BKOACţIVSKA ŞI AnMtNISTKAŢIUISKA t
BRAŞOVti, piaţa mare Nr. 22.
•,»'GAZETA” IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pa dntl anfi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiomlnia fl strUnfttate:
Pe anfi 40 fr., pt'Şâse'lunl 20 fr.^ pe trei luni 10 franci.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	iitmuRiHi ,	/
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentrufiecare publicare SorlatrT nefranoat* nu aa primato». — aanuaorlpte nu «a ratrfimltfi.
n? ai.
Luni, Marţi 14 (26) Aprilie.
1887.
Braşovtl, 13 Aprilie 1837.
! lAeidetittilti1 dela fruntaria germano-francesă îrlcă1 nu Is’âaplanatti. S’au schimbata însă de-‘'fcîarâţmnî' îiitrcf ’ cabinetele din -Berlinti şi 'Peterş-burg,' :fâlflt cârbrti refettltatti 1 este, ‘ că Germanii '"StlSţinti, că arestarea comisarului de poliţiă fran-' âesU s’a' fficutti pe 1 teritoriu11' gertnanti,' dr Fran-cesii susţin ti, că s’a săvârşită pâ 'teritoriu frari-cesti. Afară de acdsta guvernulti germană |a mai dată prin:£ îndârdftiatulfiiSăti1 • de afaceri delja Paristi declaraţi unea, că n’a avută intenţiunea de a provoca Francia şi lcă îndată ce se va constata, că Schnaebele a fostă arestată pe pământiii francesti, eîă va fi pusă pe picioră liberă.
Versiunea, după care Schnaebele a trântită la pământă pe unulă din agenţi şi a căutată a se retrage în fugă pe teritoriulă francesă, se a-deveresce acum chiar de cătră organulă bismar-‘ kiânfi „Norddeutsche allg. Ztg.u, numai câtă a-cesta pretinde, că Schnaebele a fostă prinsă încă dincdce de graniţa francesă. Consiliul ti de miniştri francesă a constatată de altă parte pe temeiul ti raportului procurorului dela Nancy, că arestarea s*a făcută pe terâmti francesă şi a decisă a comunica actele guvernului germanti.
Va trebui să urmeze ddr o anchetă şi unele foi, ca „Tempsw, credu, că după terminarea acestei anchete incidentulti va fi regulată după normele dreptului ginţiloră. „Ddcă,“ adauge acdstă f6iă, „guvernulti germană a avută cause îndreptăţite ‘de a se plânge în contra acestui comisară trebuia să o facă pe Cale diplomatică şi să pretindă ftela guvernulti francesă depărtarea său destituirea lui. Autorităţile germane însă n’au procedată Aâtfelti, ci se pare că au voită să pună o cursă, ceea ce nu e admisibilă. “
„Europa, “ scrie „Stahdard“ din Lofidra, aş-'tâjftă’ în afacerea Schnaebele cea mai clară justificare, la' din contră ar'tribul sS condamne pro-CedCtea organeloră gerinăne, dr îrttrdga prCssţă ’ ângîesă lâădă Atitudinea cumpâtâtă a Franciei,
Incidentulti din vorbă va aduce în totă ca|-sulă fnai multă lumină asupra sittiaţiunei încuij-’ Câte de Astăzi. Ddcă guvernulti germană se va justifica în modă leâlti, atunci dovedită vâ fi, ‘că h’a voită să1 provdce, dovedită va fi fbai departe, că principele de Bîsihârck nU mai pdtjs conta pe neutralitatea Rusiei în casulti unui noţi tCsboiu cfi Francia.	j
Şi ’ritr’adevărti ceea ce se scie şi se vor-‘ besce1 ă(}I despre ătUkdinea Ţdrului şi a Rusiei nu este niWdfeeum încuragiatoră pentru cahce-larhlă ^ermahă. îihpi-ejbrârea, că Ţarhlă Aleo Sandru S’a decisă în ultimfilă tnometită de a nu distinge pe Giers cu o decoraţiutie, este privită în Berlină ca ună semnă sigură, că contrai ulă « lui Giers, Kătkov şi ariiîcii'săi representă a<jl por liiica, care se bucură de simpatiile Ţarului. Se scie, că postulatele de căpetenia ale politicei lui Katkov sântă,- ca Rusia să nu mai între în ■«alianţă cu Germania şi cu Austro-Ungaria, ci '»să-şl păstreze libertatea de acţiune, ca la nro-'■mentulă dată sâpbtă merge mână în mână cu Fran cia. Temerea de acdstâ cooperare eventuală impune • principelui Bismafck reserva, ce Veddmti că înci o păstrâză.
" Faptulti, că fiarele rusescl,' precum se anunţă din Petersburgă condamnă unanimă ; procederea autorităţiloră germane cu ocasiunea arestărei coţ misaruluf de poliţiă francesă Schnaebele, va contribui numai a mări îngrijirile celoră din Berlină Şi âî îndemna să arângeze câtă mai curândă pe cale diplomatică incidentulti ivită la fruntariâ frănceso-germahă.
In asemeni împrejurări nu e mirare, ca cestimea bulgară stă pe locă şi nu face nici ună pasă înainte spre resolvarea ei. Organulă diplomaţiei rusescl „Le Nordu asigură din nou, că Rusia liu va transige cu „usurpătorii“ bulgurl,1
ci va aştepta în linişte căderea loră, fără de a-şî modifica atitudinea sa de pănă acum. Afacerea bulgară este cea mai flagrantă dovddă, că cele trei împărăţii nu mai procedă în înţelegere unele cu altele.
Afacerea convenţiunei comerciale.
Dintriuhă ârticulă ală farului „le Nordw publică ^Unirea" următdrele pasage mai însemnate :
„Iftţelegârea, <J‘ce Nord“, e anevoiăsă de făcută. România Teclâmă folâse pentru vite, fol6se pe cârd'Austro-Ungaria se codesce d’a le acorda, şi acâsta cere folose pentru produsele sale industriale pe care România vrea să le lovăscă cu drepturi de vamă mai tbuIttFsâU mar puţinii ridicate. Cum observă „Unirea", chestia vitelorti este cea mai importantă pentru România, de unQ interesă mai mare chiar decâtă acela pe care’lă are chestia grâneloră; căci grânele românescl nu-sti în primejdiă d’a nu putd intra în Ungaria, fiindQ că numai primindo grânele românesc!, Ungurii îşi voră pute exporta pe ale lord, care-sti mai scumpe; pe când tocmai din potrivă se întâmplă cu vitele.
In sfârşită, „le Nordw (Jice că stăruinţele trimişiloră României nu pară să fi fostă zadarnice ; adauge că învoirea ar fi aprtipe făcută, că mai rămâne acum cestiunea drepturiloră asupra produseloră industriale şi că intreruperea trată-riloru e pricinuită de neînţelegerea asupra acestei cestiunl. Speranţa ce delegaţii austro - ungari aveu că, în schimbulă concesiuniloru făcute de ei, li se voră face concesii asupra acestui punctă a fostă amăgită.
România vrea să-şi ocrotâscă industriele’i născânde şi într’acestă scopă vrâ să scbtă cu totulă ună brecare numără de articole din regi-mulă convenţională şi să isbâscă pe altele cu drepturi mari. Ea a încheiată de curândă o convenţiune adiţională cu Germania, care redă libertatea de acţiune pentru mai multe producte, în-găduindu-i să le supue tarifului său autonomă şi o autorisâ să ridice multă pentru ună 6re-care numără de alte articole taxele de întrare. Germania a putută încheia cu atâtu mai uşoru a-câstă convenţiă, care îi dă ceva folbse, cu câtă produsele pentru care România îşi reluă dreptulă d’a le supune tarilului autonomă său d’a le impune cu taxe mari, ţină ună mică locă în es-portulă germană. Aceleaşi articole însă figurâză pentru o cantitate considerabilă în esportulă austriacă, şi e vădită că, mai multă spre a putâ aplica acestoră produse condiţiile stipulate cu Germania, guvernulti din BucurescI a încheiată noulă tratată germano-română.
îndată ce condiţiile convenţiei acesteia fură cunoscute, <}ice m£d departe „Nordw, parele aus-triace începură a scrie că ea era îndreptată contra Austriei. Delegaţii austro-ungarl au cerută înzadară pănă acum reducerea drepturiloră de întrare pentru productele, care interesâză uiai multă esportaţia austriacă. Delegaţii români au refusată. Totuşi avândă în vedere declaraţia făcută de d. ministru Ferekide, că tratările voră putea isbuti, „ 1 e No r d “ crede că:
„guvernulă română nu va continua să opue cere rilorO austriace unti non possumus radicală".
„Le Nordu e însă de părere, că prin o convenţia română-austro-ungară se voră da folbse Austriei Cislaitane în paguba intereseloră ungare.
*
„N. fr. Press e“ vorbindă de autorisarea dată de Camerele române guvernului din Bncu-jrescl spre a încheia o convenţiă provisoriă cu Austro-Ungaria, <}ice :
„Guvernele austro-ungare suntă gata să încheie o convenţiă comercială provisoriă, ele suntă însă de părere, că tractatulQ provisoră trebue să conţină ttite disposi-ţiunile celui definitivă şi să nu aibă decâtă în privirea
-duratei caracterulă provisoră ; Austro-Ungaria nu va a" corda spre esemplu decâtă în acelă casă garanţiile cerute pentru esportulă cerealeloră şi vitelorti rotnftne, dâcâ România va încuviinţa în acelaşi timpă punctele presin-tate de Austriac! cu privire la articolele industriale şi la vămi. In totă casulă deocamdată există încă mari1 di-verginţe de păreri între ambele state în privirea convenţiei provisorii de încheiată".
*
„Budap. Corresp." anunţă următdrele:
«Dela guvernulă română n’a sosită încă până acum în privinţa continuărei negociăriloră nici o scire. Cre-demă sigură, că după resultatulă favorabilă, ce l’au avută conferenţele ţinute de curândă în Viena, se va încheia cu România o convenţiune de tarife şi o convenţiune veterinară. Dâr acum nu va mai fi cu putinţă, ca aceste convenţiuni să fiâ discutate şi primite încă în sesiunea actuală a dietei ungare. Dieta va fi disolvată celă mai târcjiu în 28 Maiu a. c. Chiar şi in casulă când negociănle cu România ar urma de aci încolo cu grăbire, pare ttirte neverisimilă, ca proiectele asupra înarticulărei convenţiuniloră să fiă presenţate încă la timpă dietei. Ratificarea convenţiuniloră se va pută dâr face numai la tâmnă*.
Incidentalii dela graniţa germanâ-francesă.
După cum comunică telegramele din Paristi, arestarea comisarului de poliţiă francesti Schnaebele de cătră autorităţile germane a produsu în Paristi o adâncă impresiune. Cu t6te silinţele ce-şi dedâu perstinele conducâttire a recomanda linişte şi sânge rece, unele perstine politice nu şi-au pututti înăbuşi sentimentulti, că incidentulti dă pricină la unti răsboiu. La serata ce s’a datu la 21 Aprilie n. în ministe-rulti de esterne s’a vorbiţii multti despre acestti incidentu. Unii diplomaţi erau de părere, că afacerea e unti simptomti seriosti, cumcă râsboiulti nu se va mai amâna multti ti mp ti. Chiar de nu s’ar nasce nimicti din acestti incidentti, elti este cu t6te astea începu-tulti unui şirti de provocaţiunl, care în cele din urmă vorti duce la o ciocnire. Ministrulti de esterne francesti judecă casulti cu linişte şi sfătuesce să nu se esagereze faptulti, pănă ce nu vorti fi cunoscute t6tg împrejurările în care s’a comisă. Se găseseti în fine şi voci diplomatice, care credti că afacerea ar proveni dintr’o neînţelegere.
MinistrulO Goblet a hotârîtti sS nu întreprindă nici unti paşti, înainte d’a cunâsce esactti casulti şi d’a sci, că 6re i se p6te ori nu împuta ceva comisarului francesti, care de altmintrelea servesce de 15 ani la’ graniţă, e cavalerti alti le-giunei de ondre şi e recunoscută ca funcţionară destoinică.
După o conferinţă cu ministrulti-preşedinte Goblet şi cu celti de esterne Flourens, ministrulti de justiţiă a avisatti pe procurorulti generală din Nancy să se ducă la Pagny-sur-Moselle şi să dea unti raportă amărunţitti despre arestarea comisarului Schnaebele. Prefectulti departamentului Meurthe-et-Moselle a sositti în Paristi, unde a conferită cu Goblet. Raportulti procurorului din Nancy constată că arestarea s’a făcută în adevărti pe pământă francesti, că a fostă tî-rîtti şi legată de agenţii germani.
„Râpublique Franţaise** 4^ce sc^ea a provocată o adâncă mişcare; se abţine însă dela ori-ce comentară, pănă ce va avă scirl oficiale. „XIX Siâclett încă e de părere să aştepte lămuriri; pdte că e unti casă, care nu va avă urmări seridse. „Figarou ascrie (faptulti hi-perzelului vre-unui funcţionară subalternă germanti. De acâstă părere e şi o persdnă dela ambasada germană din Paristi. Nu pdte fi decâtă o erdre, se (jice, căci altfelti afacerea ar fi , de q gravitate ce nu s’ar pută ascunde. „Figaro“ îşi esprimă şi părerea, că şi acâsta ar pută fi o
Nr. 81.
manevră, spre a obţină Bismarck darea pe spirtă şi bani pentru căile strategice. Asemenea provo-caţiuni trebuescă întâmpinate ârăşi cu absolută linişte. „Paix“ dă sfatulu să rămână Francesii liniştiţi, căci e cu neputinţă ca guvernulu germanii să fiă vinovată de arestarea unui funcţionară francesă, căci atunci s’ar espune împu-tărei că provdcă directă. Trebue, (Jice numita f6iă, să s’aştepte lămuriri. „Gaulois“ (Jice: Vră Bismarck pacea, atunci incidentulă în cu-rândă nu va mai esista, vrea răsboiulă, atunci incidentulă mai că nu e ună pretextă favorabilă ; ună bărbată atâtă de mare nu p6te născoci mijldce atâtă de mici; trebue să fiă o neînţelegere. „Intransigea nt“ <Jice> că ac^ o vorba de o provocare directă de cea mai scârbdsâ natură. Celelalte (}iare francese înregistrăză c^e-peşile fără comentară.
„Berii ner Politische Nachrichten“ (].ice că e vorba de arestarea unei persdne bănuite de spionagiu în interesulă franceză. Cercetarea va arăta, 4ice f6ia germană, că autorităţile germane îşi împlinescă datoria veghindă. „Kreu z-zeitung“ şi „Naţio nai zei tung“ suntă de părere, că acestă incidenţă cu greu va turbura pacea dintre Francia şi Germania, şi sfâtuescă pe fiarele franceze să aştepte lămuriri, căci atitudinea loră actuală nu dovedesce, că în Francia se nutrescă în adevără simţăminte pacinice.
După cum e informată (Jiarulu francesă „Paix“, guvernulă s’ar fi adresată la Berlină cerândă esplicări. Cercurile financiare din Parisă suntă f6rte neliniştite. Guvernulă englesă din contră a primită din Berlină depeşi liniştitdre în privinţa acestei afaceri.
Bugetnla suplimentara germana
In Reichstag s’a presenta-Q bugetu'.Q suplimentară pentru scopuri esclusivă miftare, care se urcă, precum se 4>ce, la suma de 318 milione. Din memoriulă alăturată la bugetă vedemă, că e vorba d’a se construi căi strategice nouă, d’a se aşecja ună ală doilea rendă de şini şi d’a se construi o legătură directă între Alsa-ţia de susă şi între Germania sudică, oco!indu-se Elveţia. Francia, (^ice memoriulă, şî’a dată silinţe extra-or-dinare pentru înmulţirea căiloră de transportă spre graniţa ostică, pulându-se transporta pe căile ei ferate cu două rânduri de şini masse mari de trupe. E necesară prin urmare, în faţa gradului la care a ajunsă Francia în a fi gata de răsboiu, să se complectele reţeaua căiloră ferate germane, decă e vorba să se asigure con centrarea dej trupe la timpă pentru paza graniţeloră şi a ţării în contra unei invasiunî inimice. Se cere ună ală doilea rândă de şini la căile ferate din Alsaţia-Lo-taringia, în Prusia, în Bavaria, în Wărtlemberga, in Badenă, în Hessen. Afară de căile ferate strategice care voră costa 6 72 miliăne, în bugetulă suplimentară se prevădă 114 3 miliOne pentru întărirea şi întregirea fortâreţeloră germane; pentru mărirea destoiniciei de o-peraţiune şi de luptă a armatei se ceră 50 2 miliOne, pentru construcţiunî de garnisbnă în ţările renane 5 7 miliOne, pentru înarmarea nouăloră despărţăminte de trupe 16 miliăne, materială pentru nouăle despărţăminte de artileriă 2'7, muniţiune pentru ele aprăpe 1 milionă etc.
Din Serbia.
O telegramă din Belgradu comunică scirea, . că, în politica Serbiei s’ar pregăti o schirnbpre. Regele a făcută o visită,, representantului rusă Persiani, căreia în cercurile politice i se dă o mare însemnătate politică şi se privesce ca o dovadă, că regele şi guvernulă serbescă facă încercări d’a se apropia de Rusia. Deja s’a şi împrăştiată sgomotulă despre o crisâ ministerială, care ar sta în legătură cu noua faşă politică, în care e vorba să între Serbia. — Regele a făcută o visită representantului română, prinţului Gliica.
SOIRILE PILEI.
Festivitatea arangiati în Braşovu de biserica Sf. Nicolae In onărea Ilustrităţii sale d-Iui Episcopă ală Caransebeşului lână Popazu, cu ooasiunea jubileului de 50 de anî ală preoţiei sale, s’a Începută ieri. S’a săvîrşită înainte de prântfO serviţiulă divină la biserica Sf. Nicolae, la care a luată parle ună publică de 3—4 mii de Omeni. D-lă preotă V. Sfetea a rostită la finea servi-ţiului divină o cuvântare ocasională. După serviţiulă divină, junii călări şi în haine de sărbătOre în sunetulă musicei au adusă ună bradă, care fu plantată înaintea bisericei, întru amintirea Ilustrităţii Sale. S’au rostită cu ocasiunea acâsta două cuvântări: una de d-lă preotă Pejrşinară şi alta de d-lă profesoră A. Bârseanu. Publi-
GAZETA TRANSILVANIEI.
culă a răspunsă cu repeţite strigăte de *Să trăâscă* la adresa Ilustrităţii sale. Musica s’a reîntorsă după acesta cân'ândă pănă dinaintea liceului românescă. Âstăcfi s’a ţinută ârăşl ună serviciu divină, la care au asistată e' levii tut.uroră scoleloră românesc! din BraşoVă. D-lă profesoră Dr. Vasilie Glodară a rostită ună discursă. Vomă publica ună raportă amerunţită .şi discursurile.
—x—
Corpului oficierescă din Cluşiu ’i s’a şi făcută deja cunoscută din partea autorităţii superiore, că Maiestatea Sa monarchulă va asista la manevrele ce se voră ţină anulă acesta în Septemvre în jurulă Devei.
—x—
Din cercurile deputaţiloru se comunică o istoriOră, care merită a fi publicată. Alegătorii unui cercă electorală mai mare cre4ândă la ultimele alegeri, că au causă a se îndoi în neclintirea principiiloră deputatului loră, care aparţine partidei radicale, primiră cu însufleţire propunerea unui alegătoră mai ageră la minte, ca dsputa-tulă să dea, înainte de alegerea sa, ca garanţiă pentru imposibilitatea unei schimbări de principii ună acceptă asupra sumei de 10,000 fl. Nevoia învăţă — a subscrie pol ţa şi deputatulă se supuse. Ultima sesiune a perio-dei dietale se apropie de sfârşită, şi în 4Bele trecute a sosită in Pesta o deputaţiune a amintitului cercă electorală, ea să mulţămâscă deputatului pentru reprentarea cercului electorală şi să’i restitue în acelaşi timpă fatala hârtiă, „poliţa principiiloră“. Cumcă alegătorii cu ocasiunea viitOreloră alegeri — perioda dietală durâză acum 5 anî — voră presenta deputatului o poliţă de 15,000 fl., e ună secretă pănă acum.	:,
—x—
Foile unguresc! comunică, că Saşii din Sighişârâ voră candida ună tiszaistă, ne mai voindă să se ţină de programulă partidei poporale săsesci.
—x—
Ministrulu de interne face cunoscută, că asisten-tulă de universitate Dr. Ignatz Ottava va deschide cursuri de câte 15 4*1® pentru tratarea trahomei, aşa că în viitoră în locurile bântuite de acâstă b61ă se voră trimite numai medici, cari voră posede ună testimoniu de destoinicia dela numitulă asistentă.
—x—
Marţa trecută au fostă asentaţi în Reghinulă sâ-sescă din 122 tineri dm cele trei clase de etate numai 15 la serviciulă activă permanentă, 4 la reservă şi 9 la honve4L
—x—
In tabăra dela Bruck, regimentulă românescă 31 de infanteria, marele duce de Meckleburg-Strelitz, care ’şî-a câştigată lauri neperitorî în lupta dela Aspern, va serba cu mare pompă aniversarea acestei lupte, primindă şi ună nou steagă. Se 4‘ce că prineesa de corOnă va fi naşa steagului. Acesta regiraentă se bucură în Viena de simpatii generale.
Erî după amâ4I a arsu ună grajdă ală artileriei dela casarma din Braşovulu vechiu. Se 4^ce c& foeulă a luată nascere dela o lampă cu gază. Pompieriloră li-a succesă a împedeca întinderea focului şi asupra celorlalte grajduri. Caii au fostă scoşi la timpă din grajduri, precum şi tunurile din şoprdne.
—x—
După cum comunică ,Felegyhazi Hirlap", îngine-rulă Doboş din Gzegled, ună fiiu ală reposatului preotă reformata Doboş, a dată o obligaţiune, prin care se în-datorâză d’a dărui bisericei reformate 10,000 fl. în casă cândă nu s'ar mai alege în acelă cercă actualulă deputată Verhovay.
—x—
Alu doilea congresu medicalii în România se va ţină estimpă la Iaşi, in 4'lele de 21, 22 şi 23 Mai. Toţi medicii, veterinarii şi farmacişti^ din ţâră suntă invitaţi să ia parte.
—x—
In Cluşiu a fostă trasă de poliţiă Ia răspundere o mama denaturată, care ’şl maltrata în modă revoltătoră şi necurmată copilulă ei nelegală, în vârstă de aprope 4 anî, şi care respundea veciniforă, când aceştia o aver-tisau, că-lă va bate pănă ce va muri. căci nimenea n’are dreptă a o opri dela acâsta.
Mişcarea poporaţiunei.
Despre mişcarea poporaţiunei în ţările coronei ungare în anulă 1885 publică „B. Korr.* următOrele date : (Cifrele alăturate în parantcsă suntă resultatele numerârei populaţiunei în 1880—81).
Poporaţiunea Ungariei (13,728,622) 14,522,149, crescerea l-26 /0; Cetatea şi teritoriulă Fiume (20.984) 21,736, creşterea 1 *22°/0; Croaţia şi Slavonia (1,892,499) 2,025,996, creşterea l*67°/0. Număruiă poporaţiunei întregi este (15,642,102) 16,570,146; creşterea este aşa-dâră de 131°/o»
Căsătorii se făcură în 1885 în totală 165.169, con-
tra 107.404 în anulă 1884. Cele mai robite cununii se făcură în Novembre, anume 38^866; afară de aceea mai suntă de remarcată Ianuariu cu. 27,617 şi Februariă cu 27,631 cununii. Cele mai puţine'cununii «e făcură in lunile Martie şi Decembrie, anume 3355 şi 3713. Pârechî de aceeaşi confesiune au fostă cununate 152,732. Căsătorii amestecate se săvârşiră 12,437. Divorţate fură 973 părechî. In anulă 1885 se născură 384,758 băieţi, 365,442 fete, totală 750,200 copii. Au murită 535,740 persOne. Creşterea poporaţiunei este prin urmare de 214,460 suflete. S’au născută vii şi legitimi: băeţl 347,252, fete 330,715, totală 677,967 copii; neleg. băeţl 30.157, fete 28,986, totală 59,143 copii: Cele mai multe nascerî au fostă în luna Ianuariu şi Martie, cele mai puţine în Decemvrie şi Iulie. La 752,200 casurî de nascere in anulă 1885 se vină 18,698 nascerî de gemeni, şi adecă 9392 băieţi şi 9306 fete. Trigemenî se născură in 111 caşuri, anume 176- băeţl şi 157 fete. Mai mulţi decâtă trei deodată s’au născută numai în 3 caşuri. Dintre cei 535,740 repausaţl au fostă de .sexă bărbătescă 274,970 şi de sexă femeescă 260,770 persOne. In anulă precedenta 1884 au fostă 515,254 caşuri de mOrte.
De ce se temă „patrioţiiu a arăta mişcarea poporaţiunei şi după naţionalitate ? Li e frică că esă prâ puţini la. numără? ___________________
Justiţia In Italia.
„L’Indâp.“ reproduce după „Le Si£cle“ din Parisă următdrele rânduri:
Ună fostă deputată română, d. Georgş Brătianu, a adresată guvernului său ună memoriu, ;^care arată cu-riOsele moravuri ale lumei judiciare italiene. D. G. Brătianu cere guvernului din BucurescI să-i acorde spriji-nulă său spre a obţine dreptate şi reparaţiune.
Onorabilulă fostă deputată română avu, în 1883, nenorocita ideiâ să cumpere ună imobilă la Florenţa, şi se adresă la ună advocată cu renume din acelă oraşă, d. Barsi, recomandându-i să-i cumpere o proprietate liberă de orl-ce sarcină ipotecară. D. Barsi nu numai că nu ţinu semâ de acestă condiţiune, dâr nu spuse ni mică despre ipoteca, care era pe vila cumpărată, deşi acestă ipotecă era superioră preţului de achisiţiune. Doi alţi advocaţi din Italia fiindă consultaţi de d. Brătianu, care voia să se anuleze vân4area, făgăduiră con-cursulă loră, dâr după ce primiră mari onorarii refusară să dea cursă afacerei.
Desperată, d. G. Brătianu merse la Roma spre a vorbi cu ministrulă dreptăţii, d. Tajani, care-Iă trimise la procurorulă generală din Florenţa, Acesta plânse sOrtea d-lui Brătianu care că4use pe mânele urniră advocaţi paolottişti (clericali) şi-lă puse în relaţiune cu ună advocată siciliană şi liberală, d. Battaglia. Acesta sfătui pe d. Brătianu să-i vân4â proprietatea (bine înţolesă cu ună preţă multă mai mică decâtă celă cu care fusese cumpărată), fâgăduindă că va descurca afaeerea dâcă imobilulă nu va mai fi pe numele unui străină. Cu t6te acestea însă, prudentulă advocată nu plăti decâtă sfertulă preţului cumpărărei.
A doua 4b primulă advocată ală ddui G. Brătianu, d. Barsi, punea ună secueslru de 11,000 lei, şi d. Battaglia, advocatulă devenită proprietară, părăsea i părarra d-lui Brătianu şi îlă trimitea la ună altă advocată siciliană d. Pietro Nocito şi la d. Dei.
Aceştia începură prin a-i cere o procură spre a lua banii, cari se aflau în mânile d-Iui Battaglia. D. Brătianu, în urma celoră întâmplate, refusă şi fugi din Italia, ca şi când toţi brigandii Siciliei şi Cqlabriei ar fi fostă pe urmele sale. Acâstă măsură fu bună, căci la 4 Septemvre iu osândită de tribunalulă din Florenţa la 15 4>le închisore şi 2000 lei daune-interese pentru defăimare cătră advocatulă Barsi.
Conclusiunea este că d, G. Brătianu nu are proprietate, a perdută 20,000 lei şi este osândită la 15 4ile Închis6re şi la 2000 lei amendă pentru că a spusă ce cugeta despre baroulă florentină.
Ceea ce este mai curiosă, d. Brătianu a fostă o-sândită numai în urma mărturiei celoră doi advocaţi pe cari îi consultase, încre4ându-se în seeretulă profesională şi in contra conclusiuniloră contrarii ale procurorului regelui.
D. G. Brătianu cere guvernului română să obţie ca dreptate să i se facă. Nu scimă dâcă va isbuti, dâr memoriulă său va lumina pe străinii, cari ar vrea să facă procese în Italia.	__________
Liturgia slavă la Slavii catolici.
»Obzor« din Agram, organulă partidei naţionale croate independente, vorbesce în articululă său de fondă dela 16 Aprilie a. c. despre încuviinţarea ce a dat’o Vaticanulă supuşiloră catolici ai prinţului Nichiţa din Muntenegru, d’a oficia liturgia dăpâ ritulă catolică în vechia limbă slavă. ,Obzor» îşî esprimă părerea de rău, că naţiunea slavă e despărţită cu privire la mărturisirea credinţei, că Slavii suntă pravoslavnici (ortodox!), catolici
t
;Nr.. 81.________________________________________________
evangelid şi mobamedanl. ( Fbrte adeseori Slavulă catolică a păşită contra celui pravoslavnică, trăgândă folăse din acâslă cârtă contrarii naţiimeî slave. Acum însă naţiunea slavă are datoria să înlăture aceste contraste.
Prinţulă Nichiţa a dovedită că e mare bărbată de stată, căd de aci înainte supuşii pravoslavnic! şi catolici voră sărbători pe Dumneţjeu într’o singură limbă, cea vechiă, slavă* şi cărţile de liturgiă le voră avă cu litere ciple. F6ia cioată se bucură că în Roma se ţine sămă de puternica naţiune slavă şi arată, că Croaţii au intervenita în cea mai măre parte între Slavii catolic! pentru liturgiă slavă. „Succesulă Crnagorei este şi ună sue-cpşă ală Croaţiloră, privimă cu linişte în viitoră, că se introduce la noi ărăş! ceea ce se perduse sub împrejurări nefavorabile," încheiă „Obzor* articululă său de fondă. .
Scirea despre Introducerea liturgici slave la Slavii catolic! din Muntenegru a fostă desemnată de unele foi din Viena, Berlină şi Pe^a ca ,năs<J)eife. „Obzor" dăja 18 c. îşi menţine scirea^u tătăi tăâa, ^(Jicâncth că 4h respectiva congregaţiune, în care s’a hotărîtă introducerea liturgiei slave, s’a mai luată o altă hotărîre impoiv tantă, ce 0 «vş. fjiiblipa lai timpultt său.
Convoqare,:.
Onorabilii alegători de parfiduiâ; naţională din cole-giulă electorală Âbrudă-Roşia suntă convocaţi prin a-căsta la o conferinţă electorală^ ce se va ţină în 1 Mşiă a. c. d. a. la 3 6re în sala de lectură a casinei’române din Abrudă.
In acăstă conferinţă se va alege comitetulă clubului naţionala, pe o periodă de 5 an! consecutivi, se vor alege doi delegaţi pentru conferinţa generală electorală, conchiămată pe 7 Maiu in Sibiiu, eventuală alte propuneri de interesă publică.
Abrudă, in 21 Aprilie 1887.
Alexandru dura	A. Filipu.
notariu.	Preşedintele clubului
Convocare.
Biuroulă clubului electorală are onăre a convoca pe alegătorii româDl din cerculă Gohalmului pe tjfiua de 29 Aprilie a. c. st. n. la 10 6re a. m. la o conferinţă ce se va ţină în Cohalmă cu programa:'
a)	Alegerea clubului pe perioda de 5 anî.
b)	Alegerea bărbaţiloră de încredere pentru conferinţa generală, ce se va ţină la 7 Maiu a. c. st. n. în Sibiiu.
Cohalmă, in 24 Aprilie 1887.
M. D. Mircea	CI. Raicu
Preşedinte.	Secret.
Convocare.
Subscrişii conchiemămă prin acăsta pe acei alegători români djn comitatulă Făgăraşului, cari suntă luaţi şi in listele alegătoriloră de deputaţi dietall, la o întrunire, care va avă locă Duminecă Ia 1 Maiu 1887 şt. n. în sala Hotelului »Parisă« în făgăraşă la 2 ore după prântjă.
Obiectele dşsbaterei voră fi: reconstituirea clubului respective a subcomitetului, şi alegerea âloră 4 delegaţi pentru conferinţa ţinândă în Sibiiu la 7 Maiu 1887. Alesandru Micu, Iuliu Danii, Duvlea, Dr. N. Motocu.
*	-r	, .	'
Convocare.
Membrii alegători romănî din cerculă electorală ală Zălahului suntă rugaţi a participa câtă mai numeroşi la conferinţa electorală ce se va ţină în 1 Maiu 1887 st. n. Ia; 1 6ră după atnătjî în comuna Stîrcî.
Agendele conferinţei voră fi: Alegerea a doi delegaţi ordinari şi eventualminte 2 suplenţl la conferinţa generală a tuturoră alegătoriloră rcmânl conchiămată pe 7 Maiu 1387 £• h* Sibiiu.
Ioană Nichita, adv. ca preş. clubului.
Convocare.
Conformă|apelului clubului centrală electorală din Sibiiu, alegătorii români din cerculă electoralii ală Bla-şiului prin acăsta se conchiamă pe (Jiua de 5 Maiu a. c. la 3 6re p. m. la o conferinţă care se va ţină aibl în Blaşiu în Hotelulă naţională cu programulă:
a)	reconstituirea clubului.
b)	alegerea a doi bărbaţi de încredere, la conferinţa generală ce se va ţină în Sibiiu
Blaşiu, 24 Aprilie 1887.
I. Antonelli, m. p. preş. clubului.
Dare de s6mâ,
(îWl.j ;	1
Prin colecta <Lnei Hermina Maniu din Qraviţa 19 fl.» d la Hermina Maniu 5 fl., Hermina Popă 2 fl.t He-lena Mangiuca 2 fl., Eugenia Munţeanu 2 fl., Amalia Lepa 2 fl., Cata Traila 2 fl., Maria Guiudinu 3 fl, Alec-şandra Meleticiu 1 fl.
GAZETA TRANSILVANIEI
Prin colecta d-ş6rei Carolina Mladinu din Curticiu 19 fl., dela Carolina Mfâdîn 4 fl., lulia Bocşianu 1 fl., Eeatarina Ursu 1 fl., Sofia Mladinu 1 fl., Regina Bragia
1	fl., Iulia Mladinu 1 fl., Terentia Codreanu 1 fl., Au-reliu Popă 1 fl., Alesandra Popoviciu 1 fl., Elisabeta Polisiu 1 fl., Emilia Popescu 2 fl., Aloisia Doboşă 1 fl , Maria fCranică 1 fl., Floare Albiciu 1 fl., Ilca Cefan 1 fl.
Prin colecta d-nei Anastasia Tempea.ckin Toroculâ mare 19 fl., dela Anastasia Tempea 2 fl., Lucia Vulcană
2	fl.,§Vi<5ra Vodă 1 fl., Sofia Popoviciu 2 fl., Elena Magda 1 fl., Vidra Mirce 1 fl., Paulina Petroviciu 2 fl., Maria Daj 2 fl., Franzen Barbara 1 fl., Iuliana Avra-mescu 1 fl., Albuu Adaam 1 fl., Viăra Serbu 1 fl., Elena NicolaevicI 1 fl.; Catari na Kecsi 1 fl
Prin colecta d-nei Silvia Feier în Boroşineu 18 fl, dela Silvia Feieră 5 fl., Ioană Gurban 30 cr., Ioană Corneu 2 fl., Mariora Botco 1 fl., Avram Albu 40 cr., Georgiu Balaj 20 cr., Georgiu Albu 40 cr., Antonie Mos 4Q-cr.,|P.jMara 10 cr. Bucotos Marcu 20 cr., Sztepics Todor 40 cr., Ioană Pantea 20 cr., Const. Iuşca 40 cr., Ioană Netia 60 cr., Todoră Branda 80 cr., Teodoră Paulă 30 cr., Mitru Paulă 20 cr., Mihail Feier 1 fl., Zena Marcuţă 50 cr., Vasiliu Balană 50 cr., Atigusiin Botocă 1 fl., Georgiu Feier 2 fl. 10 cr.
Prin colecta d-nei Elena Hamsea din Lipova 16 fl. dela: Iacobă Raţă 5 fl., Poszszovits Parteniu 5 fl., Csor-dan 2/1, Cojooa,riu 2 fl., Elena Hamsea 2 fl.
; ] fEMjn cbledta d-lui Georgiu Lazaru din Vinga 15 fl. dela: Georgiu Lazară 10 fl., Dr. Darabantă 5 fl.
Prin colecta d-şărei lulia Bocşianu din Curticiu 13 fl. dela: lulia /Bocşianu 2 fl. 20 cr., Carolina Mla-dină 1 fl., Iuliana Bocşianu 1 fl., Emilia Radneanu 2 fl. Sahader Maria 1 fl!, Maria Budaj 1 fl,, Silvia Ciupuliga 1 fl., Lucreţia Tamaşdană 1 fl., Maria Cidră 1 fl., luli-ana Botta 1 fl., Catiţia Plopă 50 cr., Mărişi Eva 30 cr.
Prin colecta d-lui Traianu Barzu din Caransebeşă 10 fl., dela: Aliquis 5 fl., Filaretă Musta 3 fl., Traiană Barzu 1 fl., Salva Fercu 1 fl.
Prin colecta d-nei lUna Veliciu din Chişineu 8 fl. dela: Ilăna Veliciu 5 fl.. Iuliu Russu 3 fl.
Prin colecta d-lui Nicolae Zigre din Oradea-mare 6 fl. dela: Ieroteiu Beleşiu 2 fl., Ioană Popă 2 fl., Nicolae Zigre 2 fl.
Prin colecta d-nei Leuca Popoviciu din B. Giula 5. fl. 50 cr. dela: Iustină Popoviciu 1 fl. Iosifă Bejanu l fl., Kalnâr Mfhâlynă 1 fl., Polyak Karolne 1., Ioană lonescu 50 cr. Petru Biberea 1 fl.
Prin colecta d-nei Iulia tferbanu din B. Comloşă 5 fl. 30 cr. dela: Ioană Suciu 1 fl., Maria Miescu 1 fl., Cleopatra Mihailoviciu 50 cr., Lauriană Luca 30 cr,, Maria Slojanovits 50 c*r., Steuczer Lajos 30 cr., Vicen-ţiu Lupşia 20 cr., Vicenţiu Starnboly 20 cr.. Constantin Risticiu 30 cr., Iulia Şierbană 1 fl.
Prin colecta d-lui Ioană Mihu 5 fl. dela d-lă co-lectante. Prin colecta d-nei Lucreţia Olariu din Deva
3	fl. dela d-na colectantă. Prin colecta d-nei Aurelia Demiană din Bradă 2 fl. dela: d-na colectantâ 1 fl. 50 cr. şi Iulia Fugata 50 cr. Prin colecta d-nei Emilia Hdlicu din Sânt-Miclăuşulă mare 2 fl. dela d-na .colectantâ. Prin colecta d-nei Hermina Ignatu din Beiuşiu 3 fl. dela d-na colectantâ. Prin colecta d-nei Maria Baiulescu din Bra-şovă 2 fl. dela d-na colectantâ. Prin colecta d-lui Ioană Micu Roşiu din Buserica-Albă 2 fl. dela d-lâ colectante Prin colecta d-nei Aloisia Barbura din Pesca 2 fl. dela d-na colectantâ.
Aradă, 12 Aprilie st. n. 1887.	4
Aurelă Suciu, cassarulă comitetului.
Ultime scirl.
Bucuresci, 24 Aprilie. — Regele şi Regina României voră pleca la Mehadia la 15 (27) A-prilie, spre a face o visitâ M. Sale împărătesei Austro-Ungariei. Călătoria M. Loru va dura trei (Jile. — La 22 Aprilie st. v. Suveranii României voră pleca la Iaşi, spre a asista Jla sân-ţirea Metropoliei.
Bucureşti, - 24 Aprilie. — Comitetulu apără-rei ţării s’a întrunită a(j.l la paiaţă sub preşe-dinţa Regelui.
Sofia, 24 Aprilie. — Regenţii, cari călăto-rescă prin ţără, s’au întorsă alaltaerî din Sado-va la Filipopolă. Pe drumă dela Haskioi la Jeni-Mehala au fostă salutaţi de o imensă mulţime de 6menl. Regenţii au primită la gara de acolo numerdse deputaţiuni, care i-au felicitată pentru politica regenţei şi i-au rugată a urma şi mai departe după acele principii, cari au de scopă apărarea independenţei bulgare şi numirea unui principe/4
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
PARISUţ 25 Aprilie. — Insărcinatulu de afaceri germană a avută eri a treia convorbire cu ministrulu de esterne Flourens, căruia i-a comunicată o [depeşe de cuprmsulă că prinţulă Bismarck este dispusă să libereze pe Scbnaebele, în casă că esistă aci o încălcare de teritoriu.
BERLIN0, 25 Aprilie. — „Nordd. Allg. Ztg.w constată, că arestarea s’a făcută pe teritoriu Jgermană, ceea ce nu năgâ însuşi Sehnaebele. Acesta trânti la pământă pe funcţionarulă ger-mană, care’i vesti arestarea, încercă să fugă câtră graniţă, ddr fii prinsă încă dincdce de gra-
1887.
niţă şi legată. Sehnaebele abusâ de posiţiunea sa oficială pentru uneltiri trădătdre de patriă.
Telegramă part. a y,Gaz. Trans«.
TURDA, 24 Aprilie. — Adunarea constituantă a „Arieşianei44 a succesu fdrte bine. Ca-pitalulă întregă e asigurată, ceea ce a produsă bucuriâ generală.
DIVERSE.
Otrăvirile cronice ale tutunului. — D. dr. Favar-
ger, mediculâ băiloră dela Aussee, a ţinută în societatea mediciloră din Viena o conferenţă despre otrăvirile cronice ale tutunului. Conferenţiarulă constată între altele, că fumatulă fără cumpătă provăcă totă felulă de băle a sistemului nerviloră şi a organeloră respiratăre. E însă mai puţină cunoscută împrejurarea accentuată de d. dr. Favarger, că fumătorii mari, adecă aceia, cari fumăză peste măsură, suntă espuşî periculului de a pătimi de palpitaţiă de inimă, pentru că nicotinulă are o influenţă deosebita strioăciosâ asupra muşchiului inimei. La fumători adesea se ivescăf suferinţe de stomacă. Tofft de asemenea fumatulă pe stomaculă golă strică pofta de mâncare şi împiedecă fărte multă mistuirea. Din norocire însă băle seriăse numai atunci se nască, când cineva fumăză din sămă afară prea multă. De asemenea unulă din obiceiurile cele mai rele este acela de a da fumulă pe naşă. In contra fumatului cumpătată din punctă de vedere sanitară nu se p6te obiecta nimică. 0 ţigară bună după masă înveselesce pe fumătoră şi înlesnesce forte multă digestiunea. Ca fumatulă să n’aibă nici o influenţă stricăcidsă asupra sănătâţei, fumătorulă să se păzăscâ de a fuma cu stomaculă golă, ci mai bine numai după prânejă şi să nu bea său să înghiţă niciodată fumulă.
Strigoii. — Ună 4>ară rusescă pove3teşce următ6-rele: De curândă era pe patulă de mărte, la punctulă Sabouez, lângă Dantzig/ ună proprietară mare, baronulă Gostvosky. Sitnţindu-se aprOpe de sfârşită, chiămâ pe fiu-său şi’i spuse, că are să i descopere o taină i — „Co-pilulă meu, Ii qfise, eu moră. După ce’ml voiu fi dată sufletulă, să ai grijă să-mi tai capulă înaiqte d’a mă băga in pământă. Suntemă dintr’o familiă de strigoiu şi decă nu vei face asta, nu voiu găsi odihnă în mor-măntă.« Spuse că totă aşa a tăiată şi elă capulă mă-si, şi-lă puse să jure că o să tacă ce i-a (Jisă. După ce muri baronulă Gostvosky, i se indepiini voia. Peste câteva 4de, fiiulă, prin o curiositate plină de îngrijire, desgropâ trupulă ca să constate dăcâ nu se va fi produsă vre-ună fenomenă anormală. Tribunalele însă s’au apucată de l’au dată în judecată pe evlaviosulă fiu, care în timpulă de astădi mai crede în strigoi, şi l’au condamnata la închisbre de cincl-spre-^ece cjile pentru violare de mormentă.
Falsificare de monete. — înaintea curţii criminale dela Budapeşta junele kaurară Salomon Csillag fu acu-sată <}'lele trecute că, aflându-se la începutulă anului şi călătorindă în Transilvania fără bani de cheltuială, îi veni ideia d’a se servi 'de calea ferată spre a fabrica monete. Elă aşe^a adecă pe şine o monetă de 20 cru-ceri şi pe densa o bucată de tinichea; după ce trecea trenulă, găsea ună ţipară esactă ală unei părţi a mo-netei; în acelaşi chipă îşi procura şi tiparulă celeilalte părţi. In modulă acesta era lesne dibaciului aurară a fabrica monete falsificate, cari semănau în tocmai cu monetele adevărate. Cu tote acestea se descoperi în fine manipulaţiunea lui şl curtea ilă condamnă la şăşe luni închisâre.
Pălăria Bismarck. — Modista, d6mna Pitret din Londra, care are o sucursală şi în Viena, a inventată ună modelă nou de pălăria de dame, care, după părerea. ei, va avea celă mai mare succesă. Voindă a da invenţiunei sale ună nume de sensaţiune, domna Pir tret trimise principelui Bismarck o petiţiune, cerâddu-i voiă a da acestui modelă nou, pentru care va lua o patentă, numele de „Pălăria Bismarck". Secretarulă principelui răspunse dbmnei Pitret că stâpânulă său se simie forte măgulită, că petiţionara îlă crede încă destulă de tenără ca să serve de naşă ală unei pălării de dame; că ar dori să primâscă o descripţiune a pălăriei sale, ca să judece decă se potrivesce şi pentru d6mne înaintate in vârstă, căci în acesta casă ar ruga pe domna Pitret a-i trimite ună esemplară pentru principesa Bismarck.
InserţiunI şi reclame*). Invenţia nouă!!!
Trămiteţi 50 de creiţarî în mărci poştale ungare la adresa: S. Demetrescu, strada Pescăria veche — Bucuresci şi veţi primi închisă într’o epistolă, franco şi fără să plătiţi vamă miculă .Aparatu Fotografie44 (încape în buzunarulă vestei) cu care orl-cine p6te scâte poza (portretulă) cuiva într’ună minută. Succesă garantată — Cadou pentru tineri. — distracţiă.
*) Pentru cele cuprinse în acestă rubrică redac-ţiunea nu e responsabilă.
EditorQ: Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiaai
>Nr. 81.
8
Otumifl U Mtfaft dA- Viena
din 23 Aprilie st. n. 1887.
Rentă de aura 6% . , . 101.05 Rentă de hârtiâ 6% . . 88 06 ■ littpwrmutulti diilorfr ferate rr ungare î. . . . . . .150 — Amortisarea datoriei c&i-'' lortt ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostti ung.
(2-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostti ung.
1 (3-â emisiune) .... 11576 Bonuri rurale ungare . . 104.40 .Bonuri cu cl. de sortare 104,25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti...................104.50
Bonuri cu cl. de {sortare 104 — Bonuri rurale transilvane 10449
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de ' vinti ung.	98.75
Imprumutulti cu premiu
ung...................119.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12440 Renta de hărtift Austriacă 81.15 Renta de arg. austr. . . 82.30 Renta de aurti austr. . . 113 — Losurile din 1860	. . . 134.75
Acţiunile bftncel austro-
ungare ................ 877 —
Act. b&ncel de credita ung. 285.25 Act. băncel de credita austr.282.80 Argintuia —. — GalbinI
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.<j)5 Mărci 100 împ. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 126.07
v * Bttrsti de Bucurfeici.
Cota oficială dela 11 Aprilie st. v. 1887.
Cump.
Renta română (5°„).	. .	.	901/*
Renta rom. amort. (5°/0)	.	93*/s
» convert. (6°/0)	• .	87—
împr. oraş. Buc. (20 fp.).	34—
Credit fonc. rural (7°/0) .	.	103V*
*	„	„	(5®/o) .	87 V,
»	»	urban	(7°/0)	.	.	100Vs
»	»	»	(8%)	.	! 93—
*	(5»/0)	•	•	' 831/*
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra biletie de bancă . .	17.—
Bancnote austriaco contra aură. .	2.00
vând.
91— ‘ 941/* 87*/.
36-103 V* 88— 101— s 93— 84 Vi
17.50
2.01
din 25 Aprilie st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.50 Vând. 8.52
Argint românesc.............»	£.44	•	8.48
Napoleon-d’or!..............»	10.03	*	10.06
Lire turcesc!..................»	11.41	»	11.44
Imperial!......................»	10.41	*	10.44
Galbeni........................»	5 95	*	5.99
Scrisurile fonc. «Albina» 6#/o	•	*	’	101.—	*	102.--
n • n 8% • »	98.	»	99.—
Ruble RusescI.......	»	112.—	*	113.—
Discontulă ...	»	7—10°/9 pe ană.
Nr. 690—1887.
Concursă.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii poporală ordinară şi sis-temisată la scăla elementară comunală mixtă cu limba de propunere română din comuna Nepostlu cu salară anuală de 400 fl. şi locuinţă cu grădină, eventuală 100 fl., prin acăsta se publică .concursă. Concurenţii au a-şl trimite cererile lorăi la subscrisulă prin res-pectivulă inspectoră şcolară până în 1-ma Iunie a. c., scrise fiindă de mâna propriă în limba maghiară şi română şi provâtjute cu atestată de boteză, atestată medicală, de serviţiu şi de moralitate.
Bistriţă, 22 Aprilie 1887.
Havas Gyula m. p.
1—3	inspect. reg. de scăle alo com. Bistriţa-Năsăudo.
<Avisad-loru abonaţii
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4^arulA nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dăcâ se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINIST1L „GAZ. 111 ANS*
SI
■) •> 1 Anunciur! în pagina a IV-a linia de SO^lităfă garmond fl.—cr. 6. Pentru inserţiunl şi relclame pagina a III linia A fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se aedrdă urmâtdrele rabate:
...........................ÎO°|0
..........................15°|0
.......................20°|o
..........................30°|o
.......................'' 40°|o
...........................50°|o
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Pentru	repeţirl	de	3— 4	ori
11		w	5— 8	ii
t)	>>	»	9—11	ii
11	>>	. î>	12—15	ii
V	ii	n	16 —*-*-*20	ii
Dela 20	de repeţirl în susă			
Mersulu trenurilorti
Valabilă dela ( Octomvre st. n. 1886.
pe
Predealil-Budapesta
BucurescI
Predeală
Timişti
Braşov!
FeHiâra
AJpfetia
Agostonfalv»
Hpmorodti
Haşfaleu
Sighişdr» |
Elisabetopole
kediaşâ
Copsa mică
Mic&sasa
Blaşiu
Cr&ciunelti
Teiaşft
Aiudti
Vinţulti de susfi
Ui6ra
Cncerdea
flhiristt
Apahida
Cluşin
Nedeşdu GhirbSu Aghirişti Stana Huiedinti Ciucia Bacia Bratca R6v
Mezâ-Telegd I^gyî-V dsârhely V&rad-Velinţe
Trenă
de
persdne
7.47 8.24 8 51 9(14 9.51 f;L.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.5b
5.10 5.30
Tren
accelerat
Trenă
omnibus
4.16 5.02
5 43
Trenă
omnibut
7.30
1.14
1.45
2.32
Oradia^nare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-peata
Yiena
8.00
Nota: Orele de n6pte
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
6.15
7.06 8.52 9.19 9.31 10 16 10.57
11.19 11.31 11.62 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
ISudapesta—Predeală
10.55
1.23
3.24
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbtiu Nedeşdu
Cluşin
Apahida Ghiriş
Cncerdea \
\
Ui6ra Vinţulti de susti Aiudti Teiaşft Cr&ciunelti Blaşti Mic&sasa Copşa mie. Mediaşti Slisabetopole Sigişora
Trenă
de pers.
Tren
accelerat
11.10
7.40 11.05 2 02! 4.12
2.—
3.58
5.28
Trenă Trenă omnibuaj de I persdne
Trenă omnibus I
340
7.38
8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.5 i 12 16 12.50 Haşfaleu
1.21
2.02
3.06
3.38
3.54
4.05
4.50]
7.28
10.05
2.15
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
Braşovft
Timişti
Fradeală
BucurescI
6.05
suntti cele dintre liniile gr6se.
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 1.13 1.20 1 41 2.00
2.35 2.48 3.20 336 4.00
4.35 5.12
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20
9.34
11.26
1.38
2.06
2.17
2.40
3.24
3,47
4.07
4.33
5.15
5J4
5.55
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
1.55
2.53
3.28
9.35
6.07
6,24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3,49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica luî Martib Kt>pony,‘‘Zernesc!
Teiuşft» lradâ4Budap«zta				I Budapesta-Arad A-Teluş A.				
	Trenă	Treiă	Trenă de	r	Trenă de	Trenă	Trenă	
	omnibus	omn.bos	persdne	1	persdne	do persdn	omnibn	a
TelnşA	11.24	—	2.45	Viena	11.10	1240			
Alba-Inlia	11.39	—	3.14	Budista	"â.20	9.05	—	
Vinţulă de josfi	12.30	—	4.22		'11.20	12:41	—	
Şibotă	12.52	—	4.5Q	8*<o InoK	4.10	6.46	—	
Orăştia	1.01	—	Ş.Î8	Ar *dA	4.30	6.—	7.0-	
Simeria (Piski)	2.03	—	5.fT	Glogovaţfl	4.43	6.13	7.2S	l
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	7.5*	
Branieîca	3.28	—	7.02	Paulişâ	5.19	6.51	8 1(	
Ilia	8.65	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 3(	
Gurasada	4.08		 -	7.40	Conopă	609	7.37		
Zam	£i25	—	844	Bărzova	6.28	7.55	—	
Soborşin	.530	—	8.46	Soborşin	725	8.42	—	
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	801	9.12	—	
Cbnopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—	
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.rS	—	
Paulişfl	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—	
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	—	
Glogovaţfi	7i59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	’—i	
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	— •	
Szolnok |	8.42	—	4.62	Şibotă	11.43	12.—	—*■ !	
			 |	5.12 |	Vinţulă de josă	12 18	12.29	- *	
Budapesta			— 1	8Z0 I	Alba-Inlia	12.36	12.46	—	
Viena	—	- !	0.05	TeluşiA	. 1.29	1.41	—	
Aradfi-TtaiişAra				Simeria (Piski) Ptjtrdţem				
	Trenă	Tresă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă	
	> omnibus	persdne	mixt	. . ,, *; • i. 1 i	persdne	omnibus	mixt	
AradA	6.48		6.05	Sllmerla	11.25		2.42	
Aradulă nou	6-19	—	-6.33	Streiu	11.58	— •		
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416	
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11	
Orcziialva	7.47	—	7.56	Crivadia	2.24	—	5e58	
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.40	
Timişftra	9.02	—	9,08	Petroşeul	3.37		7.12	
VinaişAra-AradA				Petroşenl—filmeria (Piski)				
	Tresă de	Trenă de	Trenă		‘Trenă	Trenă	Trenă	
	pefrbne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt	
TlinbşAra	6.25	-	5.00	PetroşeuX	10 07	—	6.10	
Merczilalva	■ —	—	—	Baniţa	1048	—	6.53	
Orczjfalva	7.46	.	A§2 ’	fSHvadia	11.25		 '	■7 37	
Vinga	8*16	—	7.02'	Pui	1&06		8.20	
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	0.23	Haţegă	12.42		9.01	
Aradulă nou	k.ll			8.01	Sfreiu	1.22		9.52	
AradA	'9.27	—	8.17	llmerfla	1.53	’ —-	E0.31