GAZETA KEMCţniJfEA ŞI AUMIKINTBA'ţllIWEA t BRAŞOV G, piaţa mare Nr. 22. ..GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe nnfl anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&in&tate: Pe ană 40 fr., pe şăsc luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULtJ L. O senă garmondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare ăorlterî r.sfranoata nu •• primato». — Manuiorlpto nu ae rotrimltfi. Ni- 83. Joi, 16 (28) Aprilie. Braşovtl, 15 Aprilie 1887. Timpulu trece. Să contiiiuămu dâr a ne lămuri asupra cestiunilorii de căpetenia. Aşa de departe vomu fi ajunsă d6ră şi noi Transilvania şi din părţile ungurene şi bănăţene ea să scimii, că o programă naţională nu este o haină, care să-o poţi îmbrăca şi desbrâca-, să-o poţi scurta seu lungi, strimta său lărgi când şi cum îţi vine la socotâlă. Programa dela 1881, care a întrunitu voturile tuturoră representanţiloru alegătorilor!* noştri în acelaşi ană, ca şi la 1884, p6te să fiă de-fectuăsă în stilisare, în precisarea şi esplicarea postulateloru uăstre naţionale, p6te să fi lâsatu chiar vr’unîi postulată însemnată afară său al-tulă să nu-lă fi accentuată cu destulă putere, dâr trebue că cuprinde postulatele principale, principiile cardinale ale luptei ndstre naţionale, căci altfelu nu era cu putinţă să întrunâscă voturile ndstre ale tuturora, nu putea să formeze timpă de şâse ani directiva nostră politică. Dâcâ este aşa, precum nu ne îndoimă că şi este, atunci ar însemna a mărturisi, că amă fostă zăpăciţi şi la 1881 şi la 1884, când amă votată acea programă de acţiune, dâcâ acum deodată amă admite să fiă eliminată dintrînsa unulă său altulă din postulatele şi din principiile de căpetenia, ce formâză esenţa ei. Pu-temă să admitemă, ba chiar să dorimă ca programa să fiă mai bine stilisată şi precisată său emendată, şi amplificată, dâr nu vomă pută concede să fiă ciuntită său chiar cu totulă schimbată şi prefăcută, ca ună sumană, pe câtă timpă acăsta schimbare său prefacere nu va fi dictată de nisce împrejurări, de-o situaţiune politică cu desăvârşire schimbată, .«are să facă de prisosă să mai apărămă unele său altele din postulatele nostre de frunte. Aşa, de esemplu, îndată în punctulă întâiu vedemă esprimatu în programa dela 1881 pos-tulatulă autonomiei politice a ţării Ardălului. Acesta este fără îndoiălă celă mai de frunte din tăte postulatele adoptate de conferinţele din 1881 şi 1884 şi puternă <}ice, că este ţiţina cardinală a întregei programe, aşa că scoţendu-o din cons-trucţiunea ei ar cădă şi s’ar face pravu şi cenuşă întrăga programă. De aici urmăză că aderenţiloru partidei naţionale, cari au primită programa dela 1881, nu le este permisă a avă nici unu cugetă reservatu faţă cu punctulă întâiă ală programei, pentru că cu acestă punctă stă său cade întrăga programă. A susţine dăr, cum facă unii, că potă să esiste deosebiri de vederi cu privire la ună postulată cardinală din programă fără ca să fiă alterată posiţiunea respectiviloră în sînulu partidei, este lucru absurdă. Aderenţii partidei naţionale suntă aşadăr în puterea punctului primă ală programei dela 1881, toţ! fără deosebire autonomişti. In consecenţă este clară şi evidentă, că nu potă fi admişi şi recunoscuţi ca aderenţi ai partidei năstre nisce „Români de încrederecari voră voi păte să ne propună, cum s’a mai întâmplată, să recunoscemă starea actuală a lucru-riloră şi să lăsâmă cestiunea autonomiei ţării Ar-dâlului, dela care depinde viitorul ă întregă ală | naţiunei năstre, numai în grija Corănei. Programele naţionale se facă pentru ca să fiă ţinute şi respectate, ele nu au numai importanţa unei carte de bucate din care să-şi alâgă fiăcare cinstită flămândă său poftitoră feliulă care-i place mai bine. Nu voimă nicidecumă să cjicemă, n’ar avă libertate ori şi care alegătoră română a-şl forma părerile şi convicţiunile sale politice, după cea mai bună a sa chibzuinţă şi consciinţă, der celă ce ar respinge vr’ună punctă cardinală ală programei dela 1881 să nu-şi mai dea ostenâla a figura înaintea năstră ca aderentă ală partidei naţionale. Principiile cardinale depuse în programa dela 1881 suntă principii ale luptei seculaire naţionale a Româniloră diir aceste ţări. De aceea bine să-şi însemne fiâ-care aderentă ală partidei naţionale, că numai întărindu-se în aceste principii, er nu slăbindu din cdrdă, va pute să se facă vredaică de stâgulu, împrejurulă căruia s’a grupată. Incidentală Schnaebele. O telegramă din Parisă ne comunicase, că incidentulă Schnaebele a produsă mare iritaţiuue în capitala Franciei. Vinerea trecută, într’ade-vără, iritaţiunea ajunsese la culme. Erau temeri seriăse, ca se voră face demonstraţiunî înaintea ambasadei germane, că mulţimea va depărta însemnele germane şi va sparge ferestrile palatului ambasadei. Guvernulă luase cele mai energice măsuri, pentru ca să îrapedece a se aduna mulţimea în acea parte a oraşului, unde se află ambasada germană. Poporaţiunea Parisului însă s’a sciută stăpâni, contribuindă la acăsta şi atitudinea prevenitdre a guvernului germană, precum şi pressa francesă, care a sfătuită publiculă să aştepte resultatulă cercetării oru şi tractăriloră celoră două guverne. „Paris“ a pusă întrebarea: „Vrut’a Germania să ofenseze Francia? Faptele păreau a răspunde: da. D-lu de Bismack nî-a răspunsă: nu. In astfelă de lucruri ună cuvântă trece drepţii acţiune. Graba cancelarului, d’a-şi es-prima intenţiunile sale pacinice, ni-se p6te părâ ca o satisfacţiune îndestulitore, pentru ca să putem ă aştepta mai eu răbdare liberarea lui Schnaebele. “ Şi într’adevără că spiritele în Francia s’au mai potolită, aşteptândă mai ântâiu resultatulă anchetei, care încă nu e terminată. Atitudinea Serbiei. Se pare, precum amu mai arătată, că în Serbia se pregătescă lucruri vrednice de înregistrată. De câte-va se că aceste sgomote sunta curata minciună, căci întrebânda pe guverna, acesta i-a spusa că nu e adevărata. „Ellenzek" susţine din nou, în contra celora 4ise de d. Adolf Zay, că în adevărD Kulturegyletula a primita dela guverna însărcinarea să mijlocăscă liferările pentru armată. —Pe c>ne să credema? .Sieh, Deutsch. Tagbîtt* încă e nedumerita şi aşteptă lumină în acestă afacere dela locurile competinte. —x— Relativa la afacerea Valkovszky, — cunoscută de cetitorii noştri — a apăruta o broşură în care se cuprindă deposiţiunile a 13 foşti şcolari ai directorului Valkovszky dela sc*6la reală superiâră din Alba regală, de-posiţiunî ce se află la ministerula instrucţiune! Toţi contestă cu hotărîre, că numitula directora ar fi propusa istoria ungară în sensa „nepat.rioticO®. —Va să (Jică to-tuia nu e decâta o afacere patriotico-şovinistă ca multe altele, ce le sciu scormoni jidano-maghiarii, când li se face dora de soboli. —x— Conventulu senioralu ala districtului bisericesca reformata Bichişu-Banatu a fosta întrunită în filele trecute, luânda parte Ia eiO membri din comitatele Bichişă, Ciongrada, Gianada, Torontalu, Timişa şi Caraşh-Seve-rină. Raportula generala pe anula trecuta arată, că vi-sitarea serviciului Dumnecjeesca a scăzuta forte multa în nouăle colonii de Giangăi Szapary şi Kertelendyfalva. Concubinate în 20 comune cu 48,483 locuitori sunta 210, cele mai multe în Debelyacsa şi Kertelendyfalva. Distric-tula bisericesca numără, în 37 comune matere cu 44 preoţi, 171.221 credinc ioşi. Naseeri au fosta 7930,gadecă cu 1056 mai puţine ca în anii premergători. Raporto- rul se plânge de numerâsele treceri la credinţa unitară şi la nazarenismO. Causa e, dice ela, certurile casnice, deorece la Unitar! divorţuia e împreunată cu mai puţine greutăţi, decâta la reformaţi. Raportula s’a luata la cunoscinţă. —x— 0 comisiune de delegaţi ruşi şi români se va întruni la Ismaila în Basarabia, spre a discuta ce măsuri trebue să se ia pentru stârpirea lăcuste lorh cenăvâlesca în fiăcare ana din mlaştinele Dunărei. —x— După ce Regele şi Regina României se voră în-târce dela Mehadia, nu vora sta decâta o 4**>n Bucu-resc! şi în urmă vora pleca la Iaşi, unde la 23 Aprilie se va sfinţi noua metropoliă din acela oraşa cu mare pompă. D*la Tocilescu va publica una memoriu despre metropoliă din Iaşi, ca cela ce l’a publicata despre catedrala Curţii de ArgeşD. —x— In timpuia concentrârei trupelora în România, soldaţii vora face esperienţe cu puşca cu repetiţiă sistema Mannlicher, pentru care scopa ministerula de răsboiu româna a comandata una număra de aceste arme. D-ia Dr. Qeorgescu, care a studiata la Pasteur metoda de a vindeca turbarea, va înfiinţa în Bucurescî una laboratora pentru căutarea personelora muşcate de câni turbaţi. —x— D-la Dr. Severeanu, care a representată România la congresula internaţionala de hirurgiă în Berlina, s’a reîntorsa în Bucurescî. D sa va raporta despre lucrările congresului. DomnulQ A. Henţiescu îşi va serba căsătoria sa cu domnişora Eugenia Istrati, Joi 16 Aprilie la orele 9 sera în Sft. Biserica Albă, Calea Victoriei din Bucurescî. —x— Comisarula francesft Schnaebele, despre care vor-besce a(jî totă pressa europenă, a fosta mai nainte „pro-fesseur de Lycâe44 (profesorO gimnasialQ). Înainte cu vro 1 i ani întră în serviciula statului şi deveni „inspec-teur administratif*, o funcţiune, care corăspunde cam cu a unui inspectorii de cale ferată, der cu deosebirea că inspectorula administrativa are să îndeplinâscă şi unele funcţiuni poliţienesc!. Schnaebele trece de unO funcţionara forte de încredere şi conscienţiosa. Necazurile Românii or fi din Solnoctt-Dobâca. Din Valea Ciachi-Gârbăului, 14 Aprilie 1887. (Fine.) Dăeă cineva are 10 jugăre de pămănta, de pe acesta ar pute trăi cu familia sa modesta şi ar pute presta şi fote dările publice, dăcă l’ar împărţi în opta table, observându următorea rotaţiune în cultura plantelor 0 : Tabla primă gunoindu-se iârna primăvera se să-mănâ cu măzăriche amestecată cu ovăsa, după cosita numai decâta se ogoresce şi între S. Mării arându-se de nou, se sâmănă cu grâu de fomnă; tota acesta pă-mânlQ în anula urmâtora se semănă cu cucuruzu, după cucuruza, în primăvera următâre, cu orza, şi după se-ceratula acestuia îndată egorîndu-se fomna pe la 4iua S. Cruci se ară de nou şi se semănă cu săcară, er în primăvără se semănă în ea tritoiu, care cosindu-se în doi ani, după aceea, er se ară şi se semănă cu cucuruzii şi după acesta er se gunoesce ierna şi se semănă cu plante de cosita, şi aşa mai departe, precum se îlus treză acăsta din urmâforea tabelă de rotaţiune: 3 o 3 O ev* e ;l i :j fi !» e !J 3 ;i £ 3 <3 O c 3 O >oi 3 3 3 Im CQ O 3 3 1 o a 1 O XD (Z2 IZ H u> E- 3 O o O o N 3 «3 3 3 NJ 3 2 fii P >3 N c5 o O 9 % O 3 O fii O 8 "E H 3 O a 3 3 <03 K 3 >3 3 3 N 3 b 3 e fii ca 3 *3 u p a 3 u o zn Iu a 3 Wnny 00 05 o ▼fi CQ co 00 00 00 05 05 05 05 a» 00 00 X X X X X CC F-« ▼fi Tfi ^4 Şi etă că pe lângă o astfelfl de cultură a pământului câştigula e, că avenda în tota anula 3 pământuri sămănate cu nutreţa, 1 cu grâu, 2 ca cucuruza, 1 cu orzQ şi 1 cu săcară, în calcula mica se capătă ca venita curata: 26 cară de nutreţa, 14 hl grâu, 36 hl. cucuruza, 15 hl. orza, 14 hl. săcară, şi dăcă s’ar estinde cultura economică şi asupra pomăritului şi stupăritului, cari pe lângă trudă puţină aducă fofose mari, şi dăcă s’ar deştepta poporul a nu se rătjima pe lucrula străinilorO, ci însuşi ar îmbrăţişa tâte meseriele de lipsă pentru ela, de bună semă pe 41 ce merge l’ama vedă propâşinda în ameliorarea sortei sale. Inse deşi avema şi noi moduri destule cu cari amâ pute delătura relele din popora şi l’ama pute pune pe calea progresului, căci şcola cu care ama pută influinţa în nici o comună nu ne lipsesce, totuşi să mă ierte d-nii preoţi şi învăţători din regiunea noslră, când trebue să constateza, că unii şi-au uitata de s. lorQ chemare, alţii în loca de a feri poporula de demoralisare, chiar dânşii se dimita la fapte degradatore Pentru unii ca aceştia mai bine ar fi să se delăture. Nu voiu să 4ica despre toţi, căci avema şi 6menî cari se sciu însufleţi pentru sârtea poporului Dostru. Şi dintre mai mulţi, deşi sciu că vatema modestia, îndrăsnescO a face amintire aci de preotula din Ciachi-Gârbău d-nul I. Drăgana, care mai vertosa pe terenula culturala şî-a câştigată adevărate merite faţă cu poporula nostru. Ca-techisâză în două şcoli peste 100 elevi fără de a căpăta nici o remuneraţia pentru cea a statului. S’a luptată bărbătesce pentru susţinerea şcâlei confesionale, căci în spinarea acesteia rădică multe dificultăţi şcola de stată. Ba a întocmită şi edificiele de pe fondulă parochială şi deşi e săracă şi cu o familie numeiosă, pârtă la şcâlă trei copii; prin purtarea sa şî-a câştigată stima şi iubirea tuturora. Una altă preotă bravii avema pe d-nulă Vasiliu Popă din PoptelecQ, care prin purtarea sa cu tactO a sciut FOILETON U. Vanitatea pedepsită. Novelă de Antonia Pellicani. Evangeliula e făcuta pentru toţi, şi toţi îlă pot a urma cu ajutornlă divină; şi cine îlă urmezâ cu fide litate, acela fără îndoială devine omă virtuosa. 0 scia acesta forte bine una generala bătrână. De aceea când de mulţimea amforă să simţi împinsă aprope de marginea mormântului, părăsi armele şi se reintorse la ţâră, unde trăia o vieţă liniştită neocupându-se cu altceva decâta cu observarea doctrineloră şi preeepteloră religiunei. Intre virtuţile în cari elO se deprindea cu deosebire, locuia primă îlă ocupa caritatea faţă cu dea-prâpele şi fundă că se bucura de o stare materială forte bună, de aceea avea o plăcere deosebită de a face din ce avea parte generâsă şi acelora, cari erau lipsiţi. Urmarea de aci fu, că generalulă luă în casa sa o copilă sârmană cu cugetul0 de a o adopta şi a o constitui ca eredă a tuturora avuţiiloră sale. Spera tare, câ acestă copilă, care esperiase câtă e de amară pânea cerşitorului, va compătimi pe cei mi-seri şi nenorociţi şi va continua după morte-i laudabila sa operă ce începuse; ajutorarea celora lipsiţi. Deră nu peste multa se vă4u înşelata amară în speranţele sale. Căci îndată ce acestă copilă gustă din plăcerea averiloră, îşi uită miseria din trecută şi deveni nesimţitâre faţă cu alţii, şi acesta în urma vanităţi», căreia îi că4use pradă şi carea încetulă cu încetulă s’a inrădăcinată în inima ei aşa de tare, încâtă îi stârpi din ea fote simţămintele de pietate. Dominată de acestă pasiune, carea îi încătuşâ totă inima, nu cugeta la altceva decâta a sta la oglindă, a se chiti (găti) şi a se pudra ca să fiă plăcută şi atrăgători în faţa lumei De săraci nu mai avea grijă, ba începu a se purta cu dispreţa şi aroganţă faţă eu ei a-lungându i din jurulă său ca pre nisoe musce şi vespî seu alte insecte neliniştitore şi stricăciâse. Bunulă generală observă acesta şi înţelese numai decâta, că după morte-i săracii voră avea în ea nu o mamă, după cum sperau, ci o vitrigă crudelă, de aceea incepu a o admonia, căci dorea ca acestă fiinţă, în care îşi pusese speranţele sale să se indrepteze. »Fia mea, 4«cea ela eătră copilă, nu-ţl uita aşa iute miseria în care ai fosta, nu uita câta îţi era de plăcuta ajutorula şi fă pentru alţii acum ce poţi şi aceea ce atunci doriai să-ţî facă alţii. Aduţî aminte că caritatea e caracteristica creştinilor, şi că cine nu simte îndurare faţă cu alţii, mei ela nu o merită!* Astfela admonia generalulă pe copilă, deră admoniţiunile lui nu folosiră nimica Cătrâ finea vieţii sale, se decise a pune pe neîn-ţelepta tînără la o probă decisivă. Intr’o 4* 0 chemă la sine şi-i 4ise: ,0 afacere importantă mă silesce să mă depărteza de aci, nu-ţi pota spune, când mă voiu re’ntorce. Te lasO domnă şi stăpână. Ve4î de te pârtă bine. Tu cunoşcl natura mea, scii că eu iubesca pre săraci, îi trateza bine şi-i ajuta bucurosD. Dăcă voiescî a’mî fi bucuria mea, câta voiu mai trăi, şi eredă după morte, vei sci ce ai să faci... Pre soldaţi cu deosebire ţi-i recomanda. Dăcă va sosi vre-una soldata bătrânii şi lipsita, nu-la lăsa să mărgă cu mânile gole, dă-i ceia puţina o liră. Am fost soldata şi eu. şi am faţă cu ei o simpatiă deosebită44. Tînăra ascultă în tăcere sfaturile bătrânului şi răspunse că aşa va face şi nu va lăsa nimica neîmplinita, eră generalulă, fără a mai 4*ce 0 vorbă, se duse cu Dumne4eu. Intr’o 4i tînăra fată se afla la pârta castelului. Deodată i se presenlâ unQ ostaşa bătrâna târându-se cu greutate pe două piciâre de iemna şi întin4ânda mâna cătră ea, într’unO tona rugătora îi cerb elemosină. Tînăra îşi întârse ochii în altă parte şi fără a 4’ce ceva voi să se depărteze. Soldatula îşi repeţi rugarea. Atunci ea, ca eşită din fire, se infârce cătră ela şi-i $ice: — .Du-te în trebâ'ţl, nu mă incomoda cu vorbele tale.* — Insă Dâmnă, replică bătrânuia, sunt flămânda, te roga dă mi cela puţina puţintică pâne.« — „Ce pâne? Ce târne? Nu mă năcăji!® — „Ah! Dâmnă, te roga nu mă alunga cu atâta nendurare.® — „’Mî-eşW o greutate, Nr. 83. GAZETA TRANSILVANIEI» 1887. suprima în tirnpO neaşteptata de scurta învrăjbirile confesionale din acâstă comună, carî în timpula din urmă âjun-eră la culme. Prin acâsta d-nula Popa şî-a câştigată una mare merita. Afară de aceea pe fondula pa-rochiaia restaurâ tote edificiele ce parte lipseau, parte jju se puteau folosi, şi încă fără de nici una ajutora banala dela pOpârti şi biserică, şi numai cu oferte gratuite, fiindil iubita şi stimata de toţi. Şc61a asemenea înfloresce. AstfelO se bucură elO ‘le stima şi iubirea întregulO poporO, Etă două esemple, cad pre deplina dovedesefl, cât se p6te înainta binele şi înflorirea bisericei, şeolei şi poporului nostru prin o purtare cu tacta şi sîrguinciOsă. E şi timp ala suprema, ca preoţii şi învăţătorii, lă-pădândO nepăsarea, să pună umăra la umărO, şi cu toţii să conlucre la luminarea şi deşteptarea poporului nostru, înăduşită de lepra relelora ce-la bântue, rflcî sărăcinda eld, şi dânşii vorQ simţi împreună nevoile ce vorO is-vorî de aci. Şi incâtO nu s’ar ajunge scopulO cu bătrânii şi tinerimea de faţă a poporului, să se influinţeze prin şc61ă in copii nevinovaţi, căci aceştia, dedându-se la sîrguinţă, cruţare şi păstrarea buneloră virtuţi strămoşesc!, mai târziu vorQ pune basa unui mândru vii-tora pentru naţiunea nâstră, Unu plugarii. Conferinţă de preoţi şi învăţători. De lângă Valea oveseloru, 23 Prieră st. n. 1887. In 22 Prierd a. c. s’a ţinuta conferinţa anuală a preoţilorQ şi învâţâtoriloră gr. cat. din protopopiatuia Bedeanului, in Minthiula-româna. Comuna Minthiula româno numără vre-o 800 suflete, are biserică de piatră, scolă şi casă parochială corăspundătbre. PreotO e venerabilulO octogenara, nes-torulâ preoţimei traotuale, d. Ioană Chita şi capelanâ e ginerele său d. Ioană Bulbucă, una bărbata activâ. învăţătorii e d. Simionă Draganu, omO harnica, propune la 48 şcolari de ambele sexe obligaţi a cerceta scola ar fi 60. Serviţiula divina s’a făcuta de m. o. d-nâ protopopii Mihailu Făgărâşanu asistata de mai mulţi preoţi. A rostita o frumbsă predică d. Ioana H. Boteanu âr co-rula cântăreţilorO l’a condusa d. preota Bulbuca, deşi credtt că acâsta ar cădâ mai multa în sarcina Învăţătorului. Au participată la acâstă adunare dintre preoţi d.: Ioanâ Mureşianu din Şîreagâ, Dumitru Chita din Nimigia ungară, Gavrilă Popa din Beudiu, Constantina Popa din Buşii superiori, Vasile Mureşanu din Cociu ; apoi SimionO Popanu din Figa, Samsond Onighi din Mălina, Grigore Rusu din Prizlopd, teologi de Gherla. Dumnetjeu scie din ce causă au lipsita aţâţa, unii pdte nu înţelegâ importanţa acestora conveniri binefăcăt6re, ori p6te nu vreu să o înţelâgă, resultatula însă la totO casulO e destula de durerosO. A mai luata parte teologulâ absolută d. Nicolae PopO din Nimigia ungară şi Alexa BalintO, subnotarulO d n Lusca. Dntre d-nii învăţători nu a lipsita nici unulO, fiă-le (f'să spre ondre loră. Din partea tractului vecină alâ Ciceu-Cristurului a fostă de faţă ca representantO d. SamsonO Oprea, învăţâ-toruld din Chiuz*, şi ca 6spţl Victoră Avramă, docente în Tiha Grigore DraganO şi preparandistula Ilie Pe-treanu. Protopopulă ca preşedinte deschide adunarea prin o cuvântare scurtă şi potrivită. InvăţătorulO locala trae-tâză tema cu şcolarii săi despre numerulu „10* fdrte bine; atâta propunerea, câta şi răspunsurile precise a învăţăceilora atestă destoinicia d-lui învăţătorO DrăganO, fiindO acelea pe deplinâ indestulitore. Critica la acesta operata, făcută prin d. învăţătorO Luca Blaga, n’a atinsa meritula lucrului, ci numai estensiunea aceluia, şi amin-tiudO unele erori de penă ortografice. FiindO vorba despre ortografia, d. Petru Mureşanu propune ortografia usitată de maioritatea (fiaristicei ro- şcii? Bătrâno poltrona! Dute la dracu.... altcum voi deslega, cânii şi-i voiu amuţa asupra ta.« — »Aşa?! Vei deslega cânii, blăstămată ?“ strigă bătrânulO cu o voce lunătore, şi aruncândO bâtele, haina cea sdrenţdsă şi barba cea falsă, lăsândO să se vâtfâ, că elă esie ge-neralulO, privi cu ochi severi pre tînăra fatâ şi $ise: Acâsta e liFa ce dai militarului care’ţî imploră ajutora?! Aşa esecuţî voinţa mea ?! Tînăra la aucjula acestora cuvinte îngâlbini, eră generalulO continuă: »fîtâ ce inimă bună ai tu!! Etă aceea ce, închi^ânda eu ochii, ar ti putută aştepta dela tine săracii după ce ai devenita stăpâna avuţieloiâ mele. MulţămescO cerului, că te am cunoscuta la timpQ. Tu nu ai iubire faţă cu deaprOpele şi unei astfelQ de fiinţe eu nu potâ a’i da bunulQ pe care mi I’a dăruita pro-vedinţa divină. Du-te, disgraţiato! Te lasâ in mâna sorţii, fişl îndată de aci, întorce-te la coliba ta! Tînăra lovită pe neaşteptate de acestă scire erupse în plânsă, se aruncă la piciârele bătrânului şi strîugându-i genunchii îltt rugă de iertare. Generalulă însă, care de atâtea brî o admoniase inzadarO, fu neînduplecata. ,Tu, îi 4'se, ca una carea nu ai inimă nu meriţi ertare. Mergi, iţi repeta, şi trăinda in miseriă învăţă a suferi*. Acestea (Jicândă se smânci dela ea, întră în castelă incuinda uşa după sine şi lăsând’o în prada celora mai grozave suferinţe. Pedâpsă teribilă, însă meritată. Trad. de Aureliu Hulea. mâne, adecă cea fonetică, combătută fiindâ 'însă prin presidiu şi d. Boteanu, conferinţa primesce ortografia etimologică Ţipariană. D-la Ioanâ Murăşianu a cetită apoi disertaţiunea sa: „ Cum se va sttrni şi nutri atenţiunea în şcolari“ ? unO operata lucrata cum se cuvine, basatO pe metodula didactico şi pedagogica, la care critisantele n’a putută multa obiecţiona. Intre multe alte obiecte pertractate, tdte salutari, a venita înainte şi durerosulă casă, că presidiulă a fosta silita a admonia în faţa conferinţei pe unuia din învăţători pentru negligerea oficiului şi purtare incorectă, im-punendu-i-se ca pedepsă, să prelucre pentru conferinţa viiîore tema: Cum are se se pdrte învlţătorulu în şi a-fără de scâlă? După prânijula data preoţilora r»rin veneratula preota locala, er învăţâtorilora prin dcmuula învăţătorO locala, s’a întrunită tota în scdlă conferinţa ori sinodulâ preoţilorO, unde între altele bune şi frumâse lucruri de urmata din partea 'onorabilei preoţim! cu privire la moralitatea poporului, d. SimionO Popanu a disertata despre: „Inhuinţa religiunei creştine asupra desvoltărei sociale şi culturale a popâreloruf lucrare merituOsă şi bine studiată, care ar merita publicata. Observa aici, că pentru conferinţa viitdre, care s'a statoritO a se serba în 14 Novembre st. n. a. c. în comuna Odorheiu s’au alesQ ca disertante d. preota Bulbuca şi ca predicatortt d. Gregoriu Puşcariu. D-ÎQ Preşedinte, care stă la înălţimea misiunei sale In Iotă privinţa, mulţămesce participatorilora pentru in-teresare şi declară conferinţele de închise în murgitula serei. Mulţâmindâ în fine pentru ospitalitate domnului preottt locala Chita, dorindQ ca din nici unO protopopiate alO dieceselorQ nOstre românesc! să nu lipsescă aceste confereuţe. Şîreganulu. Etimologicum magnum Romaniae Dicţionare şi Dicţionare Introducerea la tomulu II., Citită dinaintea Academiei române în şedinţa dela 13 Martie 1887. — Ore până la ce literă ai ajunsQ ? Mă întreba în-tr’o di una bărbata cu ra4ă în lume. — Hm! — răspunsei eu printr’o altă întrebare — până la ce literă ai citita? Aci, fireşte, o mare încurcătură, căci omula meu cunoşcea cartea numai din svonO. RomânulO însă nu se prea încurcă mai nici odată. Prefâcâudu-se că n’a aurita Întrebarea, elQ se apucă cu o măiastră uşurinţă a mă lăuda pe mine, a lăuda Etimologiculâ, a lăuda Academia, a lăuda câte în lună şi în s6re, dâră — fără una dâră nu să pote — îşi îneheiă acatistulâ printr’unO adânca suspina şi o duiosă urare : — Numai să’ţî dea Dumne4eu ani mulţi ca să poţi isprăvi! . . . A! etă ceva care trece peste competinţa mea şi chiar peste votula unanima alâ înaltului Corpâ academica. Ar fi de minune, negreşita, dâcă stăpânirea ar putea să vină în Parlamenta cu una proiecta de lege, prin care să mă oprâscă de a muri pănă la terminarea Etimologicului, ba încă sâ’ml mai lungâscă 4^e^e 3* peste litera z pentruca să facă unO suplimentă. Nu ştiu, dâcă ţâra ar câştiga prin acâsta; eu însă unuia aşâ fi pe deplinâ mulţumită. Dâr fericitele timpuri când se potcoviau purecii au trecuta de multâ. E forte cu putinţă ca eu să moră mâne său poimâne. şi într’unâ asemenea casâ, fără îndoială, nimeni nu va 4ice: după ce a murită, câte 4ile a mai trăita ca să isprâvâseă ?. . . Ceea ce mă liniştesee întru cât-va, este că paguba n’ar fi tocmai mare. In adevărO, dâcă lucrarea mea nu e nici caldă nici rece, aşa şi aşa, câta duce ciurula apă; lesne se vorO găsi mulţf ca s’o urnâscă mai departe; dâcă însă dimpotrivă, ea ar fi cumva atâta de hună în câtQ anevoie să se găsâscă cineva ca să mă înlocuiască la muncă, atunci orî-câta va rămâne dela mine, unâ vo-lumO, două sâu trei, va fi una dara bine venita, o pîrgâ nu de prisosO pentru sciinţă în genere şi pentru româ-nime în parte. Punându-mă la mijlocă între ambele ipotese, eu îmi permită a crede, câ opera mea, fără a fi ceva de t6te 4‘lelti ou este totuşi vr’o grozăvia peste puterile ori cui va întruni iu sine uuO temeia de cunoştinţe istorice şi filologice cu una dramă de buna 8imţ0 şi de bună-voiuţâ. Cu asemeni cunoştinţe filologice şi istorice pe de o parte, cu bunăvoinţă şi buna sirnţâ, pe de alta, nu va ave cineva ca să p6tă merge înainte cu desăvârşirea lucrării, decâtâ să se pătrun4â de planulO generala, de marginile in care ela să desfâşorâ, de cugetarea cea călăuză pe calea ce-lO ’duce la capătă. Ală meu în t6tă puterea cuvântului este numai acesta plana, prin care — după 4*sa d-lui Dimitrie Sturdza — eu isbutii „a cuprinde înţelesula intima ala ideei M. S. Regelui" şi pe care din rapula locului îlo încuviinţase Academia. In tomulu I. pe cele 1120 de colone, se vede deja destula de limpede chipula de rea-iisare a acelui plana. Dâr ce 4icâ ? Nici acestâ plana, cu a cărui paternitate aşa vrea să mă fălescâ, nu este ala meu. Ela resultă aprope întregO din starea actuală a ştiinţei lim-bei. De nu l’aşî fi zămislită eu, trebuia s’o facă as-tă4î seu mâne ună X sâu unO Y. Proprietatea este aci o întâmplare, er zăbava din partea altora nu e de mirare, deorece însăşi Linguistica s’a născută abia de jumătate de secolO. Câte şi mai câte de dresQ îi mai rămâne de aci încolo! Dâcă sarcina mea ar fiide a lucra unâ Etimologică ala Hrubei francese sâu alâ celei germane ori italiene, este învederată, că aşâ avea la îndemână ună materiala însutită mai mare, studiata mai dinainte de o pleiadă de cărturari; povara, prin urmare, ar fi nespusa mai purtărâţă; dâr să nu se crâ4& că atunci eu aşâ procede altfela decâtâ acuma; să nu se crâ4ă ârăşl că altfelO eu aşâ procede, când mi s’ar da vr’unâ graiu sălbatica din Africa sâu din America, lipsita de orl-ce monumente, de orl-ce cultură, de orl-ce năzuinţe literare; nu altfela aşâ procede, nu şi nu, căci planulâ — încă odată — nu este o nepregetată născocire a creerului meu stăruitorfl, ci mi se impune vrândâ-nevrânda din afară prin ştiinţa limbei. Dela Bopp şi Diez, dela Schleicher sâu dela Curtius încoce, nici chiar unO micQ manuală de gramatică pentru clasele primare nu mai scrie aşa cum se scria altădată. Cu atâta mai vârtosâ, este una abisO între cea mai volumindsă gramatică a orî-eărei limbi de pe la 1800 şi în;re orl-ce gramatică ştiinţifică de astăzi? fiăea şi mai mititică decâtâ aceea a lui Brachet. Cum dâră se întâmplă, că numai Dictionarulu n’a făcuta în principiu aprâpe nici unâ pasa înainte? Nu vorbimâ nimicâ despre acele dicţionare aşa 4ise practice, pe cari FrancesulQ pretinde a le purta în bu-sunară: „dictionnaire de poche“, âr NeamţulO le ţine în mână: „Handworterbuch* unii şi alţiii servindu se cu ele pentru a’şl tălmăci bine-rău o trasă sâu o vorbă streină; acele vocabulare elementare ca ajutorulâ cărora nu este de mirare, dâcă la noi unuia din vulgarisatorii romanţu-rilorQ parisiene de pe la 1850 -tradusese pe „plateau de Waterloo* prin „talerulO dela Waterloo". Despre asemeni ABC ai lexicografiei nu se vorbesce. Nu vorbima ârăşl despre acele dicţionare aşa 4icânda imperative, prin care unO areopagâ oficiala, o Academiă francesă, sâu o Academiă dela Crusca, se crede în dreptă a legifera asupra limbei curată literare a unei naţiuni, făcândâ din graiu unâ feliu de selecţiune nu naturală, ci de tota artificială, cela multa artistică. Este ună guste, âr despre gusturi nu se dispută. Noi avemO aici în vedere numai Lexica totius linquae, numai Ihesauros, numai acele re-pertorie colosale, pe care Littrâ le definesce; „un enre-gistrement tresâtendu des usages de Ia langue, enregis-trement qui, avec le prâsent, embrasse le passâ". \ (Va urma). Convocare. Pe basa învitărei clubului centrala electorala din Sibiiu, ne luamâ voiă a conchiăma pe alegătorii români din ambe cercurile electorale a comitatului Bistriţa-Nă-săudâ pre 3 Maiu st. n. diminâţa la 10 ore în Bistriţa în sala ospetăriei oraşului la o conferinţă cu următoriulO Programă: 1. Consultare în causa electorală; 2. alegerea clubului electorala în comitatâ şi even -tualO a cluburilorâ din cercurile electorale; 3. alegerea bârbaţilorâ de încredere, cari se participe la conferinţa generală conchiămată pre 7 Maiu a. c. în Sibiiu. UrmândO periodulâ de alegere pre cinci ani, con-tăma la înteresarea şi participarea alegătorilorQ în număra precâtQ se p6te de mare. Bistriţa, în 23 Aprilie 1887. Simeonu Monda, Dănilâ Lica, protopopd. gr. or., advocata. Dr. Constantină Moisilă, profes. gimn., alegători din cercula elect. alâ Năsâudului. Gavrilă Mânu, advocata. alegători din cerc. elect. alâ Bistriţii. Convocare. CerculO electorala alâ Cehului Silvaniei convâcă conferinţa pentru alegerea a doi delegaţi ce sunt a se trimite la adunarea electorală a partidei naţionale române, care se va ţină în Sibiiu la 7 Maiu st. n. a. c. — pe 1 Maiu sf. n. după amâ4I la 2 6re în comuna Basescî. BasescI, la 24 Aprilie 1887. Ioană Chira. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 27 Aprilie. — Maiestatea Sa a decoraţii pe ministrulă de esterne Kalnoky, pe ministrulil de răsboiu Bylandt, pe generâlulă de cavaleriâ Pejacsevich, supremulu mareşalii alţi curţii contele Szecheny, pe Judex curiae br. Se-nyey, pe loc. mareşalii Windischgraetz cu ordinul ti Yeleru de auru. (goldenes Vliess). BERLINtT, 27 Aprilie. — Ambasadorul ti francesii Herbette a îmânatu eri secretarului de statii Herbert Bismarck actele în afacerea Schnae-bele. Bismarck a răspunsu, că după cum crede eld, ministrula Puttkamer a fostâ însărcinata să pună a se face o nouă anchetă. Necrologă. — In 13 Aprilie a. c. a repausatQ în Giurtelecul Hododului de pe Sâlagiu Ana Popă Picurară, soţia credinciăsă a d-lui preota de acolo Nicolau PopO. Repausata a fosta în t6tă privinţa o femeiă de modela în părţile acele; ea s’a bucurată în viâţâ de respectuiO şi simpatia întregului poporâ, care şî-a manifestata durerea causatâ prin perderea ei, luândâ parte în număra fârte mare la imormântarea, ce ’i s’a făcuta printr’unO protopopO şi mai mulţi preoţi. O deplânge nemâugăiatula soţa, d. Nicolau PopO, cu şâse copii minorenî, dintre cari unuia abia trecuta de 8 luni. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată! Editorâ: Iacobă Mureşianu. RedactorO responsabila Dr. Aurel Mureşianu Nr. 83 GAZETA TRANSILVANIEI l88t. Oursulâ Ia, bursa de Viena Bursa (&•/.) ■ ■ 83— 84— Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. —— « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . 17.— 17.50 Bancnote austriace contra aură. 2.00 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu din 27 Aprilie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . • • Cump . 8.50 Vând 8.52 Argint românesc . . . > 8.45 • 8.48 Napoleon-d’or! .... » 10.02 * 10.05 Lire turcesc! » 11.30 » 11.40 Imperiali * 10.30 i 10.40 Galbeni » 5.94 » 6.— Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 1 101.— » 102.- - n * » 5°/0 • » 98.— » 99.— Ruble Rusesc! .... » 112.— > 113.— Discontulă . . . > 7—10°/, pe ană. „Noutăţi pentru sesonulu de vară!” Toilete pentru mirese, promenadă şi casa se confecţion6ză la Kovâsmai A Keresztesi Grand Magazin de mode şi confecţiuni pentru dame Braşovii (Piaţa mare.) Unde a sosită de curendO în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepu şi Cachemiru. Mătâsăriă de Lyonu: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în t6te culorile. Postavuri pentru contecţiunî de dame şi bărbaţi. Satinu de spălaţii, Toii, Zephler şi Oxfordurl. Chifonurî de Benedictd Schroll, Şirtingu, Julett şi Gradl. Pângării de bumbaca americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garnieell potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi una bogata asortimente de pănglicî in culorile cele mai fine şi frumose. Cela mai nou „Jersey* Talii-Trico şi Corsete în mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea tota felulă de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine. Mostre se trimită la cerere gratis şi tranco. Nr. 690—1887. ^ ^ _ .. „ _ ,VB -------------- Uoncursu. Pentru ocuparea postului de învăţătoru poporală ordinară şi sis-temisată la scdla elementară comunală mixtă cu limba de propunere română din comuna Nepostt, cu salară anuală de 400 fl. şi locuinţă cu grădină, eventuală 100 fl., prin acesta se publică concursă. Concurenţii au a-şl trimite cererile loră la subscrisulă prin res-pectivulă inspectară şcolară pănă în 1-ma Iunie a. C., scrise fiindă de mâna propriă în limba maghiară şi română şi provS(Jute cu atestată de boteză, atestată medicală, de serviţiu şi de moralitate. Bistriţă, 22 Aprilie 1887. Havas Gyula m. p. 2—3 inspect. reg. de sc61e alA com. Bistriţa-NăsăudO. Avisă d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sfe binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. D6că se iveseu iregularităţi la primirea cjiarului onor, aboqaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTU. „GAZ. 1RANS“ Mersulii trenurilor!! Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradti-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Predealti-Budapesta Trenft j Tren Trenfi accelerat omnibus pers One TrenA omnibus Bueurescl — PredMlâ Timişă Braşovft j Feldiâra Apatia Agostonfalv» Homorodă Haşfaleu Sighişâr* j Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crftciunelă Teiaşft Aiudă Vinţulă de susfi Ui6ra Cacerdea Ghirisd Apahida Cluşia | Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Br&tca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsdrhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-peata Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.5B 5.10 5.30 7.14 7.43 8.22 8.48 10.55 1.23 3.24 10.05 2.15 2.32 8.00 8.05 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 _ — 1.45 II Budapesta—Predeală Trenfi de pers. Tren accelerat Trenă omnibus J Trenfi 1 de 1 persone Trenfi omnibus Viena u.io| — — i — Budapesta 7.40 2.— | 3.10 6.20 8.00 Szolnok 11.05 3.58 5.28 7.38 9.34 11.40 P. Ladâny 2 02 540 11.26 2.31 Oradea mare 4.12 6.58 9.14 1.38 — Vârad-Velencze — — 9.24 2.06 . . 1 Fugyi-Vâsârhely — — 9.41 2 17 — Mezo-Telegd — 7.33 10.19 2.40 — R6v — 8.04 11.38 3.24 ■— Bratca — — 12.18 3.47 — Bucia — — 12.54 4.07 — Ciucia — 8.58 1.57 4.33 — Huiedin — 9.28 3.11 5.15 — Stana — — 3.40 5.31 — Âghiriş — — 4.15 5.55 — Ghirbău — — 4.36 6.07 — Nedeşdu — — 4.58 6.24 — Clnşin ^ 11.00 10.28 5.26 6.43 7.08 Apahida 11 19 — — 7.36 Ghiriş 12 30 — — — 9.06 Cacerdea 1.01 — — — 9.53 \ 1.06 — — 10.— Ui6ra 1.13 — — 10.09 Vinţulă de susfc 1.20 — — 10.19 Aiudă 1 41 — — 10.48 Teiuţă 2.(0 2 35 — — — 11.14 ( Crăciunelă — — 12.12 Blaşă 2.48 - — — 12.30 Micăsasa 3.20 — — 1.12 Cop şa mie 3.36 — — — 1.32 Mediaşă 4.00 — — — 2.18 Eîisabetopoie 4.35 - - — 3.03 Sigişdra 5.12 — — — 3.49 Haşfaleu 5.37 — — — 4.28 Homorod 7.02 — — — 6.16 Agostonfalva 7.43 — — — 7.06 Apatia 8.11 — — — 7.46 Feldidra 8.41 — — 8.25 / Braşovă \ 9.21 — 1.55 z 9.15 —"— Timişă Predeală ( — — 2.53 — , — | 3.28 — — J Bncuresc! II | 9.35 Nota: Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesc TeluşA- lradft*Bndap«sta Budapesta- AradA-TeiuşA. Trenfi Tre;ifi Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus omnibus persâne persâne de persâne omnibm TeluşA 11.24 2.40 Viena 11.10 12.10 — Âlba-Inlia 11.39 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 8ilţ illOK 4.10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 AradA 4.30 6.- 7.04 Bimeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4.43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 836 Gurasada 4.0b — 7.40 Conopă 6C9 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 26 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 1027 Ilia 8 55 9.58 — Paulişfl 7.28 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.68 Deva 9.51 10.42 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — AradA 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | 8.42 — 4,52 Şibotă 11.43 12.— — — j — 5.12 | Vinţulă de josă 12.18 12.29 — Budapesta _ i ~ | 8.20 | Alba-lnlia 12.36 12.46 — Viena — 1 6.05 TeiuşA < 1.29 1.41 — AradA-TiuişAra Himeria (Piski) Petroşenl Trenfi Trenfi de Trenu Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus persâne mixt persâne omnibus mixt AradA 5.48 6.05 Materia 11.25 2.42 Aradulă nou 6.19 — 6.33 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4.16 Vinga 7,16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 747 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczitalva — — — Baniţa 3.05 — 6 40 Timişdra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 Timişdra- AradA Petroşenl—Simeria (Piski) Trenfi Ide Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi persâne persâne omnibus de pers. omnibus mixt TimişAra 6.25 5.00 Petroşenl 10.07 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10,48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh | 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 901 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 AradA 9.27 — 8.17 | Simeria 1.63 — 10.81