V
BEDACŢrrmEA şi ADMIjriSTRAŢirWKA .
BRAŞOVă, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe anfl and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fioKiăala şi str&ln&tate:
Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ' ANUmiUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orlaarI nafranoate nu sa prlmaaoS. —''
87-	Luni, Marţi 21 Aprilie (3 Maiu).	1887.
Ungurii şi conferenţa din Sibiiu.
I.
Braşov u, 20 Aprilie 1887.
Multă supărare i-a cuprinşii pe guvernamentalii unguri din Cluşiu, pentru că fdia nds-tră a declarată în ajunulu conferenţei partidei naţionale române clară şi neîndoiosă, că nici vorbă nu -pdte fi ca Românii aderenţi ai acestei partide să se lapede de postulatulă autonomiei ţării Ardeiului, alfa şi omega programnlui nostru naţională.
Suntemu datori cu mulţămire farului „Kolozsvar44 că, ocupându-se de viitdrea ndstră con-ferenţă, vine şi pune cestiunea pendentă dintre Români şi Unguri pe adeveratulu ei tăremfl, deşi trebue să mărtuiisimă, că o face acdsta far’ de intenţiune, numai indirectă, prin modulă cum combate nisuinţele ndstre naţionale , luându-şi refugiu la nisce teorii, una mai şuchiatâ şi mai absurdă decâtă alta.
Mai întâiu de tdte guvernamentalul „Kolozsvar44 găsesce că Sibiiulă, unde se va întruni conferenţa ndstră, este unu oraşu, care revdcă în memoriă numai „timpurile triste ale absolutismului nemţescă.44
Ce-i pasă fdiei cluşiane de aceea, unde se voră aduna representanţii alegătoriloru români? Ddcă stăpânulă ei, ddcă guvernulă' ungurescu voiesce într’adevără să cundseă posfculatete naţionale ale Româ,niloru, nu le pdte afla elă şi de’a Sibiiu tocmai aşa de bine, ca din orice altă oraşă ardelenescă? Ori nu cumva Sibiiulă este situată în centrulă Africei?
Ddr, (Jice „Kolozsvar44, Sibiiulă e oraşulă tristului absolutismă nemţescă. Pdte fi. Admitemă că pe timpulă absolutismului şi încă multă vreme după aceea Sibiiulă a formată capitala ţării Ardeiului. Admitemă şi aceea, că Unguriloră cu dreptă cuventă li suntă urgisite timpurile, câne porunceau p’aicl „Bezirkerii44 austriaci.
Insă una pentru alta. Ddcă îi ddre pe Unguri astăeji aşa de tare, când îşi aducă aminte deab-solutismulu nemţescă, să recundscă, ddcă potă să fiă drepţi, că şi pe noi Românii trebue să ne ddră absolutismulă constituţiunală ungurescu, care este încă în fiinţă şi pe care îlă semţimă amară; să recundscă că, după ce de pildă Clu-şiulă este a(ji oraşulă de frunte, unde Ungurii ardeleni în orbia loră aducă omagie şi întreţină cultulă acestui fatală şi sinistru absolutismă un gurescă, nu-i pdte trage inima nicidecum pe Români de a merge să-şi ţină acolo conferenţa loră naţională.
Ce impdrtă însă Cluşiulă, ce impdrtă Sibiiulu, când e vorba de a fi său a nu fi?
Şi în privinţa acdsta a nemerit’o „Kolozsvar44 când (jice, că în relaţiunile ndstre cu Ungurii totulă se reduce la întrebarea, că dre noi Românii mai avemă ori nu dreptulă şi puterea de a trăi şi de a ne desvolta în acestă stată ca individualitate naţională deosebită, ce amă fostă din vechime, suntemă şi vomă fi, ddcă Dumne-(jeulă popdreloră, pentru multele ndstre păcate şi slăbiciuni, nu-şl va întdree faţa cu totulă dela noi?
ţ)ice „Kolozsvar44, că principiile luptei ndstre naţionale suntă rău întemeiate şi că ne aflămă cu toţii în mare rătăcire, când pretindemă drepturi naţionale pentru noi. „Trecutulă44, (jice a' cdsta fdiă, nu justifică pretensiunea ndstră, „pentru că Românii niciodată ri’au figurată între marginele acestei ţări ca naţiune deosebită.44
Fdia ungurdscă. afirmă, ddr ca de obiceiu, ne rămâne datdre cu dovezile. De aceea îi adu-cemu aminte, că Românii pănâ în veaculă ală XlII-lea au constituită pe acestă pămdntu o naţiune deosebită cu drepturi deosebite politice-naţionale şi că în cursulă timpului, fiindă despoiată de aceste drepturi, ea niciodată n’a re-
nunţată la ele şi de repeţite-orî s’a încercată să şi le recâştige, dr mai alesă în veaculă ală XVII-lea şi ală XVIII-lea căpeteniile ndstre naţionale au pretinsă de repeţite-ori dela casa dom-nitdre şi dela ordurile ţării restituirea naţiunei române în drepturile ei avitice, ca a patra naţiune a ţării Arddlului.
Să nu ne pierdemă însă în trecutulă depărtată şi să remâuemă la timpurile cele mai nouă. Credemă, că Ungurii cluşieni îşi voră mai aduce aminte, că după încetarea absolutismului nemţescă şi inaugurarea erei constituţionale s’a adunată la Sibiiu dieta ardelendscă, care a adusă o lege fundamentală, prin care s’a recunoscută naţiunea română ca a patra naţiune politică a Transilvaniei şi că aedstă lege a fostă confirmată şi sancţionată de Impăratulu şi marele principe ală Transilvaniei.
Românii s’au şi bucurată câţiva ani de po-siţiunea unei naţiuni deosebite între naţiunile Arddlului, pană ce au venită Ungurii cu uneltirile şi violările loră şi au seos’o drăşi din aedstă po-siţiune.
Să nu ni se (Jică ddr, că n’amă figurată aici niciodată ca naţiune deosebită, când constatată este afară de aedsta de istoricii cei mai de frunte şi mai mari — între cari nu se va putd număra niciodată ună Hunfalvy — că Românii suntă poporulă băştinaşă, autohtonă ală Arddlului!
Susţine mai departe „Kolozsvar44, că nici esemplulă altoră popdre din alte state nu pdte justifica principiile ndstre, dedrece în nici o ţdră cetăţenii, cari vorbescă altă limbă, nu ară forma o naţiune deosebită. Ce feliu de cetăţeni înţelege „Kolozsvar,44 şi ce feliu de limbi? Nu cumva se gândesce drăşi la cele câteva sate de colonişti Ciangăi din Moldova? Elveţia şi Belgia nu esistă pentru „Koloszvar44 ? Ddr să nu mergem aşa departe, întrebămă pe Ungurii guvernamentali din Cluşiu, cum este cu putinţă, ca Croaţii, cari nu vorbescă limba ungurdscă, să constitue în statulu ungară o naţiune deosebită, şi cum este cu putinţă, ca Cehii, Polonii, Slovenii şi Românii din ţările cislaitane să formeze naţiuni deosebite în statulă austriacă ? Nu suntă Ungurii aceia, cari mereu ţină conferinţe şi negocidză pacturî cu aceste diferite naţiuni din imperiulă dualistă austro-ungară ?
Viitorulă, mai adauge „Kolozsvar44, asemenea nu ne-ar sfătui pe noi Românii a stărui pe lângă ideile şi principiile ndstre actuale politice, pentru că păcatele politice ale premergătoriloră se răsbună întotdduna asupra urmaşiloră loră.
Să ne permită „Kolozsvar44 a-i spune, că pe lângă cea mai mare bunăvoinţă nu’lă putemă privi ca autoritate, dela care să aşteptămu să ne dea o directivă pentru viitoru, îi admitemă însă dreptulă de a fi îngrijată de viitorulă naţiunei unguresci şi de a cumpăni la rendulă lui, că dre nu potă avd şi Ungurii pdcate politice şi dre aceste păcate nu se voră rdsbuna cumplită asupra urmaşiloră loră?
Din afară.
Incidentulă Schnaebele, oare a ţinută (Jece (jile Europa într’o nelinişte şi ferbere continuă, s’a resolvată "prin liberarea comisarului :irancesă. Se (jice că Schnaebele va fi transferată dela graniţa alsaţo-lotaringiană în sudulă Franciei. Prin cedarea guvernului germană şi jrin atitudinea moderată şi înţeldptă a guvernului francesă, s’a scosă dela ordinea (jilei încă o gravă afacere politică, care ar fi putută provoca complicaţiunî în Europa.
„Morning Post44 raportdză, cum (jice ea, din isvoră diplomatică, că concentrarea unei juternice flote francese în Mărea medi-;erană avea de scopă să dea o lovitură Angliei în Egiptă.- înainte cu câteva (jile, asigură fdia |
englesă, în cercurile diplomatice trecea ca mai probabilă ună conflictă anglo-francesă, decâtă ună nou rdsboiu germano - francesă. Cu tdte astea e posibilă, că incidentulă dela Pagny i-a încrucişată Franciei planurile. Ună altă diplomată, (Jice aceeaşi fdiă, a asigurată, că concentrarea flotei francese avea de scopă o ameninţare contra Italiei. Palermo, Neapole şi Livorno aveau să fiă bombardate îndată ce Italia şl-âif fir grămădit trupe la graniţa francesă. Aceste scirl Iris# se declară ca neadevărate şi sgomotele n’au pti-tutu isvorî decâtă din faptulă, că de câteva <jilă se facă la Toulon manevre de eserciţii de cătr& flota francesă.
După cum raportdză „Pol. Cori*.44 din Sa-lonică, în Macedonia se înaintdză trupe turcesc! în direcţiune spre graniţa muntenegrdnă. Tabăra din Prizrend a fostă întărită cu 12,000 dmenî şi o companiă sanitară. Comandele militare turcescl dau mare atenţiune şi graniţei bulgaro-macedonene, dedrece s’au arătată simptome de bănuială. S’au prinsă scrisori cifrate din Bulgaria şi în ţinutulă Ve-lissonului s’au găsită ascunse 40 pusei, care se (jice că ară aparţină unei bande de hoţi. Cercurile turcesci suntă convinse, că o mişcare revoluţionară în Macedonia ar porni numai din partea Zankoviştiloră, şi speră că în aceste măsuri profilactice voră fi sprijinite de gtivemălă bulgară. De altă parte sciri din Scutari comunică, că guvernatorulă generală ală Albaniei supe-ridre a chemată fdrte grabnică la Scutari pe toţi şefii triburiloră muntene, spre a’şi asigura spri-jinulă loră pentru casulă unoră complicaţiunî. Din ce parte se voră provoca complicaţiunî nu se spune. Nu-i vorbă, deunăfjile Mohamedariii au înlăturată crucea de pe mormântulă răposatului prinţă ală munţiloră Prenk Bib Doda şi Miri-diţii ’şi-au răsbunatu tăindă capetele la 7 soldaţi turci. Ddr astfelă de procederî Uu suntă rarităţi p’acolo. Cu Muntenegru, care de altmin- ■ trelea în timpulă din urmă a făcută mari pregătiri de răsboiu, se (jice că Turcia stă în bune relaţiuni. Prin urmare ar rămână Macedonia, unde Turcia se teme de o răscdlă. provocată de Zankovişti, şi de aceea grămădesce trupe acolo. Er în ce privesce concentrarea de trupe turcesci a graniţa muntenegrdnă, lucrulă se esplică astfelă, că ivindu-se turburări în Macedonia şi pdte că şi în ţinuturile locuite de Albanezii creştini, Muntenegru ar putd încerca să profite de ele.
In privinţa Afganistanului, oficială. „Reuter44 e informată, că încă totă esistă temeiu a crede, că îi va succede Emirului din Afganis-tană, să’şi restabildscă autoritatea sa asupra in-surgenţiloră. In casă însă când Emirulă totuşi ar fi răsturnată, o astfelă de eventualitate n’ar fi de natură să provdce negreşită , complicaţiunî între Rusia şi Anglia. Se (jice că s’ar fi chib^ zuită deja asupra planuriloră d’a împedeca ună astfelă de resultatu, şi anume Anglia şi Rusia at putd lua măsuri pentru a suprima ună răsboiu între triburile afgane şi a da Afganistanului Uriă domnitoră protegiată de Anglia şi de Rusia, şi plăcută ambeloră puteri.
SOIRILE PILEI.
Alegatorii români din cele patru cercuri electorale ale comitatului BraşovO, întruniţi eri în conferinţă în sala hotelului Nr. 1 de aci, au alesă delegaţi pentru conferinţa partidului naţională română ce se va ţină la 7 Maiu n. în Sibiiu, .pe următorii domni: în cerculă I: Dr. Aurel Mureşianu şi G. B. Popii, în cerculă II: Vasilk Voma parochă şi Diamandi J. Manole, în cerculă III; Alexe Verzea şi Victorii Popea parochi, în cerculă IV: losifu Comanescu 'parochă şi George Proca.
—x—
După cum află „Bud. Korr.alegerile generali
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 87.__________________________________________
tru dietă se voră face în cursulă lunei lui Iunie, adecă înainte de seceri şti.
—x—
Comitetulă congresualu alu reuniuniloru de maghiarizare a ţinută o şedinţă, în care s’a raportată, că la congresă s’au anunţată tâte 80 reuniunile de maghiari-sare. In ordinea (Jilei a congresului s’au pusă si acele propuneri şi cestiunî, ce dorescă unele reuniuni să le aducă în desbatere, precum propunerea clubului scriito-rilorft şi artiştiloră în afacerea biblioteceloră poporale şi propunerea asupra mijlăceloră reuniunilorO de maghiari-sare. — Congresulă ca congresulă, dâr banchefulă!
—x—
Din Aradii se scrie, că la întrebarea comitetului electorală ministrulă Szechenyi a telegrafiată primarului, că femeile, care se ocupă cu o industriă ori afacere de sine stătătâre potă vota în persână la alegerea pentru camera de comerţă.
—x—
Cu ocasiunea avansăriloră de Maiu în armată au fostă înaintaţi la infanteriă: la rangulă de majoră: căpitanulă de ci. I. din regimentulă de infanteriă 51 Albertă Drăgană, transferată în acelaşi timpă la reg. 12 de inf. la rangulă de căpitană cl. I: căpitanulă cl. II Andreiu Chiliană din reg. 12 de inf.; la raDgniă de că pitanl cl, II au fostă înaintaţi locotenenţii: Pavelă Du-ralia reg. 99 inf. Iosifă Maciaga, reg. 57 inf. Andreiu Hanganu reg. 63 inf.; Ioană Humiţia reg. 51 inf. su-pracompletă şi ataşată institutului militară din Viena; George Boldea reg. 64 inf.; Stoiană Paică reg. 25 inf.; Ciriacă Băcillă reg. 50 inf.; Basiliu Literatu reg. 2 inf. Nicolae Dragomiră reg. 64 inf. şi George Popovici reg. 62 inf.; la rangulă de locotenenţi au fostă înaintaţi sublocotenenţii: Iosifă Martinii reg. 11 inf.; Iosifă Bis-cană supracompletă în reg. 23 de inf. şi ataşată insti tulului geografică militară din Viena; Eugenă Roşea reg 31 inf.; George Codană reg. 16 inf.; Dionisiu Florianu reg. 50 inf.; Sabină Hodoşu reg. 50 inf.; la rangulă de sob-locotenentă au fostă înaintaţi cadeţii: Mihailă Cio-bană reg. 2 inf.; Teodată Cern&uţtnu reg. 31 inf. Teodoră Bistriană reg. 43 inf.; Alexandru Ciobanu, supra-completă în reg. 25 de inf. şi ataşată batalionului 3 de infanteriă bosniacă. La venetorî a fostă înaintată la rangulă de căpitană cl. II. locot. Ioană Poplăceanu 28 bat. La artileriă a fostă înaintată la rangulă de căpi-tanfi cl. II locotenentulă Ilie Perna din bateria 1 a regimentului 7 de artileriă; la rangulă de locotenentă, sublocotenentul Ioană Muica din reg. 12 de artileriă fiind împărţită la comitetulă technică administrativă militară din Viena. Căpitani comptabilî cl. II au fostă numiţi: locotenentulă comptabilă Grigorie Sălvanu din reg. 11 de ulanl şi locotenentulă comptabilă Mihaiu Mihăilaşu djn reg. 54 inf.
—x—
In Beiuşă s’a descoperită de curândă o nouă carieră de marmoră, de o calitate escelentă. S’au făcută deja paşi pentru esploatarea acestui abundantă deposită de marmoră.
—x—
Relativă la revolta din Vizma, comitatulă »Timi-şărei, „Pester Lloyd“ comunică următârele : Proprietarulă Rugata din Vfzma puse pe âmenii săi de ’mpuşcarâ vacile mai multoră locuitori din sată, fiindă că păsceau pe o livade în litigiu. Acâstă procedere provocă nespusă de mare iritaţiune, poporulă năvăli înarmată asupra cur-ţiloră lui Rugats, împuşcă asupra lui, dâr fără să-lă lo-vâscă, şi voi să pătrundă cu forţa in casă. In momen-
tulă critică apărură 24 gendarml, dinaintea cărora ţăranii se retraseră. S’au făcută mai multe arestări.
—x—
Pentru delictu de duelu au fostă puşi de Curia r. în stare de acusaţiune ajutorulă de secretară ală câiloră ferate ung. Bela Erdely şi deputalulă şi redactorulă lui »Ellenzek“ Bartha Miklos. Tribunalulă din Cluşiu pusese în stare de acusaţiune numai pe Erdelyi. Tabla reg. din Tărgu-Mureşului i-a pusă pe amândoi şi Curia a aprobată acârtă decisiune.
—x—
Cetimă în „Ecoulă Severinului“: „Cu ună trenă specială, în 4'ua de 11 curenta, au trecută prin gara Severirţă la Bucuresci 35 vagâne cu 750 Unguri cu femei şi copii, angajaţi, după câtă ne-amă informată, a merge în Bucuresci spre a lucra la fortificarea Bucuresciului.“ — De „fericire* emigreză aceşti Unguri în România, ju pâne »Ellenzek“ ?
—x—
#•
A eşită de sub ţipară nou cataloga de cărţi româ-nesci şi musică ală librăriei Nicolae I. Ciurcu din Bra-şovă. Catalogulă se trimite la cerere gratis şi franco oricui; cuprinde cărţi literare, sciinţifice, didactice, scolastice, bisericesc!, cărţi poporale, scrieri beletristice; romane, novele, poesii, piese teatrale etc.; pentru musică se află deosebite composiţii: romanţe pentru o voce, cu acompaniamentfi de piană, piese de danţă, piese de sa-lonă pentru piană etc.
—x—
Teatru ungurescu. Asfă-sâră se va juca »contele Monte Christo“, dramă in 5 acte, scrisă de Alesandru Dumas, tradusă în unguresce.
Sinodultl archidiecesantt din Sibiiu.
Sibiiu, 15 Aprilie 1887.
In şedinţa de erî, a treia, după ce se autentică protocolulă şedinţei premergătore, se acordară concedii deputaţiloră Ştefană Iosifă jl5	cav. de Poşeariu
Sim. Munteanu şi V. Almăşanu câte 5 cj'te» V. Roşescu pe sesiunea întrâgă. S’au predată apoi comisiuniloră respective mai multe petiţiunl şi douâ raporte consistoriale, privitore unulă la adaptarea seminarului Andreiană, celălaltfi la urcarea taxei seminariale dela 60 la 100 fl. pe ană.
Dep. Ios. Puşcariu ceti raportulă generală ală co-misiunei organisătâre despre activitatea consistoriului ar-hidiecesană în 1886. Din raportă reiese, că în cursulă anului au intrată 7429 piese, cu 215 mai multe ca în anulă precedentă, şi anume 333 presidiale, 491 plenare, 2245 bisericescl, 2360 şcolare şi 2000 epitropescl, Dintre acestea mai suntă 38 de resolvată. Şedinţe plenare s’au ţinută 16. S’a întregită protopopiatulă Agnitei prin alegerea d-lui Sabin Piso, mai suntă de intregită protopopiatele I. ală Braşovului, Făgăraşului şi Mediaşului. Cu adaptarea şi repararea seminariului s’au cheltuită 12,155 fl. 37 cr. Localităţile suntă corespuncjătore în tâte privinţele pentru 160 de elevi. Dela ultimulă con-gresă naţională bisericescă au incursă pe calea consistoriului metropolitană în resortulă plenului următârele obiecte: a) resolvarea în modă negativă a cestiunei pri-vitâre la sistemisarea unui postă de vicară arhiepisco-pescă cu rangă de arhiereu şi instituirea acestuia; b) ună proiecta de normativă pentru regularea dreptului de apelă în cause bisericesc!; c) procedura disciplinară pentru persânele şi funcţionarii bisericescl, care a câştigată putere de lege cu (Ţua de 15 Noemvre 1886. Ra-
portulâ amintesce că se aşterne : 1) proieotulă de arondare a cercuriloră electorale pentru deputaţi la sinodulă arhidiecesană şi la congresulă bisericescă; 2) resultatulă cercetării asupra neregularităţiloră întâmplate la alegerea de deputaţi mireni în cerculă Sibiiului; 3) despre împărţirea ajutdreloră la meseriaşi din fundaţiunea Audro-nică. Se va presenia şi ună raportă motivată pentru urcarea taxei eleviloră seminariall dela 60 la 100 fl.
Raportulă se primi ca basâ a desbaterei speciale. Se propuse întregirea câtă mai îngrabă a protopopiate-loră vacante. Partea din raportă privitâre la adaptarea seminarului şi la urcarea taxei seminariale a remasă s6 se desbată când se voră pune la ordinea 4'lei rapârte-le speciale respective.
După ce comisiunea organisatâre raporta asupra conclusului congresuală priviforă la facultatea de a fi membru la sinodulă protopopescă, ceea ce se luă spre sciinţă, sinodulă, la raportulă consistoriului plenară despre râposarea asesorului consistorială I6nă PredovicI, îşi esprimâ condolenţa sa, dispunendu-se alegerea unui altă membru preoţescă în senatulă epitropescă ală consistoriului arhidiecesană.
Se referă apoi asupra raportului consistoriului ar-hidiecesană prin care se comunică, că Dr. lână Crişiană şl-a depusă mandatulă de deputată mirână ală cercului Ternavei, in urma intrării sale în tagma preoţâscă, şi fă altă deputată nu s’a alesă fiindă timpulă scurtă. Se primi propunerea deputatului Voileanu, d’a se lua raportulă spre sciinţă, âr pe viitoră sâ se facă nouă alegere îndată ce devine vacantă ună cercă electorală. Se luă apoi spre sciinţă raportulă consistoriului privitoră la retragerea D-rului I. Crişianu din senatulă şcolară ală consistoriului arhidiecesanăj în urma intrării sale în tagma preoţâscă şi se decise sâ se alâgă altă asesoră mirână în respectivulă senată; de asemenea se luă spre sciinţă raportulă consistoriului relativă la demisionarea şi retragerea ei din mandatulă de deputată a deputatului I. Gali; se ia spre ştiinţă* şi conclusulă congresului naţională bisericescă relativă la § 12 al. 2 din statutulă organică despre gradulă VI de sânge şi IV de cuscriă privitoră la alegerea asesoriloră în consistoră; se ia în fine spre sciinţă raportulă consistorului privitoră la regula-mentulă provisojă despre procedura disciplinară, dispu-nâdu-se ca la anulă sâ vină consistoriulă cu ună raportă amârunţită în acâstă privinţă.
Adunarea electorală în D.-Sân-MArtinfl.
Onorate d-le Redactoră! Te însciinţeză că ieri în 27 1. c clubulă electorală română din cercurile: Bâlău-şeri şi Dicio-Sân-Mărtinu, comitatulă Târnavei mici, şl-a ţinută adunarea în Dicio-Sân-Mârtină, la care din ambele cercuri a participată ună numâră de peste 200 alegători; au fostă presenţl la adunare şi pretorele cu subpretorele, biroulă clubului a rămasă totă acela ca şi In trecută; după deschiderea şedinţei prin preşedinte, mai ântăiu adunarea s’a alăturată în consimţământ0 şi cu deplină încredere la conclusele ce se voră aduce în conferinţa generală viitâre dela 7 Maiu a. c. în Sibiiu. S’a cetită lista alegătoriloră români din ambele cercuri estrasă prin birou din tabela de contribuire şi s’a alesă o comisiune de 7, pentru candidarea delegaţiloră la conferinţa generală, după cari advocatulă Simionă Căluţă a luată cu-văntulă şi a arătată ţinuta de până acuma a Româniloră din Ardeală şi Ţâra ungurâscă faţă cu alegerile dietale, fârte frumosă a vorbită despre pasivitatea Româniloră din Transilvania şi despre activitatea celoră din Ungaria şi
FOILETONU.
Strigaturi poporale,
culese de
B. Germană, învăţătoră în Chirileu.
Mândruţa gălbiniciâsă,
Nicl-odată nu-i frumâsă Făr’ cându-i ârba de c6să;
Dâcă ârba se cosesce Mândra âr ingălbinesce.
ii
* *
Vai de mine zacă de-o bălă Dâr n’are cin’ tjice: scâlă 1 Că de-ar Ţice cineva Eu din bălă m’aşă scula.
***
„ Multă mă ’ntrâbă frunza verde,
De ce faţa mi-se perde?
Dâr răspunde lemnă uscată,
Că trăescă cu multă bânată,
Si răspunde lemnă pălită
Că trăescă cu multă urită.
*
* *
Dragi-mi-să copilele Când strigă găinele:
„Pica*! „pica* la mama,*....
Şi cu ochii la badea.
*
* •
Leliţă, buzele tale
Sciu că nu’să mărgăritare, Că-să de piele ca şl-a mele Hai să ne pupămă cu ele!
*
• *
Spune i mândră maică-ta Să ’ngrădăscă uliţa,
Totă cu pină şi cu pelină Ca noi să nu ne ’ntâlnimă, Numai Sâmbăta vre-odată, Dumineca (Jiua totă!
***
Frunză verde de pe tău Trei mândre am avută eu: Una e din Chirileu,
A doua dela Dileu,
Şl-a treia din Vidrazeu,
Pe tustrele le-am lăsată Că alta ml-am căpătată,
Mai dulce la sărutată.
*
* *
Dragă mi-i mândra slăbuţă Dâcă altoră nu-i drăguţă,
£r dâcă pe alţi-i place P6te avea de min’ page.
***
Hai mândră să ne iubimă, La luată să nu gândimă,
Că suntă doi bătrâni acasă Ei amândoi nu ne lasă.
•
♦ *
Du-te doră din josă de m6ră Şi-acol' ia năsipă în polă Şi-i dă la badea să m6ră,
Să m6ră, ori să trăâscă Să viă să mă peţăscă,
Ori să m6ră, ori să peie,
Ori să vie să mă ieie.
***
Nu-i da Dâmne badii bine Că elă m’a lăsată pe mine, Nu-i da D6mne nice rău,
Că n’a fostă să fi’ ală mieu. **•
M’a făcută maica pe mine Aşa voinică şi subţire,
Să fiu doftoră la copile;
Pe câte le-am doftorită T6te s’au tămăduită,
Pus’am ochii şi pe tine Nu te lasă numai păn’ mâne. *
• •
Haida mândră ’n cununiă Păn’ ce’i fruneja verde ’n viă, DâJl frunza s’o usca,
Popa nu ne-o cununa.
#
« *
Săraca mândruţa mea,
De-aşă şedâ cu nâptea ’ntrâgă N’ar mai 4'ce: du te dragă! De aşă şedâ câtă mi 4 gându N’ar mai (jice: du-te amu!
Bădiţă de lângă cale Nu-ţl rădica până mare,
O rădică pe-o măsură Pe cum ţi-i stogulă la şură; Ş’o rădică cucuiată Precum ţi’să boii ’n poiată!
* *
Haida mândră după mine Că amă trăi fârte bine:
— Mama face sacă de peşti Tata face vânturescl,
Cu mine sâ totă trăeşcl.
A
Mândra mea, tineră, prâstă,
M’a rugata s’o facă nevastă, Dâc’ am <Ţsă că n’o voiu face Ea s’a pusă in pală şi zace.
*
* *
De grâză că pân^ă-oiu pune Mi s’a dusă răsboiu ’n lume Şi iţele s’au stricată Că tare s’au supărată.
•
* +
De-ai fi mândră cum te ţii N’ai ţină bucii1) ’n budii1),
Că din buci ai face pântjă Şi ’n budii ai băga brânză.
l) Cânepă. 9) Ştândă.
* r
Nr. 87.	GAZETAfTRANSILVANIEI.	1887/' ■
părţile Bănatului şi pe alegătorii noştri neştiutori de carte i*a pusă în plăcuta posiţiune de a sci şi cun6sce că, ce-i pasivitatea şi activitatea, apoi 11-a spusă că Românii din Ardeală pănă în presente urmărescă şi ţină la pasivitate absolută faţă cu alegerile pentru dieta din Pesta, şi acâsta pentru că pănă acuma nu li s’a dată nici barem! unfl motivă de a’şl schimba politica din trecută, face atentă apoi pre comisiunea candidatâre, ca să candideze bărbaţi cunoscuţi şi probaţi, deâreee delegaţii au să fiă oglinda şi espresiunea intimă a simţămintelorâ alegătoriloră.
Dintre candidaţi au fostă aclamaţi: pentru cerculă de susă „Bălăuşieri" advocatulă din Dicio-Sân-Mârtină Simionu Căluţii, adm. protop. gr. cath.; Iacobîi Macaveiu, şi ca suplentă preotulă gr. or. Niculae Aronu din Las lăulă rom.— Pentru cerculă de josă .Dicio-Sân-Mărtină* preşedintele clubului şi Ioană Horgea preotă gr. catb. în Bia, âr de suplente Ioană Frăţilă proprietară în Săncelă.
S’au mai alesă în fiecare comună unde se află alegători români câte doi şi în alta câte trei bărbaţi de încredere, cătră cari biroulă clubului — în cde ce apar ţină agendeloră sale — va a avă a se adresa de câte ori va afla de lipsă, şi cari voră veghia şi mijloci, ca pe viitoră să se inducă în lista de alegere toţi Românii îndreptăţiţi şi să-i ţină în evidenţă.
După închiderea şedinţei peste 40 alegători său întrunită la ună prân(Jă comună modestă pe punga fiecăruia. Toastele încă nu au lipsită, şi celă d’ântâiu l’a redicată adv. Caluţă în onârea şi sănătatea unuia din membrii gloriâsei case domnitâre-habsburgice, care numai in 26 1. c. şl-a serbată jubileulă de 60 de ani şi care totdăuna a fostă simpatică naţiunei nâstre, înălţimea Sa principele Albrecht. Strigăte de „să trăiâscâ" repeţite salutară acesta toasta. La trei 6re după amăqfă-tji—voioşi pentru purtarea cea bună şi solidă a alegătoriloră noştri — ne-amă depărtată fie care la ale năstre.
Ună participantă.
De prin Huniădora, finele lui Aprilie a. c.
Suntemă ărăşl în timpulă alegeriloră de deputaţi. Avendă înaintea ochiloră esemplele trecutului e fărte verosimilă, ba aprâpe sigură, că cei dela putere voră pune t6te în mişcare spre a târî cu forţa, cu ameninţări şi Iotă feliulă de ademeniri pe alegătorii români ţărani la urnă, ademenitorii loră făcându’i să cră4â că dăcă vor vota pentru ei, ei ţină cu împăratulă. —De astâdată s’au candidată 2 deputaţi in cerculă Hu-niădârei, oposiţionalulă E. Hollaki şi guvernamentalul Carol Pogâny, fiulă comitelui supremă. Acesta din urmă firesce, întrebuinţăză tâte mijlâcele ca să reăsă spre a pută apoi servi pe stăpânulă său din Budapesta. Fişpa-nulă Pogâny e vestită şi în ceea ce privesce pacturile sale cu Românii în vremea restauraţiuniloră comitatense, care pacturl în urmă cam remaseră baltă, căci mai in totdăuna candidându-se undeva de notari vr’ună Jidovă şi Română — primulă reese, Românulă cade. £r acum, în periodulă alegeriloră, d-lă fişpană — căruia Românii prin pacturl îi ajută a sc6te castanile fierbinţi din iară — îşi manifestă în modă măgulitoră simpatia pentru Români. D lă Hollaki adecă, carele, voindă a vorbi imparţială, trebue înşirată intre corbii albi în ce privesce o-nestitatea şi prietenia sa cu Românii — umblândă prin cerculă Huniădârei a spusă programulă său în limba română alegătoriloră români, despre care lucru fişpanulă s’a indignată f6rte vătjendă înjacâsta procedere o violare a ideii de stată. Acum Hollaki este privita ca rău patriota, fiindcă ca oposiţională are aerulă de a nu adera la utopiile infalibilului Tisza!
Pe noi Românii puţină ne importă certa dintre o-păsiţionalii şi guvernamentalii unguri, noi nu ne ocu-păraă cu alegerile — dâr acestă periodă este ună felă de beţiă în care esaminătorului i se arată diferitele caractere in adevărata loră colăre. Şi e bine a cunâsce
ămenii, ca să scimă pe viitoră cu cine avemă a face.
♦ *
Caticău, 24 Aprilie n. 1887.
Domnule Redactoră! In luna curentă 11 st. n. a isbucnită ună tocă îngrozitoră în comuna nâstră Caticău. Causa cu siguritate nu se scie. Foculă şl-a luată înce-putulă cu casele lui Ioană Dunca, anţându-i 2 case precum şi tâte supraedificatele. Insă fiindă că elementului nimicitoră nu îi s’a putută pune stavilă, se estinse şi mai departe şi au arsă 10 case şi mai multe supraedifi-cate, nutreţă şi bucate, aşa încâlă bieţii locuitori au rămasă ca vai de ei. Dintre casele arse, puţine au fostă asigurate, dâr şi acelea pe fârte mici sume. A fostă în periculă mare biserica care mulţămită energiei d-lui preotă locală Petru Cherebeţiu, care s’a luptată cu ab-negaţiune pentru apărarea bisericei, nu s’a aprinsă.
D-lă preotă, adecă, deşi a fostă casa d-sale pro-priă în periculă, nu l’a interesată aşa tare, ca apărarea S-tei biserici. Asemenea schia gr. cat. din locă încă fiindă deja aprinsă, numai prin darea josă a şindilei s’a putută scăpa de nimicirea totală.
Sc6la s’a cumpărată în a. 1884 la stăruinţa m. o. domnă Ioană Welle protopopulă tractuală şi a on. d nă preotţi locala cu m rl jertfej âr acum ărăşl ne a costată
repararea ei 200 fl. Şi bietulă poporă, care deşi e storsD cu totulă prin multele dări, lotuşi avăndă conducători destoinici şi energici, face şi jertfesce câtă e cu putinţă.
Dauna se urcă după calculă mediu la 8000, optă mii de fl. v. a.
Durerâse sărbători a serbată bietulă poporă de aci!
Georgiu Hatosu, învăţătoră.
Şcolele românesc! din Macedonia.
Când în anulă 1862 Cuza Vodă împărţea stâguri la oştirea românescă pe câmpia dela Colrocenî, se afla faţă şi ună călugăr română din c. Avdela din Pindă, numită Averchie Archimandritulă, trimisă din muntele Athos, ca egumenă unei mănăstiri românesc!, închinate, şi sosită numai de puţine Elă aştepta audienţa sa la palatulă de vară dela Cotrocenl.
Privindă defilarea oştirii aclamate de poporă, bă-trânulă câlugărfi fu cuprinsă şi elă de emoţiunea generală. Strîngendă atunci mâna lui Cesară Boliacă, lui Teii şi altora, strigă cu glasă tare şi cu lacrămile în ochi: ,şi eu hiu Armân*! Cercetată cu deamănuntulă despre Românii din ţera turceseă, Averchie le descrie starea în care se află ei, âr Boliacă, Teii şi Bolintineanu se hotârăscă să formeze în România, împreună cu Averchie, o societate de cultură, a Macedo-Româniloră.
Nu trecu multă, şi societatea se înfiinţâ, avendă scopulă ei de căpetenie: a răspândi prin şcoli, Jnce-pândă dela cele primare, în limba română învăţătura intre locuitorii români de peste Dunăre şi de peste Balcani; a stărui pentru buna stare a bisericeloră comuni-tăţiloră românescl de-a drâpta Dunării şi de peste Balcani ; a priveghea mersulă şcâleloră esistente în aceeaşi parte, şi a lucra la îmbunătăţirea loră, dotându-le cu cărţi, biblioteci şi altele.
Membrii acestei societăţi desvoltară o mare activitate în lucrările loră şi în scurtă timpă se dădu la lumină o gramatică alcătuită de răposatulă I. G. Maxim, profesoră la liceulă sf. Sava: »Răpede idee de gramatică macedono-românâscă». Ea s’a tipărită în Bucurescî, în tipografia statului, numită Nifond, cu spesele d-loră G. Goga şi D. Casacovicî, spre a se împărţi gratuită Ro-mâniloră de-a drâpta Dunării.
In anulă 1864, luna Iulie, d. V. A. Urechia, fiindă chemată în Bucurescî ca secretară generală ală ministerului de culte şi instrucţ.une publică şi vâtj&ndă activitatea şi zelulă ce punea călugârulă Averchie pentru prosperarea societăţii macedo-române, ală cărei sufletă era elă, se grăbi a-i face cunoscinţa, şi în înţelegere cu densulă, se puse însuşi pe lucru, după ună plană altulă decâiă celă urmată de societate. Prin stăruinţele sale continue, d. Urechiă obţinu dela ministrulă său, d. N. Creţulescu, înscrierea în bugetulă statului, pe anulă 1864 a sumei necesare pentru înfiinţarea unei şcoli cu ună internată în Bucurescî, pentru 12 tineri macedo-români, cari să fiă aduşi din patria loră, prin Archimandritulă Averchie.
In acelaşi ană, săvîrşindu se secularisarea averiloră mănăstirescl i^ise închinate, călugării greci fură siliţi să pârăsâscă Principatulă; singură Averchie rămase în ţâră, iubită de toţi şi considerată ca iniţiatorulă unei mişcări salutare, de reînviere a sentimenteloră românescl, printre Macedo-Românî. Elă plecă deci cu banii dela ministeriulă culteloră şi instrucţiunii publice, ca să aducă tinerii Macedoneni pentru jşcâla macedo-română din Bucurescî. După trecere de două luni, bătrânulă călugără se şi întârse triumfătoră, încungiurată de cei doi-spre (Jece tineri, destinaţi a deveni întâii apostoli ai Românismului în ţările de peste Balcani.
D. Urechiă puse să se fotografieze acestă Averchie, încungiurată de ucenicii săi. Şcâla mergea progresândă, şi acâsta îndemnă pe guvernă a-i îmbunătăţi starea, şi d’aceea Averchie merse de a doua 6ră In Macedonia şi mai aduse încă alţi tineri, aşa că şcâla macedo-română, număra în anulă 1868 peste 30 şcolari1)
Aceşti tineri Macedoneni se puteau interna în vreunuia din liceele statului, dâr d. Urechia creşti de cuviinţă că nu e bine să dee deprinderile junimii bucu-rescene, şi d'aceea, ela dobândi dela guvernă internarea loră separată, în localulă Egumeniei dela biserica sf. Apostoli, numindă pe părintele Averchie îngrijitoră ală acestui internată, cu dreptulă de a locui în casele din cuprinsulă bisericii.
Pentru învăţătura acestora tineri, li se făcu ună anume programă, şi li se dădu de căpetenie pe răposatulă Maximă, care cunoscea bine dialeetulă macedo română.
*) Averchie aduse aceşti tineri din deosebite comune românescl, cei mai mulţi suntă din Pind; din Perivole a adusă pe Giaca Goma, Dimitrie Şumba, Apos-tolă Teodoră, din Avdela pe G. Dante, Tuliu Tacit, Ionă Gulioti, Dimitrie Abeleanu, Tuliu Carajani, Constantină Caeretti, din Calive pe Guşa Papa Costa, Dimitrie Bra-dalexi, Nicolai Popiliană, din Vlacho-Clisura pe Simeonă Simota, din Blaţa pe Andrei Bagavă, apoi din alte părţi pe Ftlipfi Apostolescu, Sergiu Dimitrescu, D. Nicolescu,
C Ionescu, G. Pedirich, D. Constantinescu şi alţii.
Sârtea şcâlei macedo-române din Bucurescî a atârnată dela modulă cum miniştrii, cari s’au urmată la ministeriulă culteloră şi instrucţiunii publice, înţelegâjiiT* cestiunea Macedo-Româniloră.g	> : *
Aşa răposatulă generală Tâll, fiindă ministru fte, culte, a socotită că face bine să desfiinţeze insiiiuiulă separată şi să aşecje pe tinerii Macedoneni în liceulă sf. Sava; acâstă disposiţiune a făcută că elâvii Macedoneni, venindă în	contactă	cu	studenţii	români,	au	luată	în
mare parte	altă	direcţiune	decâtă	aceea	pentru care	auA
fostă aduşi. Ei aspiră să se facă bacalaureaţi, şi în urmă, câţiva din ei deveniră funcţionari publici în1 ţâră, şi voiră să se mai întârcă în patria loră, spre a-şi lua;mi-p siunea de învăţătoră.
După Teii veniră alţi miniştri cu mai puţină .cu-'T noscinţă de causă, carij încetară de a mai aduce şea.*» lari din Macedonia, şi astfelă şcâla se desfiinţâ.. cu^: vremea.	*
Totuşi activitatea ţării nâstre pentru trezirea Ro-, mâniloră de peste Balcani nu a rămasă fără râde. Prin
...	k-*
iniţiativa mai multora Români iubitori de nâmulă loră^ se fundară în Macedonia mai multe şcoli românescl, caro şi astăzi suntă susţinute atâtă de Românii de dincolo, câtă şi de cei de dincâce.	'	:
In călătoria întreprinsă de mine în Macedonia îofc* anulă 1882 pe lângă alte cercetări făcute asupra Rom%> niloră din acele părţi1), m;am ocupată şi cu starea sco^. lelorl românescl asupra cărora credă că nu eâte fără>; interesă, a împărtăşi cetiloriloră sciinţele adunat^,
întâia scolă română înfiinţată în ifaâedpnia, este;-, şcâla primară de băeţl, deschisă in anulă 1864, în oră- ^ şelulă pe deplină românescă Târnova, în apropiere de.:. Bitolia, capitala Macedoniei, de cătră Dimitrie Atanasescu,;, primulă învăţătoră care se află şi pănă acuma3).
Acâstă scâlă nu a putută funcţiona în modă regu-^ Iată, decâtă dela anulă 1867, din causă că adversarii scâlei şi limbei române în Macedonia au isbutită priqţ-ţ intrigă să obţină dela autorităţile turcescl desfiinţarea, acelei scoli pentru a cărei redeschidere a irebăiţftşă in-^ tervină în modă oficiosă la guvernulă din Constantino-; pole agentulă diplomatică ală României pe lângă Sublima Pârtă8). Acâstă şcâla numără peste douăzeci de ^
elevi.	.........
A doua scâlă s’a înfiinţată în Avdele în Pind în Epirfi în anulă 1867, de Apostolă Mărgărintă, care după ce a instalat’o în modă durabilă şi a organisat-o, a lăsată în loculă lui la acea scâlă pe d. I6nă Som To-mescu, elevă ală Seminarului din Bucuirescî, eare actualmente era învăţătoră la scâlă din Samarina*-âr la sc6l*•? din Avdela actualmente este învăţătoră titulară şd. G. Dante, avendă de ajutoră pe părintele Popa Ioană To-techi. Scâlă acâsta are 60 de elevi» şi funcţionâză Ia orăşelulă pe deplină românescă Avdela, numai vâra, âr erna ţine scâlă d. G. Dante la sătulă Damas, în Tesalia, unde descindă şi petrecă ârna toţi locuitorii cu vitele loră.	(Va urma:)'*
SOIRI TELEGRAFICE. -
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)	, •
MASSAUAH, 2 Maiu, Com an dantură italiană Salesta a dispusă să se blocheze Ktdrftlii Massauahului.
ATENA, 2 Maiu. — In urma unoră sâri-gerdse conflicte în Canea între Creştini şi mani, consulii cari erau absenţi s'am reîntorş# ârâşî acolo. Sciri mai nouă constată o domolire a spiriteloră.	!
VENEŢIA, 2 Maiu. — Desvălirea statufei călăreţe a lui Victoră Emanuelă s’a făcută Tn: presenţa părechei regale între însufleţite strigate de bucuriă.	:	'	. . . :■
l) Vecjî lucrările mele privitâre Ia âi: I. Datinde ; la munţi ale poporului română din Macedonia, păbllcate j în Revista de archeologiă de d. G, TociJescu,? Tom. II, :pâg. >; 417. — II. Poesii populare din Macedonip, idem, tom. ; V. pag. 175. — III. Cântece de Miriologhi „Convorbiri | literare", voi. XVI, pag. 487.
a) D. Atanasescu, după unii ană de funcţiune ca r invăţătoră, tipări primulă abcedară, şi apoi prima istoriă pentru Românii din drâpta Dunării: „Istoria Româniford pentru Romanili din drâpta Danubiului, lucrată după istoria D. V. A. Urechia şi D.‘ Casacovicî, de Dimitrie Atanasescu, stampată cu plata onor. Societăţi pentru învăţătura poporului română, Bucurescî, 1867.“ Elă a mai tipărită şi „Terascripţiune scurtă pentru feciorilii şi fetele de clasa I şi II primară, lucrată de Dimitrie Ata* nasescu, învăţătoră tra prima âră di acista limbă. Stăm-bateria lucrâtoriloră asociaţi, Bucurescî.
3) Vetjî procesulO-verbală Nr. 3, din '22 Nâem. 1886, publicata în fâia societăţii pentru învăţăţura po-;. porului română.
Cununiă. — D-lă Alesandru Sima, teologă absolptă. şi d-ra Regina Deleiu, fiica d-lui Danilă Deleiu notară în periceiulă Silvaniei, şi-au serbată cununia în 25 Aprilie st. n. — Să fiă în câsulă celă bună!
---	■---	- â* —■
Editoră: Iacobtt Mnreşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiaul ~
1

GMSTA TRANSILVANIEI
im.
Ctyraulji U bursa de Vlena
din 29 Aprilie st. n. 1887.
tmt sa
:1S
Imprumutultt căilortt ferate
vyaga^e . ,...........160/j-
Amiprtisarea datoriei c&ir WA ferate de ostii ung.
(1-mş, emisiune) . . . 97.90
Ampţrtistţre» datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. ţ2-a! emisiune) .... 127 20 Amprtişarea datoriei căi-lorttferate de ostii ung.
,(3~a emisiune) .... 11560 BşpurI rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.25 BoirarI rurale Banat-Ti-mişii....................104.—
BonvirI cu cl. de fşortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinâ ung................98.75
Imprumutuld cu premiu
ung.....................119.—
Locurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 — Renta de hărtiă austriacă 8135 Renta de arg. austr. . .	82.20
Renta de aura austr. . . 112 — Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 874 —
Act. băncel de credita ung. 285.75 Act. băncel de credita austr.281.90 Argintuia —. — GalbinI
împărătesei .............5.96
Napoleom-d’ori .... 10.04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 30 Londra 10 Livrea sterlinge 126 90
Bursa de Bucii reşcă.
Cota oficială dela 16 Aprilie st. v.
Cump.
Renta română (5%).	.	.	.	90—
Renta rom. amort. (5°/0)	.	92%
>	convert, (6%)	.	.	86%
împr. oraş. Buc. (20 ir.)	34—
Credit fonc. rural (7%)	.	.	103—
»	»	(5°/0)	-	87-
»	»	urban	(7%)	.	.	100—
>	»	,	(6%)	.	92-
*	»	*	(5°/o)	•	•	83—
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	*	» Naţională	----
1 Aurii contra bilete de bancă . .	17.—
I Bancnote austriace contra aură. .	2.00
1887.
vând.
91—
93»/a
87%
36—
103*/*
87%
100%
93—
84—
17.50
2.02
Cur8ulu pieţei Braşovti
din 30 Aprilie st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.50 Vând, 8.53
Argint românesc................
Napoleon-d’or!.................
Lire turcesc!..................
Imperial!......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6% .
„	»	»	5°/o •
Ruble Rusesc!..................
Discontulii ...	»
»	8.45	•
»	9.99	»
»	11.35	*
*	10.35	*
»	5 93	»
»	101.—	»
.	98.-	»
*	112.—	»
7—10% pe	anii.
8.48
10.03
11.40
10.40 5.99
102.- -99.— 113.-
NMMMMtMINHNMMMNIMMMMHMMMNHMMNMN M
î
:l
91
Turnătoria si fabrica de masin! a lui SCHLICK ‘
j	j
Societate pe acţii în Budapesta.
Biuroulu centrală: VI. Waitznerring 57. — Despărţămăntulă pentru maşini agricole: YL Aeussere Weitznerstr. 1696—1699.
recomandă escelentele sale Garnituri de treierată cu vaporu, de încălziţii cu cărbuni, lemne şi cu paie, Garnituri de treierată cu vîrtejă. (Gopel) Mori pentru curăţitulă cerealeloră (Sistemă Backer & Vidats.) Bat. pluguri Sehlickpentru 2 3 brazde, recunoscute de escelente. dela fl. 58 în susă. — Plugu Sehlick cu aparată pentru ridicată afară, Pluguri-Rayol, cari să conducă de sine fdupă Sack). Pluguri originale Sehlick- şi Vidats pentru una brazdă.	•
Cele mai noue maşini de semenatu patent. „Triumph." J
#
#
Mai departe se afla gata Mori de mâcinatu, mori pentru porumbu. Maşini pentru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri. Maşini pentru topitu şi curăţirea de Ramie, cânepă şi flosii, sistemulu nostru propriu. Preţuirile1 cele mai eftine. Condiţiunile de plată cele mai favorabile.
Liste de preţuri la cerere gratis şi franco.
Mersuhl trenurilorQ
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia PredealA-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Aradtt-Hudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealtt-Budapesta
BucurescI
PredssJă
Timiştt
Braşovtt
Feldidra >âpatia ; Ajgoştpnfialv# Homorodtt Haşfaleu
SigWşk» J
Elisabetopole Mediaşft Copsa mieă
HM*
Cjiciuneltt
îeimjft
Aiudtt
Yinţultt de susfi
Hidra
Guserdea
mm
Apabida Ciuţi» ’ ’	|
ţlşctydu dbwbâp , MM*
Stana .. Huiadintt (jUucia Buci»,
Bratca
RAv
MflşC-Telegd
Fugyi-Vâsărhely
Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Lad&ny
Szolnok
ăada-pesta
Viena
Trenă	Tren	Trenă	Trenă
de pşrsăne	aocelerat	omnibus	omnibus
_				7.30
—	—	—	1.14
—	—	___	1.45
7.47			4.16	2.32
8.24	—	5.02	—
851 9.14	—	543	—
	—	6.15	
9.51	__	7.06	—
11.03	—	8.52	—
11.29			9.19	—
11.26			9.31	—
12.00	_	10.16	—
12.2»	—	10.57	—
12.44		11.19	—
1.05			11.31 11.62	—
1.34	—	12,31	—
1.46	—	12.48	—
2.09			1.22	—
2.39	—	2.18	—
3.01	—	2.48	—
3.08	—	2 56	—
3.14	—	3 64	—
3.53	—	4.51	—
5.10	—	5.28	—
5.30	—	5 56	8.00|
		6.03	—	
			6.21	—	8.36;
				—	9.02
_			—	9.32
		_	—	10.11
		7.14	--	10.5 i
—	7.43	—	12 16
_	—	—	12.50!
				—	1.21
_	8.22	—	2.02
—	8.48	—	3.06
		_	—	3.38
_			—	3-54
		9.13	—	4.05
—	9.18	10.55	4.50
		10.38	1.23	7.28
—	12.20	3.24	—
—	2.15	10.05	—
—	—	2.15	—
—	8.00	6.06	—
Budapesta—Bredealil
Trenii de pers.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsărhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Ciuţi»
Apahida Ghiriţ
Cucerdea
( (
Uidra
Yinţultt de sustt
Aiudtt
Teiuţă
Crăciuneltt
Blaştt
Micăsasa
Copşa mie..
Mediaştt
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldi6ra
Braţovft
Timiştt
PredealA
BucurescI
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
Trenă
de
pereăne
Trenă
omntbns
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 1,13 1.20 1.41 2.C0 2 35 2.48 3.20 336 4.00 4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—I 3.58 5.28|
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 9.41
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
JSfQ tiLi Orele de ndpte sunttt cele dintre liniile grdse.
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.i6
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovti. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesc!
Teiuşft- iradâ-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trenă	Treitt	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omn.bus	persăne		persăne	de per tăne	omnibn.
Teluşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12 10	—
Alba-Iulia	ii. 3y	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulti de joşii	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotti	12.52	—	4.50	iHok ^	4.10	5.45	— -
Orăştia	1.01	—	5.18	Aradft	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţfi	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş i	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	, 		7.28	Radna-1 ipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopfi	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopfi	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişfl	7.28	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	—
Glogovaţfi	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradft	8.28	—	11.39	Or&ştiâ	11.11	11.37	—
Szolnok (	8.42	—	4.52	Şibotti	11.43	12.—	—
(	— |	—	5.12	Vinţulti de joşii	12 18	12.29	—
Budapesta		 l	- |	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	-1		6.05	Telnşfi	. 1.29	1.41	—
Aradft-Tinalşâra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Tremi		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	pers6ne	mixt		persăne	onwlboa	mixt
Aradft	5.48		6.05	simeria	11.25		2.42
Âradulii nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmefh-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegti	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	6.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 43
Tlmaişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
Timlşiftra- Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persăne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Tlmlşftra	6.25			5.00	Petroşenl	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegti	12.42	—	9.01
Aradulti nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Aradft	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.3d