REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRA^ IIJNE A »
BRAŞOVfl, piaţa mare Ni*. 22.
ANULU L.
SC PRENUHERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe an fi an fi 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl Htr&infttato:
Pe an fi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUH3IUBILE:
O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaerl nefranoate au as prlmaaoff. — ■anuaorlpte au as retrimită.
Ni 79.	Sâmbătă, 11 (23) Aprilie.
1887.
BraşovU, 10 Aprilie 1887.
Ne-amfi totâ bătu tu capulu să putemu gâcl, că 6re cu ce feliu de promisiuni se voru apropia de rândulu acesta agenţii, guvernului ungurescu de alegătorii români din Braşovă, spre a i înşela ărăşi să voteze la viitdrele alegeri dietale pentru candidaţii ce se voru recomanda dela Peşta, dăr cu t6tă oatenăla ce ne*amO dată n’amu ajunsă la nici ună resultată.
Şi ’ntr’adevără, la 1878 totă mai era câte ceva, ce pută servi ca temeiu promisiuniloră în-şelătăre, de pildă mai era de câştigată procesulă pentru biserica din cetate.
Dăr acum?
Acum după ce acestă procesă l’au perdută Românii din cetate în amândouă instanţele, ăr fondurile bisericei se administrăză mai departe în tătă liniştea de câtră d-lă fişpană cu coneursulă d-lui Langer Thomas, 4eu nu putemă sci ce ar mai fi de câştigată. Căci dără agenţii stăpâni-rei nu voră fi mâncată bureţi veninoşi ca să le promită Româniloră braşoveni că ddă Tisza le va da ună voivodă său fiă măcară şi ună fişpană din sînulă loră, ori că le va da o sub-venţiune anuală ca să-şi facă o scălă de indus-triă românăscă şi să şi pătă clădi o biserică ro-mânăscă în cetate ! De unde le-ară şi pută da, când visteria statului e gălă şi abia -a mai putută împrumuta guvernulă cele 60,000 de florini, cari se <}ice că ar fi destinate spre a scăte în Braşovă pe candidaţii săi la deputaţiă.
Nu mai este prin urmare nimicii de câştigată şi fiindă aşa agenţii stăpânirei s’au uitată împrejură şi au dată cu ochii de altă proprietate românăscă. Ei ’şi-au 4^: dăcă nu mai avemă ce să le promitemă alegătoriloră români, atunci să’ntărcemă făia şi în locă de promisiuni să le venimă cu ameninţări că potă perde şi ceea ce mai au, punendu-le totodată în vedere că lucrândă în favărea guvernului, voră depărta mânia distrugătăre a acestuia, care s’ar pute descărca în fiăcare momentă asupra capului loră.
Lucrulă stă în adevără aşa. In timpulă din urmă se şoptesce din ureche ’n ureche, la semnalulă dată de agenţi, că scălele române din Braşovă ară fi ameninţate şi că bine să bage de sămă Românii ce facă şi cnm lucrăză, căci asupra gimnasiului plauăză duhulă necurată ală celoră cari ară voi, ca acăstă scălă să nu mai esiste ca scălă românăscă.
Manevra acâsta alectoralâ e minunată alcătuită, căci bine sciu agenţii stăpânirii, că Româniloră din Braşovă li suntă scumpe scălele ca şi ochii din capă.
Aşadâr e vorba de a se practica la alegerile viităre metoda contelui Andrassy: „într'o mână ovăsulă — adecă cele 60 mii din poveste —şi într’alta biciulu," numai câtă au uitată cei ce voră să se folosâscă de acestă mijlocă că aic! în Braşovă au de a face cu ăraenî, cari ţină la demnitatea loră de cetăţeni şi Români, âr nu cu animale de sportă.
Românii din Braşovă ţină multă la scălele loră, pentru că le-au ridicată prin multă muncă şi sudăre; ei veghiază cu mare îngrijire asupra loră, vrândă a le feri de orice neajunsuri, şi graţiă îngrijirei ce le-o dau, aceste scăle înflo-reşcă şi se desvăltă mereu spre binele fiiloră noştri şi ală patriei.
Românii braşoveni au adusă în , trecută şi suntă gata a aduce şi în viitoră cele mai mari jertfe pentru susţinerea acestoră institute de cultură. Dăr Românii braşoveni voră să’şî conserve şi să ’şl desvălte scălele loră ca scăle românesc!, cari să servâsăă şi în viitoră culturei poporului românescă, şi sciu fărte bine că, pentru ca să pătă prospera scălele loră, trebue să aibă şi Românul ă libertate în acăstă pâtriă, trebue să fia şi elă respectată ca cetăţănă egală
îndreptăţită şi de aceea Românii braşoveni, sun-temă convinşi, nu voră întră în cursa ce li se pune, nu se voră lăsa să’i scătă din minţi a-genţii stăpânirei prin ameninţările loră secrete.
Ce au a face alegerile cu scălele românesci ? Nu cumva o să ajungemă să ni se 4^ şi gu-gumănia, să nu mai luămu parte nici la conferinţe electorale ca să nu ni se închi4ă cutare ori cutare scălă ? Unde amă ajunge, dăcă s’ar lua în consideraţiă în sînulă nostru asemeni a-meninţări ticălăse ?
Dăcă alegătorii români din Braşovă ară da ascultare ameninţărilor şi s’ară face luntre şi punte pentru candidaţii unguri, atunci cum credă ei că s’ar uşura şi întări posiţiunea scăleloră românesci? Nu li s’ar 4ice atunci, totă din partea stăpânirei: dăcă suntemă solidari şi mergemă mână în mână, haide să avemă şi şcăle comune; cu atâtă mai bine vă4uţi voră fi la Peşta copii voştri, dăcă voră învăţa tăte unguresce!
Să ne facemă dăr datoria şi faţă cu şcăla şi faţă cu naţiunea năstră şi faţă cu patria. Să ne ferimă d’a deveni unălta intereseloră străine, şi dăcă vre-unii dintre ai noştri, puşi la cale de agenţii stăpânirei, s’ar apropia de noi cu insinuări şi ameninţări neruşinate, ca cele amintite, să le 4icemă: cu păcătoşiile văstre ne-aţi mâncată biserica, voiţi acum să ne mâncaţi şi şcălele?
Convocare,
la conferinţa electorala a partidei naţionale romăne din Ungaria si Transilvania.
Conformă îndatorirei luate asupră’ş! prin cercularulu său ală cincilea din 7 Martie n. alu anului c.: subscrisulă comitetă alesă în şedinţa conferinţei electorale din 3 Iuniu 1884 con-văcă prin acăsta o nouă conferinţă electorală pe 4iua de 7 Maiu (25 Aprilie st. v.) la Sibiiu.
Convinsa pe deplină despre împeriăsa necesitate de a se pune din nou în discusiune seri6să şi calmă ţinuta ulteriără a partidei năstre faţă cu alegerile dietale destinate a se face pe unu periodă de cinci ani, comitetulă presupune, că cel ti puţină în cele 84 cercuri electorali, cari au fostă representate prin delegaţii loră în conferinţa din Iuniu 1884, până acum s’au organisată cluburile şi că nu lipsesce altceva, decâtă că acelea să-şi alăgă bărbaţi de încredere câte doi de fiăcare cercă electorală, ca şi în conferinţele electorale anteridre.
Alesă pdte fi în acăstă delegaţi une ori care Română chiar şi dăcă nu locuesce pe teritoriulă cercului respectivă, sub condiţiune însă, că să fi fostă trecută nesmintită în listele electorali au-tenticate şi — în urmarea disposiţiuniloră mai nouă — să fiă provă4ută cu certificată despre acelă dreptă ală său, fără care nimeni nu mai este admisă a representa pe alegători.
In plenipotenţele, cari se dau delegaţiloră de cătră cluburi, numele şi connumele, posiţiunea socială şi domiciliulă să fiă scrise câtă se păte mai esactă.
Dorinţa de a se alege numai delegaţi de aceia, cari voiescă şi potă participa la con-ferenţă, se înţelege de sine.
In fine comitetele cluburiloră suntă rugate a încunosciinţa pe subscrisulă comitetă centrală de urgenţă despre resultatulă alegerei delegaţi-loru prin adresa cătră presidiulă comitetului centrală electorală în Sibiiu strada Urezului (Reis-pergasse) Nr. 25.
Sibiiu, 17/5 Aprilie 1887.
Comitetulu oentralu electorală ala partidei naţionale române din Ungaria şl Transilvania.
Din afară.
Din Dobrogea se scriu „Luptei" din Bucu-rescl următdrele ; Dă mar multe 4^e vină în
Dobrogea prin Reni cete întregi de aşa. refugiaţi bulgari, între cari însă se găsescă o- mare parte de Ruşi. Ei trăgeau la mănăstirile ruse de maici şi călugări ce suntă în Dobrogea,' şi aci se înarmau şi se pregăteau pentru o in-vasiă în 1 Bulgaria. Reuşindă a vorbi cu unii din aşa 4^e căpeteniele acestoră bande, am putută afla, că ordinulă de a trece prin Dobrogea în Bulgaria l’au primită din Gdesa, unde actualmente se găsesce cea mai mare parte din refugiaţii bulgari. Se 4^e că din aei£st& oausă> d. Hitrovo, ministrulă rusescă din capitală, în* locă să se ducă directă la Petersburgă, s’a oprită • la Odesa, unde a dată ordinile respective. Alaltă-eri, trei din aceste bande, de câte o sutăifimeni aprdpe fiă-care, au încercată să trăcă în Şuigu-ria pe la frontiera din dreptulă oraşului Dobrici, din districtulă Varna, Sentinelele bulgare,. prin-4§ndă de veste s’au întărită şi cu salve de focuri au încercată să respingă bandele oare la rândulă loră au începută asemenea să tragă focuri. Lupta a durată aprdpe o oră.. , Suntă mulţi răniţi din bande; trei patru au fostă luaţi prisonieri, ăr restulă ne putândă învinge resjs-tenţa soldaţiloră bulgari s’au reîntorsă în Dobrogea. Se crede că nouă forţe sosindu-le din Reni, voră mai încerca o nouă invasiă.
Făia francesă |„Paris" publică sub titlulă „Să veghiămă !“ ună articulă, în care se 4i°eJ că ărecine a adresată numitei foi o depeşe de cuprinsulă, că în Germania se facă vii mişcări de trupe; acăstă depeşe însă a fostă 0-prită. Acelăşî comunicări să se fi trimisă şi cătră autorităţile francese. S’ar pără aşadără, că Germania voesce să năvălăscă asupra Franciei.
soirile pilei.
Resultatele asentârei în monarhia năstră suntă pe ană ce trece totă mai rele. După cum comunică ânua-rulQ militară statistică, în 1885 din 866,696 tineri ai celoră trei prime classe de etate chemaţi la asentare, s’au gâsftă destoinici numai 110.591, pe când în 1884 s’au găsită 120,047, în 1883 s’au găsită 143,480. Cum ve-demă, lucrulă merge totă mai rău. Singuri Boemii Jnu participă Ia acăstă scădere a destoiniciei corporale. Respingerea dela asentare, ori ştergerea din liste provine din starea nedesvoltatâ a corpului, ori din constituţia slabă. Aceste defecte mergă crescândă : în 1881 au fostă respinşi ori şterşt 462 dintr’o 1000, în 1882—478, în 1883— 494, în 1884—525, în 1885—568. Sărăcia poporului, munca crescândă din fabrice şi rachiulă suntă caosete care pricinuescă acâstă degenerare.
—x—
Cu tote măsurile ce s’au luaWSk d’a se^lniiifitlBca emigrarea din Austro-Ungaria în America, numărulă e-migranţiloră sporesce totă mai multă. In tWnpă de 8 luni espirate la 28 Februarie 1887 au emigrată < 22,351 persăne, în aceeaşi periodă a anului trecută* însă* numai 12,188, prin urmare cu 10,172 mai mulţi în ultimele1 8 luni. Deârece timpulă emigrării începe abia acum şi de-6rece, precum <jice „Oesterr. Amerik. Ztg.', organizarea glâteloră încă contribue, pdte, la emigrare, seaştâpt&eă sosescă în America ună însemnată numără de emigranţi. Cei mai mulţi dintre aceştia suntă meseriaşi, agricultori şi 6menî; cari suntă gata a face orl-ce lucru greu. Cei mai mulţi meseriaşi suntă din Boemia, cei mai mulţi a-gricultorî din Ungaria, cei mai mulţi 4'lerl însă din Austria. Comercianţi şi persOne, cari n’au avută 1 în vechea loră patriă nici o ramură de câştigă, emigrâză esclusivă din Viena şi din Pesta.
—x—
Societatea sodaliloră români din locă, amăsurată obiceiului său de până acum,* a arangiată a doua 4* de PascI, 6 (18) Aprilie, o petrecere colegială cu jocă, pre-mersă de o produeţiune de cântă şi dedamatorieft. S’a jucată totodată de membrii societăţei şi 0 piesă teatfiedâ. A asistată publică numărosă, care peste totă 4icândă a rămasă pe deplină satisfăcută. Programulă însă a tre-
Nr. 79.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887. ■
huită să fiă schimbatâ în unele puncte, diiţ causă că musica militară de rânduiţi acesta nu li s’a dată soda-liloră noştri, şi aşa a trebuită să fiă înlocuită cu musica nâstră (lăutari)^ cari au mulţămită deplină publiculă cu »Hora Transilvaniei«, »Valurile Dunărei* şi alte cântece românescl. Corulă sodaliloră a cântată pentru prima 6ră cu ocasiunea acâsta .Intârcerea Rândunelei*, poesiă de
I.	Neniţeşcu, compusă pe musicâ de d-nulă lacobă Mu-reşianu. S’au mai cântată de coră .Luntraşulă* de Schipek, şi „Iată	de W. Humpel. Esecutarea loră
a fostă mulţămitâre. D-lă V. Brăiliţă a declamată satis-făcătoră poesia «Furnicele, albinele şi muscele* de Gr. Grandea. Cea mai mare plăcere însă au sciut’o procura publicului membrii societăţii prin joculă piesei teatrale: „Crisa de bani*, comediă într’ună actă, de G. D. Georgiană, deşi am fi dorită să se alăgă o piesă mai potrivită pentru publiculă nostru. D-lă N. Jugănaru în rolulă lui Petrache şi d. D. Oprescu în rolulă lui lorgu, ca comer-sanţl, d-nulă C. Navrea ca Lencuţa soţia lui lorgu şi d. î. Saftu ca Lucsiţa soţia lui Petrache, d-lă G. Filipă ca Năstase, amantulă Lucsiţei, în costumă de roşioră; şi d*
C.	Georgescu ca Ghiţă, amantulă Lencuţei, în fine d-şâra Maria Jugănaru, în costumă naţională, ca Florica, fată In casă la Lencuţa, ’şî-au jucată toţi rolurile neaşteptată de bine şi] publiculă 11-a răsplătită cu numerâse aplause. Peste totă producţiunea tineriloră noştri sodall ne în-dreptăţesce la frumâse speranţe pentru viitoră şi nu pu-temă decâtă să-i felicitămă pentru zelulă şi activitatea ce desvoltă. După producţiune a urmată danţă, care a durată pănă diminâţa.
—x—
In <Jiua de PascI după câlindarulă nou s’a dată în Cluşiu o representaţiune teatrală pentru copii, dâr în favorului Kulturegyletului, în casa industriaşului „neaoşă* maghiară Anton Schimcsig. Venitulă a fostă — 2 fl.— Nu mai sciu „patrioţii* cum să mai sc6tă bani pentru Kulturegylet.
—x—
Guvernulă românii a revocată, după cum află „Răs-boiulă*, măsura luată d’a opri aducerea lucrăforiloră din Bucovina pentru munca câmpului în Moldova. Se (Jice că prefecturile dela graniţă aă începută să libereze permisiuni de trecere celoră ce le ceră. Agricultorii erau ameninţaţi d’o pagubă colosală, căci mii de pogâne ară fi rămasă nelucrate din causa lipsei de braţe.
—x—
Luni în 6 Aprilie v., pe când locuitorulă din Scheiu Ioană Vlaicu se afla la biserică cu familia, servitorulă său Albert Andras i-a furată 34 fl 60 cr. şi a dispărută.
—x-—
Mercur! diminâţa în 8 Aprilie v., la curăţirea latrinei din casa Nr. 413, s’a găsită cadavrulu unui copilă de curândă născută, care fusese sugrumată de mumă-sa şi aruncata în latrină. Mama ucigaşe, servitârea Pallo Anna din Ciucă-Tuşnadă, se află în mânile justiţiei.
—x—
De curândă au trecută prin Dardanele spre Marea Neagră mai multe corăbii încărcate cu prafă de puşcă, una din ele cu destinaţiune pentru România, alte patru pentru Odessa.
—x—
D.	Halmagianu Ioană, locotenentă de infanteria în reservă, din armata austro-ungară, s’a primită în armata română, pe (Jiua de 1 Aprilie 1887, totă cu gradulă de locotenenta, la vacanţa ce este în regimentulă 7 doro banţl şi cu vechimea în acestă gradă dela 1 Noemvre 1885 pănă acum câtă a comptată în reservă, scriu fia-
rele din Bucureşti. D. Halmageanu a servită în rjgim. de inf. Nr. 2 din Braşovă.
—x—
In a treia şedinţă a Congresului corpului didacticii din România s’au discutată urmâtârele cestiunl: judecarea membriloră corpului didactică şi aprobarea cărţi loră didactice. La prima cestiune s’a făcută următârea propunere, care a fostă admisă de congresă: 1) Nici ună profesoră de orl-ce gradă, de ambele sexe, nu p6te fi îndepărtată, fără a fi mai ântâiu judecată. 2) Juriulă să fiă compusă din semenii de gradulă imediată superioră eşiţl la sorţi. 3) Sâ se sfabilâscă anume penalităţile [pentru delictele comise de vre-ună membru.
—x—
Mercur! 8 (20) Aprilie, a doua aniversare a morţii lui C. A. Rosetti, s’a făcută o procesiune la mormân-tulă lui. Cortegiulă a pornită dela redacţia «Românului*. In faţa casei din strada Clemenţei, unde s’a născută Rosetti, d. N„ Fleva a ţinută ună discursă. De aci cortegiulă s’a dusă la cimitirulă Şerbană-Vodă. La procesiune a luată parte multă lume. Cu acâstă ocasiune «Românul* de MercurI a apărută cu două fotografii ale răposatului. Una înfăţişâză pe C. A. Rosetti în vârstă de 20 ani ca oficeră de cavaleriă, âr cealaltă înfăţişâză pe Rosetti în timpuri din urmă. Intregă cuprinsulă 4>arulu' privesce pe Rosetti: scrisori, discursuri, articull de 4'ar& eşite din pena şi gura lui, amărunte despre fapte şi acte de ale lui etc.
Mai multe eleve şi mai mulţi elevi ai scolei de pictură din Iaşi, au constituită, 4*ca „Noua Revistă", ună comitetă cu laudabilulă scopă de a aduna ună fondă cu care să se înlesnâscă mijlâcele de traiu distinsului poetă şi publicistă Mihailii Eminescu. Pentru acestă scopă s’au şi împărţită deja mai multe liste de subscripţiune, şi nu ne îndoimă că admiratorii lui Eminescu, ală cărora numără e forte considerabilă, se voră grăbi a’şl înscrie numele pe aceste liste şi a oferi în acelaşi timpă obolulă loră. Comitetulă se compune din d-ş<5rele Elena Var-lam, Louise Veitzerker, Maria Mihăilescu, Cornelia S. Emiliană şi din d-nii Grigorie Seorpană, Ioană Ciucă şi Ştefană Thoma.
—x—
După studiile făcute, 4ice «România Liberă", învăţătorii rurali din România se grupâză ast-felă: 1289 absolvenţi normaliştl; 432 absolvenţi de seminară cu 4 clase; 142 absolvenţi de clasele primare; 127 cu câteva clase normale; 89 absolvenţi de gimnasiu ; 75 cu mai multă de 4 clase seminariale; 63 cu câteva cl ise gim-nasiale; 38 cu câteva clase seminariale; 33 cu mai multă de 4 clase liceale; 24 n’au presintată certificatele. Invă-ţâtârele se grupâză astfelă : 13 î cu şcâlă primară; 91 cu câteva clase secundare; 85 absolvente de şcole centrale; 51 absolvente ale Asilului Elena-Domna; 28 absolvente de şcole profesionale; 7 cu câteva clase centrale; 4 n’au presintată certificatele.
Cătrâ alegatorii români din comit. Timişiu.
Onoraţi concetăţeni alegătorii Apropiându-se finea sesiunii actuale dietale, se apropiă d’odată şi timpulă proximeloră alegeri de deputaţi dietall. Amă vătjută, că miscamintele electorale deja s’au începută în ţâra întrâgă, deja tâte partidele politice din ţâră au începută cu pregătirile loră, s’au întrunită în conferinţe şi s’au consultată. Nu se p6te deci, ca noi, alegătorii români din acestă combată, să râmânemă în-dărăptulă compatrioţiloră noştri. Din contră: chiar decă
alegătorii de alte naţionalităţi na s’ar fi pregătită, ar tăcâ şi rămână în nepăsare — nouă nu ne este permisă a face una ca asta, pentru că ale nâstre dureri suntfl mai numerâse ca ale altora. Pe noi nu ne atingă numai năcasurile comune: politice, financiare şi administrative ale ţării, ci încă şi cele naţionale speciale!
Onoraţi alegători!
Trei ani au trecută aprâpe dela ultimele alegeri de deputaţi dietall, nu amă putută uita cu desăvârşire auspiciile şi promisiunile sub cari s’au făcută acele alegeri şi sub cari amă votată noi atunci; deci astăcjl să ne adu-cemă aminte de acelea şi să le comparămă cu resulta-tele şi productele sesiunii actuale dietale. Cu, câtă mai esactă ne va fi judecata, cu cât mai drepţi vomă fi in judecata nOstră, cu atâtă mai aspră va trebui să ne fiă sentinţa. Pe cine voimă a condamna? A condamna nu voimă pe nimeni, dâr voimă să ne orientămă pentru acţiunea şi ţinuta nOstră in viitoră, şi acâsta n’o putemă face decâtă pe basa esperinţeloră din trecută, privindă, câtă se pâte mai adâncă, în viitoră. Viitorulă însă ni se pare fârte îngrijitoră atâtă pentru patria întrâgă, a cărţi fii suntemă şi noi, câtă şi pentru comitatulă nostru, a cărui sarcini speciale alegătorii şi concetăţenii români le pârtă în parte mai însemnată.
Interesele speciale naţionale ale popori ţiunei române din comitată formâză ună deosebită momentă ală ingrijiriloră nâstre. Pe acestă terenă nu ni se ’vesce ună viitoră mai puţină îngrijitoră, căci trebile din <Ji în 4», din ană în ană, îşi iau o pornire totă mai neîndes-tulitOre şi ingrijitâre pentru noi. Credemă deci că po-poraţiunea română întrâgă, confraţii alegători români toţi, câţi se află în acestă comitată, adecă ală „Timişului*, consimţescă pe deplină cu noi, subscrişii, ca să ne întrunimă într’o conferinţă electorală în scopulă: d’a ne înţelege, d’a consulta şi d’a lua posiţia faţă de alegerile viitâre dietale. Sperândă că acâsta întreprindere a nâstră va întâmpina consemţământulă generală ală alegâtoriloră români din acestă comitată, ne luămă voiă a convoca: O conferinţă generală de alegatori români, cari aderfză la programa naţională, din comitatulu întregii ală Timişiului.
Loculă întrunirei conferinţei este oraşulă Timişâra în sala hotelului „Principele de GorOnă Rudolfă", âr (Jiua întrunirei este: Marţi în 21 Aprilie st, v. (3 Maiu st. n.) a anului cur. ora 10 înainte de amâtjl. Obiectele de pertractare voră fi: 1. Salutarea şi constituirea conferinţei. 2. Propuneri cu privire la ţinuta alegâtoriloră a alegerile procsime dietale. 3. Propuneri cu privire la instituirea unui comitetă centrală electorală, pentru în-tregulă comitată. 4. Propuneri cu privire la alegerile de delegaţi la conferinţa electorală ce se va convoca eventuală de comitetulă centrală din Sibiiu. 5. Propuneri diverse, referitâre la alegerile viitâre. 6. încheierea conferinţei.	'
Vă învitămă respeetuosă, fraţiloră alegători, ca la acâstă conferinţă să luaţi parte câtă se pOte mai mare. Sfu cruţaţi ostenelele călătoriei, nu vă lăsaţi a fi seduşi, intimidaţi de unii şi de alţii, ba de nime, căci nime n’are dreptulă şi puterea d’a vă opri sâu abate dela propria-vă voinţă. Veniţlaconfraţî alegători, căci nu vă chiămâmă la vre ună rău, nici la lucru ilegală, ci ca să gustămă cu toţii din libertatea electorala prea, câtă a-tâta, ni o dă legea, şi alţii nl-o conturbă Veniţi cu toţii, ca prin activitate curată, leală şi constituţională să ne manifestâmă părerile şi dorinţele. La revedere 1 Timişâra, în săptămâna Patimiloră 1887.
Mei. DreghicI protopopulă Timişorii, Ales. loano-viciu protopopulă Jebeliului, Paulă Miulescu protopopulă
FOILETONUL
Chiuituri seu hore de jocu de pe lângă Oltu.
culese de I. Georgescu.
Badeo mumă-ta cea bună,
Mia mie, că-să nebună;
Eu cu nebunia mea Nu întru in cas’ la ea,
C’acum într’o diminâţă,
Am au<}it’o d’acasă,
Cum a dată cu pumnu’n mâsă, Sft’i duci o noră frumâsă;
Una cu cosiţa nâgră,
Să-i fiă mume-ti dragă,
Ală meu pără’i gâlbioră,
Nu potă fi mume-ti noră.
*
* *
Mori mândro să moră şi eu,
Să fimă într’ună copârşeu,
Să ne’ngrope ’ntr’ună mormântă, Să ne trâcă de urîtă.
Să ne’ngrâpe’n dâlă la cruce, C’acolo’i dragostea dulce.
*
* •
Num’odat’am fostă la nuntă,
Ş’am vin’tă cu cretinţa ruptă; Num’odat’am fostă la jocă,
Ş’am vin’tă fără de cojocă.
Lungu’i drumulă Cluşiului,
Dâr mai lungă ală dorului, Drumulă Cluşiului se gală,
Ală dorului niciodată.
•
* *
Măi bădiţă dela Deva, Trimete’ml şi mie ceva. Trimete’mi ună zlotişoră,
Să boteză ună finişoră;
Să i pună numele Ioană,
Când îmi va fi doră de tine,
Să-mi strigă finuţulă pe nume. »
• *
Trimisu ml-a bădiţa,
De trei ori păn’acuma,
Să i grijescă pălăria Şi să-ml portă omenia.
Eu îndârătă i-am trimesă P’ună firă verde de ovăsă : Pălăria n’am grijită De tini bade m’am lipsită.
*
• *
Nevăstuţă tinerea,
Măritat’acum de-abia,
De ţl-e bărbatulă urîtă,
Scâte mi-lă Vinerea’n tergă,
Şi strigă în gura mare,
C’ai ună bărbată de vânzare, Şi la preţă nu-i aşa mare, Num’ună zlotă şi trei parale,
Şi timpă lungă să-lă porţi pe cale. Şi din preţă vei mai lăsa,
Numai de l’ai putea da.
***
Vină bărbaţii din Aradă,
Nevestele zacă în pată :
—	Scâlă mândro, hai la sapă,
—	Ba eu nu, că’să rău beteagă.
—	Scâlă mândro, hai la vinăl
—	Stăi bărbate, să mă schimbă C’acolo la făgădău
Este ună tânără şl-ună birău.
4c
4c 4t
Ciobânaşă la oi am fostă,
Oile nu mâ cunoscă.
Ciobănaşă la oi m’aşî duce,
Oile nu ie sciu mulge.
Place-mi vâra caşulă mâle,
Dâr la oi să nu mă scOle.
Place’mî caşulă de ciubără,
Dâr la oi mă ducă de pără.
♦
• *
Bade dorulă meu şi-ală tău,
Face podă peste pârâu.
Să trâcă totă doi cu doi Şi noi badeo amândoi.
Să trâcă totă trei cu trei,
Şi noi ca nisce copii.
♦
4c *
Iacă badea trece valea,
Şi urîta-i ţine calea.
Treci badeo nu te’ndoi,
Cu urîtă nu vorbi.
4c
4* *
Mândro dragostile nâstre,
Multă au fostă bune şi prâste, Pe deasupra cu durere,
La inimă cu plăcere.
Pe deasupra cu urîtă,
La inimă cu doră multă.
O
• 4c
Sci badeo cum te-ai jurată, Când şedeai la noi pe pată,
Că n’ai altă mândră’n sată ? Iată, badeo, te-ani aflată:
Tu iubesc! pe pitulată,
Şi cu vorba te-am ajunsă,
Că inbeseî pe subtă ascunsă De-aşI fi sciută c’acuma,
Pe min’ nu puneai mâna.
*
4c 4c
Badeo dorulă dela tine,
Peste multe dâlurl vine,
Şi nu*lă pâte opri nime.
Nici crâşmarulă cu crâşma, Nici poştarulă cu poşta;
Numai eu cu inima.
Nr. 79.
GAZETATRANSILVANIEI.
1887.
Ciacovei, Voicu Hamsea protopopule Lipovei, Pavelă Ro-tariu advocatâ, Em. Ungurianu advocata, In Timişdra; V. Popa adv. în Ciacova, G Lazaru adv. în Vinga, V. Papp adv. In Aradula nou, Vlad. Spatariu adv, în Ver-şeţa, loantt M. Roşiu adv. în Biserica-Albă, I. V. Bar-cianu col. prim la «Luminatoriulă".
Preoţi: Ales. Cratiunescu în S. Chinez5,I. Damsea, los. Grădinariu în SeceanI, 1. IstinO in JadanI, Atanasiu Paulisiana în Muranî; Luciana Şepeţană în Chisetsîu, S. PopovicI în Voivodinţî; Lazara Pascu în Medveşiu, Aur. Popoviciu în Chişioda, Georgiu Piglea în fzvini. SimeonO Sciopu în Costeiu, P. Iancu în Obada, Atan. Mercea in Parţa, T. Pelle în BenceculO româna, Ioana Hadana în Laiasinţî.
InvUători: Ioana Doboşianu în SiagO, loachimO Boncea în Ghiroda, Sim. MoldovanO în Chişoda, Teodora Popa în Chelma' â, Vas. Vaianţu în Uifini, At. Tuducescu în Lipova, B. Miu şi N. GraiovanO în Girocă, Dim. Di-mitrescu în FiritâzO, G org. Puticî in FenlacO, Damasch. Gherga în Belinti, Eut. Milosav în lanova, Stef. Mihajlo-vicî în Laiasinţî, Nicolae Mireea in Ciacova, Vasiliu Ciuta în Jebeliu.
Comercianţi, proprietari şi plugari: Davida P. Si* monâ în Lipova, Nicol. Posta în Lipova, P. Fogarasi în Lalasinţî, Nicol. Rancu în Muranl, Alex. Chişodianu şi MartinO Gruescu în Ghiroda; Nicol. RaticO în lanova, IovanO BojinO, Petru PutnicO şi Stoimir Sirbu din Vlai-coveti, Petru nugustinO în S. Chinezâ, IovanQ SmolianQ în Hodoni, Mat. Mateescu, Giga Murariu şi Danila Ce* reguţi în LigedO, Ioana Brebana în Ghilada, Dimitrie Gherda şi Nica lllină în Cernegyhâz, Iosima Fanu şi loanO Crestescu in Sirbova, Georgiu Magdi, Ioana Bandu în Mehala etc. etc.
Exporta de vite şi de spirtft din România.
„Bomba“ spune, că în cursula săptămânei trecute a plecată din portulă Brăila vaporulă numitft „Homeru sub pavilionulu englesă încărcată pe bordă cu 120 boi, 2 buhai şi 20 viţei. Exportarea s’a făcută de casa comercială Do-menico Petricioni pentru Italia. Vaporulă englesă „Wynnstay“ cu 125 boi. Exportarea s’a făcută de casa comercială Cirio din Nea-pol totu pentru Italia.
Totă în cursulă săptămânei trecute s’a exportată prin portulă Brăila cu vaporulă „Daphne“ ală comp. aust.-ung. „Lloyd“ următârea cantitate de spirtă pentru Triestă, de câtră următorii fabricanţi: L. Predingeră barile 73, în cantitate de litri 51,324; F. Siborovski barile'20 în cantitate de litri 14,134; Dima Stefânescu barile 30 în cantitate de litri 21,526; şi C. Zappa barile 76, în cantitate de litri 53,737. Totală barile 199, în cantitate de litri 140,737.
Despre beţiâ şi beţivi.
(Fine.)
Chiar unii din filosofi au căzuta victimă beţiei. Plato in legile sale admite beţia, dâr numai sub condi ţiunea, să se alâgă unO rege de beţiâ, care să rămână întotdâuna trâzO.
In Roma, unde mai târ4iu în perioda de demora-lisare beţia ajunsese la ordinea (Jilei, le era femeilorO romane băutura stricto interzisă. După cum ne spune Plinius, a declarata Romulus pe una Ore-care Egnatius Mecenius de nevinovata, cu tâte că şl-a ucisa femeea, pentru că bea multa. Şi regele Faunus a bătuta pre soţia sa cu vergi atâta de multa, pănă ce a murită, din causă că beuse vina, ceea ce era contra obiceiurilorO. Femeile romane trebuiau în fiăcare 4i sărute de mai multe ori pre bărbaţii, său pre nemurile lora, pentru ca aceştia să se încredinţeze, orî de nu mirosă ele a vină, şi aşa să se fi născuta: «sărutatula ambelorO sexurî* — Moise a oprita beutula numai preoţilorO, cari erau învăţătorii poporului şi cari trebuiau să meargă cu esemplu buna înaintea tuturora. — ChristosO, care a alesă pentru sf. taină vinula a voita de sigură să arate prin acâsta că vinulă trebue să se bea numai la sf. taină şi chiar atuncea numai câte puţină Mohamed a oprita tuturorâ Moslemilorâ a bă vino. — Jidovii insă trebue în fiăcare ană odată — la serbarea Purimului — să bea atâta, pănă nu mai cunoscO diferenţa între »blestemată să fiă Haman* şi «binecuvântată să fiă Mordehai*.
Inscripţia ce a pus’o Dante deasupra porţiloră Iadului: ,Lasciate ogni speranza, vo» ch’entrate» (Lăsaţi tătă speranţa, voi ce intraţi) nu se potrivesce nicăirî mai bine, decâtă deasupra cărciumelorâ, în cari se îm bală într’o (fi mai mulţi, decâtâ se înâcă în mare în-tr’untt anO. Tâte încercările, câte s’au făcuta, de a pune capătă beţiei, şi tâte esemplele înspăimântătâre stator i te pentru a îndrepta pe beţiva, n’au avuta nici unO succesâ. Teologii, medicii şi iuriştii s’au apucata de lucru, dăr înzadard, pentru că pântecele n’are urechi, ca să p6tă au<Ji ce-i spună mii de glasuri.
La Spartani era datina — spre a pută feri pre cei tineri de patima beţiei — că Heloţii îmbătaţi pe spesele statului se primblau pe strade. Cu tâte acestea e lucru constatata, că astfelă de esemple n’au avuta niciodată urmări bune, ci totdâuna au fostă imitate spre dauna poporaţiunei.
Basedov, unO spirita din cele mai măreţe din ultima jumătate a secolului trecuta, una reformatorQ cunoscuta pe terenula creşcerei şi instrucţiunei publice, venia în aceeaşi haină înaintea au^itorilord şi discipu-liloră săi, în care se tăvălise cu o <}i înainte beată pe strade, dorinda astfeld, ca auditorii săi să se ferâscă de acâstă patimă. Elă singură însă nu se putea feri, ci făcea ca ciobotarulâ, care fiindâ încă trează, vede pre
ună beţivâ într’unâ şanţă şi se desparte de dânsulă <Ji-cândă: „Ah! Duminecă mă voră vedâ şi pe mine aşa!«
George Buchanan, unulă din cei mai renumiţi bărbaţi, şi cela mai mare poetâ latintt din secolulâ ala 16, era cela mai straşnica beţivă. P. Garaffe ne spune, că din causa vinului a căpătata idropică, şi că se (ficea despre dânsulo, că ela nu pătimesce de „aqua inter* cute", ci de „vino intercute". Cu t6te -că era aşa de bolnavă, elă bea tota atâta de tare ca şi atuncea câne era sănătosă. Medicii, cari îlă consultau din poronca regelui din Scoţia — elă fusese instructorulă regelui — i-au spusa, că dăcă nu se va lăsa de beţiă, nu va trăi mai multă decâtâ 14	După primirea scirei
acesteia, i«a rugata elâ pre ei, ca să ţină unâ consiliu şi sâ-i spue câta va mai trăi, dăcă nu va bea, Medicii i-au răspunsa, că va trăi vr’o 5—6 ani de sigura. Atunci (fise elă mâniosO: „Căraţi-vă de lângă mine păcâtoşilord cu ordinaţiunile vâstre cu total Să sciţi, că mai bine vrâu să trăescă numai două săptămâni, şi să bău câta îmi place, dăcâtâ 6 ani fără să beu:“ După aceea po-runcesce să-i aducâ o bute mare de vina şi să i o pue lângă pata, cu scopuia ca să-i vadă fundulă încă înainte de ce va muri.. Ela şl-a ţinută cuventulO; căci îndată după ce a golita butea a şi murită, înjurânda şi blăstă-mândă pe toţi de lângă densulâ.
Sultanulâ Murada IV. s’a învăţată a bă dela ună beţiva, pe care îlO alungase afară, şi care spre marea sa mirare îla întrăbă în beţiă, orî nu i-ar vinde Stam-bululâ cu tronulă său. Din acestea a conchise Sultanulâ , că ună omă beata e mai fericită, decâtâ una rege.
Shakespeare a dramatisată în comedia: «Infrânarea îndărătnieilora" idea acâsta forte bine. Inţelesula comediei e următorulO: Unâ lorda. care se întârce dela vânâtore, află înaintea unei cârciume pre una cârpaciu mortă beata, şi ca să facă o şagă, poruncesce să-lă ducă la sine acasă, să-lă îmbrace în straele sale cele mai scumpe şi să lă pue in patulă său celO mai frumosO. Când s’a trezita beţivulâ la lordă acasă, îşi frecă numai ochii, şi nu pute înţelege cum de vine elă îutr’o odaiă şi într’unâ pata atâta de frumosO. De odată vină câţl-va servitori îmbrăcaţi în livree. Intrâbă, ce poruncesce? şi-lă numesce: ilustritatea Vostră. După multă trudă ie succede servitorilorâ a-lâ convinge, că elă e de nas-cere nobila, că e lordă, şi că de mulţi ani a pătimită de o bâlă de creerî, Lui însă totă nu-i vine a crede. De abia când a intrată soţia lordului şi-la întrăbă, cum a durmită, numindu-lă soţd. a începută a crede că elâ e înlr’adevăra lorda. Intr’aceea se gătesce masa. Ela se află acuma în elementula său. Se îmbată acum aşa de tare, încâtâ lordula poruncesce să-la ducă înapoi, cum şi de unde l’au adusa. Beţivulâ se trezesce ârăşl şi se bucură de visulâ cela frumosâ, ce fa avuta.
ProverbulO: „lumea-i a beţivului" e fârte adevărata. Beţivulâ pâte face ce vrea, fără ca să fiă legata de obiceiurile convenţionale usitate în societatea ome-nâscă; pâte 4l<*e orî cărui ceea ce a gândita când era încă treaza.
Dâr precum pâte spune beţivulâ ori cărui adevă rula verde în ochi, totă aşa pâte vedâ ori şi care, ce inima, ce caracterO are beţivulâ, căci atunci aruncă elă masca, pe care o pârtâ îndecomunO. Tâte nenorocirile, ce le-au causata vinula şi berea în decursă de atâtea sute de ani, apară in comparaţiă cu urmările cele grozave şi triste ale colosalei consumări de rachiu, fârte mici. Spre nenorocire să bea în patria nâstră mai multa decâtâ s’ar cădea. Care s’a încurcata odată în reţelele acesteia, e perduta pentru totdâuna.
Urmările beţiei iau o dimensiune înspăimftntătâre. Spitalurile, casele de nebuni şi temniţele se Implu din ce în ce totă mai multă. Sărăcia se lăţesce într’unO moda strajnicâ; crimele contra vieţei şi a averei apro-pelui se comitâ din 4* în 4‘ ma* desd. Sărmanii copiii beţivului! Şi ei decada şi devină cerşitorl, căci au moştenită patima acâsta dela părinţii lorO. Darea pentru băuturi cresce din 4> în 4‘ ma* multa decâtâ ori ce dare. Tâtă averea se duce la cârciumară, pănă ce bietulâ omO nu mai are nici unde îşi pune capula. Şi tota cresce şi se măresce bâla acâsta. Ucideri şi sinucideri sunta Ia ordinea 4ilei* Şi tâte acestea sunta urmările rachiului.
Când beţia a începută a se lăţi tota mai multa, atunci s’au formata şi constituita societăţi de cumpătare, şi apostolii acestora mergeau în larga lume cu sf. bibliă în mână şi vorbiau şi arătau urmările rele ale beţiei. Dâr nici asta n’a ajutata multa. Dâră ni-i cunoscută istoriâra următâre.
Pre unâ hamalâ îla Inspirase unâ oratorâ, care vorbia contra beţiei, într’atâta, încâta se decise şi elâ a face parte din societatea băuturilorO de apă! înainte de ce se apucă se subscrie, îlâ întrebă ela pe oratorO, ce capătă pentru subscrierea sa? Respun4ându-i acela, că răsplata sa va fi consciinţa sa curată, numai cela ve4I că aruncă condeiulâ din mână strigândă : „Ce, nici mă carO unâ paharâ de rachiu nu vreţi se-ml daţi?"
Tota într’o astfelâ de adunare, când numai de abia începuse apostolulâ a vorbi, strigă ună beţivă: „Nu ÎlO ascultaţi! elă ne îmbată cu vorbe gâle!“
In timpulâ de faţă voră să pue capătâ beţiei, a-ducând’o în combinare cu codicele penala. Dâr de âre ce, pe omâ în beţiă nu-lâ pâte nimeni trage la răspundere pentru faptele sale, vora să-lă facă responsabila, că fiindă încă trâză, s’a apucata să bea. Cu greu să pâte însă afla o basă juridică pentru o astfelă de lege; căci dâcă a devenita beţia maniă — şi numai de astfelâ de beţiă pâte să fiă vorba — dâcă inculpatul a se află într’o stare, în care nu pâte da conta de faptele sale, atunci îlO poţi pedepsi totâ aşa de greu, ca pe, unulâ ce pătimesce de cleptomania sâu de piromaniă.
Dr. M.-g-r.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.O
BERLlNtT, 22 Aprilie. — Camera deputa-ţiloru a întratâ erl în desbaterea proiectului bi-sericescă. Gneist propuse să se desbată în comi-siune. Windthorst ceti o declaraţiune de cuprinsul că centrală, în urma scrisorei Papei, acceptă proiectulă. precum l’a alcătuită camera senioriloră. Virchov combăth proiectulâ, âr Bismarck interveni pentru proiectă pupendă cestiunea de ca-binetă. Desbaterea s’a amânată pe a<Jî.
PARIStT, 22 Aprilie. — Ună comisară specială francesă la gara Pagny a fostă, precum se ^.ice, sedusă prin vicleşugă în localitate, atacată de agenţi poliţienescl germani şi dusă la Metz, unde casulă a produsă iritaţiune.
BERLlNtT, 22 Aprilie. — Cousiliulă federală a primită legea pentru împrumută şi cre-ditulă suplimentară. Bugetulă cere 172 miliâne mai alesă pentru scopuri militare.
DIVERSE.
Despre pleşuviă. — Capetele pleşuve devină o trăsură din ce în ce mai bătătâre la ochi a civilisaţiunii moderne, 4ice „Phrenological Jurnal*. Acestă fenomenă trebuesce atribuită, fără ’ndoială, activităţii nervâse ce caracterisâză timpulâ nostru, căci elâ este v&jutâ cu deosebire în centrurile mari de poporaţiune, unde comer-ţulă şi cultura intelectuală ajungă la gradulă celă mai înaltă. In acele centrurl, jumătate din bărbaţii de pa-tru4ecl ani este mai multa sâu mai puţinâ pleşuvă, şi încâtâ privesce femeile de aceeaşi vârstă, sunta mai nu-merâse acelea cari, desfăcute de părulâ streinâ, ar putea să arate pe craniulâ lorO ceea-ce Scriptura numesce „gloria* loră. Unii fisiologiştî mergâ pănă a afirma, cft nu e departe timpulâ, când Englesii, Francesii, Germanii şi Americanii vorâ fi aprâpe toţi pleşuvi.
Căderea părului îşi are mai totdâuna causa sa în o nutriţiune necomplectă a foliculei pilâse, şi acâstă a-nemie locală pâte să se datorâscă unora cause nume-râse. In unele caşuri, spre pildă în frigurile tifoide, se pro.duce imediata, şi ve41 4* cu cum se manifestâză pleşuviă; dâr de ordinară atunci papilele nervâse ale pielei părâse, a cărei neacţiune adusese acea lipsă de nutriţiune, îşi recapătă repede energia proprie, şi părulâ cresce ârăşl. Unele boale de piele, aceea, eczema, ery-sipela, potă de asemenea să determine o pleşuviă tim-purarâ sâu permanentă. In generală ori ce micşorâză energia constituţională este de natură a rări părulfi. Adesea se vedă femei, cari îşi nutrescO copii, că devinâ mai multă sâu mai puţină pleşuve în timpulâ periodei alăptării, şi cari n’au trebuinţă de câtă de puţină odihnă, de câteva tonice şi de o alimentare întăritâre pentru a-şl recăpăta părulâ. Cu tâte acestea, nu se pare că ple-şuvia vârstei este necesarmente asociată cu slăbire sim-ţitâre a forţelorâ vitale. In fârte multe caşuri este o particularitate ereditară, care se ivesce pe la vârsta de 35 pănă la 40 ani şi se desvoltă gradata.
Dâr causa directă, — nesuficienţa de nutriţiune a pielei părâse — este totdâuna aceeaşi. Această nesu-ficienţâ devine âre cum constituţională, aşa că bulbulă plosă sfîrşesce prin a se desfiinţa cu desăvârşire; capi-tarele sale au dispăruta, însăşi folicula nu se mai marchează nici prin cea mai mică depresiune pe pelea pă-râsă, şi asta îi şi dă acea lucire aşa de mare, că mulţi âmenl ar putea-o crede artificială.
In generala se admite, că pleşuviă nu se ivesce câta timpâ pielea părâsă conţine o proporţiune îndestu-ătâre de ţesătură grasă; asta ar explica faptulâ, că femeile nu’şl pierd aşa de timpuriu părulâ ca bărbaţii. Pe lângă tâmple şi la regiunea posteriârâ a capului, la punctele unde se ataşază muşchii, se găaesce mai multă esâtură grasă decâtâ pe creştetulâ capului, de aceea părulâ este încă desâ prin acele părţi, pâ cândtt stnci-putulo a rămasa pleşuvă.
Dâcă pierderile ţăsăturii în grăsimea pielei părâse concurgă de a produce pleşuviă, atunci se pâte admite că ori ce tinde a ’i păstra consistenţa normală trebue să se ajute la păstrarea părului. Trebuesce deci să se îngrijâscă acea ţăsătură, când dă semne de bâlă, şi mai alesâ de pityriasis, care se manifestâză prin formarea de epidermă a unora solsuleţl asemănători tărîţei ce se numesce de obişnuita mătrâţă* Acâstă mătrâţă se pâte opri, şi precauţiunea pâte să fiă de ajunsă pentru a îm-pedica căderea părului.
Unu ginere de o sută de ani. — Acesta tipa rarty e părintele Iohn White, preotO reformata din Greenwend în America. Iohn Withe e preotulâ Negrilortt din aceltt oraşâ. După ce a propovăduita credinţa creştinâscă în timpâ de 85 ani şi a îngropata, cu multe lacrimi, două soţii, a luata acum o a treia, pe d-şâra Edie Smith, în vârstă de 65 ani.__________________________
Editortt: Iacobft Mureşiann. ,; Redactortt responsabila Dr. Aurel Mureşiauu
Nr. 79. --------
GtAZETJL TRANSILVANIEI
; lS8r7.
CnwuJă U bursa de TTflena
dib 21 Aprilie«st. n. 1887.
Rentă de aură <5°/0 . . . 108 25 Rentă de h&rtiă b% . . 88 75 feătterff ferate -
. ungpj» ...................160;2&
Amortisaţea.- datpiiei căi-' lortt reiate de' ostă ung.
(l+m»iemisiune) . . . 98.70 AraoetUarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung. ’(2Ja1tehri9ltine) . . . .127 20 Aiapwtisafle»: datoriei eăi-loră ferate de ostă ung,
(3^1* emisiune) .... 116 A Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl., dej soTtare 104,25 Bonuri rurale Banat-Ti-
: îflriş* ..................104 50
Bonuri cu, cl. da {sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 10440
BoaiMi croatO-slavone . . 104.50 Despăgubim p. dijma de
vfnd ung:.............98.75
Imprumutulă cu premiu
ung...................120.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12440 Renta de hărtiă austriacă 81 60 Renta de arg. austr. . .	82.60
Renta de aură austr. . . 113 — Losurile din 1860	. . .134.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 876 —
Act. băncel de credită ung. 288.— Act. băncel de credită austr.284.10 Arginţiţlă — GalbinI
împărătesei .............5.96
Napoleon-d’brî .... 1004 Măriei 100 împi germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 126.85
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 8 Aprilie' st. v. 1887.
Cump. venH.
Renta română (5°0). .	897,	90-,,
Renta rom. amort. (5°/0)	94—	95—
» convert. (6°/0) . .	86—	87-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	357.	36'/,
Credit fonc. rural (7°/0) . .	1027*	103—
* » » (B°/o) •	867,	87—
» » urban (7°/0) . .	997*	100—
• • . (6*/.) .	—	—
* . » m.) ■ ■	8374	8474
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 				—
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	16.75	17.—
Bancnote austriaco contra aură. .	2.00	2.01
Cursulu pieţei Braşoru
din1 22 Aprilie st. n. 1887.
Banenote românescl .... Cump. 8.50 Vând. 8i53
Argint românesc................
Napaieon-dJorI.................
Lire turcesc!..................
Imperiali......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 .
n *	»	5°/0 .
Ruble RusescI..................
Discontulil ...	»
» 8.45	*	8.49
» 9.97	»	10.02
> 11.41	b	11.44
* 10.41	b	10.44
» 5 91	»	5.95
» 101.—	»	102.-
• 98.-	»	99 —
* 112.—	»	113.-
1—10°/9 pe	ană.	
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei“
se potii face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactii arătându - se şi'posta ultimă.
Preţuim abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni...............................3 fl. —
„ ş6se luni..............................6 fl. —
unii anii
12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
n pje trei luni.........................10	franci
„ ş6se luni.............................20	,,
,, unii anii............................40
ii
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
TARIFA
anunturiloru si insertiumlorfl.
*) 1 *)
Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia ă fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se acordă următdrele rabate:
Pentru	repeţirl	de	3— 4	ori	•	.	. 10°|o
n	u	V	5— 8	ii	•	.	. 15#|.
n	ii	n	9—11	ii	•	• • • •	. 20°|o
n	n	ii	12—15	ii	•	,	. 30%
V	ii	ii	16—20	ii	•	.	. 40%
Dela 20	de repeţirl		în susă		•	• * • •	. 50%
Pentru anunciurl			ce se publică		pe	mai multe luni se	facă în-
voiri şi reduceri şi peste			cele însemnate		mai	susă.	
MersultL trenurilora
Valabilă dela I Octomvre si n. 1886.
pe linia Predealâ-BttdBpesta şi pe linia Teia$tt-Ar*Mttt-IIlidapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Pi*edealtt-Btfdăpesta
Trenft Tren | Trenft accelerat omnlbus
persone
Trenft
omnlbus
Budapesta—Predeală
Trena Tren de pers. accelerat
Trena I Trena omnlbus I de | persdne
Trend
omnlbus
BugurescI
FrAda&ltt
Timişă
Braşovft
Feldidra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodă
Hbşfdleu
Sighiş6r* Elisab«topole M^diaşă Copsa mieă Micăsasa >B9«şiu Crădunelă
ifâaşft jAi^dă Vinţulă de susă 1 Uibra Cttfcrdea «ldriBft iApahida
Clapa
Nedeşdu iQbfebătt Afehirişă Stana Hoiedină Ciucia Bucia 'BTatca ^Rdv
, Bdeză-Ţelegd Fugyi-Vâsărhely Vărad-Velinţe
, Oradia-mare \
iP; Lattay ,8iolnok, Buda-pesU
j Yiena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.61
11.08
11.29 11:26 12 00
12.29 12.44
1.05 1.34 1,46 2.09 2.39 1 3.01 3.08
3.14 3.53
4 5.10 6.30
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
"ăoo
4.16 5.02 5.48
6.15
7.06
8.52
9.19
9.31
,10.16
10.57
11.19 11.31 11.62 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48 2 56 364 451 5 28 5 56
10.55
1.23
3.24
10.06
2.15
6.05
7.30
1.14
1.45
2.32
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Clapa
Apahida
Ghiriş
Cacerdea
8.00,
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5; 12 16 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
(
(
Ui6ra
Vinţulă de susă Aiudă Teinşfi Crăciunelă Blaşă Mic&sasa Copşa mic Mediaşă Eiisabetopole âigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
ll.ioj —
Timişă
Predeald
BucurescI
7.40 11.06 2 02 4.12
11.00 11.19 12 30 1.01 1.06 1 13 1.20 141 2X0 235 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12
5.37
7.0?
7.43
8.11
8.41
9.21
Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grâse.
2.-3.58j" 5.28"
3.10
7.38
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 941
10,19
11.38
12.18
12.54
1.57
3.11
3.40
4.15 4.36 4.68 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 Î.33 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 6.15 5.31 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06 9.53
10.—
10X9
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06 7.46 8.25 9.15
Tipografia ÂJUEXI Braşovă. Hârtia din fabrica Iui Martin Kopony, Zernescl
Teiuşă- iradâ-Biidapesta				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenii i	Tre ift	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibu*	omribus	persdne		persdne	de peradne	omnibm
Teiuşft	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de joşii	12.30	—	4.2?		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50		4.10	5.45	—
Orâştia	1.01	—	5.18	Ar dA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03:	—	5.47	Glogovaţfi	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyoiok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3,231	—	7.02	Pauiişl	5.19	6.51	8 17
Iiia	3.55	—	7.28	Radna-Î «pova	5.41		7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Berzova	6 28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	îlia	8.55	9X8	—
Paulişfl	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gvorok	7.43	—	10.58	Deva	951	1042	—
Glogovaţfi	7.59	—	11,25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.28	—	11.39	Orăştiâ	11.11	11.37	—
SKnlnnk l	8 42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
			—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—
Budapesta		 I	- |	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	— 1		6.05	TefuşA	, 129	1.41	—
Aradâ*TiiaiŞdra				Simeria (Piski). Petroşeni			
	Trenft	Trenft de	Trenu		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnlbna	pers6ne	mixt		persdne	omnibu	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	6.19	—	633	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.68	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifaiva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 40
Tintşdra	9.02	—	9.08	Petrosenl	3.37	—	7.12
TftmlşAra-AradA				Petroşeml—Stmerfla (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft
	persftne	persdne	omnlbus		de pers.	omnlbus	mixt
Tlmişdra	6.25	_	5.00	Petroşenl	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	1 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Hâţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	filmerla	1.53	—	10.31