GAZETA
BEDACTONEA ŞI ADMIJflSTBAŢUJNEA j
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe un fi an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, România şi străinătate;
Pe an ti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
85.
ANULU L.
s£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANVN3IUBIX.B:
O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlssrT nafranonta nu aa prlmeaou. — lanuaorlpta nu aa retrimltfi.
Sâmbătă, 18 (30) Aprilie.
«871
Datori suntemft ori nn ne jertflma pentru causa naţională?
I.
Braşovd, 17 (29) Aprilie.
In numărulă fâiei n6stre dela 4. (1 6) Aprilie a. c. amu vorbită de datoria, ce are fiecare Românii să lupte şi să se jertfâscă pentru binele şi fericirea naţiunei sale, arătândă că acestă principiu e singură adevărată şi singură mântuitoră.
Nu puteamă să găsimă o mai potrivită oca-siune de-a vorbi cetitoriloră noştri de datoria loră cătră naţiune, ca serbarea religiâsă din Vinerea marea; nu puteamă afla ună timpă mai nimerită de a combate principiile contrare acestuia, principiile eclecticismului, care pretinde ca fiecare să-şl alâgă ce-i place şi să lucreze cum îi place şi după cum îlă mână firea, căci nimeni şi nimicu nu Par pută constrînge a săvârşire fapte bune şi cu atâtă mai puţină a aduce jertfe pentru causa comună.
Ca publicişti, cari ne-amă pusă ţînta să promovămă binele naţională ală poporului română, nu numai că suntemă în dreptă, dâr suntemă chiar obligaţi a lucra astfelă. Poporală nostru are nevoiă de o scălă bună morală naţională şi politică. De aceea noi, cari ostenimă de atâta timpă în brazda acăsta nu putemă rămână indiferenţi vătjendă, că mai alesă de ună timpă încăce unii dintre noi începură a lăţi în mijloculu nostru nisce idei şi principii care de care mai păcătăse, mai şuchiate şi mai primej-diăse, idei şi principii, cari potă fi scăse din cartea pestriţă a destrăbălăriloră timpului de faţă materialistă, niciodată însă din cartea regenerării neamului nostru, din cartea românismului.
Combătândă n’amă numită pe nimeni pentru că scopulă nostru n’a fostă de a lovi în unulă său altulă, ci numai în relele învăţături, ce se propagă.
Cu atâtă mai multă a trebuită să ne surprindă, când amă văzută, că „Tribuna-" din Sibiiu se redică pe faţă în contra ideiloră şi a principiiloră depuse în artieululă nostru din Vinerea mare şi cu o cutezanţă ridiculă, luându-şi aerulă de ofensată, se face focă şi câţrană pentru că amă susţinută, că fiecare JRomânu este datorii s$ aducă jertfe pentru causa românescă.
„Tribuna", care de când esistă ne-a dată dovedi nenumărate că nu scie face distincţiune între persâne şi principii, cu atâtă mai puţină între principii şi principii, şi-a luată asupră-şi ar-ticululă nostru de acum două săptămâni, pentru că se sciea şi ea, vorba Românului, cu musca pe căciulă.
Scrisese adecă „Tribuna" pe la finitulă lui Martie unu articulă, ca multe altele, în care în adevără susţinuse nisce păreri, pe cari fiăcare Română cu puţină pricepere şi cu inimă pentru sârtea şi viitorulă neamului său trebuia să le de-saprâbe. Unii din amicii noştri făcându-ne atenţi la acestă articulă ne-au rugată să nu suferimă în tăcere să se propage prin pressa nâstră, care se (Jice „naţională", asemeni păreri scrîntite.
Noi, sciindă fârte bine, că se află mulţi Români, cărora le vine la socotâlă a profesa şi şi profesâză de faptă principii comode, ca cele desfăşurate de „Tribuna", precum de esemplu: „că nimeni nu e datoră a aduce jertfe pentru causa naţională,*) ne-amă decisă să combatemă la o binevenită ocasiune aceste false şi strică-ciâse principii, dâr să le combatemă în generală, fără de a face alusiune la cineva în particulară. Voiamă adecă să ne ferimă de-a( face să apară luprulă ca şi când amu voi »ă căutămă cârtă, fiindă convinşi de altă parte, că protestările
*) A se vedă în .Tribuna* Nr. 62 dela 18 (30) Martie artieululă „Nemo obligatur", şi artieululă de fuătlfi din »Trib.« Nr, 78 dela 8 (20) Aprilie.
nâstre voră afla ună viu răsunetă în mijloculă Româniloră.
Aşa a şi fostă şi amă primită multe felicitări pentru articulii noştri scrişi din incidentulă sfinteloră sărbători. Eramă. în dreptă s’aşteptămă ca şi „Tribuna11 — dâcă nu a putută să tacă — să ne felicite la rendulă ei, căci ,,Tribuna“ pretinde şi adeseori a accentuată, că voiesce a lupta alături cu noi pentru binele naţională ală Româniloră. Dâcă este aşa, atunci, după a nâstră firmă convincţiune „Tribuna" era chiară datore de a ne sprijini în ideile apărate de noi, idei cari au condusă şi au însufleţită pe apostolii românismului în cursulă întregei nâstre istorii.
Dâr „Tribuna" nu recunâsce esistenţa unei „datorii naţionale", nici pentru ea nici pentru alţii, ea nu vrea să admită decâtă „iubirea" şi, într’adevără, ca să ne iubâscă nimeni nu o pâte sili.
Nu mai este de lipsă, credemă, a face aici lungi citaţiuni despre ceea ce amă (Jisu. noi. Cetitorii noştri suntă lămuriţi asupra ideiloră şi principiiloră nâstre.	Ne vomă mărgini dâr a
constata, că în artieululă memorată amă accentuată, că „datoră este fiăcare Română de a se înfrâna, de a pătimi şi de a jertfi totă pentru binele naţiune! sale".
„Tribuna" vine acum şi nâgă acâstă da-toriă categorică, luându-şi totodată în apărare artieululă ei „Nemo obligatur" dela 18 (30) Martie, la care crede ea, că amă făcută noi alusiune în Vinerea Pasciloră. Să esaminămă dâr articulii „Tribunei" unulă după altulă.
în articolulă primă bate la ochi chiară tit-lulă ,,Nemo obligaturi (nimeni nu este obligată") Prilejulă de a se folosi de acestă titlu şi Fa luată „Tribuna" dintr’o corespondenţă, ce (}^ce c& a primit’o dela o persână fârte stimabilă din Sibiiu, care se termină cu cuvintele: să facemă câtă putemă, ad inipossibilia nemo obligatur“ (nimenea nu este obligată să facă ceea ce nu pâte). „Tribuna" a lăsată afară cuvântulă „imposibilia" (ce nu se pâte) şi aşa a rămasă numai cu „nemo obligatur", desvoltândă tema, că nimeni nu e datoră să lucreze pentru causa comună, fără deosebire dâcă îi stă sâu nu în putinţă să lucreze.
în introducere „Tribuna <Jice :
„Nu este nimeni datoră să se espună ort să aducă jertfe pentru causa comună: nici legile civile, nicîg tradi-ţiunile religiose, nici convenţiunile sociale n’o ceră a-cesta."
Se vede că colegii noştri dela „Tribuna" n’au nici cele mai elementare cunoscinţe despre .datoriile omului în societate dâcă susţină în fruntea articulului o absurditate piramidală ca acâsta. Şi pentru ca cetitorii noştri să nu crâdă cumva, că esagerămă, vomă cita dintre multele scrieri ale filosofiloră şi âmeniloră de stată numai ună singură pasagiu din renumita carte „despre datorii" a lui Cicerone, cu a căruia cuprinsă tre-bue să fiă familiarisată în (Jhia de a<jl orî-ce elevă din clasele superiâre gimnasiale sâu liceale. In cartea I „De Oficiis" capitululă II îndată la începută marele oratoră, filosofă şi omă de stată Cicerone (Jice:
„Nici o parte a vieţii, nici în lucrurile cele publice, nici în cele private: nici în cele cetăţenesci, nici în cele domestice: nici când lucrâmU pentru noi singuri, nici când lucrămă împreună cu alţii, nu se pâte cugeta fără de a ave datorii şi în împlinirea datoriiloru se cuprinde totă valorea morală a omului] er în neîmplinirea loră ocara lui". *)
Aşadâr Cicerone, ca şi învăţaţii tuturoră tim-
*) „Nidla vitae pars neque publicis, neque priva-tis: neque forensibus, neque domesticis in rebus: neque si tecum agas quid, neque si cum altero contrahas, va-care ofTicio potest, in eoque colendo sita vitae est ho-nestas omnis, et in negligendo turpido." (Cicero de Of-ficiis. Lib. I. cap. II.)	*
puriloră înainte de elă şi după elă, au recunoscută, că omulă în societate are datorii de împlinită şi încă multe şi mari şi că prin urmare trebue să aducă jertfe şi să se espună pentru împlinirea acestoră datorii.
Chiar legile profane şi religiâse, chiar con-venţiunile sociale o ceră acâsta în modă imperativă. Să luămă numai pe preoţii şi pe soldată. Nu este îndatorirea cea mai strictă impusă preotului de legile bisericescl, de morală şs de religiune, ca să- şl esercite sacra lui funcţiune es-punându-se în timpuri de epidemiă, şi în alte împejurărl nenorocâse pentru sufletele credincio-şiloră săi ? Şi mai departe nu este cea mai sfântă datoriă a soldatului de a nu se depărta dela postulă său şi de a muri acolo, dâcă este de lipsă, pentru causa comună?
Dâr „Tribuna" nu vrea să ţină contă de acâsta, îi vine mai bine la socotâlâ să n’aibă datorii şi ceea ce tace să facă numai pentru că aşa-i place. Lucrurile se petrecă în creerii ei într’ună modă de totă particulară, căci âtă ce 4ice ea mai departe:
.SuntQ cu tâte aceste ămenî, carţ se espună şi aducă jertfe pentru causa comună: o facă din propriultt lord îndemnă, de bună voiâ, fiind-că ii mână firea lord."
Aşa pare a fi, dâr în adevără nu este aşa. Şi de ce nu? Din simpla causă că niciodată firea de sine nu îndâmnă pe omă să se jertfâscă, căci acâsta este în contra firei, care are întot-dâuna tendinţa ca individulă să se conserveze. Pe omă îlă pâte îndemna a aduce jertfe şi a se espune numai semţulă de datoriă, ce i se imprimă încă din cruda lui prunciă. Nu este dâr propriulă îndemnă liberă şi independentă de datoriă, ci este îndemnulă consciinţei de a-şî împlini datoria, care face pe omă dă-şl uite de tâte interesele sale individuale şi să servâscă causa comună.
pice mai departe „Tribuna" :
>E indiferentă pentru societate de ce anume să espune cineva orî aduce jertfe pentru causa comună«.
Quod non, domniloră dela „Tribuna"! Sunteţi în mare rătăcire! Va să (Jicâ pentru d-vâs-trft, cari pretindeţl că voiţi să apăraţi moralitatea publică, sunt indiferente motivele fapteloră? Pe d-vâstră nu vă importă dâcă aceste motive sunt morale şi bune ori nu?
Acum înţelegemă de ce pretindeţl d-vâstră să li se dea o răsplată deosebită celoră ce aducă jertfe, fiă din ori şi care motivă. Omenii cari ceea ce facă şi jertfescă, nu o facă şi jerfescă din datoriă şi numai pentru că li se cere şi loră sevârşirea unei fapte bune, trebue că o facă din altă motivă, din interesă sâu din ambiţiune personală, de aceea aştâptă răsplată, multă răsplată, căci dâcă nu, suntă gata a se retrage şi a lăsa causa comună în scirea Domnului.
Ei bine, naţionalişti de soiulă acesta, cari le facă tâte numai pentru răsplată şi vâlvă,, a-vemă pâte mai mulţi decâtă suntemă în stare a mistui. Crede „Tribuna," că pentru ca aceştia să-şi pâtă împlini nesupăraţi poftele loră deşerte, ară trebui să schimbămă acum legile moralităţii şi ale îiidatoririloră naţionale?
Politica ce-i dreptă cere să ţinemă contă până la ună punctă ârecare chiar şi de slăbiciunile âmeniloră. In privinţa acâsta are dreptate corespondenţa sibiiană a „Tribunei", dâr „Tribuna" n’a înţeles’o şi a căzută în altă es-tremu făcendă dependentă moralulu şi disciplina naţională dela bunăvoinţa individuală.
Dâr, după noi, fără o consciinţa viuă şi puternică a datoriei naţionale nu pâte esista morală şi disciplină naţională. Acâsta ne-o dovedesce însăşi „Tribuna", care în consecenţa ideiloră şi a principiiloră ei scâlciate ajunge la următorulă resultată :
Nr. 85.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
„Nemo obligaturi“
„Nici bmenii cu posiţiune independentă nu suntă datori să se pună In conflictă cu guvernulă şi cu societatea maghiară, pentru ca să susţină causa naţională a RomânilorQ. Ei trăiescă mai nesupâraţl, dâcă n’o facă acăsla, şi totă Omeni cum se cade remânQ dâcă omeni cum se cade suntă**. (Tribuna nr. 62 din 1887).
Dăcă acăsta ar fi adevăratu, atunci ar avă dreptate „Tribuna", că de geaba ne mai oa-tenimfi noi a critica faptele câte „unui bietu de popă său dascălii", căci dăcă nici cei cu posi-ţiune independentă n’arii avă datoria de a apăra interesele naţionale, puindu-se în confllictu cu adversarii noştri, atunci cum am ti pută noi pretinde unii asemenea lucru dela cărturarii noştri lipsiţi şi necăjiţi de pe la sate?
Nu vădii cei dela „Tribuna** în ce pră-pastiă ne-amii prăvăli, dăcă amil urma principiile lorii în căuşele naţionale?
S6rtea teatrelortii unguresc!.
Din Pojună se scrie cătră „D. Zeitung** :j
„Orba furiă de maghiarisare, care fără măsură şi ţelfl vrea să arunce peste grămadă în cursă de câţiva ani totă ce s’a desvoltată pe cale istorică şi în modă logică In cursă de secuii, a suferită aci ărăşî ună eclatantă fiasco. Oraşulă Pojună, care din vechime a fost neaoşă germană şi în care, dâcă e vorba, suntă mai mulţi Slovaci de câtă Maghiari, II a fostă şoviniştiloră maghiari totdăuna ună spină în ochi, fiindă că elă a ţi-nutu cu tenacitate la germanismă şi nu şî-a schimbată colOrea îndată după pactă ca Cincl-Bisericî, Caşovia ş. a. Din ^acestă motivă au fos*ă transferaţi la Pojună în diferite posturi oficiale ună şiră întregă de agitatori, cari în curindă începură o prospătâ şi voiOsă aţîţare în contra a tot ce e germană. Oficiile şi institutele private, precum şi şcblele fură în curândă transformate, numai tealruiă se susţinu până acumă mai multă timpă, de-brece — precumă şi logică e — n’a fostă nimenea, care să vrea a se plictisi (a-i fi urîtă) pe banii săi într’ună teatru ungurescă. Cu tote astea puseră sâ esplodeze tbie minele. Fiindă că nu era publică ungurescă, trebuia să se prăsescă unulă în modă artificială. Ană de ană se reînoi asaltulă şi de fiecare dată fu acelaşi resul-tată. Fiecare societate ungurescă se sângeră lovindu-se de neinteresarea publicului germană. Sărmanii de ei directorii teatrali unguresc!, cari în patria loră băştinaşe în şesulti ungară, cu puţine escepţiunî, stau să moră de fbme, fură ademeniţi la Pojună de patrioţii cu flenca mare şi după puţine săptămâni în care, ce e dreptă, au fostă multe eljenurl dâr puţină pâne, trebuiră să şl care gesturile acolo unde cresce paprica. In sesonulă trecută în fine Ii se părea că le luminăză o stea mai bună. Teatrulâ ungurescă îşi începu la 1 Februarie represen-taţiunile şi, mulţumită compătimirei publicului germană, fu cercetata mai binişoră. Cu tote astea lucrulă se de-t ochiâ. Deja de o lună şi jumătate alergau bietele gesturi desperate prin oraşă. Doţnnulă şi direcforuiă loră nu le mai plătea lefurile. Când ătă că se găsiră două persbne, care deterâ directorului ună giră pentru 800 fl. Acâstă picătură în mare acordă directorului ună termină ca la delicvenţi tocmai de 11 cjile, căci deja la 21 I. c. directorulă fu destituită de membrii săi şi au de gândă aceştia să’şl procure bani de drumă prin împărţirea ve-nituriloră. Suntemă curioşi să vedemă, dăcă ărăşî se va mai găsi cineva, care să-şi ducă la tărgă banii şi pelea pentru gurile mari din Pojună.*
Va 4‘ce cineva, că acestea le scrie o foiă germană, şi că lucrulă nu va fi stândă tocmai aşa. Atunci să ascultămă pe unguresculă „Pester Lloyd** într’o corespondenţă din Pojună dela 23 Aprilie :
„Deja de câtva timpă s’a putută vedă, că raporturile financiare ale directorului de teatru suntă nefavorabile şi că cu tbtă subvenţiunea ce-a primit’o elă dela comuna orăşenâscă.... abia va fi în stare să o ducă până la sfărşitulă sesonului. ErI s’au făcută deja mai multe execuţiunl contra directorului şi fu seevestrată totă avu-tulă său... Ga totă sprijinulă dată, regretabilulă fiasco nu s’a putută înpedeca.**
Cum să se ’mpedece, dăcă Pojunulă nu e maghiară? Şi când se gândesce omulă, cu ce alaiu s’a deschisă teatrulă ungurescă din Pojună! Ce telegrame s’au trimisă în lungulă şi în latulă pământului! Ce discursuri s'au ţinută, de gândeai că nici picioră de alte nâ-murl, afară de Unguri, nu se află în Pojuoă! fir acum, ce amară fiasco 1
Dăr sbrtea teatrului ungurescă din Cluşiu! Dâr a celui din Timişbra! Dâr a celorlalte teatre unguresc!! Pretutindenea fiascurî, cu tbte subvenţiunile ce li se dau de guvernă şi comune, din spinarea contribuabililoră.
£tâ resultatele nechibzuiteloră porniri de maghiarisare; şi aceeaşi sbrte îlă aştâptă şi pe Kulturegyletă.
Ca încheiare să nu uitămă a aminti, că nici cu opera din Pesta nu merge mai bine, cu tbtă colosala gubvenţiune de o jumătate milionă fl. ce o dă guvernulă,
totă din spinarea con’ribuabililoră, în mare majoritate nemaghiari. „Budp. Tgbltt.“ scrie despre operă:
„Ună raportă oficială ală operei din Pesta anunţă cu satisfacţia, că cele 24 representaţiunt de până acum ale baletului „Excelsior** au adusă ună venită brută de 46 269 fl. Sumă frumosă acâsta, der raportulă spune mai departe, că spesele pentru punerea în scenă a baletului s’au suită la suma de 45,641 fl.; ar urma deci uuă plus curată de 628 fl. faţă cu venitulă brută. Biroului intendanturei i s’a întâmplată greua potcă, altcum scusabilă, de a uita spesele 4*^n,ce ale representaţiunii baletului „Excelsior**. Acele spese se urcă la fru-mosa sumă de 1600 fl. pe (Ji, prin urmare fenomenala representaţiune în Pesta a baletului .Excelsior** a sfîrşită cu deficitulă rotundă de 38,000 fl. Halală de administraţia !"
Şi vai de contribuabili!
SOIRILE PILEI.
Archiducele Albrecht va asista la manevrele de tbmnă în Ardeală şi se va încvartira în Orăştiă.
—x—
România, scrie „Ellenzâk**, ărăşî a înghiţită o bună grămadă din frumbsele fete de Secui, cari emigrâză acolo pentru a-şl căuta fericire, şi de regulă îşi află miseriă şi desonbre în loculă fericirei. Scirea acâsta o ia „Ellen-zâk« după „Szâkelyfold", care scrie, că Sâmbăta tracută poliţia din Kezdi-Oşorheiu primi scirea că câteva căruţe cu fete de Săcui se află pe drumă spre România. Poliţia a telegrafată numai decâtă direcţiunei institutului de carantină dela Oituză ca să aibă grijă, căci e publice cunoscută, că mare parte din fetele de Săcui emigreză fără certificată, prin locuri ascunse. Păzitorii dela graniţe au isbutită a pune mâna pe 31 fete, dinire cari 22 aveu certificate în ordine, ăr nouă erau fără certifi cată. Fetele tbte erau din comitatulă Ciucului, în ma-ioritate nu mai bătrâne ca de 18—20 de ani. Fetele fără certificată au fostă trimise îndărâtă la Kezdi-Oşorheiu; âr celoră cu certificată li s’a dată drumulă să mergă în România. «Ellenzek** observă, că ar trebui să se dificulleze darea paşaporteloră, =eu eventuală ar trebui chiar să se denege, căci prin acâsta Valaehia cea mâncăciosă ar înceta în mare parte a se mai nutri cu carne de Săcui. — Scie „Ellenzek*, că unde e miseriă nu se duce nimenea? Mai scie „Ellenzâk*, că emigrarea provine din causa miseriei? Şi scie „Ellenzek" şi aceea, că Săcuii se întorcă din România cu frumbse sume de bani, din cari îşi plătescă nenumăratele dări şi le mai rămâne şi cu ce să trăiâscă ? Inţelegemă să se oprescă emigrarea, der a’şl vărs foculă pe Valaehia, unde Săcuii se ducă de’şî pună la locă carnea cu care ei nutrescă pe şovmiştii, asta e o absurditate elenzekiană.
—x—
Alegătorii români ai partidei naţionale din cercurile Lugoşului şi Făgetului suntă convocaţi la conferinţa electorală în Lugoşă pe tjiua de 3 Maiu n., cei din cer-culă Bocşiei pe aceeaşi <}i la Bocşia română, er cei din cerculă Zorlenţulu mare pe (J*ua de 1 Maiu la Reşiţa montană.
—x—
»Telegrafulă Română*4, organulă Prâstinţiei sale părintelui Metropolită Miron Romanulă, vorbindă în nu-mărulă său de Joi 16 (28) Aprilie despre sbuciumările unguriloră d’a face să se oprâscă nevinovata esposiţie de industria de casă a Slovaciloru, ce e vorba să se deschidă în Turoţă-St. Martonă, ajunge la convingerea că: „Cultura europeană a putută face din ei (din Maghiari) bmenl cu caracteră mai blândă şi cu maniere mai urbane, dâr ca să pbtă face din ei creştini în sensulă e-vangheliei, pănă acum nu i-a succesă**. — Cam târziu a ajunsă fdia Prâsfinţiei Sale la acestă convingere, dâr totă mai bine mai târziu decătă niciodată.
—x—
Fbia sârbescă „Branik** din Neoplanta publică ună apelă, prin care alegetorii şerbi suntă convocaţi pe (Jiua de 1 Maiu la o conferinţă generală. In apelă se face provocare la programulă dela 1872 din Beclcherecă. Suntu bine ve$uţi la conferinţă toţi acei Şerbi, cari nu dorescu o schimbare a amintitului pragramu (naţională.)
—x—
Despre călătoria de inspecţiă ce a întreprins’o în filele trecute în Ardealu mini.strulă de justiţiă ungurescă Teofilu Fabini se îstorisesce următorulă episodă hazliu : OrăşelulQ Murăşă-Ludoşă se bucură de ună jude cercuală care, omă frumosă de altcum, are defectulă de a începe orele de oficiu într’ună timpă, când după dreptă ar trebui deja să le ’nchitjă. Partidele au cunoscinţă despre acesta şi nici nu vină mai de timpuriu, decâtă când credă că ’şl potă presupune pe d. jude cercuală în biu-roulă său. Acum două săptămâni se anunţă la timpulă normala ună străină în localulă oficiului, unde servito-rulă cu neobosită sîrguinţă sufla în aeră colosali nori de turnă. La întrebarea necunoscutului domnă despre judele cercuală, răspunse pazniculă biuroului laconică: ,Nu
sci că magnificenţa sa judele cercuală vine numai la (jece bre?» Streinulă zîmbi şi replică: „Nu, asta n’amsciut’o. Der voiu aştepta aci pe magnificenţa sa judele cercuală*. In contra acâsta nu putu obiecta nimică puterniculă oficiului şi se mulţumi a nu mai lua noi iţă despre streină. Lucru de mirată, judele cercuală veni cu ună sfertă de oră mai curândă ca de obiceiu, streinulă fu lăsată în biurou şi forte politicosă primită, ceea ce nu-lă împedecă a observa judelui cu alâsă delicateţă, că nu e în ordine a lăsa să aştepte partidele o oră şi jumătate. Judele cercuală voi să se înfurieze, dâr oţâritulă răspunsă îi a-muţi pe buze, când streinulă domnă mai în verstă continuă: »Ţină necesară a mă recomanda: sunt Teofil Fa-biny, ministru de justiţiă..." De atunci magnificenţa sa d. jude cercuală din Murăşă-Ludoşă aştâptă pe onoratele partide ale cercului său. Aşa istorisescă foile ungurescl.
—x—
Reuniunea germană de cântări din Braşovu va da mâne sără Sâmbătă, 30 Aprilie n., în sala hotelului Nr. 1 o producţiune musicală (Liedertafel). Programulă e variată şi interesantă.
Mare scandală s’a întâmplată Lunea trecută în a-dunarea generală a Societăţii studenţiloru sârbi din Fraga. Ună Sârbă muntenegrână, care odinibră fusese eschisă din societate, se presentase la adunare. Notarulă adu-nărei îlă provocă să iasă afară, Muntenegrănulă însă puse mâna pe ună pahară, ce-lă avea la îndemână, şi cu atâta putere îlă aruncă în capulă notarului, încfttă acesta scăldată in sânge căcţu numai decâtă la pământă. Numai prin întrevenirea poliţiei s’a putută restitui ordinea. Muntenegrănulă fu arestată.
Principii Carolu şi Ferdinandu de Hohenzollern, nepoţii Regelui României, se voră duce, precum se Zice, pe la începui ulă lui Maiu în România şi vor sta acolo o lună de Zile.
—x—
La 25 Aprilie n., 5 bre d. a., trăsnetulu că<Jîi într’o baracă de pe linia ferată în construcţiunea Briinn-Gaya a căii transversale morave, în care se adăpostiseră mulţi lucrători din causa ploii. Vr’o 15 lucrători fură loviţi de trăsnetă ; unii au fostă greu paralisaţl, alţii mai uşoră, câţiva ameţiţi şi patru în aparenţă morţi. Unulă a fostă ruptă formală în bucăţi de trăsnetă.
Reuniunea română de cântări şi musică din Ora-viţa va arangia Duminecă în 19 Aprilie (I. Maiu) 1887 în sala hotelului „Csfbulă de aură“ din Oraviţa preduc-ţiunea I-a obligată pe anulă 1887 a corului său vocală cu următbrea programă: 1. „Primăvâra", coră miestă de Zeidner. 2. „Cinelă, Cinelă", coră băr. de Scheletti.
3.	„Hora Isvoruiui", baritonă solo de Ventura, cântată de Dl. Dimitrie Andriţoi. 4. ,Hai în Horă,* coră mixtă de G. Dima. 5. „Hai Române**, coră bărb. de C. G. Porumbescu. După producţiune: musica de jocă. Intrarea : de persbnă 50 cr., pentru membrii reuniunei gratuită, âr pentru familia loră precum şi pentru membrii casinei şi familia loră de persbnă 20 cr. Incepu-tulă la 8 bre sâra.
Adunarea electorală. în Orăştiit.
Romosăy 25 Aprilie 1887.
Onorată Redacţiune! Deşi comitetulă centrală electorală din Sibiiu, pro I-o a întârejiată cu disposiţiunile afacerei conferinţei electorale, pro II-o deşi procedura ul-teribră este precipitată, acestă cercă electorală şi respective clubulă său, avândă în vedere momenluositatea cestiunei, nu a întârziată a face disposiţiile necesari, pentru împlinirea datorinţeloră faţă cu alegerile viitbre ca partidă naţională, aderentă ală programei stabilite la anulă 1881 şi susţinute şi la anulă 1884.
Dreptă aceea, ca sS dovedimă, cumcâ acestă cercă electorală a făcută de timpuriu cele de lipsă, îmi permită a comunica procesulă verbală ală clubului, respective ală conferinţei ţinute la 19 ale lunei curente în Orăştiă, după tblă forma.
Biroulă clubului a emisă convocarea tuturora ale-gâtoriloră pe cale Ziaristică adresându-se la „Gazetă**, .Tribună** şi „Telegrafulă română* şi aci aflu de lipsă a notifica, cumcă redacţia „Telegrafulă Română**, nu sciu din ce motive, nu a publicată convocarea, pentru care întrelâsare îmi esprimă indignarea. In urmarea acestei convocări, biroulă clubului în ună raportă ală sâu a-tinge scopulă conferinţei, indigităndă drepturile şi dato-rinţele fiesce cărui alegâtoră, circumscrie apoi activitatea biroului şi a clubului dela alegerea trecută pănă a^î, mulţămindă de încrederea avută şi presentâză progra-mulă pentru desbatere.
In urma acestora Dr. Ioanu Mihu propune, âr conferinţa primindă, dechiară mulţămire faţă cu biroulă c ubului.
Se procede conformă programului presentată şi primită la constituirea conferinţei, alegându-se de preşe-
Nr. 85.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
\
dinte ad hoc Iuonu Mihaiu, âr de actuară ad hoc Lau-rianu Bercianu.
Se procede mai departe la constituirea comitetului electorala pe periodula de 5 an!, alegându-se cu acla-maţiune: SamuilQ Popii advocata şi proprietara în Orăşliă ca preşedinte, Lauriană Bercianu notara cercuaia şi proprietara în Komosa ca actuariu, Dr. Ioana Mihu advocata şi proprietara, Nicolau Popoviciu protopopa greco-orientala, Justina Moldovană protopopa greco-cath., Ioana Mihaiu cassarula „Ardelenei" şi proprietara, Dr. Stetana Lrdttyi medica opidana, toţi din Orăştiă, Todora Cri-şianu preota greco-cath. în Cugeriu, Nicolau Herlea în-văţătoră in Vinerea, Ioana Boteanu preota greco-orientala în Bintinţiu, Nicolau Andreiu preota greco-orientala în Castfiu, Dimitrie Iancu preota greco-cath. în Turdaşiu şi Silviu Demiană proprietara în Balşa, ca membrii.
După acestea se indemnisâză clubula alesa — la casa de necesitate — a înmulţi comitetula şi cu alţi membrii din diferite părţi ale cercului electorala.
Mai departe la propunerea membrului Dr. Ioană Mihu, alegătorii acestui cerca electorala se declară de aderenţii programului naţională, ridicata la val6re de conclusO cu unanimitate în conferinţa electorală \inută la anula 1881 şi 1884 in Sibiiu, indemnisânda pe delegaţii ce se vora alege a lupta cu tăriă, abnegaţiune şi zelă numai pe lăngă resistinţa pasivă, pentru Transilvania şi pe lăngă oposiţia naţională, pentru părţile un-garice.
Alegătorii adunaţi decidă, ca deputaţii după reîn-târcerea dela conferinţa generală, să raporteze alegăto rilora despre resultatuia aceleia, convocându-se la acăsta conferinţă fiescecare alegătorii în specială.
In urmă, alegătorii adunaţi alegă cu aclamaţiune pentru acesta cercă electorală pe Samuilu Popă advocată şi proprietarii şi Dr. Ioană Mihu advocată şi proprietară ca delegaţi ordinari, 6r pe Dr. Ştefană Erdelyi medică opidană ca suplentă, tot! din Orăştiă, însărci' nându-se biroulă clubului ad hoc a provedă pe aleşii delegaţi cu eredenţionalele recerute.	w.
Serbările din Braşovd în ondrea Episcopului Idnti Popasu.
Braşovă, 15 Aprilie 1887.
Episcopulă Popasu este celă mai populară omă la Romănii din Braşovă. Lucrulă acesta s’a putută vedâ pe deplină la serbările împreunate cu jubileulă de 50 ani ai preoţiei acestui veterană prelată. Şi în adevără cum ar pute să fiă altfelă, când Popasu timpă de 28 ani a trăită numai pentru Braşoveni, a consacrată viăţa sa pentru înaintarea, pentru luminarea Româniloră din Ţăra Bârsei.
Mai rară s’a văzută la noi atâta entusiasmă, ca la serbarea Popasului, mai rară înlregă poporulă bra-şovănă, tineri şi bătrâni, au luată parte cu atâta inimă la manifestările de recunoscinţă faţă cu ună omă cu merite.
încă la subscrierea adresei, ce s’a trimisă Prea Sânţiei Sale, se pută observa, cu câtă bucuriă, cu câtă mulţâmire îşi pune fiecare numele său sub acele puţine rânduri, de fiiască recunoscinţă şi veneraţiune.
„Ore mă va mai fi cunoscândă Prea Sânţia Sa?" se întreba mişcătă de duiăse amintiri câte ună bătrână cu pletele cărunte, venerabila contimporană ală meritatului Episcopă.
„Ah, ce bucuriă amă simţi, dâcă amă pută vedâ în persănă pe acesta bărbată atâta de vrednică!" es-clama plină de o însufleţită rîvnă ună grupă de tineri eşiţl mai erl alaltăerl din scălele înfiinţate prin stăruinţa lui Popasu.
In două <}ile mai multă de patru sute subscrieri însoţiau adresa, ce avea să se trimită bătrânului Episcopă.
„Duceţi acăsta carte Prea Sânţiei Sale", se părea că (ţice fiecare cătrâ membri comisiunei, ce avea să plece la Caransebeşiu, „şi spuneţi-i fostului nostru pa-rochă şi protopopa, că numele său este adâncă săpată în inimile năstre, că chipulă său va fi pururea însoţită în ochii noştri de aureola bărbatului cu merite, de aureola bărbatului cu durere de inimă pentru nămulă său!... Spuneţi-i, că-i dorimă încă multe ycjde fericite, spre bucuria eparchioţiloră săi şi a nostră a tuturora!»
Urările acestea, dorinţele acestea fură date la ivâlă In chipulă celă mai strălucită la serbările din 12 şi 13 ale lunei de faţă.
Duminecă în 12 Aprilie desă de diminătă repeţite salve de trăscurl anunţau, că <J*ua bucuriei a sosită. S’a alesă anume Dumineca, — deşi se scia, că adevărata serbare se ţine în Caransebeşă Lunea, — ca şi ,celă din urmă muncitoră să fiă liberă, ca toţi să aibă prilejă a’şl arăta mulţâmirea loră, stima loră faţă cu venerabilulă jubilară.'
In biserica Sfântului Nicolae din Scheiu se adună Ia serviciulă dumnecjeescă în scurtă vreme o mare mulţime de poporă din t6te clasele societăţii. Dedrece pre-
oţii locului fuseseră trimişi în deputaţiune, serviciulă divină fu condusă de părintele Vasile Sfetea de pe Tocile, învăţătorulă-preotă I. Vătâşeanu şi capelanulă din Dârste lână Broşu. Cântările dela liturghia fură esecutate de corurile din cetate şi dela biserica Sf. Nicolae conduse de d-lă profesoră P. Dima.
La timpulă obicinuită pentru ţinerea predicei părintele V. Sfetea se sui pe amvonă, şi arătă într’o vorbire bine alcătuită însemnătatea (Jilei şi meritele .vrednicului iubilară.
încă nu se încheiase vorbirea părintelui Sfetea, şi clopotele începură a suna cu putere. 0 viă mişcare se produse pentru ună momentă între ascultătorii plini de băgare de sâmă.
„Vine bradulă, vine bradulă," se autjia şoptindu-se ici şi colo, şi multe feţe începură a străluci de bucuriă.
Ce bradă era acesta?...
Era bradulă, ce avea să se planteze înaintea bise-ricei în ondrea jubilarului, era bradulă, ce avea să p6rte numirea de „bradulă Popasului."
(Va urma).
Administrarea şi cântarea veniturilorft statal ni în Dobrogea.
»Monitorulă oficială* din BucurescI a publicată în număru-i dela 12 Aprilie ună regulamentă asupra administrării şi căutării venituriloră statului din Dobrogea.
»Se scie — 4'ce «Unirea* — că în Dobrogea statuia are mari întinderi de pământă în deplină proprietate ; se mai scie că ţâra e puţină locuită; şi, din acâstă causă, pământulă rămâne şi pe viitoră necultivată în mare parte. Statuia deci n’ar pută trage nici ună venită.	*
>Regulamentulă de care vorbimă e pornită tocmai din acâstă preocupare şi ţîntesce la cultivarea câtă mai întinsă a pământului dobrogeană, aparţinendă statului. Modulă de esploatare, prevătjută şi regulamentată în disposiţiunile de care vorbimă, este arendarea în bucăţi mici, cu începere chiar dela ună ectară. Regula-mentulă prevede o arendă fixă pe ectară şi care variază după cum se vorâ cultiva cereale, tutună, bostă-năriă său zarzavaturi.
Preţurile de arendare, afară de cjecimele comunale şi judeţene, suntă: a) 5 lei de hectară pentru locurile semănate cu cereale dela 1—50 hectare esclusivă ; b' 6 lei de hectară pentru acelea cu cereale dela 50 hectare în susă; c) 10 lei de hectară pentru acele sămănate cu tutună; d) 20 lei de hectară pentru cele sămănate cu bostănărie; e) 40 lei de hectară pentru locurile cultivate cu zarzavaturi. — Când pentru asemenea locuri suntă mai mulţi amatori, cari facă declaraţiune, se va publica şi ţine licitaţiune. — f) 60 lei de hectară pentru locurile cultivate în păduri, ori defrişate, fără să fi fostă determinate pentru asemenea scopă
Regulamentulă conţine disposiţiunî şi în privinţa Româniloră din Banată, Transilvania şi Basarabia, cari s’au stabilită în Dobrogea. Aceste disposiţiunî suntă cuprinse în art. 19 şi 20. £tă-le:
Art. 19. Capii de familie române agricole, venite din Banată, Transilvania şi Basarabia, cari s’au stabilită definitivă în comunele rurale cu învoirea adminis-traţiunei, în cei doi ani precedenţi, şi cari nu voră fi avândă pământă, fiă prin Împroprietărire, fiă prin cumpărare sâu închiriere dela alţii, potă cultiva din terenulă statului celă multă 10 hectare de fiăcare capă de familia, dânduli se cu preferinţă din locurile rămase în pc-ligonă după renunţări la Vs său dispariţiunl, la comunele unde parcelarea nu s’a efectuata încă şi, în casă de a nu fi asemenea locuri, li se voră da alături cu terenurile declarate ori contractate.
Art. 20. Ca să p6tă însă beneficia de disposiţiunile art. 19, fiăcare capă de familie, care însuşesce condi-ţiunile acelui articolă, trebue să facă, mai inaihte de a începe orl-ce arătură, declaraţiune în scrisă la primăria respectivă, arătândă ţinutulă de unde este venita, anulă şi numărulă ordinului de stabilire, autoritatea, care i-a dată învoirea de stabilire, numele membriloră familiei ce are stabilită, precum şi dâcă aceştj^ suntă său nu majorenl şi au sâu nu casă deosebită.
Primăriile, verifieândă exactitatea arătăriloră, voră certifica declaraţiunile şi voră întocmi după ele tabele în duple exemplare, din cari vorâ trimite ministerului prin prefecturi, ună exemplară, împreună cu declaraţiunile, odată cu înaintarea acelora pentru terenurile declarate de ceilalţi cultivatori.
După începerea cultivărei, orl-care ar fi motivulă ce s’ar învoca pentru nefacerea declaraţiunei după acest articolă, contravenientulâ va fi supusă la plată pentru terenulă cultivată, ca şi ceilalţi cultivatori, cari nu au declaraţiunl,
Etimologicum magnum Romaniae
Dicţionare şi Dicţionare
Introducerea la tomulu II.,
Citită dinaintea Academiei române în şedinţa dela 13 Martie 1887.
(Urmare).
S’a (Jisâ adesea, câ cuvântulă resultă din trei factori quinteresenţiall: son, formă şi sensă. Când noi ros-
timă „fac", înşirămă sonurile /, a, c, a cărorfi unire for-mâză ună verbă la prima persănă a presintelui indicativ, avendă sensulă cutare. Din cei trei factori, cu sonulft se ocupă în acelaşi gradă Gramatica şi Dicţionarulă, căci elă este rudimentulă dre-cum zoologică ală graiului, prin care limba umană nu se deosibeşte în principiu de mior-lăitulă pisicei sâu de ciripitulă vrăbiei. Remână forma şi sensulă. Gramatica are a face în specie cu forma, er cu sensulă numai întru câtă se atinge de relaţiuhl logice între o formă şi alta. Cele două ramure proprie ale Gramaticei suntă morfologia şi sintaxa, ambele avândă de obiectă forma şi ârăşl forma, căci orl-ce categoriă morfologică, bună 6râ „j’ai dit*, este identică în fonda cu o construcţiune sintactică: „ego habeo dictum". fn oposiţiune cu Gramatica, Dicţionarulă are a face în specie cu sensulă, obiectă ală doctrinei numite semasiologiă; însă aprope totă pe atâta şi cu forma, fără care rareori se pdte limpezi înţelesulă unui elementă lexică. Sensulă cuvântului isolată este pururea şovăitoră. Ore ee insemnâză «scapă" ? Negreşită nu totă una în „scapă teafără din focă“ şi în »scapă căciula în puţă". Sensulă particulară ală lui „scapă" în casulă cutare sâu cutare se cundşte numai în frasă, în proposiţiune, în întrebuiti-ţarea’i cea sintactică. Totuşi Dicţionarulă nu se mărgîr nesce cu atâta, ci sgândăresce mai departe. Elă caută sensulă celă fundamentală, din care să se pdtă desfăşura diverginţa între cele două sâu mai multe sensuri particulare, şi’lă găseşce în prototipulă latină vulgară „excsţ.-pare", compusă din preposiţiunea „ex“ şi din „capai?£* manta", de unde derivă atâtă românulă „scapă», precum şi francesulă „âchapper", spaniolulă „escapar* etc. „Efcr capare" însemna literalmente „a eşi din mantă», adică pe de o parte: „a se desbăra de ceva», pe de alta: *f( lăsa josă»; în primulă casă: »scapă din focă", în celă ală doilea: »scapă căciula". Dâr la Stockholm sâu ]ît Moscva, într’o climă vitrigă, acolo unde nici chiar cojo* culă nu ajunge pentru a înfrunta năvala crivăţului, s’af fi desvoltală dre vre-odată ideia de «scăpare» din aceeă de „eşire din manta»? Ea nu putea să se nască decâtă într’o ţâră dela amiază <jli» unde mantaua este bună din când în când la nevoe, dâr mai adesea e nesuferită In toiulă căldurei. La Romani „capa" înfăşură totă corpulâ omului: „totum capiat hominem» după espresiunea lui Isidoră. 0 purtau mai alesă călătorii plecândă la drumă; şi pe dată ce soseau la cineva, era obiceiu ca gazda s’o ia de pe umerii ospelui, să’lă sape de o asemenea beleai „auferttur capa*. Iatâ-ne dâră, pentru ca să putemă înţelege pe ală nostru scapă, siliţi a ne strămuta în trş-iulă intimă ală străbuniloră, în datinele loră, în folklor’ui Romei antice, Şi aşa este aprdpe totd’auna.
____________ (Va urma).
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.»)
MEHADIA, 29 Aprilie. — Părechia regală română a sositu aci erî după amd^l la 5 dre, ca să visiteze pe împărătdsa, fiindă salutată de acăsta din urmă la gară. Părechia regală a luatu parte la prâmju în apartamentele împărătesei. A(Ji la 11 dre Regele şi Regina României s’au întorsă la BucurescI.
PARIS, 29 Aprilie. — Afacerea Schnae-bele e nemijlociţii aprdpe de resolvare prin liberarea lui.
DIVERSE.
Unu nou manuscriptâ alfl singurateceloră opere ale lui Aristotele fă aflată de curândă, precum se scrie cătră «Pol. Korr.* din Filipopele, de învăţatulă Grecii Pefros Papageorgiu, ce vieţuesce' acolo, în casa unui amică ală său. Manuscriptulă, care după tdte semnele datează din ală 14 seculă, conţine pe 180 foi urmft-tdrele scrieri ale acestui celebru filosofă grecă: Despre ceră (patru cărţi, pe fdia 1—76.) Despre nascere şi nimicire (două cărţi, pe fdia 77—124.) Primele trei cărţi despre sufletă (pe fdia 125—178.) Observări critice (pe (6ia 179—180.) Manuscriptulă e fdrte curată, uşoră de cetită şi fdrte bine păstrată. Pe la margini se găsescă observări, cari pară a aparţine timpuriloră mai recenţi. Momentană se ocupă numitulă învăţată cu apreţiarea valdrei acestui nou manuscriptă găsită, cu o compara-ţiune a acestuia cu ediţiunile existente. După resultatele de pănji acum ale acestei comparaţiunl pare a avâ ma-nuscriptulâ o valdre însemnată, căci modulă de cetire se deosebeşce vădită de ală ediţiuniloră publicate pănă acum. In numerdse locuri se corige chiar ediţia luţ Didot. Domnulă Papageorgiu intenţionâză a informa în scurtă timpă lumea filologică printr’o scriere a sa despre acestă nou manuscriptă.
Unii patriotă osândită. — Ună Incidenţă fdrte comică s’a petrecuta la consiliulă de revisiă din Strasburgă. Ună tânără recrută se înfăţişase cu totă trupulă tatuată (tetovată) cu inscripţia: „Trăâscă Francia!» Avea pretu* tindenî asemenea inscripţii: pe pântece, pe pieptă, pe pieptă, pretutindeni: „Trăâscă Francia!" Numai partea posteridră a recrutului era împodobită cu o inscripţiă diferită, consislândă într’ună salută despreţuitoră Ia a-dresa Prusiaciloră. Acestă tânără patriotă, cafe adoptase ună obiceiu sălbatică spre a ’şl Insulta duşmanii, a fostă osândită la şâse luni de închisdre.
Editoră: Iacobtt Mureşiann.
Bedactoră responsabilă Dr. Anrel Mnreşiann
&
85
GAZETA TRANSILVANIEI
18S7.
CoranJâ 1» bnrs& de Viene
din 28 Aprilie st. u. 1887.
..de^aurtt 5p/0 . . . 101.60 .lentă de hâxtiă 6°/o	• • 88.45
Ini^rtimUtulQ căiloră ferate ,f%ugltre	", . . . 150.—
Airitwtis-rea datoriei căi-'lord ferate de bstfl ung.
(1-ma eţnisiune) . . . 98.— AţttQrtişarea datoriei căi-lpi-tt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 Âmortisateă datoriei căi-1 orfi ferate de ostii ung.
, ,(3ra emisiune) . . . .115 50
SpnurI rurale ungare . . 104.40 qnurl cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
'Vmşti............... 104 25
Bonuri cu cl. de [sortare 104.— Bondrl rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung................98.75
Imprumutulil cu premiu
ung.....................119.—
Dosurile pentru regu-larea Tisei şi Segedinului . 124.30 Renta de hărtiă austriacă 81.40 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 112 — Dosurile din 1860	. . . 135.40
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 874 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.97
Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 126 90
Bursa de Buenresci.
Cota oficială dela 13 Aprilie st. v.-1887.
vend.
Cump.
Renta română (5°0).	.	90Va
Renta rom. amort. (5°/0)	.	93s/4
» convert. (6°/0)	.	87—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/0) .	.	103—
»	(B°/0) •	87-
»	»	urban	(7 °/0)	.	.	100—
>	•	,	(6°/0)	•	92-
*	,	*	(5®/0)	.	.	83-
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	----
Aurii contra bilete de bancă .	.	17.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.00
91V»
94 S 87i/i -36— 104— 88— 101— 93— 84—
17.50
2.02
Cursulu pieţei Braşovu
din 29 Aprilie st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.51 Vând. 8.53
Argint românesc....................»	8.45	*	8.48
Napoleon-d’orî..................... 9.99	*	10.03
Lire turcescl......................*	11.30	»	11.40
Imperiali..........................»	10.30	*	10.40
Galbeni........................»	5 93	»	5.99
Scrisurile fonc.	»Albina» 6°/0 .	»	101.—	*	102.--
„	»	„	5°/<> .	„	98.—	*	99.—
Ruble RusescI.....................*	112.—	»	113.—
Discontulă ...	»	7—10°/# pe anii.
„IToutăţi pentru sesonulu de vară!”
Toilete pentru mirese, promenada şi casa se confecţionăză la
Kovâsmi I Keresztesi
•Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Unde,a sosită de eurendă în mare alegere cele mai nouă materii ;de l£nă pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepu şi Cachemiru. Mătâsărjă de LyonO: Merveiilieu, faile şi catifele negre precum şi în t6te cuiorile. Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Satinu de spălată, Toii, Zephier şi Qxfordurl.
Chifonurl de Benedictu Schroll, Şirtingă, Julett şi Gradl. Pângării de bumbacă americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garniseil
potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi una bogata asortimente de pănglicl in culorile cele mai fine şi frumose. Cele mai nou „Jersey* Talii-Trico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea tote telulo de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine.
Mostre se trimită la cerere gratis şi franco.
TARIFA
anunţurilorfl şi inserţiunilorn.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următorele rabate:
Pentru repeţiri de 3— 4 ori ....
v
ii
5— 8 9—11
n v *v ii
„ 12-15	„
10”|o
15*|,
20*|„
30*|o
40*|.
50*!.
v	n	n ^8	20	,,	....
Dela 20 de repeţiri în susă	....
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
ersulii trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-JBiulapesta şi pe linia Teluşii-Aradii-ISudapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
	Teiuşft- (tradA-Budapesta				Budapesta- AradA-Teiiiş A.			
		Trend	Tre.ia	Trena de		Trentt de	Trentt	Trentt
	•	omnibus	omnibus	persdne		perBdne	dc persdne	omniboi
	Teiuşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
	Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
	Vinţultt de joşii	12.30,	—	4.22		11.20	12.41	—
	Şibotă	12.52	—	4.50	îliOK ^	4.10	5.45	—
	Orăştia	1.01	—	5.18	AiadA	4.80	6.—	7.04
	Simerja (Piski)	2.03!	—	5.47	Glogovaţfi	4.43	6.13	7.22
	Deva	252	—	6.36	Gyorok	5 07	6.38	7.58
	Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişj	5.19	6.51	8 17
	Ilia	3.55	—	7.28,	Radna-Lipova	5.41	7.10	836
	Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 €9	7.37	—
	Zam	4,25 î	—	8.11	Bărzova	6.28	7.55	—
	Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
	Bărzova	5.56 ;	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
	Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
	Rad na-Lip ova	6.47 j	—	1027	Ilia	8 55	8JS	—
	Paulişă	7.28 ■	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
	Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	1042	
	Glogovaţă	7.59 !	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
	AradA	8.28 j	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
	Szolnok (	8.42 |	—	4.52	Şibottt	11.43	12.—	1 —
	(			 1	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—
	Budapesta		- |	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
	Viena	—		6.05	TeiuşA	, 1.29	1.41	—
	AradA-Timl^dra				Simeria (Piski) Petroşenl			
		Trena	Trena de	Trenu		Trentt de	Trentt	Trentt
		omnibns	persdne	mixt		persdne	omnibos	mixt
	AradA	5.48		6.05	3imeria	11.25		2.45
	Aradulă nou	c 19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25
	Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
	Vi» ga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
	Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
	Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
	TimişAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
	Timlşdra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
		Trena de	Trena de	Trentt		Trentt	Trentt	Trentt
		persdne j	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
	TimişAra	6.25	- .	5.00	Petroşenl	1007	- —	6.10
	Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
	Orczifalva	7.46	—	6.82	Crivadia	11.25	—	7 37
	Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
	Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
	•i 1 1	9.11	—	8.01	Stţşiu	1.22	—	9.52
	ArşdfOi	9.27	—	8.17	fiipferim	1.53	—	10.01
Predeală>Budapesta
Bueuresci
, J ;
Timiş fl
Trenu
de
persdne
Feldiâra
Apatia
'Âgokokfalv»
Hbmbtodfi
H&şfaleu
Si$ăg6r» j ^abeţopo)e. jţded.iaşfl • .
Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuneia Teiwftt . ăiudd
Vinţuia de suşd
TJi6ra
Caeerdea
Ghirisă
Apţthida
Cluşiu
Nedeşdu
Ghirbfiu
Agbirişa
Stana
Hoiedinft
Ciuda
Buda
Bratca
BAv
Mşzd-Telegd F ugyi-Văşâţhely Vărad-Yelinţe
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.84
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5B
5.10 5.30
Tren Trentt accelerat omnibus
Treott
omnibus
Oradia-mare
P. Ladăny Szolnok
, Vienţi
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
543
6.15
7..06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
II.3J
11.52 12.31 12,48
jl.22 2.18 2 48
2	56
3	64 4.51 5 28 5 56
10.55
1.23
3.24
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Predealil
8.00 8.36 9.0b 9.32 10.il 10.5 12 16 12.50 1.21 2.02 3.06 ,3.38] 3.54i 4.05 4.50 7.28
Viena
Budapesta
Szolnok P. Lartâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd
Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Trentt de pers.
I Tren accelerat
Trenfi I Trend omnibusj de
I persdne
Trena
Clatin
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Uiora
Yinţulă de susii
Âiudfi
îeiHSă
Crâciimelti
Blaşft
Micăsasa

10.05
2.15
6.05
Mediaş
Elisabetopoîe
SIgişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldibrs,
Braşovă
Timişd
Predeală
Bueuresci
U.00 U 19 12 30 1.01 1.06 1.13 120 141 2(0 2 35
2	48 3.20
3	36 4.G0 4.3r 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
Nota: Orele de’n6pte suntfl cele dintre liniile gr6se.
7.40 11.05
2 02 j
4.12	6.58
7.33
8.04
3.10
7.38
8,58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 941
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4 36
4.58 5.26
6.20
9.34
11.26
1.38
2.06
2.17
2.40
3.24
3.47
4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
1.55
2.53
3.28
9.35
6.07
6,24
6.43
8.00
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.G9
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI BraşovQ. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI