprijini orice acţiune sănătdsă şi energică a acestui comitetă.
N’amă amintită până astăzi nimică despre acâsta, Causa a fostă tocmai, că amă voită să evitămă accentuarea unui conflictă de vederi, care pâte ar fi contribuită a slăbi autoritatea comitetului,
Astătjî însă, când delegaţii aleşi pentru con-ferenţa nâstră, ce se va întruni Sâmbătă, îşi pre-gătescă geamantanele ca să plece la Sibiiu, nu mai pdte esista nici o temere de feliulă acesta. De aceea vă<Jându-ne loviţi în sentimentele nâs-tre cele mai curate românescl, prin împutările nedrepte, ce ni se facă, ne sâmţimă datori de a împărtăşi publicului nostru scrisârea, prin care redactorulă fâiei nâstre şi-a motivată înaintea comitetului din Sibiiu demisiunea sa, scrisâre din care se pdte vedâ clară şi limpede ideile şi sentimentele, de care este condusă faţă cu comi-tetulă.
Etă acâstă scrisâre în totă cuprinsulă ei: Domniei Sale, Domnului Georgiu Bariţu,
preşedinte ald comitetului electorală permanentă etc. etc.
în Sibiiu.
e	Domnule Preşedinte!
Nu fără 6re-care surprindere am primită scrisârea Domniei Vâstre, prin care împreună cu ceilalţi membri ai comitetului electorală permanentă, domiciliată in Sibiiu, mă invitaţi la şedinţa plenară pe (Jiua de 23 De-cemvre st. n. cu tăte că, precum bine Vă este cunoscută, In ultima şedinţă plenară dela 27 luniu st. n. 1886 am declarată, că nu mai potă face parte din acestă co-raitetă,
Vă veţi aduce aminte, că totă atunci, făcăndu-se din partea Domniei-Vâstre observarea, că prin retragerea mea şi din causă că nu sosiseră toţi membrii esternl, comitetulă nu va mai pută lua decisiuul valide, conformă regulamentului ce şi l’a făcută, m’am simţită îndemnată a,declara, că pentru ca să nu se împedece lucrarea comitetului, sunt gata a lua parte până la sfârşită la acea şedinţă generală, dâr stăruescă în demisiunea mea.
Totfl-odată vătjândă însemnatele deosebiri de vederi, ce esisţă între mine şi D-V6stră, Domnule Preşedinte, precum şi între mine şi alţi domn! membri in unele cestiun! principiare şi mai alesă in privinţa mi-sitjnei comitetului, am dată espresiune intenţiunei de a Vă espune şi în scrisă causa retragerei mele.
Profită dâr de acâstă ocasiune, spre a Vă arăta încă odată, ce m’a îndemnată a’ml depune în şedinţa plenară dela 27 Iunie mandatulă, cu care m’aţî fostă onoratul Înainte c’ună ană şi jumătate.
. Onoratulă comitetă a binevoită a mă alege cu unanimitate de voturi ca membru în loculă altui domnă, care repăşise, şi despre acâstă alegere am fostă însciin-ţată la finele lui Noemvre 1884, când totodată fui învi-tatft la o şedinţă plenară în Sibiiu, la care m’am şi grăbită a lua parte.
, încă de atunci am trebuită să facă neplăcuta es-perţenţâ, că opiniunile membriloră comitetului se deose-bescă chiar în cestiunl de principiu, âr mai alesă în ceăa ce privea modulă de procedere şi activitatea ce trebue să o desvolte comitetulă.
Din ârna anului 1884 pănă în luniu 1886 nu s’a mai ţinută nici o şedinţă plenară.
Căuşele le cunâsceţi.
,După atâta timpă eram în dreptă a aştepta, că celti puţină In acâstă şedinţă din luniu 1886 se va face ună< pâsQ seriosă din partea comitetului spre împlinirea misiunei cu care a fostă încredinţată, dâr afară de unele afacerii de ordine secundară, comitetulă nici de astădată n’a luată măcară o singură hotărîre de însemnătate.
Din discursurile ce s’au încinsă în cele două şedinţe ţinut» în 26 şi 27 luniu a. c. ml-am câştigată însă
preste acâsta convingerea, că în sînulă comitetu’ui pre-domnescă nisce păreri, cu cari vederile mele nu se u-nescă nicidecum.
In specială din partea D-V6stre, D-le Preşedinte, s’a enunciată părerea, că comitetulă trebue să repre senteze în modă colectivă t6te vederile ce s’ar manifesta In sînulă alegătoriloră români din ţâră şi că mânile lui suntă legate, în ceea ce privesce acţiunea sa, de votulă eventuală ală maiorităţii conferinţii.
Prin acâstă enunciaţiune s’a pusă cestiunea pe ună tărâmă, pe care nu mai potă conlucra in comitetă, de-ârece eu sunt de părere, că comitetulă nostru, ca să-şî pâtă împlini chiămarea, trebue să fiă ună trupă şi su-fletă în cestiunile pfincipiare. După ce comitetulă pârtă numirea de »comitetă ală partidei naţionale* şi după ce nu p6te esista deosebire de vederi în sînulă unei par tide, când este vorba de programă şi de esecutarea ei, urmâzâ după mine, că comitetulă trebue să fiă compusă din elemente omogene şi că lucrarea lui pe temeiulă programei nu p6te fi espusă casualităţii şi capricieloră maiorităţiloră accidentale.
Mai departe s’a ivită în sînulă comitetului părerea, că activitatea lui ar fi restrînsă numai la alegerile die-tale. Nici cu acâsta părere nu potă consâmţi, deârece ţină, că o datoriă capitală a comitetului a fostă şi conducerea alegerilorO municipale, de cari însă, cum ve-demă, de locă nu s’a ocupată.
Cu adevărată consternare am mai aurită espri-mându-se şi sprijinindn-se afară de acâsta în comitetă părerea că mai bine este să nu se lucreze, să nu se facă atâta sgomotă, pentru că la din contră s’ar escita numai oposiţiunea şi mânia guvernului!
După tâte aceste şi după ce m’am convinsă, că în două şedinţe generale, ţinute in timpă de ună ană şi jumătate comitetulă n’a putută lua nici o hotărîre seriosă cu scopO de a satisface grelei sale chiămărl; mai departe, după ce m’am convinsă — ca să întrebuinţezi! propriele D-Vâstre cuvinte—că „nu ne putemă înţelege», nu mia mai rămasă alta decâtă a’ml da demisiunea ca membru ală comitetului.
Am fost datoră a o face acâsta şi faţă cu numâ-roşii mei amici de principii din ţâră, cari suntă în dreptă a cere să le dau sâmâ despre toţi paşii, ce-i întreprindă in serviciulă causei naţionale.
Domnule Preşedinte! Espunândă aici, şi în scrisă, cu totă sinceritatea motivele ce m’au constrînsă să iesă din comitetă, Vă rogă a le împărtăşi şi celorlalţi domni membri şi a primi cu toţii asigurarea din partea mea, că şi de aci încolo, ca şi in trecută, de câte ori se va tracta de o cestiune principiară şi de o acţiune sănătâsă şi energică în apărarea causei naţionale, comitetulă pâte conta pe sprijinulă meu.
Mulţumindu-Vă D-Vâstre şi celorlalţi domni membri ai comitetului pentru încrederea, ce a-ţl avut’o în mine, când m’aţl alesă ca membru şi acum din nou, când mă chiămarăţl la şedinţa proiectată, Vă asigură de deosebita stimă şi consideraţiune ce Vă-o păstreză, d-le Preşedinte, şi Vă rogă să primiţi aceste rânduri ca isvorite din inimă curată.
Braşovă, 9 (21) Decemvre 1886.
Dr. Aurel Mureşianu.
Nu credemu că cineva, care scie să judece nepreocupată, va pută deduce din aerată scri-s6re, că amă fi contrarii comitetului. Dâr afară de acâsta,	noi vreodată, ca alegătorii ro-
mâni eă nu asculte de comitetă? Nu i-amd sfătuită din contră să urmeze în cea mai mare grabă provocăriloră lui, să se constitue şi să a-lâgă delegaţi pentru conferenţa nâstră generală?
De aceea, să ne lămurimă.
După ce amă sprijinită în modă leală şi conscienţiosu acţiunea din urmă a comitetului, esprimândă numai părerea de rău că nu a fost mai grabnică şi mai energică, trebue să respingeam cu indignare imputarea, ce ni se face.
Câtă pentru persânele, cari facă parte din comitetă, n’amă încetată niciodată de a le conserva sentimentele de stimă, ce-o datorimă posi-: junei şi meriteloră lord din trecută. Dâr alte sunt persânele şi alte principiile, altuld este res-jectulă cătră persâne şi altulu respectulu ce-ld datorimă sântei nâstre cause după cea mai bună a nâstră convingere !
Departe de noi să accentuămă conflicte, amă ucrată şi vomă lucra întotdâuna pentru aplanarea loră, cerândă dela ori şi cine să’şi jerfâscă susceptibilităţile sâu ambiţiunile sale personale 5e altarulă solidarităţii naţionale, fără de care )oporulă nostru niciodată nu-şi va putâ ajunge jnta sa.
Dâr nu putemă pretinde dela nimeni să-şi ertfâscă şi principiile sale, precum nu putemă jretinde dela nimeni de a stărui pentru o solidaritate aparentă, esteriâră, când elă este pe deplină convinsă în inima lui, că o astfelă de so-
lidaritate necum să-i aducă folosd, dâr pâte numai să strice causei naţionale.
Solidaritatea nâstră naţională, proclamată de conferinţele nâsfre naţionale din 1881 şi 1884, se întemeiază pe marile principii depuse în programa nâstră de acţiune.
Să ţinemă dâr susd stâguld pe care suntd scrise principiile luptei nâstre naţionale, ce de veacuri o purtămd; să-ld ţinemă cu tăriă şi cu bărbâţiă şi în jurulă lui să ne gjrupămă cu toţii, căci este stâgulă românismului, este drape-lulă celă sfântd ală solidarităţii Românibrd a-supriţi!
SOIRILE PILEI.
Invăţătoruld scâlei poporale din Berekszo, Ban La-jos, fu decorata din partea Maiestăţii Sale cu crucea de arginta pentru merite „Kolozsvar* observă, că nu-mitula învăţâtora a fosta vrednica de acâstă distincţiune fiindcă de 42 de ani luptă pentru crescerea şi maghia-visarea tinerei generaţiunl. Cu tâte acestea în articolula de fonda altt aceluiaşi număra, „Kolozsvâr* îşi esprimă speranţa, că dâră deosebitele confesiuni şi naţionalităţi vor a fi aflata, că nici într’o privinţă nu suntâ ameninţate, că e cu totul a nebasată frica de maghiarisare şi că „Kulturegylet“-ulă nici într’o privinţfi nu tinde la slăbirea ori nimicirea Nemaghiarilorâ. — Nu vrâu „patrioţii* nici să ne slăbâscă nici să ne nimicăscă, ci numai să ne maghiariseze. Ce nevinovată întreprindere! Dâr pofta ’n cuiu.
—x—
Se vorbesce, <Jice „Sieb. Di Tgbltt,* că la tâmnă a. c. regimentulu 31 de infanteriă se va întârce din Viena âraşî în garnisâna sa originară Sibiiu, âr regimen-lulo 82 de infanteriă va fi translocatO din Sibiiu la Pola.
—x—
La tribunalula de aci s’a instituita una aiâ doilea posta de conducâtora ala cărţilora funduare, din causa multelorO lucrări, şi In acesta postă a fosta numita, de cătră ministrula de justiţiă ung., fostula ajutora de con-ducătorO ala cărţilora funduare, d. Ştefan Udvarnokg.
—x—
La representaţiunea dela 28 Aprilie n. în opera din Pesta s’a petrecuta unO scandalu. Tenoristula ceha Broulik a fosta fluerata de o parte de publica. Se (Jice că scandalulC a fosta înscenată de intendantula operei contele Keglevich, care stă în relaţiunl încordate cu Broulik. Foile guvernamentale combată acâstă acusare făcută intendantului. In sâra următâre n’a cântată Broulik, deârece era temere de demonstraţiunl. Se vorbesce că acestea se voră repeţi îndată ce va păşi ârâşl pe scenă tenoristula ceha. — Semna ala timpului!
—x—
In luna trecută s’au depusa Ia institutele de bani din locu fl. 357,160 şi s’au ridicata fl. 370 748.
—x—
Protocolulu congresului naţională bisericescu ordinara alâ metropoliei RomânilorO greco-orientaîi din Ungaria şi Transilvania, întrunită la Sibiiu în 8/20 Iunie 1886, a eşită de sub tiparâ în ediţiunea metropoliei şi se pâte procura cu unO florina v. a. AcestO protocol a este tipărită pe 366 pagine şi cuprinde: ProtocolulQ şe-dinţelorO I—XIX. Apoi cu adusele: a) convocarea congresului; b) cuvânta presidialQ de deschidere; c) rapor-tula generală alâ consistorului metropolitană, ca senatâ strînsă bisericescO; d) raportulâ generala ala consisto-rului metropolitană din şedinţa plenară; e) representaţi-une în causa proiectului de lege privilorO la regularea învăţământului în gimnasii şi în scâlele reale; /) repre-sentaţiune pentru modificarea proiectului de lege despre scâlele medii, prelucrata de comisiunea şcolară a casei representanţilorO Ungariei; g) representaţiune în obiectulft revindicării fondului de pensiune pentru învăţătorii poporali confesionali; h) representaţiune [pentru revindica-rea caracterului confesională alâ scâlelorâ poporale din fostula confiniu militară bănăţeană; i) raportulâ generala ala consistoriului metropolitana, ca senatâ şcolara ; k) raportulâ generala alâ consistorului metropolitana, ca senatâ epitropescO ; l) regulamentă pentru procedura ju-decătorăscă în căuşele disciplinare în metropolia gr. or. română; m) raport generală despre administrarea fun-daţiunii lui Gojdu în anii 1881 pănă 1884; n) testa-mentulO lui EmanoilO Gojdu; o) representaţiune în o-biectulO literilorO fundaţiunii lui Gojdu; p) literele fun-daţionale ale fundaţiunii lui Gojdu.
—x— .
Tribunalulu din Cluşiu a condamnata de curânda a trei luni închisâre pe unâ ţăranâ româna, fiinda că alungase cu toporulO şi cu furca de gunoiu pe untt ese-cutorO, care voise să’i facă secvestru.
—x—
Fişpanulu comitatelorO Solnocu-Dobâca şi Bistriţa* Năs&udu, Banfîy-paşa, a făcuta cunoscuta printr’o cer-uulară — 4ice „Ellenzek* — că ela, paşa, e numita
Nr. 88.
GAZETACTRANSILVANIEL
1887.
preşedinte pentru direcţiunea districtului ardeleană ală societăţii de asigurare pe acţii francesă-ungurhsca. Banffy-paşa (Jice în cerculară, că achstă societate „a încetăţenită pe tărSmulă asigurării concurenţa ce se întemeiază pe base de afaceri sănăthse şi solide şi a spartă mono-po!ulă“. „Ellenzpk* consideră acostă păşire a unui fiş-pană a patru comitate ca o reclamă ce nu se phte îngădui, ca o suspicionare a celorlalte societăţi [de asigurare şi ca o încetăţenire a monopolului, fiindcă pe lângă slăbiciunea hmeniloră şi după placulă solgăbirăiloră şi notariloră de cercă în curândă s’ară schimba pretutin denea în ţinntulQ puterei sale tablele ahoră societăţi de asigurare cu tablele societăţii recomandate de elă.
—x—
Pe părintele Alexe Popoviciu din Sepsi St. GeorgI l’a „pricopsită* ministrulă Trefort cu 60 fl. — De ce părinte ?
—x—
Subjudele din Mediaşu, Karl Heidendorf, [lăsă pe practicântulQ său să ţină pertractări şi să pronunţe sentinţe. Tabla r. din Tărgu-Mureşului trimise subjudelui pentru achstă procedere ună avertismentă. Curia r. însă IlO condamnă la 10 fl. amendă.
—x—
JidovuLă Lad. Goldberger a comisă mai multe înşelătorii, sub falsulă nume de contele Wenckheim, în Seghedină, Pojună şi alte localităţi. Curiosă e, că „contele Wenckheim" a comisă înşelătoriile în aceeaşi 4h 28 Aprilie n., şi fn Pojună şi în Seghedină. Poliţia îlă urmăresce, hr tribunalulă va lămuri lucrulă, cum a putută fi „contele* in aceeaşi $ în cele două oraşe.
—x—
Teatru unguresc#-. Aştă-shră se va juca „Domnişo-rulu Irmau, piesă comică cu cântări în 4 acte, de Vhr-tessy, hr mâne-shră, Joi, operetă: tBaronulu Ţiganii
Delegaţii pentru conferenţa din Sibiin.
Huniâdâra, 1 Maiu 1887.
Alegătorii români din cerculă electorală ală Hune dhrei in eonferenţa tinută la 1 Maiu s. n. a. c. au alesă de delegaţii ordinari pentru eonferenţa generală a ale gătoriloră români din Ungaria şi Transilvania, ce se va ţine în Sibiiu la 7 Maiu st. n. a. c. pe d-nii: Franciscu Hossu Longinu, advocată din l'eva, şi pre Nicolau Mun teanu, proprietară din Hunedora; hr de delegată su-plente pe d-nulă Alesadru Dima, proprietară din Hune-d6ra; restituindu-se totodată şi clubelă electorală pe pe riodulă de 5 ani.
Ioanu Popii, protopopă.	Nicolau Stachita,
preşedinte.	notară.
*
Conferenţa electorală română din Deşiu a alesă ca representanţl la conferenţa generală din 7 Maiu dela Sibiiu pe următorii domni: Din Deşiu : Augustu Mun-teanu, Gabrielu Mânu; suplentă : Remusu Roşea. Din lleanda mare: Dr. leodoru Mihali, Ioanu Slavici; su plentă: Petru Cherebeţiu. Din Lăpuşă: Theodoru Her mânu, A. Nicâră] • suplentă: Dumitru Dragoşâ. Din Betleană: Nicolau F. Negruţiu, Mihailu Fâgârăşianu; suplentă: Simeonu Popanu. Din Iclodă : Grigoriu Steţiu, Ioanu Hăţeganu; suplenţl: N. Birlea, S. Coroianu, cari s’au îndatorată să participe negreşită la aceea adunare, ordinarii ori suplenţii. S’a pronunţată apoi susţinerea solidarităţii şi a programului din 1881 şi 1884 — Ra-portulă detailată va urma în numărulă viitoră.
*
Conferenţa
Alegâtoriloră români din cerculă electorala de deputaţi dietall ală Vinţului de josă, conchemată pe 30 Aprilie st. n. a. c. 1887 în Vinţulă de josă, a alesă de representanţl la conferinţa electorală generală română conchemată pe de 7 Maiu st. n. a. c. 1887 la Sibiiu ca membrii ordinari pe d-nii:
1.	Dr. Avramii Tincu, advocată in Orăştiâ.
2.	Rubinii Patiţa, advocată în Alba-Iulia, cu observarea că, dhcă acei doi Domni voră fi aleşi şi in-tr’alte cercuri pentru numita conferinţă generală, său dhcă dintr’alte împedecărl nu voră pută lua parte la aceea, ca acesta cercă la nici ună casă să nu rămână nere-presentată in acea conferinţă generală română, b alesă şi doi suplenţl şi anume lângă Domnulă Dr. Tincu s'a alesă de suplentă Domnulă Victorii Tordâşanu oficiantă !q cancelaria archidiecesană gr. or. în Sibiiu, hr lângă Domnulă Rubină Patiţa s’a alesă de suplentă Domnulă Septimiu Albini, profesoră la schia de fetiţe în Sibiiu.
Viniulu de josu, în 30/4 1887.
N.	Maniu, preşedinte.	I. Pleşia, notară.
ca pârjolulă, în scurtă timpă se lăţi peste thte locuinţele aflăthre întro singură liniă — de ambele părţi ale drumului.
Daunele încă nu s’au putută erua, însă acele tre-bue să fiă fhrte mari considerându-se cumcă thte uneltele de casă, bucate şi nutreţă nu au remasă nici unui locuitoră.
Ac6sta fatalitate i-a adusă pe mulţi la sapă de lemnă şi cu greu se voră pute repara daunele, ba d6că simţulă de caritate nu. va ajula, mulţi suntă espuşl chiar fhmetei.
In oraşulă nostru deja s’a făcută ceva începută spre ajutorarea nenorociţilorăj, însă fără ună concursă mai mare cu greu se va ajunge scopulă de a mulcomi măcară lipsele cele mai arcjSthre. Dreptă aceea speră, că apelulă, ce. credă că se va îndrepta câtră publiculă română, va avâ o sprijinire căldurhsă.
Marcelii.
încă o comnnâ română arsă.
Alba-Iulia, 2 Maiu 1887.
Comuna vecină Ciugudulă mureşană, locuită esclu-sivO de plugari români, nu mai esistă. Erî în orele de după amă^l, isbucnindă fo„ă s’au mistuită thte casele şi supraedificatele şi a^I numai şipte case mai stau — dăr şi aceste lipsite de alte clădiri economice, care t6te împreună cu garduri s’au prefăcută în cenuşă.
N’au putută bieţii hmenl afară de vestmintele de pe trupă să mântue ceva dinaintea focului Înfuriată, care
Şcdlele românesc! din Macedonia.
(Fine.) ’
A patrusprezecea şcâlâ s’a deschisă în anulă 1880, în Magarova, de cătră d. D. Abeleanu, care acum este permutată la şchla din Cruşova, şi acum institutoră la acea şchlă se află d. D. Ionescu, născuta în Magarova, a fostă mai înainte învăţâtoră la şchla din Perlepe şi la 1881 s’a permutată la şchla din Magarova, care acum are 24 elevi.
A cincisprezecea şcâlâ s’a deschisă în anulă 1880, în Băeasa, sată pe deplină românescă situată în muntele Pindă în Epiră, dej cătră d. D. Şumbâ, elevă ală şchlei macedo-române dela sfinţii Apostoli Şchla are 20 elevi.
A şesespreZecea şcâlâ s’a deschisă în anulă 1880 în Samarina, orăşelă pe deplină românescă situată in muntele Pindă. Invăţătorulă ei este d. Ihnă Şomă To-mescu, permutata dela şchla din Avdela, avhndă de ajutoră în anii trecuţi pe d-nii D. Cuvati şi I. Hondrozum, hr acum pe tînărulă Papa Ionă, elevă din clasa Il-a din gimnasiulă română din Bitolia. A3estă şcolă funcţioneză numai vhra în Samarina, ca şi şcolile din localităţile munthse, Avdela, Peiivoli şi Călive, hr ierna şchla se ţine în sătulă Vlahoianii, în Tesalia, de d. Ihnă Şomă Tomescu, unde petrecă ierna .mai multe familii române din Samarina. Şchla achsta numără 80 elevi.
A şeptespreZecea şcâlâ s’a desch să în anulă] 1880 la Furca, sată românescă în muntele Pindă. Intâiulă învăţătoră a fostă d. C. Furceanu, care a învăţată 5 classe gimnasiale în şcolile grecescl, ăr limba română în mănăstirea românescă Prodromă din sf. munte Athosă A< 6stă şchlă are 35 elevi.
A optspreZecea şcâlâ s’a deschisă în anulă 188:. în Nejiopole, oraşă pe depliuă românescă, de cătră Guşu Nejiopoleanu, şi a fostă celă întâiu profesoră ală acestei şcoli. Elă este absolventă ală gimnasiului grecescă din Bitolia şi la şehla din Gopeşă, unde a fostă ajutoră doi ani de cjile, şi fiindcă numărulă eleviloră se înmulţise pănă la 65, s’a numită ca ajutoră la acea şchlă şi d D. Zografă, care este ca şi d. Guşă Nejiopoleanu român din Nejiopole, şi a studiată limba română la şchla din Bitolia. Numărulă eleviloră acelei şcoli este de 35.
A nouitspreZecea şcâlâ deschisă a fostă gimnasiulă din Bitolia, capitala Macedoniei, în luna Martie, anulă 1881, cu doi profesori de şciinţe şi de Jlimba francesă, d-nii V. Glodariu, ca directoră, şi V. Corvină. La Septemvre 1882 vine ca directoră diaconulă Ihnă Geor-gescu, pare dădea şi lecţii de limba elenă şi religie, cu profesorii A. Bagav, de limba latină şi francesă, C. Cairetti de matematică, Agopă Artiniană de jlimba turcă, V. Petrescu de desemnă şi caligrafiâ. Apoi vine directoră erăşî R. Corvină, care dedea lecţii şi de limba aţină, română şi istoriă, d. N. Maimuca de fisică şi de imba francesă la classa IlI-a şi de limba română la dassa I-a, D. I. Ciuli de matematică, de contabilitate şi de religiă, d. H. Pavliu de limba grăcă şi de geografiă, d. V. Petrescu de limba francesă la classa I~a şi a Ii-a, de limba turcă, de desemnă şi caligrafia. La înfiinţarea gimnasiului numărulă eleviloră era de 55, ăr la 1 Sep-temvte se urcase la 701).
In gimnasiulă din Bitolia s’a înfiinţată şi ună internată în anulă 1882, cu 46 bursieri, din cari 40 suntă internaţi, ăr 6 stipendiştl şi stau pe la familii.
Scole de fete.
9
A doueZecea şcâlâ care s’a deschisă mai întâiu, a fostă acea din Ohrida, pe la Decemvre 1878, de învăţă-torea Agatia Apostolescu, absolventă a şchlei centrale de fete din Bucurescl. Şchla are 35 eleve.
A douMeci şi una şcâlâ s’a înfiinţată în Cruşova, pe la sfîrşitulă anului 1878, de d-ra Victoria Petrescu, absolventă a Asilului Elena Domna, din Bucurescl. Mai târijiu demisionândă, ea a foştii înlocuită de d-ra Se-vastia Coloveloni, absolventă şi profeshră a Asilului din
Bucurescl, care acum este directhră acestei şcoli, avândii 2 subinstituthre, pe d-na Zaha Soţu, născută Groiu ş i jţe d-ra Constantina Curţi. Acăstă şchlă are 90 eleve. •
A douMeci şi doua şcâlâ s’a deschisă In Gopeşă totă pe la sfîrşitulă anului 1879, de d-na Elisa N, Co% mescu, născută Petrescu, absolventă a şchlei centrale de fete din Bucurescl, care demisionândă în luna Septemvrjp 1883, a fostă înlocuită cu d-ra Elisabeta Groiu, fostă instituthre la şchla de fete din Cruşovia. Acăstă şhhljj are ca la 45 eleve.
A douMeci şi treia şcolâ a fostă deschisă în lâna lui Martie 1881, in Vlaho-CÎisura, dăr în realitate 'nţj s’a organisată şi nu funcţionăză regulată decâtă din luna Februarie 1882, când s’a numită instituthre la achstă şchlă d-ra Alexandrina Calotescu, absolventă şi pedag^gA a Asilului din Bucurescl, care acuma se află directhră acelei şcoll/avândă de ajuthră pe d-na Mana. viei, născută Trantafilă. Şchla numără 57 eleve. Vy
A doueZed şi patra şcâlâ s’a deschisă la Bitolfity în luna Martie, anulă 1881. Cea d’âutâiu instituthre 'A acestei şcoli a fostă d-na Alexandrina: Bkşantţ şififndcA numărulă eleviloră se înmulţise, ajungândă pănă la 7u| s’a numită instituthrp şi- ţj-ra Smararida Diculescu, a/U solventă a asilului din Bucurescl. ’ScAlaf are acum 41^ eleve.	M
A douMeci şi cincea şcâlâ s’a înfiinţată la Molo& vişte, în anulă 18&1, de d-ra Venera Chircu, fosta inslfc tuthre la şchla de fete din Bitolia, care mai târziu pqţ^ mutându-se la şchla de fete din Magarova, a fostă fnlptk cuitâ la şchla din Moiovişte de d-na Fahia Guşu Pap| Costa, născută Tono, fosta sub-instituthre la. fete dm Cruşova, care este acum şi institutori la şchhţ» de fete din Cruşova şi care este acum şi instituthr^^iti^v Iară a şcolei din Moiovişte. Elevele acestei şcoli; sunţt^ în numără de 60.	• •	.. M
A doueZed şi şesea şcâlâ s’a deschisă în Magaî*ov|Y> totă în anulă 1882, de d ra Sevastă Golovelqni, âbao4* ventă şi profeshră a Asilului din Bucureşd,! care mtţtj: târziu permutându-se la şchla de fete din Cruşova, fostă înlocuită de d-ra Venera Chircu. Âcum este institui threa titulară a şcălei din Magarova. Numărulă ejev^loţ^ acestei.,şcoli este de douăzeci şi două. '
A douăZeci şi şiptea şcâlâ s'a deschisă în Constan-tinopole la anulă 1884. InstitutorulO acestei şcoli a fostă şi aste d. Tascu lliescu, română din Cruşova. Şchla are 28 elevi cu eleve.
Cea mai mare parte din şchlele pe care le-amă însemnata precum şi gimnasiulă cu internatulă din Bitolia*-au fostă înfiinţate prin iniţiativa şi silinţele d-lui Apostolă Mărgărintă, care în luna Augustă 1878, a fostă însărcinată de comitetulă macedo-română cu inspecţiunea şch-leloră românescl din Macedonia, şi cu direcţia In genere a educaţiunii şi instrucţiunii Româniloră din Macedonia, Epiro-Tesalia şi Albania, pentru ca poporulă română din acele ţinuturi, ameninţată de pericolulă desnaţiona-lisării, să se desvolte în propriulă loră elementă naţională
Este de celă mai mare interesă pentru noi, de a sprijini cultura şi desvoltarea fraţiloră noştri de peste Balcani, căci, deşi suntemă despărţiţi de ei prin o măre întindere de pămăntă şi prin o naţionalitate deosebită: de a nhstră, totuşi este evidentă, că. nu trebue să lăşăină; în părăsire acelă elementă românescă, ca^e a dovedită ; atâta energiă şi atâta destoiniciâ în măltele direcţiuni.; fntr’adevără cine phte sci, ce ne ascăndâ viitorulăt („Conv. Literare").	Ibsodoru T. Butada.

SOIRI TELEGRAFICE. :
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*) .	?
TIMIŞORA, 4 Maiu. — Conferinţa Rhinâ-niloru, la care au asistată 100 paţtiQÎpatori, A-alesă (}ece delegaţi pentru conferinţa din Sibiiu j; şi a esprimată alăturarea la oposiţiunea moderată; din dietă.	i -	!	:
ATENA, 4 Maiu. — Soirile din Creta suntă mai favorabile. Ordinea nu s’a turburată ei*!.
ATENA, 4 Maiu. — In mai multe puncte ale Peloponesului şi Greciei vestice s’au simţită violente cutremure de pămentu.	-
PARIS, 4 Maiu. — Representaţiunea operei „Lohengrin“ a avută ună suCcesă strălucită. După . jrimulă actu s’au adusă furtunhse ovaţiunl di-; ectorului. înaintea teatrului s’au adunată vr’o ' 300 studenţi, cari au strigată: „josă cu Wag-ner! trăiască Francia!“ Mulţimea însă a fostă împrăştiată de poliţia întărită. Plhia a: împfede-catu o adunare mai mare de poporu. ______|
classe.
0 Suntemă informaţi, că astăcjl gimnasiulă are' 6
Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei^ ă 5 cr. se polii cumpăra în ţotun^rjţ# : lui I. GROSSj fi în librăria d-lui Niqolae !;
I.	Ciurcu.	;;
Editoră: lacobti Mureşianu. Bedactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşta&u
GAZET1A TRANSILVANIEI
Nr. j
7^4
89.
■<im.
Cursul ti u barca de Viena,
dîn 3 Maiu st. n. 1887
fiinţă de aură 6% . . . 101 20 Rentă de < băltite'5% . . 88.25 I^rujwutiţlfl c&ilarti ferate
'ungare . ..............149.75
Ariio'rtiâarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9780 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate1 de ostil ung.
(P-a emisiune) ... . 127 20 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
. (3-a emisiune) .... 113 — Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu dl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
/mşfi.............. 104.59
fiopuri cu cl. de {sortare 104 60 BOnuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung................98.75
Imprumutulfi cu premiu
ung....................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hărtiă austriacă 8135 Renta de arg. austr. . .	82.35
Renta de aură âustr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 877—
Act. băncel de credită ung. 285.— Act. băncel de credită austr.281.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.98
Napoleon-d’orl .... 10.04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 27 Londra 10 Livres sterlinge 126.90
Bursa de Bucureşcl.
Cota oficială dela 20 Aprilie st. v. 1887.
Renta română (5%). .	Cump. 91 l/i	vând. 91—
Renta rom. amort. (5°/o)	93—	93>„
* convert. (6°/0) .	87—	87 <„
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—	37—
Credit fonc. rural (7%) . .	103 V,	104—
* 75 jj (b°/o) •	87 V.	88 V,
» » urban (7°/0) . .	lOOVa	101—
• » » (6°/o) * •	93 Va	94—
» , * (5°/0) • •	83—	84—
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională	—	. .
Aură contra bilete de bancă .	. 16.75	17.25
Bancnote austria ce contra aură.	2.00	2.02
Cur tu lu pieţei Braşevi
din 4 Maiu st. n. 1867.
Bancnote romftnescl
Argint românesc.............
Napoleon-d’orl..............
Lire turcesc!...............
Imperiali...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. * Albina» 6%
a » s 5°/o Ruble RusescI...............
DiscontulCi
Cump. 8.52	Vând	. 854
. » 8.45	A	8.50
. » 9.99	>	10.03
. » 11.35	»	11.40
. » 10.35	i	10.40
. » 5 93	»	5.97
. » 101.—	»	102.- -
. . 98.-	»	99.—
. » 112.—	»	113.-
7—10°/9 pe	ană.	
1-3		
St t t t
1 „Noutăţi pentru sesonulu de vară!”
Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţionâză la
: Kovâsznai 4 Ke esztesi
Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame
Braşovii {Piaţa mare.)
n • ■ Onde a sosita de curâridfl In mare alegere cele mai nouă materii jnde lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crapă şi Cachemirfi. Wătâsăriă de Lyonu: Merveilliau, faiie şi catifele negre precum şi în t6te culorile. ; Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Satinu de spă-lâtu, Toii, Zephier şi Oxfordurl.
ChifonurT de Benedictd Schroll, Şirtingu, Jufett şi Gradl. Pân-de bumbaco americane în iote lăţimile. Pălării de pae şi garniseil <potr#wte, adecă: flori, pene, dentete şi unO bogata asortimenrn de pănglicl in culorile cele mai fine şi frumose. Celfl mai nou „Jersey* Talii-Trico şi .Cpraşfe mare alegere. Cele mai nonă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de pişte şi de mătase. Asemenea tatei felulfl de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, Cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Mostre se trimită la cerere gratis şi franco.

Nr. 4708—1887.
Publicaţiune.
Anunţările făcute în sensulfl disposiţiunilorfi § lui 189 alâ art. de lege XXIII, din anula 1885 a obiectelor!! de apă şi a drepturi lord pentru folosirea apei de pe teritoriul!! oraşului Braşov A zacă spre scopula mai departei anunţări, din 1—Bl Maiu a. C. în despărţământul'.! protocolului de exhibite alâ subscrisului magistrata, spre examinare din partea fiă-căruia.
Se provdeă tota odată cei interesaţi, ca cela multa pană în Bl Maiu a. C. s6 ascearnă subscrisului magistrata eventualele observaţiunl la singuraticele anunţări, totuşi însă pentru fiă-care anunţare, în modă separata.
Braşova, 30 Aprilie 1887.
Magistratulîi orăşeneştii.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugăma pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponula mandatului poştala şi numerii de pe făşia sub care au primita (frarulu nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dâcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTR. „GAZ. IR ANS*
Mersulii trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I*redealll-Biidapesta şi pe linia Teiuştt-Aradîl-Buflapesta a calei ferate orientale de stat!! reg. ung.
Teiuşft- Iradâ-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teftuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persăne		persăne	dc persăne	omnibui
Teiuşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulfi de josfi	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotfi	12.52	—	4.50	lnOK /	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Aradft	4.30	6.—	7.0*
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţfi	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Pauliş'	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	836
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	— j
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopâ	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	— .
Radna-Lipova	6.47	—	fO.27	Ilia	8,55	9. 6	—
Paulişă	7.28	‘ —	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43		 ■	10.58	Deva	951	1042	_..
Glogovaţâ	7.59	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.39	Orăştift	11.11	11.37	—
Szolnok (	8.42	■ 		4.52	Şibottt	11.43	12.—	
	—	—	5.12	Vinţulfl de jostt	12 18	12.29	—
Budapesta			- |	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teiuşft	. 1.29	1.41	—
Aradft-Timişftra				Simeria (Piski) Petroşeal			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnl buc	persăne	mixt		penăne	omnlbos	mixt
Aradft	5.48		6.05	âlaieria	11.25	_	2.42
Araduhl nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegfl	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 49
Tianlşftra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timişftra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	penăne	persăne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timişftra	6.25		5.00	Petroşenl	1007			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	eW	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	, 		7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegfl	12.42	—	9.01
Araduld nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	' —	9.62
Aradft	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.81
ŞraşovA
Fe$L6ra Apatia Âgostonfalv» s Homdrodfi Haş fălea 1
Predealil-Budapesta
Bucureşcl
Pwdt«a
8ighl$6n |
Elisabeiopcle. >,
Mediaşfi
Copsa mică
Mk&sasa
Blaşiu
Crăciunelfi
T«inşă
Aiudfi
iffnfţtW de susfc
m&e*'
(Mei
GbirisA
Apahida
Glaşia j
Nedeşdu
GhirbSu
Agiârişd
Stana
Bniedinfi
Ciupi*
Bacia Bratca R âv
Mez&Telegd Fagyi4Vâsârhely V'irr W^biţe
Oradia-mare
Szolaok
***a-ptista
1 Vtetia
Trenă
de
persăne
Tren Trenă accelerat omnibus
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.08
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05 1.84 1.46 . 2.09 ‘2:30 8.01 3.08
3.14 3.53 5.10 5.80
Trenă
omnibuB
6.03
6;21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
TÎ6
5.02
5.43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2 18 2.48
2	56
3	64 4.51 5 28 5 56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
Budapesta—Predealâ
7.30
1.14
1.45
2.32
Trenă de pers.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Clişla
Apahida OMriş
Cueerdea
8.00,i
8.36
9.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
(
Ui6ra
Vinţulfi de susfi
Aiudfi
TeiaşA
Crăciunelfi
Blaşfi
Micăsasa
Copşa mit.
Mediaşfi
Elisabetopole
Sigiş6ra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovă
Timişfi
Predealn
Bucureşcl
11.10
7.40
11.05
202
4.12
Tren
accelerat
2.—
3.58
5.28
11.00 1119 12 30 1.01 1.06 1.13 1.20 1.41 2.C0
2.35 2.48 3.20
3.36 4.00 4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
8.00 6.06
Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile grdse
Trenă
omnibus
Trenă Trenă de lomnlbus persăne |
3.10
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
6.07
6.24
6.43
7.08 7.36 9.06 9.53 10.-10.C9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28
1.55
2.53
3.28
9.35
Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI