BBDACŢimreL* a ahmhtistraţiunea i BRAŞOVft, fiaţa mare Nr. 22. ..GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. 8 untt aafi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomftnls ţi «tr&infttate: Pe antl 4Q fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. . SC PRENUME»*: la poşte, la librării şi pe la dS. corespondenţi. AHUH7IirBI&S! 0 serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare rî i rlmi i. — lanuaorlpt» nu retrimit!. N* 88. Mercuri, 22 Aprilie, (4 Maiu). mt: Ungurii şi conferenţa din Sibiin. _ II. Braşavu, 21 Aprilie 1887. Este interesanta a urmări mersulâ ideilbră fdiei unguresc! guvernamentale, care îşi dă mari silinţe să destăşure nisce teorii imposibile, vrând, a îmbrăca dăspotismulă de faţă ungurescă în haina princîpiiloru liberalismului modernă, haină ce nicidecum nu i se potrivesce pe trupă. „Kolozsvarw (în nr. 103 dela 30 Aprilie) Zice continuândă: „ Marea rătăcire constă în aceea, că Românii în iuţălă n’au sciuta să facă deosebire între ideile reformâ-tdre ale secuiului ală 19-lea, ci le-au luată aşa cum le-au aflată la Francesl şi la alte poppre Faptă este, că idea naţionalităţii său mai bine (ţisă idea naţională e fătulă timpului modernă şi că apare mergândă mână in mână cu ideile de libertate, egalitate şi frăţietate. Şi în patria ndstrft idea libertăţii s’a deşteptată deodată cu înflăcărarea sâmţului naţională, prin urmare şi Românii le-au luată pe amândouă laolaltă. Totuşi este mare deosebire între aceste idei. Dreptulă libertăţii, egalităţii şi ală frăţietăţii indică drepturi cetăţenesc! faţă cu statală, idea naţională insă privesce numai pe stată însuşi, şi in dică său ună stată deja formată său ună stată ce se află în formaţiune". „Acele popăre, cari le-au luată pe amândouă îm preună, au lărmuită pentru libertate, egalitate şi frăţietate în cerculu unei singure idei naţionale, şi acâsta a fostă la locO. Românii într’aceea au creată, că potă să facă şi ei dîntr’odatâ totă acâsta prin adoptarea unei none şi deosebite idei naţionale, ce se abate dela stată. Greşela cea mare s’a tăcută mai ântâiu în adunarea dela Blaşiu unde se vede că matadorii sân nu au fostă în clară cu lucrurile, său au fostă de mai înainte aţîţaţî". îşi va aduce aminte „Kolozsvâr“, că numai înainte cu câteva săptămâni a publicată unu şiră de articull, dăcâ nu ne înşelămă totă din aceeaşi până, asupra eestiunei naţionalităţiloră. Ei bine în aceşti articuli „Kolozsvar“ recundsce, că legislatorii unguri dela 1868, între cari răposatulu br. Eotvăs a fostă celă mai de frunte, au pusă prin art. de lege 44 din 1868, lângă idea naţională maghiară şi idea naţionalităţiloru, ceea ce — după propria mărturisire de iii ăi susu a numitului — este identică cu idea naţională ro- mână, germană, slovacă etc. îşi va aduce aminte „Kolozsvar", că în nu-mărulâ său dela 2 Aprilie a. c. a făcută urmă-tdrea constatare: „Statulă (ungarâ) primindQ între instituţiunile sale şi causa naţionalităţiloru a recunoscută deja fi afară de sine o altă personalitate de popăre, representată prin limbi deosebite, şi aceste popăre şi-au câştigată basa, de "unde să p6tă continua răsboiultt pentru idea de naţionalitate0. De unde şi până unde vine acuta acelaşi „Kolozsvar“ şi vrea să nege ort şi ce basă ideei nPstre naţionale, când numai Cri alaltăeri ne-a spusă, că însăşi legile ungurescl ne oferă o basă pentru continuarea luptei, care are de scopă a face să fiă respectată acăstă ideă? Nu vede f6ia maghiară contrazicerea în care se înfundă? Suntă fdrte întunecdse cuvintele de mai susă ale făiei ungurescl. Cu t6te aceste amâ înţeleşii ce voiesce ea* şi credemii că amâ înţeles’o fdrte bine. Cu puţine cuvinte, „Kolozsvar“ voiesce să ne dea libertatea, egalitatea şi frăţietatea ungu-rdscă şi să ne ia naţionalitatea romândscă. Idea dintâiu, Zice fdia din Cluşiu, întră în cadrulă statului ungară aşa cum l’au plăsmuită său vo-iescâ să-lă plăsmuiască Ungurii dela putere, idea din urmă însă nu încape în acesta cadru. Cei dela „Kolozsvar“ nu vreau să scie de marea contradieţiunC, în care s’au încurcaţii sus-ţiindti o teorift fără părechiă în istoria modetnâ a desvoltării popdrelorG. Ei nu se sfieseă a se pune în eonflictîi chj&r şi cu legile esistente ungurescl, când susţină absurditatea, că idea naţionalităţii române, 1 j,său mai bine cjisii idea naţională română,w,, nu întră de locă în cadrulă statului. Binevoiăscă cei dela „Koloszvar“ a deschide cartea legiloru unguresc! mai nouă. Aici voru afla articululâ de lege 44 din 1868 „asupra e-galei îndreptăţiri a naţionalitâţiloru.“ Nu voimu să întrămă în discuţiunea acestei legi. îi este ori şi cui bine cunoscuta, că ea nu a mulţâmitâ şi nu mulţămesce nici p.e una dintre multele naţionalităţi ale părţii răsăritene a monarchiei habs-burgice, dăr totâ odată trebue să fiă clara pen^ tru ori şi cine, că art. de lege 44 din 1868 re-cundsce esistenţa de diferite naţionalităţi cu diferite limbi şi astfelâ, deşi nu tocmai pe faţă şi categorica, dâr implicite recundsce şi îndreptăţirea unei idei naţionale românesc!, germane, sârbesc!, slovace etc. în cadrula desvoltării statului ; căci ce însemnâză a le acorda diferitelora popdre dreptulâ de a se folosi de limba lom, fiă şi între anumite margini, dâcă nu recundscerea, că aceste popdre au trebuinţă de drecari drepturi de limbă spre a’şî pută desvolta individualitatea loru naţională ? Ddr — susţine „Kolozsvaru — Românii n’au sciuta şi nu sciu face deosebire între ideile reformatbre ale secuiului alu 19-lea; ei confundă idea de libertate, egalitate şi frăţietate cu idea naţională, care privesce numai pe stătu. Ne luăma voia a întreba pe multâ sciutorii şi înţelepţii politici dela „KoIozsvar“ : cine e statulU ? Să fiă dre munţii şi văile, colnicele, pădurile, liveZile şi rîurile acestui complexa de pă-mântă statulu ? Să fiă dre moşiile magnaţiîoră, cari sunta îndatorate pănă dincolo noiloră . cetăţeni din seminţia semitică* statulu? Ori ddră marele fabrici de spirttt şi de rachiu, cari îmbogă-ţescâ pe unii pe contulâ bunăstărei morale şi materiale a tuturora celorlalţi, suntâ statulu? Este guvernulu ungurescă, este dieta ort înalta curiă regdscă din Pesta, ort este „Kultur egyletulă din Cluşiu statuia? Conjurâma pe cei dela „Kolozsvaru să ne spună ce fela de dihaniâ este statuia dumndloru, ddcă pe lângă eltt şi întrînsula nu mai pdte esista nici o fiinţă de sine stătătdre şi ddcă ela trebue să înghiţă ori-ce vidţă individuală, ce fele manifestă pe teiitoriulă lui? Noi scima şi ama învăţata, că statuia se -compune din totalitatea locuitorilora, cari tră-iesca între marginele lui şi cart aducâ sacrificii de sânge şi de avere pentru susţinerea lui. Nu ne putemâ nicidecum închipui, cum ar putd să fiă statuia o personalitate deosebită de personalitatea indiviZilora şi a popdrelom ce-la compună şi cum ar putd să aibă ela scopuri deosebite de acelea ale locuitorilorâ, cari îlâ constituescă. Idea, ce-o desvdltă „Kolozsvar“ despre stătu, este idea vechiă a despotismului asiatica, care şi-a trăita de multa veacula, ddr nu idea ma-relorâ reforme ale secuiului alu 19-lea. Legile vechi au sacrificata pe omă scopurilora efemere ale statului, ddr principiile moderne voiesca să-i asigure omului libera desvoltare a individualităţii sale în legătura socială a statului. Nu mai pdte pretinde statuia nici o jertfă involuntară dela indiviZii ce-la tormdză, ci ela trebue să respec-teze libertatea loră pe deplina, după cum cere dreptatea şi umanitatea, şi să aducă armoniă între drepturile şi datoriile, şi intre interese lorâ. Adevărata libertate stimdză şi cruţă totă ce este ahi omului, ce este umană. Ea nu pdte da nici chiar totalităţii putere arbitrară asupra ace-orâ drepturi, cari nu să potO cugeta decâtu numai ca drepturi curată individuale. ţ)ice însă „Kolozsvaru în articululâ său dela 30 Aprilie mai departe: „S’au adunata Românii (la Blaşiu, în 1848) spre a, se declara acolo asupra proclamării drepturiloră omului, şi acesta a fosta corecta, şi frumosa lucrata faţă, cu,statuia de atunci şi cu instituţiunile iobăgescl. Dâcă Românii vorO remâne aici numai pe tărâmultt drepturilprtt omului nimeni nu va redica niciodată vre-o obiecţiune; în cpţira pronunciamentului din Blaşiu. Conducătorii într’aceea au încurcata lucrula şi numai aşa în grabă şRau bisata mâna în drepturile statului, proclamăndâ pe Rcmâni naţiune deosebită. De aici se teage şi după realisarea libertăţii şi egalităţii cetăţenescl, nebunia ţinerei .de con-ferenţe naţionale deosebite“• .. . ... ;ş Credema a-le putd dovedi celorti dela fdia ungurdscă, că nu conducătorii poporului româna dela 1848 au fosta zăpăciţi şi cu capetele încurcate, când, în basa consecinţei naturale ce re-sultă din drepturile omului, au proclamata pe Români ca naţiune deosebită, ci că adevărata confusiune babilonică trondză în creerii celora dela „Kolozsvar“, cart susţină, că drepturile omului n’au nici în clină, nici în mânecă - cu drepturile lui. individuale. Credă ei, că drepturile omului np Suntîă decâtă ună reversâ dată de stată indiviZilora, că le va apăra drepturile loră private ? 6re nu s’au gândita niciodată cei dela „Kolozsvar;* dă şi indiviZii au şi trebuie să aibă drepturi egtitie asupra statului însuşi, drepturi fee isvorescă din imboldulă propriei loră conservări şi cari suntă nisce drepturi eterne şi neprescriptibile ale omului, drepturi ce nu potă fi răsturnate de niăi ună privilegiu istorică? ' ■s Ei bine, dâcă n’au sciutâ păn’a acum afle aZi dela noi, că Românii, după cea mai firmă a nbstră convingere, au dreptulă faţă cu statală în care trăiescă de a pretinde dela elă respectarea şi îngrijirea individualităţii loră naţionale; „Kolozsvar“, vorbindă de drepturile omului ne aruncă pe toţi, Români, Unguri, Saşi, Sârifl etc. într’o căldare. Aici nu noi, ci elâ înaa^f vrea să maimuţescă pe Francesi, închipuindu-şi pe cetăţenii acestui statâ ca ună singură poporă cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi datini, obiceiuri* tradiţiuni şi aspiraţiuni. w Adevărata, omă este şi Românulă, ca şi Ungurulă, dâr luându-i ca indivizi şi pe unulă şi pe altulu, vei afla între ei o colosală deosebire, în caracterâ, în temperamentă, în modulă de viăţa, în credinţe, în datini şi [obiceiuri, 4nr tradiţiuni şi aspiraţiuni şi mai pre susă: de hSte în limbă. Limba Maghiarului e limbă sintetică, a Românului limbă analitica; limba „ M^gfeiajTS-lui e limbă ural-altaică, care n’are afinitate de-câtă cu cea fin-landesă, ^r limba Românului e limbă latină, soră cu limba, în care s’a proclamată mai întâiu drepturile omului. A trăi ca naţiune deosebită în stată îngâmnă dăr pentru Români, a-şi conserva t6te aceste individualităţi, aşi conserva caracterulă loră ro-mânescO, tocmai aşa cum şi’lâ conservă şi Maghiarii pe ală loră. Românii, ca şi Maghiarii, dăr dreptulă a pretinde dela stată să respecfeze1 individualitatea loră, fără de care nu pdte esista libertate şi egalitate pentru ei. (Unu articula finalii vă urma.) ' iii ^ ____________ •• . si», fi Sinodală archidiecesană din Sibiin. . & Sibiiu, 16 Aprilie 1887. ... * In şedinţa de erî, a patra, se autentică protocoluitţ şedinţei premergăt6re cu unele modificări, se predete cp- . misiunei respective o cerere înaintată prin prptopresbi-t^rulO I6n0 Drocă pentru unfi ajutorQ la salariula învă-âtorului din Mercurea şi o rugare a comitetului parochiala din Tissa, protopopiatulâ Dobrei, pentru una ajutpra 400 fi. sepiei. Deputatula RomulO Crainica propuse, ca consislpr riulO arhidiecesană,. la însărcinarea sinodului, s$ inle^T # vină la guverna pentru cassarea târgurilortt din Z'lel© de GAZETĂ TRANSILVANIEI. 1887. Mr. 88.. _________________________________________ Dumineci şi sărbători, care contribue la slăbirea religio-sităţii şi moralităţii poporului. Propunerea s’a predata comisiunei bisericescl. Deputatuia Rubinâ Patiţa pentru comisiunea financiară referă asupra raportului generala alâ consistoriului arhidiecesanO ca senata epitropesca. Acesta senat a a ţinuta 47 şedinţe în 1886. Din 2000 acte incurse, au rămasa neresolvate 4 şi anume: statutele fundaţiunei Juga din Braşova, raţiociniuia comunei BraşovO-Scheiu pe 1883, administrarea pădurei Ciubanca şi regulamentuia internatului seminariulai AndreianO. Privitora la administrarea fondurilorO şi fundaţiunilora arhidiecesane, s'au convertita cea mai mare parte a bonurilorO rurale în scrisuri fonciaţre, în interesulâ siguranţei şi rentabilităţii averii. S’au cumpărata din fondurile arhidiecesane câteva parcele de pământa în Buzd, ce vora fi răscumpărate prin anuităţi mici de comuna bisericăscă pe sâma ei. S’a cumpărata în Elisabetopola şi în Caţa câte o casă de pâtră pentru a servi ca locala de scâlă, în llia-mureşiană 0 casă de pătră pentru a servi de casă prolopresbiterală. Comuna Sighişdra a primita una împrumuta hipotecara amortisabilO spre a’şl cumpăra o frumrisă casă în Sighi-ş6ra, care să servăscă ca edificiu scolarO. In comunele Turda şi Cârna s’au cumpărata, din venitele fondului Ru-dolfind, porţiuni canonice. Taxa sidoxială s’a urcata cu 1 Ianuarie dela 5*/a la 10 cr. pentru fie-care contribuabila, conforma conclusului sinodului din 1886. S’au făcuta paşii necesari pentru stabilirea cifrei esacte a pre-tenţiunei erariului faţă cu fonduia sidoxială şi pentru stabilirea listei contribuabililora. Legatula fericitului An-dreiu Şaguna s’a predata în administrarea consistoriului metropolitana. Senatulâ a dispusa procurarea dulapuri-lora necesare pentru biblioteca arhidiecesană. Despre starea tipografiei arhidiecesane nu s’a pututâ raporta nici acum, deărece comisiunea administrativă a tipografiei n’a presentata datele necesare. Relativa la averea archidie-cesană s’au găsită tote în deplină regulă. Revisuirea so-cotelelorO corporaţiunilorO bisericesc! din arhidiecesă merge înceta, căci multe comune nu l>au trimesO pe anula 1883, şi,aşa până acă a despoia — âr în urmă, dâcă protopresbiterulă vine numai Dumineca acasă la familiă — se sporescă concubinatele, căci nu se găsesce protopopulă. Minunată dâducţiune logică! Trebue să recunâscă însă şi d-lă „Natanailă" câtă e de greu a apăra o causă nedrâptă. Ce felă de despoiătoră e protopopulă, care îşi are resursele sigure din familiă şi n’are lipsă de sfatulă d-lui «Natanailă" cu întinderea plapomei, — o sciu partidele şi însăşi preoţimea tractuală nepreocupată ce a venită câte odată în S.-Sân-Georgiu, şi carea atfttă după cuai-ficaţiune câtă şi după împrejurările materiale, e destulă de independentă spre a lua posiţiă hotărîlă faţă de ună paşalică, ce inaugurase provisorulă în timpulă mai din urmă. Ori dâri s’au chemată la oficiulă protopresbite-rală şi preoţi,, cari deosebită că aşlernă datele statistice numai după ursorrile obicinuite, le mai compună şi fără nici o formă şi din busunară; — sâu dâcă se face res -ponsabilă vr’ună parochă, în urma provocăriloră ce le pri-mescă şi eu, pentru trăgânarea cu aşternerea raţiocinii-loră restante, acum numai dela 1884, cum e casulă chiar şi în de D-tJeu scutita parochiă a oficiului protopresbi-lerală de mai nainte: — să fiâ tâte acestea motive de a acusa pe protopresbiteră că nu voesce a lăsa cuiva cruceril pentru crescerea copiiloră?! Numâscă-mi se însă lacepută Dumnezeu fecunda apele planândă asupra lor, precum găina clocesce oulă său." Călătorii globului he mai spună, că la popârele din sudulă Americei, la sărbătârea anului nou se golescă ouăle şi li se umple câja cu ape mirositâre, şi’şî aruncă aceste ouă unii altora prin ferestrele caseloră, precum îşi aruncă Italienii confeti la epoca carnevalului. Strei nii alârgă atunci din tâte părţile spre a se bucura de privirea plăcută ce presintă animaţiunea stradeloră pline de o mulţime de lume galantă veselă şi sgomotâsă, care se împresOră de ouă umplute cu lichide mirositâre, şi care pe jos, care călare sâu îu trăsuri respingă cu aceleaşi arme tâte aceste atacuri, sub forme de proiectile cu mii de profume, plecate din balcânele şi ferestrele fie-cârei locuinţe a oraşului. La noi ouăle roşii suntă în aşa stimă; că în ultimele <}ile ce precedă sărbătârea Pasciloră nu se găsesce o singură casă românâscă în care ele să nu fiâ obiectul de prima preocupaţiune. Ast felă a fostă der la tâte popârele celebra origina a oueloru roşii. Şi dâcă la unele din aceste po-p6re a perită mai de totă vechia loră strălucire, ca tâte lucrurile acestei lumi, apoi ele nu păstrâzâ mai puţină prestigiu, ca semnă de onore, în a face să nască următârele două probleme, ce se propună celorfi mai inteligente capete: dâcă se pâte face cea mai bună prăjitură fără ou, şi se spună cu certitudine, cine a fostă ereată mai întâiu, oulit sâu găina. (♦România Liberă.) M. C. Florentin. ună singură preotă, care a fostă amendată sâu a trebuită să-mi aducă mie plocâne ca mai nainte! Dâr ce resultă din suspicionările scrise în aceslă înţelesă la adressa mea? Ori că d-lă „Natanailă* e tînă-rulă malcontentă preste care s’a trecută ca preste jota subscript la alegerea de protopresbiteră, ori ca plenipo-tenţiată ală acestuia e rău indusă în erâre, servindu-i scopurile sale cunoscute egoistice de a nu mă mai vedâ acasă, nici in familiă, după ice le-a rămsă parochia la disposiţiă. — Hine illae lacrime! In casulă dintâiu declară, precum am mai declarată cu altă ocasiune în colânele altui (fiară, că nu mai stau de vorbă pe acesta terenă, âr pentru a doua eventualitate învită pe d-lă «Nataniilă* să-şi câştige nu • puţină* ci mai multă cunoscinţă despre raporturile din Trei-scaune, căci ar face ună bună serviciu Româniloră vaeraţl pe aici, cu deosebire în alte raporturi ale loră. £r eu — încâtă pentru mine — dâcă vrâu, sâu potă să scriu ,1a comandă* m’aşl folosi de acâstă putere celă puţină mai curândă, pănă nu se răcesce cu tolulă h'âba, şi nu la 2 luni după ţinerea sinodului protopresbiterală. — E mai departe treba corespondentului din «Telegraful Română* a recunâsce sâu nu dictatura însuşită asupra lui, din causă că n’ar sci scrie corespondenţe ca d-nulă „Nataniilă* — chiară adevărate?! D. Coltefeanu, protopresbiteră. Şc61ele românesc! din Macedonia. (Urmare). A treia şcâlă s’a deschisă în Vlaho-Clisura în modă definitivă de Apostolă Mărgărintă, în anulă 1868, fn urma ordinului vizirială obţinută la Constantinopolă, şi de atunci a funcţionată regulată, afară de puţine întreruperi în diferite epoce, întreruperi ocasionate de in^ trigile adversariloră Românismului, cari isbutiră a rădica dela şcâlă pe profesorulă Apostolă Mărgărintă, pe care ilă ţineau la închisâre ori îlă trimeteau în exilă. împreună cu Apostolă Mărgărintă ca directori, era institu-toră ală şcâlei din Vlaho-Clisura şi D. Tuliu Tacită, elevă ală şcolei macedo-române dela sfinţii Apostoli în BucurescI, şi ală liceului st. Sava, începândă dela anulă 1868 şi pănă la sfirşitulă anului şcolară 1882—1883, când din causa sănătăţii lui sdruncinate, s’a retrasă din şcâlă, şi a fostă înlocuită de d. D. Cuvati, elevă ală gimnasiului Matei Basarabă. Dela anulă 1879, elevii acestei şcoli înmulţindu-se, s’au numită şi doi ajutori, d-nii G. Adam şi N. Nacea, amândoi elevi ai şcâlei române din Vlahulă-Clisura, celă întâiu cu două classe gimnasiale şi celă ală doilea cu o classă gimnasială. Acâstă şcâlă are 97 elevi. A patra şcâlă s’a deschisă în Ohrida la anulă 1868. Intâiulă profesoră ală acelei şcoli a fostă d. G. Tomara, fostă profesoră de limba grâcă la şcâlă comercială din BucurescI, care acum in urmă a tradusă şi Evangelia cu Apostolulă în dialectulă macedo-română. In anulă 1870 demisionândă, a fostă înlocuită la şcâlă din Ohrida de d. Filipă Apostolescu, elevă ală şcâlei macedo-române dela sfinţii Apostoli din BucurescI, care este şi pănă acum institutoră acelei şcoli. Şcâlă numără 60 elevi; ajutorulă d-lui Apostolescu este părintele lână Zgala. A cincea şcâlă s’a înfiinţată întâia dată la Călivele din Veria, în anulă 1870, de d. Badralexi, elevă ală şcâlei macedo-române dela sfiinţii Apostoli, elă a fostă subvenţionată de Primăria din Iaşi1) după câtva timpă însă primăria suprimândă acea subvenţiă, şcola a trebuită să se ! închidă, şi a stată închisă pănă la anulă 1878, când a reîncepută a funcţiona totă cu acelaşi în-văţătoră, d. Badralexi. Acâstă şcâlă funcţionâză la Călive numai vara ca şi cea din Avdela, âr iârna d. Badralexi ţine şcâlă în Veria, oraşă locuită de Greci, Români şi Turci, unde descindă şi petrecă iârna locuitorii satului Calive. Şcâlă acâsta numără vr’o 30 elevi. A şdsea şcâlă s’a deschisă la anulă 1873, în Go-peşă, orăşelă pe deplină românescă, de cătră d. D. Cos-mescu, pănă la anulă 1876, când acestă din urmă a fostă numită la şcâlă din Crişova, âr la anulă 1878 s’a numită învăţâtoră la acea şcâlă d. N. Cosmescu, care demisionândă în luna Augustă 1883, a fostă înlocuită în modă provisoriu de d. L Papa Sterescu; şi fiindcă numărulă eleviloră acelei şcoli este mare, s’a numită ajutoră la acea şcâlă d. G. Ghica Popa, elevă ală şcâlei române din Vlaho-Clisura. Acâstă şcâlă se întreţine cu fondurile legatului d-lui D. Cazacovicî, română-macedoneană, născută în oraşulă pe deplină românescă Minciu (Meţova), în muntele Pind în Epirfi, şi mortă în BucurescI. Elevii acestei şcoli suntă 120 la numără. A şâptea şcâlă s’a deschisă în Creşova, oraşă românescă, la anulă 1876, de cătră d. I. Cionescu, elevă ală liceului din Iaşi, şi fiindcă numărulă eleviloră acelei şcoli trecea peste 110, s’a numită la anulă 1879 ună ală doilea învăţătoră, d. D. Abeleanu, elevă ală şcâlei macedo-române dela sfinţii Apostoli din BucurescI, şi ab- Veifi dosarnlă No. 187, din anulă 1868, în ar-chiva primăriei din Iaşi, şi în care se conţină actele relative la subvenţia de 2600 lei ce municipalitatea la-şiloră a dată în cursă de doi ani pentru întreţinerea acelei şcoli. solventă ală liceului sf. Sava. La anulă 1881, s’a mai numită ajutoră d. lână Unea, Română din Cruşova. A opta şcâlă s’a înfiinţată în anulă 1875, în Ne-veastaf orăşelă pe deplină românescă, avândă de Învăţători pe d. C. Ionescu, elevă ală şcâlei macedo-române, dela sfinţii Apostoli şi absolventă ală liceului sf. Sava din BucurescI, plătindu-i-se salariulă de d. Vasile Dană, Română-macedoneană stabilită în România, negustori şi mare proprietară ; la anulă 1878, s’a numită la acea şcâlă ună ală doilea învăţătoră, d. Serjiu Dimitrescu, elevă ală şcâlei macedo-române dela sfinţii Apostoli şi absolventă ală liceului sf. Sava din BucurescI. La anulă 1880, a rămasă la şcâlă dela Neveasta numai d. S. Dimitrescu, care este şi pănă acuma, âr d. C. Ionescu s’a permutată la şcâlă din Hrupiste. Şcâlă dela Neveasta are 40 elevi. A noua şcâlă s’a deschisă în anulă 1878 în Peri* voii, orăşelă pe deplină românescă, situată pe muntele Pind în Epirfi, de cătră învăţătorulfi G. Perdichi, elevă ală şcâlei macedo române dela sfinţii Apostoli din BucurescI care mai târ/0 . . 84.55 Itoprurautulăcăiloră ferate up^ţre ....... 150.25 Âmortis^rea datoriei c&i-Jofră ferate de ostă ung. . (l-apa emisiune) . . . 98.40 Amortisaţea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. : (0-a emisiune) .... 127 20 Amorţişaţea datoriei căi-ioră ferate de ostă ung. (8-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.90 $onurI cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- nuştt..................104.75 Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 60 Bopurl croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung........... ' . 98.75 Imprumutuhl cu premiu ung...................118.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinuiui . 12440 Renta de hărtiă austriacă 8160 Renta de arg. austr. . . 82 55 Renta de aură austr. . . 11210 Losurile din 1860 . . . 135.25 Acţiunile bănceî austro- ungare ............... 875 — Act. bănceî de credită ung. 286.75 Act. bănceî de credită austr.281.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .............5.98 Napoleon-d’orI .... 10.04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 27 Londra 10 Livres sterlinge 126 50 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 19 Aprilie st. v. 1887. Gump, Renta română (5°0). . . . 90— Renta rom. amort. (5°/0) . 921/1 * convert. (6°/0) . . 86*/* împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— Credit fonc. rural (7°/0) . . 103— * »j (5%) . 87 » » urban (7°/0) . . 100— > (6%) - . 92- * > * (5«/o) • • 83- Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 17.— Bancnote austriace contra aută. . 2.00 vând. 91— 93»/f 87»/, 36— 103»/* 87»/, 100»/4 93— 84— 17.50 2.02 Cursulu pieţei BraşovO din 3 Maiu st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.51 Vând. 8.54 Argint românesc............... Napoleon-d’or!................. Lire turcesc!.................. Imperial!..................... Galben!........................ Scrisurile fonc. * Albina» 6 °/0 . » » » 5°/0 . Ruble Rusesc!................. Discontulă ... » » 8.45 * 8.50 » 9.99 > 10.03 » 11.35 » 11.40 » 10.35 * 10.40 » 5.93 » 5.97 » 101.— » 102.- - „ 98.— » 99.— » 112.— * 113.— 7—10°/# pe anii. —=Din $iua de 5 Maiu =— oosta. în Strada. Teatrului TsTr. *7 la STEFANU BUREŢEA Unu Kito carne de vită bine cântărită 36 cr. aşadar eu 4 cr. mai eftintl ca în alte măcelarii. 1—3 (Avisu d-lorii abonaţiî Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ ţţinevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fjlţşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou sâ binevoiască a scrie adresa l&ty^urită şi să arate şi postaultimă. D6că se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă «Jepinde dela noi, să se delătureze ADMINISTR. „GAZ. rIRANSu TARIFA anunturilortt si insertiunilorn. *) *) ■) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următbrele rabate: Pentru repeţiri de 1 CO ori • t • • • O 0 0 )> *) V 5— 8 >) • • • • • - 15°0 n n u 9—11 n * • • # .. 20°|o n n n 12—15 M • . . 30°|o ş • %% 16—20 1 1 ■ • • • • . 40°|o Dela 20 de repeţiri în susă • • • • • - 50°|o Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. ,T ---—----------------------------------------------------- Mersulu trenurilor!! Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşil-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Teiuşâ- iradă-Bndapesta Budapesta-Aradft-TeiuşA. Trenft Trena Trena de Trend de Trend Trend omnlbus omnlbus persâne persâne dc persâne omnlbnii Teiuşă Alba-Inlia Viena 11.10 12.10 11.24 — 2.40 — 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9x5T — Vinţulă de josă Şibotă 12.30 12.52 _ 4.22 4.50 Siolnok | 11.20 4.10 12.41 5.45 Or ăştia 1.01 — 5.18 AradA 4.30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 6.47 Glogovaţă 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5.07 6.38 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 836 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 619 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 725 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 1027 Ilia 8 55 9X8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9.51 10.42 -- Glogovaţă 7.59 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — AradA 8.28 — 11.89 Orăştiă 11.11 11.37 — Siolnok ( 8.42 — 4.52 Şibotă 11.43 12.- — — — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 12.29 — Budapesta - | 8.20 Alba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — -J 6.05 Teiuşft . 1.29 1.41 — AradA-Tluiş6ra Simeria (Piski) Petroşeul Trena Trena de Trenu Trend de Trend Trend omni boa persâne mixt persâne omnlbus mixt AradA 5.48- 6.05 Simeria 11.25 _ 2.42 Aradulă nou b.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgb 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 6.40 Tlmişdra 9.02 — 9.08 Petroşeul 3.37 — 7.12 Timişdra-AradA Petroşeul—Simierla (Piski) Trena de Trend de Trend Trend Trend Trend persâne peru6ne omnlbus de pers. omnlbus mixt Timişâra 6.25 . 5.00 Petroşeul 10.07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 1048 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 8.17 Simeria 1.53 — 10.31 Predeald-Budapesta Bueurescl Predeală Timişă Bwţşoyă , Fddidra Apatia Âgostonfalv» Homorodă Haşf&leu Sighişdr» Elisabetopole Mediaşă Copsa miei Micăsasa Blaşiu Oţăciunelă leinşA Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cueerdea Rhkistt Apabida Woşim Nedeşdu Qbirb&u Aahiriatt Stfma Huiedină 'Chiria Bncja Bratca B*v Fugyi-Vâsărhely Vârad-Velinţe Oradia-mare F. tadtoy Sfcolnok Bada-peita Vîeba Budapesta—]Predealil Trend de persâne Tren accelerat Trend omnlbus 1 Trend omnibuB Trend de pers. 1 Tren accelerat Trend omnlbus Trend de persâne Trend omnlbus _ 7.30 Viena I ■ ii-ioj — — 1 — — — 1.14 Budapesta 7.40 I 2.— 3.10 6.20 8.00 - — Szolnok 11.05 3.58 7.38 9.34 11.40 — — 1.45 P. Ladâny 2 02 5.28 540 11.26 2.31 _ Oradea mare 4.12 6.58 9.14 1.38 — 7.47 4.16" 2.32 Vârad-Velencze — — 9.24 2.06 8.24 5.02 Fugyi-Vâsărhely — — 9.41 2.17 — 8 51 5 43 _ Mezo-Telegd — 7.33 10.19 2.40 — 9.14 K 1 ^ Răv — 8.04 11.38 3.24 — 9.51 7.06 Bratca — — 12.18 3.47 — 11.03 8 52 Bucia — — 12.54 4.07 — 11.29 9 19 Giucia — 8.58 1.57 4.33 — 11.26 9 31 — Huiedin — 9.28 3.11 5.15 — 12 00 10.16 — Stana — — 3.40 5.34 — 12.29 10.57 —. Aghiriş — — 4.15 5.55 — 12.44 11.19 Ghirbău — — 4.36 6.07 — 1.05 11.31 11 M Nedeşdu — — 4.58 6.24 — 1.34 12 31 — 10.28 5.26 6.43 — 1.46 12,48 — 7 \ ii.oo — — — 7.08 3.09 1.22 — Apahida 11 19 — — — 7.36 2.39 2.18 — Ghiriş 12 30 — — — 9.06 3.01 — 2.48 — Cucerdea | 1.01 — — — 9.53 3.08 - ■- 2 56 — 1.06 — — — 10.— 3.14 . 3 64 Ui6ra 1.13 — — — 10.09 3.53 - 4.51 — Vinţulă de susă 1.20 — — — 10.19 5.10 - 5.28 Aiudă 1 41 — — — 10.48 5.30 5 56 — Teiuşt 2X0 — — — 11.14 6.03 8.00 Crăciunelă 2,35 — * — — 12.12 _ 6.21 — 8.36 Blaşă 2.48 — — — 12.30 . _ - 9.02 Micăsasa 3.20 - - — — 1.12 — - — 9.32 Copşa mie 3 36 — — — 1.32 - - 10.11 Mediaşă 4.00 — — 2.18 - 7.14 10.51 Elisabetopolei 4.35 — — 3.03 _ 7.43 — 12 16 Sigişâra 5.12 — — — 3.49 - — 12.501 Haşfaleu 5.37 — — — 4.28 - - 1.21 Homorod 7.02 — — — 6.16 . 8.22 — 2.02 Agostonfalva 7.43 — — — 7.06 — 8.48 — 3.06 Apatia 8.11 — — — 7.46 — 3.38 Feldiora 8.41 — — 8.25 — 3.54 ( 9.21 — — — 9.15 — 9.13 — 4.05 Braşov! ^ — — 1.55 — — — 9.18 10.55 4.50 Timişă — — 2.53 _ — _ 10.38 1.23 7.28 ( — — — 12.20 3.24 Predeală ^ — — 3.28 — — — 2.15 10.05 — Bueurescl — — 9.35 ” — — — 2.15 — — 8.00 6.05 — Mo ia: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALSXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI