BEDACfnJm ŞI ADMINUTRAŢIlJItEA«
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
.jGAZBTA^ IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unii an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Sominlt şl atriin&tate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERA:
Ia poşte, la libr&rri şi pe la dd. corespoDd®ţIi! '	.
tlIIŞUIlll:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fieoarş publicare Sorlsarl nifraiioat» m m ppImaioS; ~ ■anMorlptft nit a*»re4*ăMtf.o "
Mercuri, 15 'Aprilie.
1881
Braşovfi, 14 Aprilie 1887.
Ne mirăm* fdrte, că se află între noi şi a^l dmenl, cari au luată parte la întrunirile alegătorilor* noştri din 1881 şi 1884 şi totuşi încă nu sunt* în curată cu programa şi cu principiile stabilita* la conferenţele generale electorale* de atuncflî Pentru aceştia precum şi pentru aceia'dintre^ noi cari nu eunoscfl din propria1 esperienţă'cele petrecute aflămă' de lipsă a recapitula' une4e şi altele.
Seim* că înainte de 1881’încă tot* mai erau între noi dotră partide, aşa numiţii „pasp-viştl»" şi rămăşiţele „activiştilor*încă la anulă 18Î8 «’ft accentuată destul* de tare deosebirea' de vederi «dintre -unii şi' alţiîi „ Activiştii" erau de părere; că se p6te ajunge la o împăcare* cm Ungurii pe bas» legilor* ungurescl. Ei ţinâu mult*)da legea de naţionalitate din 1868 şi sperau -i că nea oferă un* tcrâm* însemnat* 1 de'des voltare naţională şi Nemaghiarilor*.
Dâr anul* 18711 a trebuit* să nimioâseă deodată t6te speranţele şi ilusiunile partisanilor* activităţii parlamentare. Introducerea forţată a limb ei'maghiare în şedlele ndstre poporale şi alte multe nedreptăţi1 şi asupriri de felul* acesta i-au scos* din ameţălă şi i-au făcut* să cundscâ adevărata valdre ce-o posede pentru noi legea de naţionalitate din 1868.
Urmareas a fost*, că la 1881 amândouă partidele s’au convins** că le lipsesc© substratul* necesar* pentru o acţiune separată şi că fiind* toţi Românii un* fel* prigoniţi şi ameninţaţi de cătră adversarii lor* se cuvine ca şi dânşii să-şi unâscă puterile pentru o apărare comună mai forte şi mai energică.
Văcjând* de altă parte, că cu principiile lor* pierdeau- mereu din tărem* în măsura în care ^câştiga tărâm* maghiarismul* violent*, „activiştii^ începură a recundsce, că trebue să se arate naţionalişti p6te mai aprigi decât* erau în realitate şi astfel* încă la conferenţa din 1878 s’a enunciat* din- parte-le, că ei au acelaşi^scop* şi tot& aceleaşi principii ca şi „pasiviştii" său autonomiştii, numai cât* ei cred* , că resistenţa se pdte, fiice mai cu succes* luptând** în paria ment*, ca stând* acasă. In urma acâsta s’a făcut* de, pei atunci deosebirea între „resisteuţa activă" t a activiştilor* i şi resistenţa* passivă a „passivişţilor**" Vreţi autonomia Ardâlului? — (jiceau ei -— apoi şi- noi -o vrem*, dâr veniţi la Peşt* să luptăm* ,acolo pentru, ea!
La» 1881 s’au-MÎntrunit* pentru prima: 6ră alegatorii, români idim Transilvania o alături cu cei diut, Ungaria , şi desfăşurând* stâgul* solidarităţii naţionale in faţa r atacurilor* vehemente şi combinatei afe adversarilor*, autonomiştii au (Jisu.că trăr. activişti; Dâcă ne . asiguraţi! câ un* scop* urmărim*, şi o ţintăi avem*; cu toţii, aideţlQsă*. ne croim* un* program* de acţiunei comun* şi să mergem* mână în mână,, căci şi aşa oposiţiunea vdstră numai areaijl nici un* înţeles*!
Răspunsul* a fost*,, că s’a stabilit* în unire o programă şi s’a primită în unanimitate, asemenea s’au unit* ou toţii solidar* în privinţa modului de procedere la alegerile dietale precum şi în privinţa atitudinei lor* în afacerile comunale şi comitatense.
In modul* acesta s’au fusiunatfi de fapt* amândouă partidele constituind* o singură partidă naţională a Românilor* din Transilvania şi Ungaria c’unfi singur* program*.
Accentuăm* că aşa numiţii „activişti" au primit* programa dela 1881 făr’ de nici o re-servâ şi din momentul* acela ei au devenit* a-derenţii partidei naţionale şi a încetat* orice deosebiră; de partidă între noi.
Este, aşadâr un* mare abus* şi o flagrantă înt^rtoch.iane.va faptelor*, dâcă. unii şi alţii vin* acum şi susţin*, că cineva pdte să facă parte
din partida naţională fără ca să flă totodată şi aderent* al* programei naţionale din 1881.
Deosebirea de ved^I între membrii partidei dela 1881 asupraMmijh 5ceIorâ, prin cari s’ar pută rhai bine realisa programa naţională, nu p6te Constitui nicidecum o deosebire de principii, pe cât* timp* acea programă are să servâsoă ca basă acţiunei comune a Românilor* din aceste ţ£ri.
Ce înţeles* pdte avă dâr tactica urmată. în timpul* din urmă ,de unii, car! ne vorbesc* de „Români 4e îocredere" puindu-i în oposiţiune ca aderenţii programului din 1881; şi îndesându-i1 pe toţi în cadrul* partidei naţionale?'
A susţină că pdte fi membru al* parţidei fiaţionale cineva, care, nu adereză făr’ de nici. o răservă la programa, şi la principiile acestei partide este o curată absurditate. De aceea taetica memorată nu pdte avd înţeles*, decât* numai decâ vom* admite planul* ascuns* de a escamota câte-va puncte esenţiale din programa dela 11881, producând* astfel* desbinare şi confusiune în sînul* -partidei.
De aceea repeţim* cu tdtă tăria convicţi-unei ndstre, că pentru noi Românii de încredere este şi trebue să fiă sinonim*, adecă una şi a-ceeaşl cu aderenta ala programei dela 1881.
Din afară.
Relativ* la dîstincţiunea ce avea să o pri-mdscă Griers de cătră Ţarul* cu ocasiunea sărbătorilor* învierei, foile germane istorisesc*, că deja s’ar fi dat* ordin* a se face pregătirile necesare pentru decorarea lui Giers cu marea cruce a ordinului Vladimir în briliante, distincţiune ce avea să fiă însoţită de un* autograf* al* Ţarului. Dâr tocmai aprdpe de sărbători isbutl un* amic* al* lui Katkow să convingă pe Ţarul*, că acdstă distincţiune publioă şi escepţională a conducătorului politicei esterne a Rusiei ar face o rea impresiune. De aceea Ţarul* s’ar fi ho tărît* să renunţe la acdstă distincţiune, espri mându-şl numai confidenţial* mulţămirea sa cu politica lui Giers; Ddcă s’ar adeveri acdstă versiune,. atunci ea ar dovedi că în Gacina tot* Katkow e mai puternic*, decât* Giers. „Ber-litier Tageblatt" e informat* din Petersburgj că distincţiunea numai s’a amânat*, şi anume din causa larmei ce a provocat’o în pressă afacerea Giers-Katkow. De altă parte, la Pasol a fost* distins* de-fŢarul** precum - spune „Kclnisohe Zeitung."> fostul* < ambasador* * Hatakazi,,, .care. tră-itesee în Paris* u ca, iconducător* al*, biuroului de pressă rus* de acolo, cu marea cruce a ordinului Anna* ceea ce a produs* sensaţiune, fiind* cunoscut* Hatakazi ca . zelos* panslavist*.
Despre călătoria întreprinsă prin ţdrâ de regenţii bulgari se raportdză din Sofia, că scopul* ei este să întărdscă legăturile adminis-tra^unei provinciale cu guvernul* central*, care în timpul* din urmă slăbiseră în unele părţi. Regenţii au întimpinat* pretutindenea deplină încredere, aşa că se» pdte conta pe o regulată şi liniştită funcţionare a maşinei statului în timpul* cât* va dura provisoriul*. — In Silistra serbarea învierei s’a făcut* fără nici o ceremoniă. Locuitorii au fost* încunosciinţaţl de dimindţă, că oricine dintre ei, care ar fi întâlnit* pe strade d*pă 9 dre, va fi arestat*. Dedrece peste ndpte avea să trâcă vaporul* de poşte, toţi călătorii fură provocaţi să se adune încă în cursul* iţilei pe locul* de îmbarcare, unde au fost* supuşi unei stricte visitaţiunl. Trupele au foştii consemnate şi patrule puternice cutrierau stradele oraşului. Un* despărţământ* de cavaleriă oetipă graniţa dinspre' Dobrogea/ care e în apropiare. Să pare că e temere de o nouă revoltă pornită din-Reni; unde au sosit* de curând* pe un* vapor* 180 Muntenegreni. Târna e; că aceştia
împreună cu alţi fugari ar* pută debarca ta Ostrov*. — Guvernul* român* încă a dat* ordin*, prefecţilor* şi comandantului divisiei din Do-brogea să veghieze strict* asupra refugiaţilor* bulgari.
Bulgaria pentru, sine,
Zaharia Stoianow a întemeiat* în Filipopoltt K'ga1" patriotică „Bulgaria pentru sme.“ Statutele acestei societăţi» conţin* următărele punctă■
1.	Societatea, patriotică ţ dino FilipopOlăn
■pentru şine* se compune din cetăţeni bulgari,^oare Işli, iubesc* patria şi sunt* gata a face tpt*. ca Bulgari,^ *iă , fiă liberă şi independentă şi ca Bulgarul* să fiă stăpân* în casa sa.
2.	Societatea consideră1 de ceai mai îflaltă ’datoriă" a sa iubirea nemărginită pentru patriă.- De aceea ea sti«> coâză şi onoreză pe toţi acei patriot oari nau luptat* ş*p pierit* pentru libertatea Bulgariei. Membrii Jigei îşi iţn-pun* însărcinarea sfântă să-şî mârăscă forţele din mode-ifil* lor* eroic* şi sS Ie ifoiteze: viâţă.
3.	Societatea consideră de cetăţeni bulgări pe toţi1 cari sunt* născuţi în Bulgaria şi» recunosc*' Bulgăriţi de ’ patriă a lor*. Ea se silesce a aduce o înfrăţire, a tuiu-a' ror* cetăţenilor* bulgari sub autonomia constituţională naţională, ca să pdtâ domni pururea în popor* frăţia şi libertatea.
4.	Societatea e convinsă, că bravul* popor*4 bulgar* posede destule forţe proprii, spre a sta în piciOrele sale şi a pută fi stăpâo* în casa sa. De aceea ea consideră de a sa misiune, să insufle în inimele întregului popor* acăstă credinţă sfântă în propria forţă naţională . şi să convingă pe fiă-care, că Bulgaria pdte fi liberă şi 1 independentă cu propriele sale forţe.
5.	Societatea îşi va plăti principiile în popor* înainte de t6te prin viu graiu. Fiă-care, membru i va fi un* apostol*, care va propovedui pe faţă scopul* şi tendinţa societăţii. De aceea membrii, spre a pune în evi-, denţă forţele morale şi patriotice ale societăţii, trebue' să fiă în purtarea lor* modele de bărbăţiă morală1 şt d# c virtute civică. Aşa ei vor* reuşi să şî câştige partisanl t-în popor*.
6.	Societatea însă îşi va propaga principiile/şi prin,
presă, publicând* scrieri şi broşuri, menite pentru popor*. Acestea vor* conţină : Modele de virtute, abne-gaţiune şi curagiu patriotic*, contribuind* astfel* la cultura politică şi la ridicarea^tfporâlă şi inteleetuaflă a Bulgariei.	;	,
7.	Având* pururea în vedere datoriile şale? conserva Bulgaria independentă şi trăind* în credipţâ, că provedinţa divină, impunând* unui popor* misiuni, ‘fi dă şi1 forţa îndeplinitei lor*, Societatea; dădă acăstă
denţă va fi ameninţată de duşmani interni ş>4cx!e7n!,‘j fa -sci pururea să păstreze intactă onărea şi independenţa Bulgariei^ prin măsuri'hotărî te şi acţiune pe»'jji cu ajutorul* lui Dumn«4eu4	-
8.	Membrii societăţii fac* , proniişiuneşi>,şolenţp4,,, în numele lui Dumnezeu şi al*, patriei, că vor* fi pjar-ţisanl fideli ai principielor* societăţii' şi fiă-care se vă sili a le propaga.
9.	Dirigferea societăţii «e facd după> tegoiatoeritul* său intern*. Modul*, cum va procede societateadliîtiee- ,] pur) grele, ce ar pută veni pentru; patri^, se va deJţer-mina prin stipulaţiunl speciale.
SOIRILE PILEI.
Banchetul* festiv* de asâră 'cfot* de Românii braşoveni în ondrea episcopului Popasu a reeşitft 'splehdidtir^ Amănunte în numărul* viitor*.	'
—X-t“-
Redactorii foilor* ungurescl s’-au întrunit* în ,con-gresu. S’a hotărît* între altele, ca ministerul*-să fiă rugat* a dispune să se imâneze mai1 punctual* cetitorilor!®*5 ■ foile, şi să permită ca esemplarele de schimb* Să *se eS-pedeze pe poşte fără marcă. Unul* din cei adunaţi pretinde dela un* redactor* în Ungaria; să fiă cetăţân* ungur*. Altul* pledâză pentru aceea, ca redactorii să do-vedâscâ’ o anumită calificaţiune: să scie limba unguteseft;'
aibă testimoniu de maturitate şi să fiă esaminatfl din diieptulă statului. — Ce? Li e frică >patrioţilor*«, c£ nici reidaclorii unguri nu sciu unguresce? Căct ar fi lucrui car; ghiosfl şi numai a’ţl închipui, ca un* redactor* român*, german*, sârb* ete, să aibă nevoift a sci ungU-’1 reşce pentru ca să scrie românesce, nemţesce; sârbesCC etţî. ete.
;	--X---	•	_
Ministrulu de finanţe a adresat* direcţiunilor* fi-
GAZETA TRANSILVANIEI.
I88f.
IhU'82.*

i-

f:, v	î-
nanciare din Tftiaişâray Cluşiu şi Sibiiu o qrdmaţiune, ca funcţiwarii vamali săMiă avisaţî a împedeca Introducerea de medicamente ;de câtră privaţi, ce s’ar face fără concesiune ministerială.
•V *	»	_x_
V	r..	X
Ministrulă de interne, aflândă că cu concesiunile pentru halele de cântăreţi poporali se facă abusurî, şi anume că unii »directorI« speculativi scotă copii notariale de pe concesiuni şi le vândă pe preţuri mari la persâne, cărora autoritatea le refusase a înfiinţa astfelu de hale, a dispusă ca în viitoră să se permită a înfiinţa şi conduce hale de cântăreţi numai astorfelă de persone, cari posedă concesiunea în originală.
‘v •	—x—
Fişpanulă comitatului Bistriţa-NăsSudu Banffy-paşa a primită concesiunea d’a construi o liniă de cale ferată pănă la graniţa Bucovinei. Trassarea liniei a şi începută. Aââstâ cale fetatâf e importantă atâtă din punctă de vedfere economică câtă' şi strategică.
O firmă din Hamburgă a cumpărată în ţinutulă Albei-Iulia mari întinderi de pădure pentru a produce câje de stejară. Suntă ocupaţi acolo 420 de Săcui. Dâr alte nâmurî nW fostă: învrednicite să capete ceva de lupru acplp? •	;
In comisiunea administrativă a oraşului Timişâra fi iudă întrebată în filele trecute inspectorulă* de dare, dâcâ e'adevărată -că mai multoră economi li s’a impusă o ^dafâ specială şi îhcă în sumă considerabilă după lăp-tăriîle ioră, a răspunsă că organele de dare au primită ordină să, conscjrip pe cei cari posedă mai multe ca două vad şi a le supune apoi dării, în casă când ar întreprinde oomerţă eu lapte, ca afacere de sine stătă-târâ1. Precum se scie insă, comerţulă cu lapte ca ramură economică secundară nu .e supusă nici unei dări speciale, eu tote işstea comisiunea a trecută la ordinea Zilei 4«cendă că afacerea .acâsta cade în competinţa co-mitfiUttei de măsurare a dării şi de reclamare. Opiniu-nea publică e neliniştită. Greutatea e, cum să faci o distincţiune corectă între comerţă de lapte ca întreprindere de sine stătâtâre ori ca întreprindere secundară.
—x—
A mai pricopsită ministrulă Irefort pe preoţii gr. or.‘ Ladislau Andrei cu 80 fi., I6n0 Mircea, I6nă Curtea, Î6nă Lupgociu, Nicolae StoicovicI, Erostei Gheaja, Ionă Bercană şi George Bonea cu câte 50 41. — Tristă de totă !
—x—
Ministrulă de interne a numită intendantă ală teatrului uăgurescă din Cluşiu pe depulatulă dietală Bolonyi. Acesta primesce lefa anuală de pănă acum ţ3500 fl.) şi sufivenţiunea de 20,000 fl., dâr are îndatorirea să conducă teatrulă pe propriulă său risică timpă de trei ani şi ună eventuală deficită să-lă acopere din buzunarula lui. — Are să-i iasă socotâla ca lui Stroe cu ouăle, care a luată două şi a dată nouă.
•! H• V ' -	•	i-—
Trjbunolulă din Cluşiu a condamnată pe îngriji-torulă casei sfatului de acolo George Nagy, care stor-se&e dela ună funcţionară catastrală pentru 40 fl. împrumutaţi acestuia 4 fl. dobândă pe lună, la 8 săptămâni inchisdre, la 100 fi. amendă şi la plata cheltueli-loră procesului.
■ -	--X---	: -
Universitatea s&shcă e convocată fin Sibiiu pe Ziua de 17 Septemvre a. c. Cu viitârea sesiune espiră şi tfiahd&tfilă (de‘trei ani alti actualfioră deputaţi ai universităţii, scrie »Kronst. Ztg*.
—x—
Ja Galaţi lângă Făgăraşă a arsă la 22 Aprilie n. peste 160 de case. O femeiă lăuză a arsă în pată cu copilă âu iotă. Pcfinpierii şi batalionulă 28 de vânători din Făgăraşă au dată totă ajutorulă posibilă pentru a stinge foculă şi a scăpa ce s’au putută.
Vorbirea
ţinută de, profesorulu Andreiu Bârseană la plantarea festivă a unui bradă în onorea Părintelui Episcopii alu Caransebeşului, lonu Popasu.
* Dobanildră şi1 Fraţiloră 1
-■ Cu toţii ne-amă întrunită înaintea acestui sfântă lo-caşă, cu toţii amă luată parte la plantarea sărbâtorăscă a acestui bradă.
Dâr <5re pentru ce amă făcută noi lucrulă acesta, pentru ce amă sădită tocmai ună bradă aicea înaintea acestei sfinte biserici? I . .
Pentru că bărbatulă, pe care’lă sărbătorimă astăzi, bărbatulă în onârea căruia-amă pusă noi in pâmentă p.e acestă fiu ulă păduriloră, este verde ca bradulă, a fostă pururea voinică ca bradulă.
Cind-cject de ani, domniloră şi fraţiloră, a slujită iubilarulă nostru, Prea sfinţitulă Episcopă ală Caransebeşului lână Popasu, naţiunei şi bisericei ndstre: cincizeci de ani a înfruntată elă cu bărbăţiă în tocmai ca voiniculă-, rege ală păduriloră tdte furtunile, tâte zăpezile ce au căutată să înăduşe, ce au căutată să sdrobâscă nărpulă nostru, biserica ndstrâ.
Română harnică şi cu inimă a fostă elă din ca-
pulă locului, Română harnică şi cu inimă este şi asfăcjî când plete arginţii acoperă creştetulă său.
Mândrii trebue să fimă noi, Românii braşoveni, cu acest bărbată; mândrii trebue să fimă, când scimă, că elă este trupă din trupulă nostru, sânge din sângele nostru.
Popasu este braşovenii! .... Cuvintele aofstca ie pdte rosti cu fală ori şi care* fiu ală oraşului noslru, ori şi care Română care locuesce între aceste frumose delurl.
Dâr nu numai mândrii trebue să fimă noi cu Popasu domniloră şi fraţiloră, ci totodată trebue să-i fimă şi recunoscători.
Suntemă datori să ne aducemă aminte, că timpă de 28 anî elă a fostă aici în mijloculă nostru, în fruntea ndstră, ca parochă şi ca protopopă, şi timpulă a est a, pănă când Popasu a fostă între noi, a fostă timpulă de înălţare a Româniloră braşoveni şi în genere a Români-loră din Ţera Bârsei.
Nu trebue' să răscolim nici o archiva pentru ca să ne încredinţămă despre lucrulă acesta ; este destulă ca să întrebămă pe dmenii mai bătrâni din oraşulă nostru: Cine a fostă Popasu?... Ce fapte a făcută Popasu?... şi vomă afla totă adevărulă. N’avemă de câtă să ne aruncămă ochii în jurulă noătrq, mai cu sâmă la şcdlele din oraşulă nostru, din împrejurimea nostră, şi ne vomă convinge, că cele mai multe din ele suntă fapta Popasului, suntă meritele Popasului.
Este lucru fireseă, că tote acestea Popasu nu le-a putută face singură, că silinţele sale ară fi rămasă zadarnice, dâcâ nu ar fi avută ajutorulă de lipsă din partea parochieniloră săi, din partea âmeniloră din protopopiatul său.
Der, domniloră şi f aţiioră, la ridicarea unei măreţe zidiri, ce ar face 6re simplii lucrători, dâcă gr lipsi ar-chitectulă, dâcă ar lipsi măestrulâ, care să-i povăţuâscă pe toţi, să-i încuri’gieze de toţi?... Şi Popasu a fostă conducătorulă nostru, a fostă măestrulă nostru.
Lipsa de recunoscinţă faţă cu aceia, cari nî-au făcută bine, este ună lucru dejositoră pentru ori şi care omă cu inima la locă, şi cu atâtă mai vârtosă pentru ună poporă întregă, pentru ună poporă, care ţine la demnitatea sa şi care în genere voies :e ca să trăiască.
Dovadă, că Românii braşoveni nu voiescă să se facă yinovaţî de o greşală atâtă de mare, este acâstă frumosă sărbătore, adunarea acesta imposantă.
Să urămă deci, domniloră şi fraţiloră, bătrânului episcopă ală Caransebeşului alesă odiniâră Metropolită ală Româniloră din Transilvania şi Ungaria, încă multe Zile senine, multe Z^e pline de totă binele şi de totă fericirea.
Ună întreită »Să trăiască!* să răsune puternică pentru fostulă nostru parochă şi protopopă şi pentru acei bărbaţi, cari voră călca pe urmele lui!... Să trăiască!
Asuprire scandaltisA.
Cetimă în „Luminătorulă" următOrele-
„Comuna Mehala, fârte aprope de Timişora, este una dintre acele nefericite ce, la despărţirea hierarchică de şerbi, a rămasă între .comunele „amestecatedeşi abia suntă circa 400 de Sârbi, faţă de aprâpe 2000 de Români. Aceste mii de suflete române îndură grele asupriri şi persecuţiuni dela autoritatea bisericescă, şi puse suntă la cele mai grele ispite. Esistă ună regulament0 speciala numită ,modus vivendi" statorită încă pe la a-nulă 1869 din partea comisiuniloră delegaţionale, spre observare pănă la finirea procesului de despărţire hierarchică. Dâr autorităţile locale şi diecesane sârbescî nu respectâză acestă regulamentă. Poporuîă românescă din Mehala nu are preotă română, nu aude liturgia română, nu are voiă nici măcară a cânta românesce, nici la înmormântări.... Scandalulă celă mai nou este următorulă: In Zma Pasciloră s’a celebrată şi învierea şi liturgia es-chisivă în limba serbhcă. Va să Zi°ă s’a făcută linguşire supremaţiei, 6r nu mângăere majorităţii credincio şiloră, «ari au zidită biserica şi susţină biserica, preotă şi scâlă. Românii au tăcută, nu au Z^ă himieă.
In a doua Z‘ Paseî era rândulă ca liturgia să se celebreze în limba română. Poporuîă se adună la biserică, corulă tineriloră plugari români se institue în biserică ca să cânte. Preotulă începe a celebra In limba română, eră corulă răspunde *Amin«. — După acestă răspunsă preotulă ese din altară, urcă pe amvonă şi ad moniază pe Români: să nu cânte românesce, ci să admită ca %preotulă“ să celebreze în limba română, ârâ „strana" să răspundă în limba sârbâscă. Ameninţă pe Români cu închisOre pănă la trei anî, îi răgă să tacă.... Românii, mai multe sute de capete presenţl, nu respundă nimică. Preotulă reintră în altară, începe şi cântă în limba română „Christosă a înviată*, corulă românescă îi respunde 6r în limba română „Christosă a înviată".... Crima e gata. Preotulă incătă a continua liturgia, să desbracă, ese afară, poporuîă stă uimită, şi rămâne a doua Z* de Pasc! — fără liturgiă, fără mângăere sufle-tâscă!.., Pentru ce? Pentru că e română, pentru că nu voesce a remânâ şi mai departe sub jugulă hierar-chiei serbescî Ore când se va fini procesulă de despărţire? Bună e DumneZeu, va resplâti elă tuturora, pentru t6te".
Necazurile Românilorâ din Solnocii Dobâca. Din Valea Ciachi-Gârbăului, 14 Aprilie 1887. Domnule Redactoră! Dâcă vomă privi lucrulă mai de aprăpe, în ţâră păte nicăirl nu vomă afla ună poporă
mai bătută de s6rte, ca şi tocmai în comit. Solnocă Dobâca, căci aici elă e silită a-şl jertfi crunta sa sudăre şi pe scopuri aiurea necunoscute, de interesă străină, e silită în modă fdrte asupritoră. Deci ca plugară ce sunţ, spre a clarifica, cumcă din ce cause decade bunăstaiea bietului poporă pe aici, Vă rogă să binevoiţi a da locă în preţuitulă d-v6stre Zi^r'l 1** următărele:
In susă numitulă comitată, care e locuită mai numai de Români, capitala e oraşulă Deşiu. Aici s’a redi-cată pe punga bietului poporă o pompăsă casă comita-tensă; o casă pentru adăpostirea săraciloră în care se internâzâ mai cu semă numai Unguri, căci de Români numai rară îşi aducă aminte; ună teatru ungurescă; o grădină de pomărită comitatensă; dela Apahida dealun-gulă Someşului în josă pănă la Deşiu şi de aci călră Bistriţa cale ferată; dela Zsib6 pănă Ja Ciachi-Gârbău te-legrafă. Pe lângă aceste anuală mai plătimă sume considerabile la fondulă de pensionare ală amploiaţiloră dela comitată, ală notariloră cercuall şi ală învăţătoriloră comunali. Mai plătimă după fiă-care florină de dare câte l°/0 pentru curarea bolnaviioră săraci; amă mai plătită l°/0 pentru încvartirarea honveZiloră; mai plătesce a-nuală thtă comuna câte 2-3 diare ungurescî(/!) ca să nu fiă silită KulturegyleţifiQ a le cânta „Vednică amintirea loră". Dela 1 luliu a. c. pre lângă sfatulă comitatensă suntemă siliţi a plăti şi dare pentru câni. Apoi mai facemă drumuri comitatense şi vicinale, mai poduri şi pe unde nu e lipsă, şi încă totă atunci când ar trebui să lucrămă câmpulă. Ba aici trebue să adaugă, c& nu e destulă cumcă comuna Ciachi-Gârbău susţine o scălă care în totă răspectulă prea deplină corespunde destina? ţiunei sale, ci e silită a mai sucurge cu 5Q/0 fi la susţinerea scâlei de stătu redioate în spinarea aceleia.
Ce e dreptă în acestă modă asupritoră scestă co-mitată — singură numită comitatulă de modelă (minta-vârmegye) în t6tă Transivania — a ajunsă ia înflorire. Insă bietulă poporă română, ale cărui vite, cai, oi, porci şi bucate de doi ani încăce numai cu preţuia de jumătate s'au plătită, şi care pe lângă tqte aceste a trebuită să răspundă darea grea şi încrestâturile comunale fără margine totă cu esecuţiunî desăvârşite prin deregătorl nepăsători de sărtea lui, prin atarl măsuri nemilăse a veştejită deyenindă pe unele locui I la cea mai desperată s6rte!!!
Urmările isvorite însă din acâstă impregiurare fatală suntă fărte triste, căci ruinându-se bunăstarea poporului şi fiindâ elă aatfelă silită a âmbla flămândă şi golă, de aci numai se p6te esplica, câ deşi prin luna lui Februariu a. c. ventulă şi frigulă abia s'a urcată la 10—12 gradurl în regiunea ndstră, totuşi aprinderea de plumânl ce a grasată a avută ună secerişă mânosă, cu-legându-şl victimele sale totă din clasa celoră ajunşi Ia sărăciă.
Dâr prin caşurile de mdrte deveni şi o mulţime de prunci lipsiţi de braţulă părintesoă în cea mai fragedă a loră vârstă, şi 6re nu mai bine| ară merita a-ceslia o măsură de filantropia din partea celoră puşi în fruntea aşa numitului comitată de modelă ? Ba da; însă e vo»ba.de sOrtea Româniloră, care nu încape în inimile împetrite ale Kulturegyletiştiloră dela cârma comitatului, că ei nu se sciu însufleţi şi nu deschidă lăZile comunale decâtă pentru teatru ungurescă şi alte scopuri de ale loră!
Aci însă mă abată puţină. In Ciachi Gârbou încă au răposată mulţi ămenl sărăciţi, ba înr-ă şi 4 cerşitorl streini, dintre cari unulă tocmai de curândă. Acesta a fostă ună soldată bolnăvită în o bătălia, dâr’ cumcă de unde e, nu s’a putută constata, c*âcl la elă nu s’au aflată dqcumenţe, ci numai o medaliă cu înscripţiunâa: 2 Decz, 1873. Pe acest’a prohodindu-lă preotul locală pre lângă 8 musicaoţl se petrecu la mormântă, unde foştii soldat! din locă deteră şi salve de impuşcăturl. Acâstă întâmplare numai pentru aceea o aducă înainte, că în legătură cu ea trebue să laude pe D. preotă Dra ană, căci nu face distingere între cerşitoriu şi bogatr, (i pre toţi cu acele-aşl ceremonii cuviinciâse îi înmormântâză; dâr’ laudă şi pre D. Ioană Şandoră, care şi de cerşitoi ii străini încă se îngrijesce ca se fiă în modă cuvenită înmormântaţi; âr’ de altă parte trebue să accentueză aci, că pe la noi şi dâcă piere de fâme şi nu are nici sdronţe nefericitulă, totuşi nu e iertată cerşitulă în vigârea unui stătută comitatensă, deşi nici opritorii nu-şl bată capulă ca să se ofere ajulâre celoră lipsiţi de ele.
Dăr’ să trecă âră-şl la obiectă! Pe lângă premisele măsuri asupritâre ale celoră dela cârma comitatului, de-cadinţă materială a poporului se accelerâză şi prin con> curinţa unoră cause ce insu şl şi le pricinuescă.
Poporuîă nostru după ce cu an. 1848 a resărită şi pentru elă sârele libertăţii — care aZi în multe privinţe e numai pe hărtiă şi prin aceea că a putută dispune liberă cu ale sale a începută a uita că e chie-matd a trăi din unsârea pământului, căci impretinindu-se cu lenevirea, acâsta îlă provocă pe rândă a-şl risipi moşia, dându -o mai pe nimica, neprecumpănindă în pripă ce pâte ajunge aceea mai tftrZiu. Ba cu acestă râu s’a
Nr. 82.
GAZETAŞTRANSILVANIEI.
1887.
asociata şi altuia. In popora s’a încuibata şi alcooluiâ pe care înecata fiindâ elâ în valurile cumplitelora necazuri, ca să-sl mai uite de s6rtea s’a desperată pănă la deliriu, îlO întrebuinţăză. încât 0 am drepte aci dove-desce împrejurarea, că nu arareori trebue să au<Jima tocmai din gura poporului: Să berna şi să mâncămâ veselindu-ne pănă ce avemO rânrîO, câcî şi aşa nu soim ceasula cândO totO vorQ culege ce biâtă avemQ în dări şi alte nevoi, şi aşa bareml atâta să cun6scem0 din crunta nâsfră sudâre!
Cei ce dispunO cu sârtea poporului pe la noi însă nimica nu cugetă despre acâsta stare a lucrului. Ei vă(}6ndu la bătănda cărciumele î!fl presupună fericita, căci cugetă, că dâcă n’ar avă mijlâce nu ar face-o. Der lipsindQ măsurile infrânătorie, estirparea acestui contagiu ce cu braţQ de smeu îmbrăţoşâză poporula, acum şi cu cele mai mari jertfe e numai tforte anevoiâsă. De aci însă isvorescO multe rele, căci imulţându-se cărciumele IncâtO se află in tota dealulO, la t6tă mâra, ăr în comune câte 5—6, ba tocmai după culesulO bucatelorâ şi câte 8—10 tâte bine cercetate, şi după ce cftrciumarii meşteşugândâ cu specii otrăvitdre ca care de care să a-măgâscă mai mulţi la sine, emulânda în eftinirea beuturei afurisite, şi după ce deşi e interzisa a oferi mai mare credita decâta de 2 fl. totuşi cârciumarii dau, pe care apoi numai după 2—8 ani îla incasăză urcata cu spese procesuale şi 25—50% ba dupăce ven^area se face şi pe bucate şi anume: pentru o metreţă mare de cueuruzO sfărâmita oferindu-se numai 3—4 litre ăr pe 100 cucu-ruzQ cari în preţO micO ajungO 1 fl. căpătăndu-se numai o litră. £tă pe lângă ruinarea sănătăţii jşi demoralisare în ce chipa se st6rce şi punga bietului popOrO. Aci bine se însemnăma că: „Dăcă n’ar fi gasda de hoţi, nu ar esista nici hoţi!“
Ce e drepto, nefericirea ce provine de aici însuşi poporula şl-o croesce, căci e nepriceputa şl inconsciu de interesele sale; şi fiindo lipsita şi de conducători binevoitori şi conscii in chiămarea de a-lO sfătui să fiă sir-guinciosO şi cruţătorâ, eu după ce um aurita, că statuia ar lua in mânile sale monopolula de vinarsa, numai aci aşi afla încâtva salvare pentru elo, deărece statuia nu ar pută suferi abusurile practicate pănă acum in mono polisarea vinarsului, că atunci pe sine s’ar ruina, insă timpula acela nu se vede a fi aprope. Şi aşa nu-mi stă înainte alta mijlocQ, decâtă a apela la dd. preoţi şi învăţători, rugându-i susO şi tare, că după ce prin şcoli au terenfl destulu de îndemânatica, şi după ce răula a străbătută t6le etăţile poporului nerămănănda feriţi nici pruncii nevinovaţi, să lapede nepăsarea şi să influinţeze prin şcălele ce le avemO la disposiţiunea năstră a escita ura în contra acestei otrave!
Dăr după ce nici estirparea acestui rău nu p6te singură să ne mântue şi deâreee in contacta mai de aprOpe cu poporula numai pe dânş'i îi avemO, ar fi timpula ca unii ce încă sunta avisaţl a trăi şi din eco-nomiâ, că învârtinda instrucţiunea şi în sfera afacerilorO economice, să adopte2e în aceste o procedură mai practică şi basată pe principiile esperinţelorO moderne, şi să îtnpretinăscă cu acăsta şi pe popora, căci acum, când pâmântulO s’a înpuţinata şi grăsimea lui încă a scăzuta cu praxă din moşi strămoşi îmbunătăţirea s6rtei lui nu se p6te înainta.
Aci ar fl la !ocâ să accentueza avantagiele coma saţiunilorO, căci e aci timpula în care acele în t6te comunele se vorâ săvârşi pe rândâ, însă cu acâstă cestiune precum şi cu modurile de precauţiune referitdre la evitarea daunelorâ ce ar pută proveni din nesocotinţă s’au ocupata încă şi in acesta (Jiarâ alţi bărbaţi mai esperţl; şi aşa mie în interesuia poporului nu-mi rămâne, de-câttt să-i servescâ cu o desluşire ce practisându-o mie totdăuna ml-a succesâ peste aşteptare.
____________ (Va urma.)
Braşovu, Aprilie 1887.
In Nr. 36 altt „Telegr. Româna“ a apăruta o corespondenţă subscrisăj: „UnO deputata sinodala*, care descrie decursula sinodului protopopesca din tractultt gr. or. ala TreiscaunelorO. Sciinda că în Augustintt nu se află nici o persână, care să scrie o asemenea corespondenţă, — îmi vine să 4^ ce a patriarchulO jidovescO Isac când l’a înşelata fiiuia său Iacob, că „mânile suntâ ale lui Esau, ăr glasula cu adevărata este ala lui lacob." Ga unuia, care ml-am câştigată puţină cunoştinţă despre raporturile de prin Trei Scaune în interesuia adevărului premiiâ, că prin TreiJSoaune ună felii 8$ scrie şi altfelii se lucră.
Se <|ice că căsătoriile legale se inpuţinâză pe <}i ce merge, înmulţindu-se concubinatele. Şi eu creda că aşa ■ va şi fi. Ml-a venita însă înaintea ochilorO din întâmplare una cercularO ala P. ProtopopO Dimitrie Coltofeanu tipărită în tipografia lui Szabo Albert. din Kezdi-Oşorheiu sub nr. 480 datata : Breţcu, 26 Sept. 1886 în care se (Jice:
,In înţelesula disposiţiunilorO superidre, avSnda a | funcţiona pentru viitorime oficiulO protopresbiteralO în opidultt centrala Sepsi Szentgyorgy, prin acăsta se aduce Ia cunoştinţa publicului tractualâ, că dela 1-raa Octombre
a. c. începăndâ, cancelaria oficiului protopresbiteraia se va deschide în opidula numita S. Szt.-gy6rgy, în casele d-lui Mateovics (Csikiutcza Nro. 303) lângă piaţa centrală. Primind a acesta anunciu, on. oficii parochiale iau şi însărcinarea a-lâ publica la proxima Duminecă In biserică în întregula său cuprinsa servinda spre scire şi strictă conformare: că precum funcţionarea oficiului protopresbiteraia din acâstă comună se pretinde din motive de înlesnire a administraţiunei bisericeşti şi faţă de partide, — tota aşa adresarea hârtiilorO oficiOse, ca şi presenta-rea părţiloru în tâte afacerile ce le au cu protopopulu (înţeleg endu-se cu deosebire licenţiile de cununia) devine indispensabile a se face la loculă numită ală oficiului şi în persâna părţiloru interesate, ir nu ca pănă aci numai prin mijlocirea poştei. ţLlele de oficiu vora fi tâte cele de preste săptămână, afară de Sâmbăta şi Dumineca, când mai de regulă vora fi în Breţcu44.
Ce se dispune in acesta cerculara p6te înţelege ori cine. Asupra mea însă pasagiula din urmă a făcuta acea impresiune, că acâstă măsură par’că ar fi făcuta să contribue la împuţinarea căsătoriilora legale şi la înmulţirea concubfnatelorâ.
Dâcă odată s’a dispusâ a se presenta părţile în persână, pentru ce nupturienţii, cari plătescâ mai multa decâta taxa protopopâscă, se dispensâzâ a se presenta în persână înaintea protopresbiterului?! Caute autoritatea bisericâscă a cerceta causa, căci merită, deârece organele subalterne nu ’şî sciu apăra sfera de activitate faţă c’una asttela de cerculara, care dâcă nu le spune curata în faţă, că nu sunta demne de chiămarea lorO, apoi indirecta le spune, că capula tractului nu are încredere în ele, căci nu sciu sâu nu vora să’i relateze adevărulo — şi după norma acâsta ar putea pretinde şi Preavenera-teîe Consistâre diecesane şi metropolitane să se presente nupturienţii înaintea oficiilorCk lorO şi atunci preafiresce că s’ar mai împuţina căsătoriile legale şi mai tare! |
Se mai recunâsce în corespondenţă, că spesele di-vorţiale suntu enorme. Să se enumere caşuri speciale spre a se sci câte se pretindă şi de cine ?! căci dâcă ar fi destule cause de divorţata, trebue să fiă o causă ce le împedecă! Ore nu le împedecă tocmai împrejurarea, că d-nulo protopopO în 4ilele de Dumineci este în ce-lălalta puncta estremâ ala tractului în Breţcu, care este depărtata de Augustina, tocmai precum e depărtata Braşovula de Sibiiu ? Şi dâcă acum, când reşedinţa e în centru, suntâ caşuri de plângeri pentru depărtare de câte 80 de kilometri apoi când depărtarea se va duplifica şi va fl de 150 de kilometri, apoi atunci se pdte 6re cugeta că vora fi mai puţine plângeri pentru depărtare?
De aceea ori ce se lucră cu acesta tracta să se lucre înţelepţesce, avându-se în vedere mai înfâiu totalitatea şi să nu se dea creijâmânta astorfela de corespondenţe făcute la comandă. Dâcă salarula de 7—8 sute de florini e pentru una protopopO nesuficienta, apoi pentru una preota cum este de ajunsa una venita de 2—3 sunte şi încă se pretinde dela elO a merge înaintea pro topopului de a duce protocâlele în persdnă spre a nu-i rămână cumva vreuna crucerO spre a’şl pulâ cresce vre una copila la şcolâ! Intre Români salare grase să nu caute nimeni şi astfelO nici protopopula Trei Scau-nelora cad chiar prelaţii noştri încă nu au salarii mai mari ca cum au unii parochl romano-catolicl, deci trebue întinsâ câta iţi ajunge plapoma căci prin acâsta se cunâsce RomânulO, că scie trăi cu puţinâl
Natanailu.
Convocare.
In urma conclusului adusâ de comitetula de acţiune alo alegătoriloră români din comitatula Braşovului în şedinţa sa de astăzi, subsemnatul a am onorula a convoca prin acâsta pe toţi alegătorii români din acesta comitata la o conferinţă electorală, ce va avea loctt Duminecă în l-a Maiu a. c. st. n. în sala otelului Nr. 1 din Braşova la 6rele 2 p. m.
Obiectele de pertractattt vora fi:
a)	Reconstituirea comitetului de acţiune.
b)	Alegerea a 8 membrii, cari să ia parte la conferinţa tuturorâ alegătoriloră dietall români din ţâră.
Braşovu, în 26/14 Aprilie 1887.
Cu distinsă stimă
Oct. Sorescu, preşed.
Convocare.
Din Însărcinarea comitetului electorala centrala ala comitatului Alba inferiâră d-to 23 AprilO a. c. alegă lorii români din cercula electorala alâ Murişu-Uiârei se conchiamă pe 4 Maiu st. n. a. c. la 10 6re a. m. la o conferinţă, care se va ţinâ în Murăşiu-Uiâră.
Obiectele vorO fi: întregirea clubului electorala de cerca şi alegerea delegaţilorO la conferinţa electivă generala ţinândă în Sibiiu.
SperămO şi contămO la interesarea inteligenţei române.
,	Mur&şiu-Uiâra, in 25 Aprilie 1887.
Ioană Moldovană.	Nicolau Simu.
Convocare.
Alegătorii din cercula electorala altt lecei, ţinătortt de comitatula Coşocnei, sunta Invitaţi a se înfăţişa pe 4 Maiu a. c. stila nou la o conferinţă în causa alegerilortt proxime după amâ4ă<}i la 2 âre în Sângeorgiulu de Câmpiă. ObiectulO principala va fi: alegerea a 2 delegaţi la conferinţa generală ce se va ţinâ în 7 Maiu a. c. în Sibiiu. Alegătorii dintr’o comună se pota representa prin unuia sâu doi alegători provă4uţI cu plenipotenţă în ordine.
Sângeorgiu de Câmpiă, în 22 Apr. 1887.
Andreiu Vodă.	Ludovicii Simonu.
Invitare. Subscrisuia înv. gr. c. din opidula Coşiocna aducă la cunoştinţa multa onoratului publica, cumcâ anula trecuta şi eu am fostâ la cursulâ de industriă de casă, aurărita şi colorita, ţinuta în comuna S.-Jude comitatula Solnocâ-Dobâca, trămisO fiinda pre spesele tractului de cătră prea stimatula d. Ioane Hossu, protopopO gr. cat. alâ tractului Coşiocnei. şi ml-am însuşită în aşa măsură industria de casă, aurăritula şi coloritulâ, încâtâ mă aflu apta şi deplinâ destru a deschide unâ cursâ din 1 Iuniu pănă în 1 Iuliu a. c. st. n. nu numai cu învăţătorii din acesta tracta, ci şi cu alţi fraţi învăţători din alte tracte. Propunerile vora fi: facerea a tota fe-lula de coşiercl din spetâză precum şi din răchiţele, Im pletirea pălărielorâ din paiă şi pipirigâ, aurăritula şi coloritulâ.
Doritorii de a participa la acesta cursa, au de a se Insinua la subscrisuia cu 2 săptămâni înainte de ter-minula susO amintita, sub următârele condiţiunl: pentru propunere 2 fl. v. a., pentru materialo 2 fl., pentru aurărita şi colorita, cari vorO voi să înveţe şi aceste două, 5 fl. v. a.	Simionu Virfu,
____________ învăţătortt.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.O
BERLIN!?, 26 Aprilie. — Reichstagul!! a trimisâ creditele suplimentare la comisiune.
LONDRA, 26 Aprilie. — In camera comu-nelorft a declarata guvernula, că seminţia revoltată Grhilzais a fosta de repeţite ori bătută de trupele Emirului Afganistanului.
SOFIA, 26 Aprilie, — Regenţa a contractata una împrumuta de 15 milidne franci cu nn grupa de capitalişti englezi. — P6rta a hotărîta s6 revdce pe Riza-bey.
Telegramă part. a „Gaz. Trans«.
CARANSEBEŞ!?, 25 Aprilie*). — Caran-sebeşula e în mişcare ca niciodată. Diecesa în-trâgă e îmbrăcată în haine de sărbătdre din in-cidentulâ iubileului preoţiei de 50 de ani a Prea Sânţiei Sale episcopului Ioanu Popasu. Erl săra conducta de torţe împuitorâ, imnula Prea Sânţiei Sale a fosta cântată de t6te corurile. Episcopulâ iubilara întonâ în discursula său dăruia pentru Românii greco-orientall din Ungaria şi Transilvania ala statului organica sancţionată de Majestatea Sa Impăratulă şi Regele Francisca Iosifă I. A(Jî archiereulă iubilara fu condusă cu pompă rară la catedrală, unde Prea Sânţia Sa episcopulă Aradului Meţiană celebră cu asistenţă strălucită sânta liturgiă. Urmă apoi presentarea numărdselortt deputaţiunl. La 6rele 3 p. m. prântja festivâ, în fruntea mesei ilustrulă iubilara, la 300 dspeţl între cari mulţi din fruntaşii diecesei, preoţi şi mireni. Bucuriâ generală. Desâră corurile dau concertă festivă.
DIVERSE.
Unâ îndoita omorâ. — „Lampa* din Brăila rela-tâză următdrele: In 4iua de 23 Martie trecuta, două o-morurl s’au întâmplata în comuna Mihaiu-Bravu din a-cestâ judeţâ. Unâ Grecâ, anume Mihale D. Manole, care ţinâ o cârciumă pe numele unui RomânO, Badea Stănescu, fiindO datorâ la primăriă nisce bani a fosta chiămatO de consilierula Bucurâ Stănescu ca să mârgă la primăriă să se Inţelâgă cu primarulâ. Grecul a opuindu-se şi insul-tăndâ pe consiliera, acesta îi spuse, că chiamă pe miliţieni şi tlâ va duce cu forţa. Atunci Greculă scote untt cuţitâ dela brâu şi lovesce cu dânsulâ pe consiliera, care cade aprâpe mortO. Apoi ajutata de alţi doi tovarăşi tota greci, ia pe rănita şi îlâ târăsce în cârciumă în-cuindâ uşile. Câţiva săteni observândâ acâsta din depărtare se'alarmâză, vinâ înaintea cârciumei, spargă uşile şi întrândâ înăuntru găsescO pe consiliera sângerânda aprâpe fătă viâţă. In indignarea lorO, sătenii, după ce duca pe rănita acasă, se râpeda asupra Grecului Mihale şi-la omâră prin bătaiă, âr consilierula rănita a încetată şi elfi din viâţă după două 6re.
*) Telegrama acâsta sosindu-ne numai la 6% săra n’a mai putută fi publicată în numărulO de erl. — Red.
Rectificare. In Nr. de erl (81), rândulâ 3 dela în-ceputulâ articulului de fonda, să se citâscă: între cabinetele din Berlină şi Parisu, în locO de Berlinâ şi Pe-tersburgO.
EditorO: Iacobti Mureşiann.
Redactorfl responsabila Dr, Aurel Mureşiauu
Nr.r S2»
GmmAvimmsvmmi;
Otxr«uJ6 la	Viena
din 25 Aprilie st. n. 1887.
Rentti'de attrff 5«/o . . • 101.— Renţă^dp hftrtiSi&0/6’ • • 88 25; Imprumuţulfl căiloră ferate.
ufijftoe^ *; . . . . . . 149 50 Amoetisarea datoriei -căi-loră ferate de ostăung.,
(1-ma emisiune) . . . 98.— Amortisarea datoriei căi-lortj, ferate * de ostă ung.
(2-a emisiune)......... 127 20
Amortisarea datoriei căi-1 or» ;ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 115 75 Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă-..................104.50
Bonuri' cu cl. de {sortare 104 25 BonprtI rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p, dijma de
vinii, ung., ............98.75
ImprumutulQ cu premiu
ung.....................119.60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12425 Renta de hărtiă austriacă 81.15 Renta de arg. austr. . . 82.35 Renta de aură austr. . . 113 26 Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 877 —
Act. băncel de credită ung. 286 20 Act. băncel de credită austr.282.15 Argintulă —. — Galbinl împărătesei. .... .599 Napoleon-d’orI .... 10.05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 126.70
Bursa *Je>( liu«ure$fTiw .
Cota oficială, delaJ 1 Aprilie st, v. 1887,,
		Curtipj>	Vâu4’; 1
Renta română (5°„). .		90V,	91—
Renta rom. amort,	(5*7.) •	93 »/*	94^8
< » convert. (6°/0) . .		87—	87 V
îttipr. oraş. Buc. (20 fr.)		34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . .		103V*	103»/*
* »» » 1	5%) •	87Va	88—
» » urban (	7•/.) • •	100V.	101—
» * » 1	fiV„) .	93-	93—
* » * 1	(5%) . .	83V*	84»/*
Banca naţională a	României, 600Lei 				——
Ac. de asig» Dacia-Rom.		—	—
« » » Naţională		—	—
Aură contra bilete de bancă .		. 17.—	17.50
Bancnote austria ce	contra aură.	2.00	2.01
Cursulu pieţeLBrmşovu
din 26 Aprilie st. n. 1887:
Bancnote românesci . .	• •	Cumj'	... 8.50	VAnxL b 52	
Argpi) iromânese, . .	• .	, 1	8.45-	A	8:48
Natpoleon-d’oM ....		>	10.02	A	10.05
Lire turcescl			Y	11.41	»	11.44
Imperiali			»	10.41	»	10.44
Galbeni			*	5 94	»	5.98
Scrisurile fonc. «Albina»	6°/.	• »	101.—	»	102.* -
n * n	57.	• »	98.—	»	99.—
Ruble Rusesc!....		»	112.—	»	113.—
Discontulă . . .	»	7—10«/, pe		ană 4	
4203/1886* t. k. sz.
A fogarasi kir. jârâsbirbsâg mint tkvi hatAsâg kozhirrA teszi, hogy a dtfagusi gdrQg keleti egyhâz vAgreha-jtatonak Codlru Mâria sziil* Scurtu> vAgrehajţâst szenvedd elleni 83 frt. tokekftvetelAa As jârulAkai irântivAgre--hajtâsî ttgyAben a brassAi kir. torvAnyszAk (a fogaFaaii kir. jârâsbinAsâg)» tertil^Au , lAvo, Dragus kozaAgAben fekvo
a dragusi	28^' tjkvben A f				3165.	hr.	sz. 1 ingatlanra		2	frt.
49;“ hr.	szâm ingatlanra		24	frt.	3311.		»	11	7	11
664. „		V	4	11	3722.	n	11	n	9	n
675. ,As Q76, hr,.;jşz.		V	12	11	3794.	11	11	11	3	n
700. 701.	» V	r)	7	11	4068.	11	11	11	9	11
710. hr.	sz.	V	28	11	4120.	V	n	11	12	11
883. „		n	6	11	4441.	11	11	11	36	n
,203. „	n	n	2	n	4527.	11	n	11	6	11
i710. 1720: hr. sz.		n	2	11	4529.	11	n	11	8	11
2 7 8 2i 1 iiiFi,	SZ i	V	3	11	5387t	1 11	11	jj	18	11
l931. „	«	n	3	11	5762.	11	11	11	12	11
^ 9 54: ■' yf	n	11	2	V	5917.	11	11	V	3	11
j957i/i. w	n	11	2	n	5978. As 5979 hr.			sz. 11	8	11
2594. „	v	11	9	11	6010,	hr.	SZ. ,	11	12	11
2613* »	v	11	5	11	6153.	6166/,» hr.		sz. „	7	
3027, r	n	V	1	11	6210,	hr.	SZ.	11	6	
6225.	hr. sz. ingatlanra		3	frt.	7977. hr.	sz.		ingatlanra	27	frt
6366.	n 11	n	7	11	8274. „			n	16	11
6497.	11 V	11	3	11	8280. „			V	6	11
6730.	n n	n	10	n	9378/ns.	hr.	sz.	n	4	n
7109.	11 n	n	6	V	9378/221.	n	11	n	3	n
7314.	11 11	n	1	n	9379/si*.	11	n	n	4	11
7379/ă	. 7380 hr.	SZ. „	8	11	9378/672.	V	n	n	3	n
7412.	hr. sz.	n	3	n	9378/686.	n	n	V	3	n
79fc7:	ţi 11	n	4	n						
ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest elrenctalte, As hogy, a fenneblr megjelOlt ingatlanok az 1887. Avi Majus h6 17-ik . napjân dAl-eldtti1 9 6rakor Dragus kbzsAg hâzânâl megtartandA nyilvânos ârverAsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak.
Arverezni szândekozAk tartoznak' az ingatlanok becsârânak 10°/o'ât kAszpAnzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal szâmitott As az 1881.' Avi November 1-An 3333. szâm a kelt igazaâgiţgyr miniszteri rendelet 8. §-âban kijelolt AvadAkkApes ArtAkpapinbaHt a- ki-kiildott kezAhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz. 170. §. Artel-rnAben a bânatpAnznek a birAsâgnâl eloleges elhelyezAsArol kiâllitott sza-bâlyszeru elismervAnyt âtszolgâltatni.
Kelt< Fog&ras, 1886. Avi Oktomber h6 18-ik napjân.
A fogarasi kir. jârâsbirAsâg mint tkkvi hatAsâg.
Nagy Lajos,
kir. albii-6.
Mersulil trenurilorti
Valabild dela I Octomvre st. n. 1886.
pa linia Predeaiil-BiMlapesta şi pe linia Tei uşii-Armifi-IIudapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
TeiuţA* Iradă-Bndajieita				Budapesta-Arad A-Teiuş A.			
	Trenfi	Tre îfi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbus	omc.bus	persfiue		persane	de pers6ne	omnibu.
				Viena	11.10	12.10	
Teiiiţâ	11.24	—	2.40				—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 12.52		4.22 4.50	S*«,\jiok / V	11.20 4.10	12.41 5.45		
Orăştia	1.01	—	5.18	Ar dA	4.30	6.-	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogtîvaţă	4.43	6.13.'	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branielca	3.23	—	7.02	Pauliş •	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55,	—	7.28	Radna-! ipova	641	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6 28-	7.55 i	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
i BArtzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	' —
Radna-Lipova	6.47	—	1027	Ilia	8 65	9: 8	.—
Paulişă	7.28*	) —	10.42	Branicloa	9.19	10:17	: —
Gyorok	7.43 ,	1 		10.58	Dţev»<	9 51	10*42	. — j* . ■
Glogovaţă,	7,69	—•	11.25	Simeria (Piski)	10.35	M07	• —
Aradft	8.28,	, ’ 		11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	8.42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
	—.	*' ‘ 		5.12	Vinţdltt de jos»	1218’	12.29	—-
Bbdapeit»				 •	» ' A20V	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeiuşA	. 1 29	1.41	—
Aradă-IViniţ^ra				Simeria. (Piski) Petroşeni			
	TrenH	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbus	perwiuP .	- mixt		persane	emnibui	mixt
Aradft	5.48		6.05	Simeria	11.25	- —	2.42
Aradulă nou	b 19		 -	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
NAmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţeg»	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 49
Tfnaisdr» -	9.02	—	9.08	Petroşeni •	3.37	—	7.12
Tlmlţdra-Aradă				Petroşenft—	ilmeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persâno	persdne	•mnlbus		de peri.	omnlbne	mixt
Tlmlţdra	6.25			5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53 737
Orczifalva	7.46		 .	6.32	Crivadia	11.25	—	
Vinga r	' 8.15		_	7.02	Pui	12.05	—	8.20
NemetbrSâgh,',	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
. Aradul» nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27		",	8,17	SllMriAi	1.58.	,		10,31
Predeal	ti <1 ape* ta
Trenfi
de
persfinq
Tren
accelerat
BucurescI Prpdoţaă, Timişă Braşovfi.
Feldi6ra
Apatia
Agoetonfaăvş Hpwrqdă , Haşfaleur,,
S^hlţfo-»' ^
EEsabetopqle
Mediaşă
Cbpsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crftciunelă
Aipd$<{ :
Utf**
mrtf* r Apahida i
(
Chiţi*
Nedeşdu. Ghvrbău, Aghirişă *
Stapa,,
Huiedin»
Ciuda ,
Bucip;
Bratoa,
Râv,
Meaă-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Sfldnok
B«il*-p«sta
Viena
Trenfi
omnlbus
Trenfi'
omnlbus
TÎ7
8.24
8'51
9.14 9.51
11.06
1L29]
11.26
1200
12.29
1244
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3-01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
[îi
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
448
5.02
5.43
~“£Î5
7.06
8:52
9.19
9,31
10.16
10.57
11.19.
11.31 11.52 12.31 12.48 1.22, 2,18 . 2.48 2,56 3 64 4.51 5 28 556
8.00
10.55
1.23
3.24
7.30
1.14
1.45
2.32
Jtiidapesta—JPredealil
Trend de pers.
Tren
accelerat
Trend
omnlbus
Trenfi Trend de omnlbus persono |	___
Vienar, Budapesta
Szoltrtik P. Ladâny1 Oradea, mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râvi Br&tca Ruda,
Ciucia Huiedi»
Stana Aghiriş Ghiibfiu. Nedeşdu
Ciuţi*
Apaţiida Ghhriţ1
Cacerdea <
( (
Uidra
Vinţulă de susă Aiudă Teiuţtt
8.00 Crăciunelă Blaşă Micăsasa Copţa mic Mediaşă Elisabetopole 81giş6ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldi6ra
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
10.06
2.15
6.05
Braşovft
Timişă
Predeal».
BucurescI
n.ioi — I —
■^40 1R05 2 02 4il2
TTÎJB
1119
12130
1.01
1.06
143
1.20
1.41
2iC0
2135
2.48
3;20
3136
4,00
4.3”
5.12
5.37
7.02
7.43
841
8.41
9:21
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
2.—1
3.58"
5.28"
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14
9.24
941
1049
11.38
1248
12.54
1.57 3.11 3.40 445
,4.36
4.58 6.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 6.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08 7.36 9.06 9.53 10.-10.09 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 3.49 4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia^ ALEXI Braşov». Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI