UKDACţ'IlJHEA ŞI ADMMMTHAŢirufi * . BRAŞOVt, ţiiaţa mare Nr. 22. , .GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl. Pe ană anfi 12 fior.,"pe şfise luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi străinătate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIUNOZUR1LE: O serii garmondfl 6cr. şi timbru de 30-cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaerî nafranoate au aa prlmaaofi. — BaRaaorlpta aa aa ratrinlti. 1P 80. Duniinecă, 12 (24) Aprilie. 1887. BraşovU, II Aprilie 1887. Mâne, Dumineca Tomei, naenaforabilâ în istoria redeşteptării n dinului românescă dintre Tisa şi Carpaţl, serbâză Româuii greoo-orientali întruniţi în Caransebeşă, oraşă de frunte ală Bănatului timişană, iubileulă de cincizeci de ani ald preoţiei unui demnă şi venerabilă prelată română. Este Ioanit Popam, actualulă episcopă ală Caransebeşului, căruia i se voră aduce din t6te părţile felicitări, dreptă dovadă că în lunga lui carieră preoţâscă a sciută să-şi câştige stima şi iubirea generală ca unulă, care a servită cu credinţă şi cu devotamentă timp A de cincizeci de ani brsericej, naţitinei şi patriei sale. Episcppulă iubilaru e ună fiiu alu Braşovului, elu aici şî-a începută activitatea sa preo-ţdscă, între noi a trăită şi a lucrată 28 de ani pe tărâmulă bisericescă şi şcolară, a lucrată cu animă curată şi cu însufleţire şi astfelă a contribuită puternică la înaintarea Românilpră din Ţâra Bârsei. Pentru noi cei de aici serbarea din Caran-sebeşă are prin urmare o îndoită însemnătate. Ea ne reaminţesce recunoscinţa ce-o datorimă a-cestui venerabilă prelată, care odiniâră ca pa-rochă şi protopopă ală Braşovului a îndemnată şi a stăruită pe lângă fii săi sufletesc!, ca să a-ducă jertfe pentru scâle şi pentru cultura nâmu-lui românescă, căci era convinsă, că numai ună poporă luminată este în stare să se emancipeze din servitute şi să-şi recâştige libertatea individual# şi, naţională. Cu aceleaşi principii salutare religidse, umanitare şi naţionale, cu caii a contribuită aici îa înălţarea instituteloră ndstre de cultură, venera-bilulă prelată după denumirea sa ca Episcopă a păşită şi în noua sa carieră şi mai sublimă, şi mai însemnată. In Caransebeşă densulă a întâmpinată multe şi mar! greutăţi, căci n’a aflată nici reşedinţă episcopală, nici scdlă teologică, nici scdlă pedagogică, nici tipografiâ diecesană, cari tâte esistâ astăzi prin stăruinţele sale neobosite. Dâr nu numai Braşovenii şi nu numai credincioşii episcopului Popazu se voră semţi mişcaţi de recunoscinţă cătră elă din incidentulă serbării de mâne, ci toţi Românii, cari îlă cu-noscă ca pe unu vrednică şi credinciosă fiu ală naţiunei, ca pe unulă care a luată parte la tâte actele mari naţionale, se voră bucura din tdtă i-nima, că provedinţa i-a dată (J^e ca s§ pdtft -vedâ la -adânci bătrâneţe -rddeJe osteaeleloră sale de o jumătate de seculă. Cu mândriâ pdte privi din culmea aniloră vieţii sale-bătrânul fi episcopă peste cărarea cea lungă plină de greutăţi şi nu arareori de mari amărăciuni • sufletesc!, ce a percurs’o. „Gazeta Transilvaniei44, care şi ea va împlini peste câteva Iutii 50 de ani de când luptă pentru luminarea nâmului românescă, pentru redobândirea libertăţii şi a drepturiloru , sale politice naţionale între naţiunile conlocuitdre j „Gazeta Transilvaniei44, care întotdâuna a însoţită cu căldură şi cu simpatiă pe înaltulă prelatd din Caransebeşă în toţi paşii săi întreprinşi pentru binele obştei românesci, îi aduce cu ocasiunea solemnei serbări de mâne cele mai fierbinţi şi cele mai sincere urări de îndelungă şi fericită viâţă. Să trăiâseă, să vă4ă pe credincioşii săi, să vâdă întregu poporulă română, de care îlă lâgă aşa de strînsă sentimentele sale românesci şi totă trecutulă său, să-lă vâ(}â într’o stare mai bună decâtă aceea, în care l’a adusă a în contra dnsur-genţiloră Ghilzai au fostă bătute^atunci Gestiunea afgană pdte lua îu curendă o întorsătură interesantă prin intervenirea Rusiei. . Khanulău Eyub, candidatulă rusă pentru emiratulă afgană, stă gata pentru casulă, când Abdurrahman va trebui să cedeze ori va fi înlăturată. După o telegramă din Constantinopolă, cătră „Times44, se facă vii tractâri în Teheran între guvernulă Şahului şi între representantulă rusă Dolgoruki la curtea persană asupra afaceriloră afgane şi revoltei. Cei din Londra, 4ice „Pol. Corr.“, suntă deja pregătiţi pentru ună amestecă ală Rusiei, respective pentru o parţială ocupare a Afganistanului prin trupe rusescî. Anglia s’a obligată prin tractatulfi încheiată cu Emirulă în 1885 a apăra teritoriulă afgană în contra unei invasiun! ruse, dâr precum se comunică, ea ar fi descărcată de acâstă îndatorire în casulă când Abdurrahman ar fi detronată prin revoltă. E probabilă că invasiunea rusă nu va întâmpina resistenţă, ci Anglia se va mărgini a fortifica tdte punctele prin care Ruşii ară pută năvăli şi în India.—După o telegramă din Allahabad, a fostă o crâncenă înââefare la Maruf între seminţia Hotak şi între trupele afgane întărite cu şanţuri la Kandahar. Hotak ii au avută 500, âr Afganii 50 de morţi. Incidentală dela fruntaria gerinano-francesă. „Aginţa Ha vas44 publică următdrea depeşă din Pagny lângă Mosela: „Comisarulă‘special francesă dela gara de aici, d. Schnaebele a fostă arestată de poliţia germană. Se crede aici că elă este victima unei apucăturii4 viclene. Schnaebele a fost mai de multe ori invitată în scrisă din pârtea comisarului1 de poliţie’germană Gautsch din Ars, să mârgă la dânsulă ca s® se înţelâgă amândoi asupra serviciului ce estte a se regula la graniţă. Eri (21 Aprilie) la 2 tfre d. a. Schnaebele a plecată pe josă ca să visiteze ie Gautsch, când deodată doi agenţi germani săriră asupra lui [şi ’lă duseră la Novâant, ' de unde mai târ4iu a fostă transportată la Metz. „Gazeta de Metz44 (germană) susţine, că arestarea lui Schnaebele stă în legătură cu agitaţiunea ligei patriotice; dâr acâsta acusare nu este de loeă fundată. Arestarea şi împrejurările s în cari s’a făcută au produsă o mare iritaţiune în Metz şi Nancz. Depeşe din Nancy şi Pagny dau detai-uri despre arestarea comisarului Schnaebele.. După aceste Germanii l’ar fi provocată să ?şe4e ună stelpă de graniţă şi dedrece ar fi trecătă cu câţiva metri peste linia de graniţă, a fostă arestată de cătră agenţii pâliţienesci germani, cari purtau bluse vinete. Ordinulă de arestare s’a dată de cătră tribunalulă din ună avisă primită din Strassburg. Schnaebele a tti clustl primsorju în mchis6rea preventivă, w;tde ^gte^; pua§:-sub strictă pază, Djipâ, o ajfă verşiuoe arestarea s’a fă-Cpjfttti pe) teşitorijU ’îraacesu. Sehnaebele tepiândă pe .domisarulă germană în Ars ar fi cută- Cb- căţî-va metri peste graniţă şi ar fi fostă prinsă deodajtă de agenţii poliţienesc!, pe car! însă Schnaebele i ar fi trântită la pământă. Intorcându-se brăşi pe teritoriu francesă se (}‘ce că agenţii poliţienesc! german! au sărită din nou asupră-i, i-au legată mânile şi l’au tărîtă în în-cbisdre. Scirea despre arestarea comisarului de poliţă ipncesă a produsă în Pari să mare sen-saţtaflfc. Cercurile financiare suntă fbrte îngri-jate şi spăriate. Unele foi din Parisă întrebă dbcă acbsta este o provocaţiune intenţu-nată ^i că este o cursă pusă Franciei de cătră:guvernulă germană. v Ăfftcerea convenţiunei comerciale. Afacerea convenţiunei comerciale între Aus-tro»Ungaria şi România pressa europbfiâ o discută ; ‘.cu* intefres pentru România. „1 ’In d6pendance Relgeu 4ice: - . ’ austro‘ungare reîncepă compania de încri- *'minări şi 'ameninţă rî contra României; dâr încercâiile d ioră de intimidare vord fi zadarnice. Guvernulă română s'! fiindO susţinută de opiniunea publică în resistenţa ce lat» exigenţelord Unjgarieî, care nu voesce să ţină nicio sâtoă de interesele economice cu care ale sale suntă în conflictă. Dâcă cestiunea rămâne pusă între primirea din partea României a unei convenţiunî mai rea ca cea veche, său resemnarea la ună răsboiu vamală fără cru-ţâre* guvernulă română nu va face decâtă să îndure ;necesifcatea celui din urmă, lâsândă răspunderea acestei extremităţi guvernului austro-ungară. - Cameră' română şi-a afirmată intenţiunea de a ; faoe din ceStiimea garanţieloră pentru esportarea viteloră * condiţiunea orî-Cârui tractată, subordonândă încheiarea *• ‘cohvenţi miilor ă provisorii ce a autorisată pe guvernă să fafeâ ta consacrarea sistemei economica inaugurată prin nbflti; cohvenţiun!' comercială şi asigurândâ esportaţia despre cară este vorba*. La aceste observă „U n i r e a“ din Bucuresc! tirtnStdrele : H; ',E o ’bucurîă să vedemă atâtă de bine inţelâsă 'şi atâtă de justă apreţiată atitudinea României în tratările pentru convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria. De altă parte, însemnătatea votului dată de Camere în privinţa încheiere! de convenţiunî provisorie e bine în-ţeiăsă şi mai bine pusă in; evidenţă. Acâşta va contribui, credemă, a face şi pe acele organe române care, fără rea credinţă, au dată greşită interpretare votului Camerei lord, făcându-le o crimă din ce era cu adevărată ună merită, să-şi vătjă erbrea. In AustrorUngaria ehiară, iurmna începea se face. piiţjsche Correspon denz* într’adevără, dândă sâmă de situaţiunea creată prin ultimulă vota ală Camere^ j(jice; „Român ia nu pbte primi prelungirea tratatului de CjOmerciu, ce a avută cu Austro-Ungaria. Pe de altă parte, ună arangiamentă provisoriu pe basa clausei naţiunii celei mai favorisate are puţină valbre pentru Ausţţţş* $*Pjămftnşt a Şe găsi o paşă de înţelegere pentru încheiarea unei convenţiunî provisorie*. Din aceste rânduri resultă două lucruri: 1) că Ro- .. „ ■ 1 GAZETA TRANSILVANIEL mânia nu pdte primi a se prelungi fostulă tratată, care ni-a adusă atâta rău. £c& deci ună pasă făcută şi ună lucru dobândită. Nu putemă încheia decâtă o eonvenţiune mai bună decâtă cea pe care amă avut’o. 2) „Politische Correspondenz* 4>ce că clausa naţiunii celei mai favorisate ar fi de puţină valbre pentru Ausiria. Se eeră prin urmare nouă concesiuni României Credemă, din parte-ne, că noue concesiuni nu se voră pută face. Credemă, mai multă, că votnlă Catneriloră asupra convenţiuniloră provisorie, indicândă basa aces-toră tratări nici nu permite guvernului a trece peste concesiunile conţinute în convenţiunile deja încheiate cu alte state. Prin urmare, şi din acestă punctă de vedere, situaţiunea e lămurită. Acesta trebue în cele din urmă s’o înţelegă vecinii noştri*. SOIRILE PILEI. In fine totuşi se pune în mişcare şi comitetulă electorală română din Braşovă. Pe Marţa viitbre mem brii acestui comitetă suntă convocaţi la o consultare. Petrecerile Juniloră în sărbătorile Pasceloră de ăstă timpă s’au făcută pe o vreme totă aşa de tristă, ca şi inima loră mâhnită pentru multele năcazuri şi neajunsuri. Duminecă, Luni «şi Marţi ningândă şi fiindă vântă şi umecjâlă, Junii s'au mulţumită a merge după ouă şi a visita în trâcătă locurile obicinuite. Mercurî, când s’au intorsă călări dintre Petri, ploia ce cădea a încetată tocmai când aveau să defileze în Grbveră pe dinaintea numerosului publică ce eşise afară să ’i primâscă. Sbrele le zlmbea în aceste momente, părea că şi elă se ’nve-selesce. Musica militară a cântată în totă timpulă defilării Juniloră propriu 4*ŞÎ> Junilorfi curcani, Juniloră bătrâni, Junilură albi şi trăsuriloră care le urmau. Junele Ibnă Mazăre şi cu ună colegă ală său au salutată pu-bliculă printr’o scurtă vorbire, încheiată cu urări casei domnitbre, corpului oficerescă, oştirei, pentru naţiunea română şi celelalte naţiuni conlocuitbre. La capela d.n Grbveră au aşe4ată Junii doi bra4î şicuiţi. Terminân-du-se defilarea, în bubuiturile pistbleloră, publiculă s’a îndreptată spre liceulă romănescă, înaintea căruia jucau Românii din Braşovulă-vechiu cu tbte că plăia ârăşi începuse. Joi şi Vineri timpulă a fostă mai frumosă Mâne Duminecă, se 'neheiă petrecerile Juniloră, cari de rendulo acesta, pentru ântâiaşT dată, au fostă nevoiţi--din «graţia părintescului“ guvernă ungurescă — să înlocuiască tricolorulă cu simple p.indice, avândă unii panclice roşii, alţii galbene, şi ârăşi alţii vinete, stândă totdeuna în ordinea, de a forma trei ună tricoloră. Da-va Dumne4eu să avemă şi 4>1« mai bune, 4de de adevărată libertate! — x— D-lă V. Mândreanu, profesoră în Bucuresci, a adresată ună apelă cătră foştii fii sufletesc!, aflători as-tă4l în România, ai fostului protopopă ală Braşovului şi actualului episcopă română ală dieoesei Caransebeşului Ioană Popazu. In apelă se 4*ee că, din incidentulă jubileului, se va crea, pentru eternisarea numelui acestui arhiereu, o fundaţiune numită: Fundaţiunea episcopului Ioan Popazu. Apelulă înoheiă astfelă: ,Ca foşti elevi ai şebleloră, întemeiate de Prea Sânţia Sa, să ne grăbimă cu toţii a da ceva, din ce ni-a dată elu — nu pentru Fiu — ci spre a da esemplu următoriloră noştri, că scimă preţui meritele unui bărbată, care să jertfesce pentru înaintarea nâmului său. Indrăsnescă dâră a mă adresa cătră d-vostră d-loră comercianţi, profesori, ingineri etc. din Bucuresci, PloiescI, cu deosebire Brăila, 1887. Craiova, Buzău, Mizilă, Ialomiţa, Dobrogea etc. a contribui şi d-v6stră pentru eternisarea numelui aceluia, care v’a deschisă capulă ca să puteţi trăi in lume şi să faceţi onbua primă ara încasată o sumă de aprbpe 1000 de lei — una miiă de lei — în fruntea căreia se află d-lă Titu Maiorescu, d-lă A. Lau riană, T. Nica, I. Manliu, V. Mândreanu, I. Colţescu, fraţii Boros, Orghidană, Alecsiu, Pascu, Steriu, Ciura, Moroianu, Căciulescu, St. Constantinescu, Drăghiceanu etc. etc. Sumele înscrise vă rogă a le trimite la una din redacţiile jurnaleloră din Bucuresci*. —x— In Iunie, celă multă în luliu, se va începe împărţirea puscilorit cu repetiţiă la trupe. împărţirea se va face după corpă şi voră fi înarmate mai ântâiu batalio-nele de vânători şi regimentele de infanteria ale corpului 2 (Viena) de armată. După ce întregă corpulă va fi înarmată cu nouăle pusei, voră urma pe rândă celelalte corpuri. Cam în 1891 înarmarea va fi terminată. —x— Ministrulu culteloru a adresată purtâtoriloră de matricule ai tuturora confesiuniloră creştine o ordina-ţiune-cerculară de cuprinsulă, ca să anunţe punctuală încetarea din viâţă a reserviştiloră şi eoncediaţiloră militari şi să predea adeverinţele de mărie pe cale oficială şi gratuită primăriiloră comunale. După cum comunică foile unguresc!, d. Diamandi Manole a intentată procesă de pressâ contra redactorului făiei săcuesci .Szekely Nemzet* pentru vătămare de onăre. —x— „Fdlenzek* anunţă serbarea jubileului archiducelui Albrecht astfelă: „Bătrănulă vultură jubilâzâ*. Archidu-cele Albrecht, inspectorulă generală ală armadiei austriaco, la 25 (sic) ale lunei curente va serba jubileulă de 60 ani ală neghiobiiloră (baklovâseinek) sale militare, T6te curţile voră fi representate la serbare. Bătrânulă vultură se va desfăta de strălucitele deputaţiunl şi îşi va aduce aminte de tdte înfrângerile suferite în timpă de 60 de ani. Prosit!“ —x — Din Sâcuime ni se comunică, că în comuna Sân-craiu (Szentkiraly) a fostă de curendă ună incendiu înfricoşată. Casele şi tăte clădirile economice a treitjecî de locuitori au arsă împreună cu vite cu fotă. Au câ-4ută victimă incendiului şi 8 vieţi omenesc!, anume: trei bărbaţi, patru copii mici şi o femeiă bătrână. —x— Delegaţii români voră pleca filele astea din nou la Viena pentru convenţia comercială. —x— In filele acestea au sosită în Alba-Iulia îmbrăcăminte şi echipamentă pentru 7000 glotaşî. —x— Regele şi Regina României voră merge săptămâna viitore la Mehadia, spre a visita pe M. S. ImperăUsa Austro-Ungariei. Regele va fi însoţită de cătră gene-ialulă Barozi, âr Regina de d-ş6ra de onăre Romalq. —x— Agio vamalii pe luna Maiu s’a stabilită cu 26l/i procente. —x— l V"‘ ------7 " FOIUETONU. - Chiuituri seu hore de jocă de pe -• ; lângă Oltti. = 5, culese de I. Georgescu. ' Gkule pe malulă tău, Grâscâ ,ărbă şi dudâu, Să pască murguţulă meu; Oltule, .câne turbată, Ce vii aşa turburată, Dâ-aduci iarbă şî butuci Şi căpestra de cai murgi. * . Dragă-! ţăra Oltului, Sub p.6la Carpatului: Câte lunci, atâtea cruci, Dfa dragulă să te totă duci; • Dây;ţâra Ardealului, De pe căma dâlului, ul Câte lunci atâtea furci, De urîtă să nu te duci. • • * Badea; meu din Cichindeală, Ar veni şi n’are cală, ;Vino badeo şi pe josă Ce te ţii aşa fălos, Că n’ai boi cu corne lungi, Nici banii nu’ţi stau în pungi, * Şi h*ai vaci cu ebrne fargl, •Fir hăcazulă tnultă celă faci. Uşurelu să, uşurelă, Nu’să cu ebrne ca vacile, C’am mâncată carne de mielă Trecă prin apă, nu se ’nâcâ, Şi costiţă de purcelă, De voinică tinără se lâgă, Ş’am băută din păhărelă. Trecă prin tină, nu s’alină, * * * De voinică tinără se’mbină. Vai de mine moră şi moră, * ♦ * Şi n’am pe nime cu doră, ţ)eu mândruţă nu-i pe dreptă, Să-mi pue mâna la japă, Să porţi tu banii pe pepfă Să mă ’ntrebe de ce zacă, £r la mine în şărparO. De ce zacă, de ce bolencă. Să nu ve4i nici ună creiţară > De ce aşa mă topeseă, * * * + * * Aşa 4>că mândrele mele, Leliţa cu ochii verejî, Ce-oiă avea să beau cu ele, Nicî-odată să n’o cre4i Apoi să mă uită la stele; Dâr lelea cu ochi negruţî, Aşa 4ic,& pretinii mei, S’o săruţi, să n’o mai uiţi. Ce-oiă avea să bâu cu ei * * • Apoi să mă lasă să peiO. Soi tu mândră ce ţi-am spusă, * * * A41 vâră la cucuru4ă? Cucuie cu pena sură, — Und’oră fi omeni mai mulţi Nu cânta pe curmătură, Tu la min’ să nu te uiţi, Cântă tu la noi pe şură, Und’oră fi mai puţinei, De ml mai fă inimă bună. Să te uiţi în ochii mei ** * Să ve4i poţi trăi cu ei. Crăpă Dbmne pământulă, « * * Să’ml mai între uritulă Sci tu mândră, sei tu sci, Şi-mi despică pajiştea, Când eram noi doi copii, Să-mi mai iesă dragostea. De şedeamă pe pajişte * * » Şi vorbeam0 de dragoste. Frun4ă verde de mără dulce, Drăgostile, pacostile, Am o mândră ca ş’o cruce, Dâr la lucru n’o potă duce, Diminâţa-i rouă rece, Preste 4i se prea ’ncăl4esce, Cându-i colea la ojînă Pişc’o ţînţarii de mână. * • * Vai de mine rău-mi-i Şi leaculă departe mi-i Tocma ’d fundulă grădinii, Sub o tufă de stejară La mândruţa ’n busunarfi Păn’ vine lelea cu leaculă Mai mbre badea săraculă- Măi bâdiţo de departe, Trimite-mi puţină carte, Şi nu ml-o pecetlui, Ca s’o potă şi eu ceti, S’o cetesce sâra la lună De va fi de voiă bună, S’o cetescă sâra Ia stele D’oră fi vorbe frumuşele. * * Aşi muri, mbrtea nu-mî vine, Aşi trăi şi n’am cu cine, Că pe cine mi-am avută, A pusă faţa la pământă, Dâr n’a pus’o să ’nflorescă, A pus’o să vesce4âscă. Ni\ 80. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Profesorul!! August Wîlhelmj, „regele violmei,* va concerta în curând!! în Braşov!!. Wilhelmj a cântată şi înaintea Reginei României. —x— La recrutarea din anulă aoesta in comitatul!! Ciulului s’au presentatfl 336 dment pentru armată, 94 pen tru miliţii. Nu s’au presentatfl de locfl 655 de Omeni obligaţi la serviciulfl militarfl. La Constanţa a sositfl unfl nou remorcher, numiţii „Constanţa44, comandaţii la Toulon pentru flotila română. .Vedette44 comunică, că după noua propunere a întocmirei echipamentului infanteriei fiecare infanteriste va purta trei cartuşiere: două înainte şi una îndărătfl. Mantaua e legată împrejurul!! raniţei (ca în România), âr sufertaşulfl (şaica) va fi împachetată în raniţă. O co-misiune va esamina acâstă nou felii de echipare, care e fflrte practico. Adunarea electorală în Reghinft. S. Reghină, în 22 Aprilie 1887. Clubijlfl electoralo din cercurile electorale S. Re-ghinfl şi Gernesigfl şl-a ţinuţii adunarea sa ieri in 21 A-prilie st. n. în care s’a votatfi unanimii solidaritate faţă cu conclusele aduse şi ce se vorfl aduce de câtră con-ferinţa electorală generală din Sibiiu. S’au aleşii ca delegaţi la conferinţa ce se va ţină în 7 Maiu st. n. în cerculfl electoralo 8. Reghină: Dr. Absolon Todea advocată şi Mihailu Orbonaşă advocată şi proprietarii, ca suplentfl Basiliu Raţiu protopopii, toţi trei din S. Reghinfl, — în cerculfl electoralo Gernesig: Patriciu Barbu advocata şi proprietariu în S.-Reghinfl şi Galacteonu Şaglu protopopii şi proprietarii în Idicelă, ca suplentQ Basiliu Popu Hărşiană advocata în Sibiiu. Toţii cu acea ocasiune s’a conpusfl şi aleşii din nou clubulfl electorală pe următorii 5 an! sub preşe-dinţa advocatului Patriciu Barbu din S. Reghină cons-tătătorfl din 29 membrii. Unu participantă. ; Convocare. Subscrisulfl dubii electorala alii partidii naţionale române convflcft pe alegătorii români din cercurile electorale: lurda, M. Ludoşiu şi Vinţulă de susu la o conferinţă, care se va ţină în Turda la 29 Aprilie st. ri. 2 Ore după amă(JI în causa alegerilorfl viitOre, cu care ocasiune se va întregi comitetulii clubului şi prin membrii estranei şi se vorfl alegă din fiecare cerca electorala câte doi bărbaţi de încredere pentru conferinţa partidei naţionale a tuturorfl alegătorilorfl români din Ungaria şi Transilvania, convocată deja pe 7 Maiu st. n. la Sibiiu. Din Şedinţa clubului electoralo alfl partidei naţionale romăne ţinută în Turda la 20 Aprilie 1887. Dr. Raţiu, Ioană Mesaroşiu, preşedintele clubului. secretariu. f Petru Mavrogheni. D. Petru Mavrogheni, ministrulfl plenipotenţiarii românii la iVtena, a muritfl la 26 Aprilie n. Mavrogheni aduse, pe la mijloculfl lunei Februarie, din Orienta o bOlă de plumânl. Mulţumită îngrijirei pline .de abnegaţiune a medicului şi a familiei, bolnavulfl a putută fi ţinută în-tr’o stare mai multă său mai puţinii satisfăcâtâre. La 29 Martie elfl a putută lua parte la prâmjulfl, care a fostă dată în onârea Regelui şi Reginei României. De atunci .defunctul!! mergea mai bine şi făcu dese visite şi preumblării, dăr frîgulO, care să declară in ultima săptămână, a atinsfl din nou sănătatea lui Mavrogheni. Mercurea trecută Mavrogheni a trebuita din nou să sc pue în pată, de atunci răulfl a începută să tacă progrese repe4I, cur-mându’i viăţa. Mavrogheni avea vârsta de 65 de ani. înmormântarea se va face la 22 Aprilie. Corpulfl va fi depusa la biserica grecăscâ în Viena de unde se va transporta la Iaşi spre a fi înmormântata in mormântulfl familiei. P. Mavrogheni a făcutfl, în tinereţea sa, parte din âoelfl valorosfl şi patriotica mănuachiO de tineri de peste Milcovfl, oarl au lucrată din răsputeri pentru unirea ce-lorfl două ţâri surori; a luata parte la revoluţiunea dela 1866 în contra principelui Cuza şi a făcuta parte, ca ministru de finance, din ministerulâ întocmită după re-voluţiune; a făcuta asemenea parte, totă ca ministru de finance, din cabinetulfl conservatorO presidată de d. Las-cară Catargi. Fiindfl unfl distinsa bărbatO financiară, mâ-surilorfl propuse de dânsulă au avută de efect a îmbunătăţirea financelorăstalului română. In oposiţiune contra partidei liberale Mavrogheni a fosta unfl perfecta parlamentara şi in cele din urmă a primită misiunea d’a representa întâi ţâra la Constantinopolfl şi apoi la Viena, unde a şi încetată din viâţă, înştiinţare. De 6re-ce onorata Eforiă a scOlelorfl nâstre centrale nu permite iluminarea edificiului gimnasialâ cu pri-legiulfl jubileului de 50 ani alfl preoţiei Prea S. Sale d lui Episcopfl loan Popasu, subscrisulfl comitetfl face cu- noscută, că punctulâ 2 din programulfl anunţata (iluminarea gimnastului şi serenadă) nu se va mai esecuta. Braşovă, 11 Aprilie 1887. Comitetulii arangiatoru. Dare de semâ, Despre venitele şi spesele balului româna arangialâ în 17 Februarie 1887 în AradO în folosulfl „Reuniunei femeilorfl române din Aradfl şi provincia.44 I. Din bilete 251 fl. II, Din suprasolvirl 60 fi. 60 cr. III. Din con-tribuirl 98 fl. IV. Din contribuirî colectate 305 fl. 90 cr. Suma totală a venitului 715 fl. 50 cr. Se scadă spesele balului 278 fl. 22 cr. Rămâne venitfl curată 437 fl. 28 cr. Au suprasolvitfl următorii: Irina Antal 5 fl. şi 10 cr., Hicolau Oneu 5 fl., CarolO Vittmân 4 fl., Ioană Be leşfl 3 fl., losiffl Cociuba 3 fl., Dr. Albină PopO 3 fl., Ignatie Popfl 3 fl., CarolO Ottrubai 3 fl., Ladislau Fa-bianfl 3 fl., Dr. Alexandru Fakacsi 3 ti., Nicolau Maiorfl 3 fl., Nicolae Olteanu 2 fl., Sigismund Budai 1 fl., Geor-giu Popoviciu 1 fl., Davidfl Dabiciu 1 fl., Ioană Machi Ardeleanu 1 fl., Vasiliu Popfl 1 fl., Savu Macinicu 1 fl., Ioanfl Popescu 1 fl., G. Bragia 1 fl. Efremfl Barbu 1 fl., Ioana Ardeleanu 1 fl., Aurelfl Suciu 8 fl. Au contribuită următorii domni: Carol Pohe 15 fl. IoanO MetanO 10 fl; Demetriu Bonciu 10 fl. Antoniu Mocsonyi 5 fl., Dr. Atanasiu Sandor 5 fl., Simeonfl P. Deseanfl 5 fl., Emanuilfl Ungurânfl 5 fl., Carol Schulhof 5 fl., Alexandru Mocsonyi 4 fl.; EugenO Mocsonyi 4 fl., Octavia Stolojanfl 3 fl., Ioanfl Giulanu 3 fl. Iosif P. Sleiniczer 2 fl, Emericu P. Steiniczer 2 fl., ioanfl Cisra 2 fl., Gavrilfl Bodea 2 fl., Ioană de Lemânyi 2 fl., Ioan Grofsoran 2 fl., Vicenţiu Visaima 2 fl., Georgiu Horvath 2 fl., Vicenţiu Babeşiu 2 fl., Ioanfl Popă 2 fl., Georgiu Crăciunescu 2 fl., Elena Nicodonoviciu 2 fl. Prin colecta dOmnei Irina Russu din Nadlacu au incursfl 56 fl. 10 cr. dela următorii: d-na Ioană ua aniversării naşterei împăratului germană s’a uântatfl în tOte şcolile din Alsaţia şi Lorena imnul!! imperială. Intr’o şcOlă din comitatul!! Kablâ a foştii pusfl ca să citâscă aceşti! imi|ă unfl copilă de 10 ani, fiulfl celui mai influenta membra din localitate alfl partidului de protestaţiune. Copilultt se supuse, şi forte mişcat începu a mormăi cele dintfiit versete pănă la versetul!! injurios!! pentru Francia, aci nu mai putu urma şi începi! a plânge asvârlindă cartea josă şi strigând!!: Nu potfl d-le, sunt francesQ 1 ŞcOlă pentru ^iariştl. — David Anderson, uni! scrii-torfl englesfl şi colaboratori! Ia mai multe foi principala din Londra, a deschisa unfl cursa pentru tinerii, cari voescfl a păşi pe cariera 4iâristică. Dânsul!! în progra* mulii publicata 4ice: Tineri, de almintrelea cu cunoa-cinţe frumOse, cu o judecată sănâtOsâ, ba p6te nu la lipsesce nici Orecare gradfl de fantasie şi facultatea de a combina, necunoscândfl abecedarul!! acestei ocupaţiunl, şi făcândfl mai multe încercări nesatisfâcâtOre, în cela mai multe caşuri se desgustâ de acâstă carieră. Scopulfi d-lui Anderson aste der, ca să iniţieze pe cei ce au apU-care pentru jurualistică în apucăturile acestei specialităţi, Sărutatulfl manei. — In viâţa de tâte 4>lele esta sărutatulfl raânei, ca semnă de politeţă, unfl obiceiu vechiu. «Linguşitorii,44 4>ce deja Solomonfl, »nu obosesc!! a săruta mâna patronilor!! lor!!.44 In timpii vechi, când voia cineva să mărturisâscă stelelor!! umilită sa închinăciune, se întâmpla acâsta prin sărutarea mânai proprii. In timpul!! când se închinau Indienii la s6f| ţineu necontenită mâna la gură. Când aducâu Grecii cei avuţi 4eilorQ jertfe scumpe, atunci consta surogatul!! acestora ta cei fără de mijlâce, sâu la cei de totfi săraci intr’aceea, că stândfl drepţi! In susfl sărutau mâna idolilor!! sâu a lori! însăşi trimeţândfl în acelaşi timpflf cătră orisontfl sărutări. Acesta obiceiu se transmise la Romani, la cari era sărutarea mânei statuelorfl unfl felfi de lege. Când odatâ unulfl uitâ acăsta la trecerea pe lângă o statuă, fă urmărită ca ateist!!. In Roma aii obicînuia multfl sărutatulfl mânei, însă numai de cei snţ puşi cătră stăpânii lorfl. 0 piivilişte deosebită trebue că s’a înfăţişată atunci când Cato la depunerea comande! sale superiâre lăsă a-i săruta mâna toţi soldaţii. Impe-ratorii ţinâu multfl, ca cei mari să le sărute mâna;; acâsta era unfl actfl principală de etichetă. Cei dţ rang!! inferior!! nu avâu dreptul!! la o nemijlocită săru*. tare de mână. Plecaţi pe ghenunchl, atingâu cu mânş drâplâ polele hainei împărătesei, ducând!! apoi mâna 1(| gură. Ceilalţi slujitori ai domnitarului îi trimitâu, IU tocmai ca 4eilorfl, din distanţă sărutările lori! de mâni NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI.44 Cu I Aprilie 1887 st. v., s’au începută unA nou abonamentA pe trilnninlfl Aprilie, Main şi Iuniu, la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitor) ai foiei nostre. Preţuiţi abonamentului: Pentru Au&tro-Dniaria: Pentrn România si străinătate: pe trei luni 3 fl. „ şâse ,, 0 „ „ unu anu 12 ,, pe trei luni 10 fr&noi „ şâse „ 20 „ „ unu anu 40 „ Editor!!: lacobă Mnreşiann. Redactori! responsabilă Dr. Aurel Mnreşiann ■fr Nr; — 80. .GAZETA TRANSILVANEI J887. Onxanln la bursa de Vlena din 22 Aprilie st. n. 1887. ttenfă de aurii 5 °/0 . . . 101.60 i^Rantă de hârtiă 5<>/0 . . 88 75 IiţţprtuxuituRi căilorâ ferate ungare..................150— - Anibrtiiarea datoriei căi-' • Iprtt ferate de /ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.60 kmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a\emişiune) .... 127 20 Afhorfisarea datoriei căi-■ lord ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 116 — Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. d6 soîtare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti- ,nnşti...................104.50 Bonuri cu cl. de Jsortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 50 104.50 Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de vină ung................98.75 Imprumutulă cu premiu ung. ..................119,50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12440 Renta de hărtiă. austriacă 8140 Renta de arg. austr. . . 82.50 Renta de aurii austr. , . 113 — Losurile din 1860 . . . 135.75 Acţiunile băncel austro- ungare ............... 876 — Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr.282.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..............5.97 Napoleon-d’orI .... 10.04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 126 90 Bursa de Bueuresci. Cota oficială dela 8 Aprilie st. v. 1887. Cump. vând. Renta română (5°0).’ . Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) * » >> (5°/o) » » urban (7% (6%) (5°/o) Ac de asig. Dacia-Rom. « * * Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. 89 V, 907a 94— 95— 86— 87- 35V. 367. 1028/* 103— 867. 87— 997* 100— 837* 847* i 16.75 17.— 2.00 2.01 Cursulu ţjeţei Brpşovfi din 23 Aprilie st. n. .1887* Argint românesc . . < * « Napoleon-d’orî . . . , » * Lire turcesc!............... Imperial!................... Galbeni..................... Scrisurile fonc. * Albina > 66/0 5°/c Ruble Rusesc! . Diseontulă V^bd. 8.68 i i 8.45 ♦ 8.4§ 4 > 9.97 îo.oâ . . n.*i » 11.44 . * 10.41 » 10.44 . * 6.91 » 5.95 . » 101.— > 102.- . „ 98.- » 99.— . » m.— » 113.- 7—10*/9 pe an*. FARMACIA J. PSERHOFER Vie na, Singer strasse Nr. 15 la „goldenen Reichsapfel“ î .jfj ' • • • • j Pilule pentru curăţirea sânge'ui, mai înainte numile »Pilule universale, merită cu totă dreptulă numirea din urmă, de 6re ce în taptâ nu âsist& âprăpe nici o b6îă; la care nu ar fi probatei în mii de casurî efec-’iulCi lorO miraculosăc In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutiorâ cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 ci\, la trimiteri nefraneate cu rkmbursă 1 fl. 10 cr. Trimiţăndu-se preţul* înainte costă cu espedarea francată l1 sulu cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., o suluri 3 fl, (40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unii sulu nu se p6te trimite.; Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestor* pilule tnulţăinescă pentru redobândirea sănătăţii lord după cele mai diferite . şi grele bole. Orî-cine a făcută odată încercare, recomandă acesta medi-i jcamsntO. mai departe. ■ Reprodn cernii aci câteva dintre urnitele scrisori de mulţumită. Leongang, 15 Mai. -' Pfea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată, minune, elp nu suntu ca alte aşa de multe .'îjnediţariwnte recomandate,'ci ele ajută întru adevSru aprope la tote bol ele. Din pilulele, ce-am fostă co-toandată la Păseî, am ‘împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persone de-b etate îţiai ’mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, cler to-truşî o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea lorii. Te rog dar a-mi mai trimite încă b Suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari nuni avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea'cea mai cordială multcmită. Martin Deutinger. Bega Szt-GyCrgy 1G Februariu 1882. , Onorate Domnule! Nu VS potfl espriina în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de 6re-ce pre lângă ajutorulă lui D-4eu, consorta mea Care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s'a vindecată: prin pilulele D-v., şi cu iote că şi acum .trebne d n când în când să întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atât.ă, în câtă pote sS-şî vedă de tdte ocupaţiunile ei Cu vioiciune juvenaiă. Acesta a mea mulţămită Ve rogă a o in-trelminţa spre binele tuturOră câloră cari suferă, şi Vă rogi totodată, ca să-mî trimiti ţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi Răpună chinezesc. -- Cu deosebită stimă supusă Alois JVovii.lt primă-grădinară. Stimate Domnule! Presupunendă, că tdte medicamentele D-tale voru fi aşa de bune, ca renumiţii tu bal samă contra d e ger ătur i 1 o ru , care în familia mea a făcută ună sfirsită grabnicii la mai multe umflături de degerătură, m’am dec să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloee universale de lecuire, a lua refugiul* la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestora mici globuleţe să bombardeză la emorrlioidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locu a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, .şi că recomandă aceste pilule în cerculă cunoscinţeloră mele cu celă mai mare zelu. Nu am nimică în contră .şi ddcă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă tară de subsemnarea mea. Vi eu a, 20 Februariu 1881, Cu înaltă stimă C, V» T, sen, 1 butelia 2 fl. 50 cr. Va bu teliă 1 fl. 50 cr. Pomadă de Tanocliinin de I. Pser-hofer, de ună şiră de anî recunoscută de medici ca cea mai bună 1 dintre tote remediile pentru eres cerea părului. Ună borcan* elegantă adjustată 2 fl. Plastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsă, la totă felulâ de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodică la piciore, la degetă, la rănile şi aprinderile de ti te şi la multe alte suferinţe de acestă soiă, s’a probată de multe ori. 1 bur-cană 50 cr. Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă esceleptă contra tufuroră urmări-loră digestiunei stricate precum: durere de capă, nmeţălă, cârcei la stomachti, acreală în gâtă, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pac-hetă 1 fl. Franzbrantwein 1 buteljă 60 cr. Prafft contra asudării piciorelorti, 1 Cuţiă 50 cr. Medicamente Homoopatice de totu felnlu se află totdeuna gata. ’ ; Afară de preparatele aci numile se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote diarele austriace, şi la casă, când unele din aceste specii nu s’ar alia în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi oâiă se pote de eftină. Trimiterile prin poştă să efectuăză iute, decă se trimite preţuiţi înainte, sen cu rambursă. Trimiţendu-se preţulu înainte, (mai bine prin mandata poştalu) este porto postalu cu nrnltu mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursa. 12-12 Balş/ţm contra degerăturei de I. Pser-hofeK'. de mulţi anî recunoscută ca celă mai sigură remediu contra su-.ferinţeloră de degerătură de totă . felulG, precum şi spre vindecarea raneloră învechite . etc. 1 borcă-...; netă .40 cr. ţBalsam contra guşiloră, remediu de umredere spre lecuirea umflâturi-;lorii la gâtă. 1 flaconă 40 cr. lEssenţa -de viâţă, (Picături de Praga) i coătra stomacului stricată, a mis-• rtuirei ;rele şi greutăţiloră de totă felulă, ună remediu de casă esce-lentă. 1 flaconă 20 cr. Snenlti*^ Spifzwegerich, medicamentă u d'e casă în genere cunoscuta şi es-celentfi contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Âlifiă americană contra rlieumatis-mnlni, celă mai bunQ medicamenta Ia tdte suferinţele rheumatice, jun-ghiuri, Ischias (bălă de tremură), jungliTu la ured C3 H) >cd numai fl. 7.50 PfMiîîSc I ealitate numai fl. 5.50 111 calitate: Costumă întrebă cel mai Unu de stofe din Reichemberg •— xa ,3 e ^ • S eu rt = O ’rG s-.s u o — « — 3 +* cn o) > o ■ -w ^ 6P 5 O; g 43 4) ^ O) O -o -r c '£ o Oci->caa> = P^: Q. „IToutăţi pentru sesonulu de vară!” Toilete pentni mirese, promenadă şi casa se confecţiondză la Kovâsznai & Keresztesi Grand Magazin de mode şi eonfecţiun! pentru dame Braşovu (Piaţa mare.) Unde a sosită de eurendă în mare alegere cele mai nouă materii de lână pentru rochii, fabricate indigene şi străine, Crepfl şi Cachemirâ. Mătăsăriă de Lyonu: Merveillieu, faile şi catifele negre precum şi în tdte culorile. Postavuri pentru confecţiuni de dame şi bărbaţi. Satină de spălata, Toii, Zephier şi Oxfordurl. Chifonurî de Benedictu Schroll, Şirtingu, Julett şi Gradi. Pângării de bumbacă americane în tote lăţimile. Pălării de pae şi garnisell potrivite, adecă: flori, pene, dentele şi ună bogata asorlimentă de păngiicî in culorile cele mai fine şi frumose, Celă mai nou „Jersey* Talii-Ţrico şi Corsete in mare alegere. Cele mai nouă umbreluţe şi umbrele, mănuşi de piele şi de mătase. Asemenea totă felulă de dentele, perdele de Jutte şi Tunis, cuverturi pentru paturi şi mese, covore lungi şi dinaintea canapelei cu preţuri eftine. Mostre se trimit* la cerere gratis şi franco. Ui* —1 Îf2 >cj. _ ^ ec c ’S v cc c QQ S 5 3 .- rt cit JE -O «3 o V® ° Vr cl •s. e 03 'â vs c .S 'S â S '-3 -o o Or O | ^ 00 J- o « z d53 53 3 o" 3 3 XI u 3 O o CJ O .2 • a ca *03 ->g Q5 g ® a ^ .2 a 3 D O «o k cr S 3 ° 2 a «j «O 0> 4) 3 o cs n os .„ I | (Avisu, d-loriL abonaţi! Rugăm* pe d-nii abonaţi ea la reînoirea prenumeraţiunei aâ ip binexmiască a scrie pe cuponul* mandatului postai* şi numerii de pe Igl făsia sub care au primit* cjiarulu nostru până acuma. Domnii ce se aboneză din nou să binevoiască a scrie adresa H|| lămurit* şi să arate şi posta ultimă. lH Ddcă se ivesc* iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi • sunt* rugaţi a ne încunosciinţa imediat* prin carte poştale, ca în cât* ||| depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTU. „GAZ. 1RANS* Tipografia ALEXI, Braşov*.