se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
REDA ©TIHNEA ŞI ADMTNISTRA'ţTITJîEA i
BRAŞOVff, piaţa mare Nr. 22.
.*GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unii anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
România şi atr&in&tate:
Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.	Sorlaert nafrinoate nu •• prlmauoS. — Maniiaoripta nu sa raifămltfi.
Vineri, 10 ( Aprilie. 1887.
Braşovti, 9 Aprilie 1887.
ANULU L.
AinamiiLii


Timpulă trece iute şi este neapăraţii de lipsă ca în ajunulu conferenţei ndstre generale electorale să ne lămurimu asupra unoră cestiuni de căpeteniă.
Vomă continua astăzi cu analisarea convo-cărei comitetului centrală din Sibiiu dela 5 (17) Aprilie, a. c.
Se (Jice 1° acăstă convocare la alineatulu ală treilea: „alesă p6te fi în delegaţiune (adecă ca delegată la conferinţă) oi'î-care Românii, chiar şi dăcă nu locuesce pe teritoriulu cercului respectivă, sub condiţiune însă ca să fi fostă trecută nesmintită în listele electorale ş. c. l.“
Este caracteristică, că atâtă în cercularujă dela 7 Martie a. c. câtă şi în convocarea djn vorbă comitetulă se adresâză la alegătorii români în genere şi nu pune altă condiţiune pentru alegerea în delegaţiune, decâtă ca respectivulă să fiă Română şi să aibă dreptă de alegere.
In privinţa acăsta comitetulu s’a abătută în-câtva dela pracsa urmată în periddele trecute e-lectorale.
In anulă 1881 comitetulă de atunci a fostă convocată prin apelulă său dela 9 Martie adresată cătră alegătorii români din Transilvania şi Ungaria, unu felă de conferenţâ constituantă, căreia i-a propusă următdrea ordine, de <Ji: a) Stabilirea atitudinei faţă cu alegerile dietale. b) Or-ganisarea partidei naţionale, o,) Stabilirea unei programe de acţiune comună a Româniloră din Transilvania şi Ungaria.
Conferenţâ din 1881 a resolvată aceste trei puncte, a stabilită atitudinea alegătoriloră, a or-ganisată partida naţională cum a organisat’o şi a stabilită o programă de acţiune comună, t6te în cea mai bună înţelegere şi cu unanimitate, constatându-se astfelă că nu esistă mai multă între alegătorii români diferinţă de partidă.
Comitetulă esecutivă alesă de conferenţâ dela 1881 a încetată prin urmare de a mai fi ună comitetă ală colectivităţii alegătoriloră români şi a luată titlulă de „comitetă electorală permanentă ală partidei naţionale române44, şi aşa t6te apelurile sale din 1884 comitetulă de atunci le-a adresată cătră alegătorii români aderenţi ai partidei naţionale române, cari representau de faptă totalitatea Româniloră din Transilvania şi părţile ungurene şi bănăţene.
In consecinţă acelaşi comitetă prin cercu-larulă său dela 10 Februariu 1884 a stăruită ca „aderenţii partidei naţionale române* să se or-ganiseze cum se organisăză şi celelalte partide politice din ţâră şi în apelulă său dela 12 (24) Martie 1884 privitoră la alegerea de delegaţi pentru conferinţa generală din acelă ană a stabilită că „alesă ca delegată p6te fi ori-care ale-gătoru română aderenta alu partidei naţionale române şi cu dreptă de alegere14 etc.
Afară de acăsta s’a mai recomandată atunci tuturoră „membrilora partideiu ca nici într’o privinţă să nu se angajeze cu nimeni pănă ce voră cunăsce conclusele conferinţei generale.
Păte că nu ne-ară fi bătută la ochi deosebirea mai susă indicată dintre tecstulă acteloră comitetului de faţă şi acele ale comitetului din periodulă trecută electorală, dăcă nu amă vedă că acum în ajunulă conferenţei se respândescă de ici şi de colo nisce păreri cu privire la alegerea delegaţiloră, cari nu conglăsuescă nicidecum cu linia de purtare, ce ni se împune tuturoră în urma angajamenteloră seriăse luate în faţa na-ţiunei la conferenţâ din 1881.
De ună timpă încăce vedemă că unii se si-lescă a descoperi diferite nuanţe, ba chiar şi partide între noi şi pretindă ca la alegerea delegaţiloră pentru conferenţâ generală să nu se ia în deosebită consideraţia credeulă politică ală can-didaţiloră, ci numai caracterulă loră privată.
In aceste svârcoliri noi vedemă o abatere dela cărarea cea bună pe care amă păşită la 1881 şi acăstă abatere o considerămă ca ună mare periculă pentru solidaritatea năstră naţio-mală în-yiitoră.	^
Noi pănă acum nu cunăscemă în sînulă nostru altă partidă decâtă aceea care a primită programulă de acţiune dela 1881, recundscemă însă că se află între noi particulari, cari au intrată în partida guvernului şi car! prin urmare facă parte dintr’o partidă străină. Unii din a-ceştia au încercată a forma şi în sînulă poporului nostru o partidă guvernamentală, dăr n’au reuşită.
Este clară aşadăr, că busola după care tre-bue să se orienteze toţi alegătorii români la alegerile pentru conferenţâ nu păte fi în împrejurările de faţă decâtă programa dela 1881 şi datori suntă prin urmare ca pe lângă onestitate şi târlă de caracteră să se convingă, dăcă mandatarii loră aderă său nu la acea programă şi numai în casulă dintâiu să-i trimită la confe-renţă.
Dăr vomă mai reveni.
Convocare,
la conferinţa electorala a partidei naţionale române din Ungaria si Transilvania.
Conformă îndatorirei luate asupră’şi prin cercularulă său ală cincilea din 7 Martie n. ală anului c.: subscrisulă comitetă alesă în şedinţa conferinţei electorale din 3 Iuniu 1884 con-văcă prin acăsta o nouă conferinţă electorală pe (Jiua de 7 Maiu (25 Aprilie st. v.) la Sibiiu.
Convinsă pe deplină despre împeriăsa necesitate de a se pune din nou în discusiune seriăsă şi calmă ţinuta ulteriără a partidei năstre faţă cu alegerile dietale destinate a se face pe ună periodă de cinci ani, comitetulă presupune, că celă puţină în cele 84 cercuri electorali, cari au fostă representate prin delegaţii loră în conferinţa din Iuniu 1884, pănă acum s’au organisată cluburile şi că nu lipsesce altceva, decâtă că acelea să-şi alăgă bărbaţi de încredere câte doi de fiăcare cercă electorală, ca şi în conferinţele electorale anteriăre.
Alesă păte fi în acăstă delegaţiune ori care Română chiar şi dăcă nu locuesce pe teritoriulă cercului respectivă, sub condiţiune însă, că să fi fostă trecută nesmintită în listele electorali au-tenticate şi — în urmarea disposiţiuniloru mai nouă — să fiă provă(Jută cu certificată despre acelă dreptă ală său, fără care nimeni nu mai este admisă a representa pe alegători.
In plenipotenţele, cari se dau delegaţiloră de cătră cluburi, numele şi connumele, posiţiunea socială şi domiciliulă să fiă scrise câtă se păte mai esactă.
Dorinţa de a se alege numai delegaţi de aceia, cari voiescă şi potă participa la con-ferenţă, se înţelege de sine.
In fine comitetele cluburiloră suntă rugate a încunosciinţa pe subscrisulă comitetă centrală de urgenţă despre resultatulă alegerei delegaţiloră prin adresa cătră presidiulă comitetului centrală electorală în Sibiiu strada Urezului (Reis-pergasse) Nr. 25.
Sibiiu, 17/5 Aprilie 1887.
Comitetulă oentralu electorală ală partidei naţionale române din Ungaria şi Transilvania.
Armata României.
„Correspondance de Pesth“ află dela bărbaţi de specialitate din înalte cercuri militare, că organisarea armatei române, instrucţiunea teoretică şi practică a corpului oficerescO română din tăte speciele de arme, pre-cisiunea şi puterea de resistenţă a infanteriei române, precum şi peste tottt progresele cele mari, ce le au fă-
cută puterea armată română şi tdte iostituţiunile .militare ale regatului România, facă cea mai mare ondre geniului organisâtoră ală regelui Carolă şi guvernului română. Naturalulă raportă amicală între AustrorUn-garia şi România nu pdte decâtă să câştige prin acăsta, dedrece monarchia austro-ungară are celă mai mare interesă, ca România şi prin întărirea puterei sale armate să fiă tare şi independentă. După părerea celortt din-tâiu autorităţi militare ale monarchiei, regatqlă România, cu reserva ce o are în Auatro-Ungaria, este in posiţijyme a-şl apăra teritorulă său în contra unei invasiunl ruse. Armata română gata complectă de mobilisare constă, a-cum din următărele trupe: 10 bataliăne vânători, Ifi^ba-talidne infanteriă, 72 bataliăne dorobanţi, 4 bataliăne (rupe de geniu, 4 regimente cavalenâ regulată, 1 regi-mentă gendarml călări, 12 regimente cavalerift de.re-servă (călăraşi), 8 regimente artileriă, în sumă de.96*000 omeni infanteriă, 14,000 Omeni cavaleriă, 12,000 Omeni artileriă. Dăcă la acestea se socotescă miliţiile şi ,gl6-tele, România p6te ridica 200,000 Omeni, în casă de nevoiă o armată de 250,000 Omeni, care cu Bucurescii fortificaţi ca basă de operaţiune păte necondiţionată îm-pedeca pe Rusia d’a ocupa regatulă România, spre a ajunge în Bulgaria.
Din afară.
Distincţiunea împărătâscă, de care avea să fiă împărtăşită Giers de cătră Ţarulă, cu ocasiunea sărbâtoriloră Pasciloră gr. or., până acum nu s’a făcută. Ministrulă de esterne rusă n’a devenită nici cancelară ală statului, nici n’a primită marea cruce a ordinului Vladimir său autografulă împărătescă despre care se vestise şi care avea să esprime încrederea Ţarului în politica sa. Acăstă împrejurare dă pricină la diferite comentarii.
Precum se vestesce din Constantinopolă, gu-vernulărusă a comunicată Porţii, că în curând ă se va adresa cătră puteri cu propuneri kotărîte pentru resolvarea cestiunei bulgare-
Exarhulă bulgară şi-a esprimată des-aprobarea sa mitropolitului Clementă a-supra activităţii politice a acestuia din urmă. De asemenea se observă în sînulă preo-ţimei bulgare de josu o mişcare intensivă în contra atitudinei politice a numitului miţropolită. E probabilă, că mitropolitulă Clementă, în casă când nu s’ar decide a se mărgini cu totulă pe terenulă datoriiloră sale bisericescl, va fi silită să se retragă.
De câte-ori s’au răspândită sgomote despre înarmări în Muntenegru, organulă oficială ală guvernului din Cettinje, „Glas Crnagorca“ le-a desminţită. Acum vine	„Srpski
List44 din Zara, care îşi are informaţiunile din acelaşi isvoră ca şi numitulă organă oficială, şi publică o corespondenţă datată din Constantinopolă, dăr precum se vede inspirjată din Cetinje, în care nu numai că se confirmă înarmările, mun-tenegrene, ei dă a se cundsce şi tendinţa şi direcţiunea acestoră pregătiri. Se <Jice că repre-sentantulă Muntenegrului pe lângă P6rtă, d. Ra-kics, întrebată fiindă fdrte amicală despre şceste înarmări, a răspunsă, că Muntenegru se înairmâză şi elă ca tdte celelalte state mari şi mici, fără să ameninţe pe cineva, cu atâtă mai puţină pe Pdrta. Corespondentulă adauge, că Muntenegru îşi îndrâptă atitudinea sa cătră Turcia cu totulă după esemplulă Rusiei. Rusia a<Ji stă bipe cu Turcia, totă aşa şi Muntenegru. Intre Rusia şi Turcia nu va fi de astădată nici o ciocnire, prin urmare nici între Muntenegru şi Turcia. ! înarmările muntenegrene nu ameninţă nicidecum pe Turcia, cipealtcineva.
SOIRILE PILEI.
Are de gândii biroulă clubului elâctoralfi română din Braşovti să convdce o, adunare a tuturoră alegăto-
Nr. 78.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887
rilofă noştri din comitatfl şi când? Ori voiesce se a-mâne lucrulti la calendele grecesc! Ceremti grabnicii răspunsă.
* Precum se scrie din Timiş6ra, cu ocasiunea revistei de primăvară ce s’a ţinuta cu garnisâna de acolo, comandanlulO de corpii contele Degenfeld-Schonburg a comunicata oficerilorQ adunaţi, că Maiestatea Sa mo-narchulu va veni în Ardealii la manevrele finale ce se vorft face între corpurile din Timişdra şi din Sibiiu.
—x—
Grea acusă înalţă una corespondenta ala lui „Ko-lozsvâr" contra inteliginţei românescî din părţile nordice ale Câmpiei. Se află nisce inteligenţi români în Teca <jioe corespondentula ungura, cari vrendO să fericescă pe conaţionalii lora, le smulgă acestora şi pămentula de sub picidre. Ei au mijlocita să se facă o comasaţiă în comuna Artiuda (Szâszerked) şi prin acăstă comasaţiă şî-au croita ună teritoriu de 150 jugăre pământa, deşi mai nainte n’avău acolo nimica. Nu vrâmO să dămtt cretjdmânta acestora aserţiuni, dâr sperăma că respectiva inteliginţâ română se va grăbi a şterge pata ce i-o face corespondentula foiei unguresc!. Mai vorbesce a-cestO corespondenta despre adunările cercurilora electorale românescî pentru denumirea delegaţilorQ la adunarea generală din Sibiiu. Ela întrebă, pdte-se 6re concede, o astfeia de adunare electorală? Se pote concede, ca o adunare din Sibiiu să aibă colorita de adunare a ţărei şi de adunare de deputaţi ? Din puncta de vedere constituţionala la nici una casa — (Jice elO — nu se pdte concede şi sciindu-se înainte despre ţinerea acestora a-dunărl, nu se pâte mira în deajonsO, cum de totuşi nu se împedecă. — Le dâma jupânilorQ dela „Kolozsvar" sfătuia, să mai ia lecţiâ de constituţionalisma, înainte de a redacta una 4*ar0> altfela vorbinda flecuri se faca de rîsa.
Aflăma că corpulu of cerilor ă din ţarnizâna de aidi şi din împrejurime va arangia în cursula acestei veri câteva petreceri in casa de dare la semna (Shutzen-haus) sub Tâmpa. Petrecerile vora consta din dare la ţîntă, şi pentru dame cu pusei de salonO, joca de popice şi diferite alte jocuri de societate în libera, termi-nându-se t6te aceste cu petrecere de dansa în sala cea mare din etagiula de susa. In cursula acelei după-amâcje musica militară va cânta înaintea casei de dare la semna.
f
Coraitetula s’a constituita deja şi s’a pusa în înţelegere cu comitetuia reuniunei de dare la semna. Ni se spune că în 7 Maiu se va da prima petrecere de felula acesta
Ministrulă de interne a adresata tuturora jurisdic-ţiunilora o ordinaţiune-cerculară, prin care arătând marea mortalitate între copii le provâcă să promoveze după putinţă înfiinţarea de asilurî (grădini) de copii. In comune unde înfiinţarea de grădini permanente de copii ar fi împreunată cu mari jertfe materiale, să se creeze cela puţina asilurî de copii pentru lunile de vâră, de-6re-ce părinţii sunta ocupaţi cu deosebire pe câmpa. — Românii ara trebui să se gândâscă seriosa la înfiinţarea de grădini (asilurî) de copii, pănă ce nu se pomenesca cu asilurî de maghiarisare.
In şedinţa de Sâmbăta trecută a comitetului administrativa ala comitatului Braşovu s’au cetită rapăr-tele lunare din care estragema următorele: NumăTula arestanţilora în închisorile judecătorescl ale acestui co mitata a fosta la finele lui Februarie 145; la cari vina In cursula lunei Martie 31; liberaţi au fosta 57, deci au
rămasa la finele lui Martie 119, dintre cari 103 judecaţi, 4 sub apela, 12 în cercetare. Starea sanitară a comitatului nu se pote numi favorabilă, deârece din causa pojarului a trebuita să se închicjâ mai multe şc6!e cu deosebire evangelice în CrisbavO, Nou, Rotbava, Godlea şi GhimbavQ. Difterita încă s’a ivita. S’a a-nunţata medicului primara şi o persdnă cu trahomă. In St.-Petru s’au descoperita asemenea 15 caşuri de trahomă, în Apaţa 1 casa. Restanţa dărilora e de 21,417 fl. 92 cr. Visitarea scâlelorO e pretutindenea în progresa corăspuncjătora. Trei classe din scolele poporale gr. or. mixte din Braşovula vechiu şi din Scheiu sunta atâta de împopulate, incâta s’a ceruta la amândouă sistemisarea unui ala treilea învăţătora. Esame nele la scdlele de repetiţiune organisate în legătură cu scâlele comunale şi de stata au data resultata favorabila.
—	x—
Din incidentula iubileului P, S. S. domnului Epis-copa Ioanu Popasu, inteliginţâ română din Caransebeşu arangâz&la „PomulO verde* Marţi în 26/14 Aprilie 1887 nna baiu festivii. InceputulO la 8 6re săra. Comitetulu arangiatoru. lvitarea servesce ca bileta de intrare. — De asemenea în Braşovu se va da Luni sera, tota din incidentula acestui jubileu, una banchetă.
—x—
Părechea regală sfrbiscă va visita, probabila, în (jilele acestea pe M. Sa Impărătâsa Elisaveta la Mehadia.
Din paşaliculit Bistriţei ne vine scirea, că inspectorul şcolara ala comitatului Bistriţă-Năsăuda a provocata oficiala comuna gr: cat. Hărina, „să procure o cameră de învăţământa potrivită pentru scăla ei confesională, căci în casa contrara trebue să procâdă in contra ei în sensula prescripţiunilora legii. Localuia actuala, în care se ţine scăla, n’ar fi o cameră de învăţământa, ci de locuita, în care s’ar afla şi una răsboiu de ţăsuta. Afară de acâsta, se află şi alte mai multe rele, învâţătorula ar ave pe ana o lefă numai de 40 fl. şi n’ar cunosce de loca limba maghiară." — De curânda bolezatula inspectora şcolara şî-a pusa în gânda să-ş câştige ,lauri de patriotisma* kulturegyletista. Ocrotita de Banffy paşa continuă răsboiula de nimicire în contra scdlelorO confesionale.
—x—
Cerculu Orhtiei a alesa în adunarea sa dela 19 e. delegaţi pentru conferinţa electorală din Sibiiu pe d-nii: Dr. Ioanu Mihu si Samuilu Popii, advocaţi în Orăştiâ.
—	x—
Ceangăii, cari în (jilele trecute sosiseră din Bucovina cu 56 cară spre a se colonisa în Ungaria, în trecerea lora au căpătata în Bistriţa 54 fl. 10 cr., tn Târgu-Mureşului 50 fl., în Alba-Iulia 40 fl. şi 2 cară cu fânQ. — Slabe ajutâre le dau > patrioţii*. Bieţii Ceangăi vora fi făcuta ochii mari de atâta „dărniciă*.
—x—
Societatea de lectură a tinerimei dela institutulQ pe-dagogico-teologica gr. or. româna din Arada va ţine şedinţă publică în Dumineca Tomei 12/24 Aprilie a. c. în sala cea mare a institutului. Inceputula la 7 6re săra. Ofertele marinimâse în favorula bibliotecii Societăţii se primesca cu mulţămită şi se vora chita pe calea publicităţii. Programa: 1. »Cuventa de deschidere" rostita de d. profesora Vasile Mangra, ca preşedinte-condu cătorO. 2. „Hymnula naţionala" de E. A. Hiibsch ese-cutatfi de corula instrum. 3. „Bogdana în Polonia* poesiă de D. Bolintinânu, declamată de George Miclău, ci. c. II. 4. „Trădarea Basarabiei" de St. Vasiliana»
esecutată de corula vocalO. 5. „Trois Duos" duetd pe 2 violine de Ch. Dancla op. 60, esecutata de Nicolae Chicina cl. c. II. şi Demetriu MuscanQ cl. c. III. 6. „Isvorula bunei-stărl materiale este economisarea" diser-taţiune de Alexandru Mihuţa cl. c. II. 7. „Romanţa" esecutată de corula instrum. 8. „Cânteca Siciliana" de
C.	Porumbescu, esecutata de corula vocala. 9 „Garda Seraiului' poesiă de V. Alesandri, declamată de Ioachima Turcu cl. c. III. 10. „In pădure" şi „Vânâtorula* de T. cav. de Flondor, esecutata de corula vocala.	11.
„Mama este cea dîntâiu şi cea mai puternică educălâre a fiilora săi", disertaţiune de Tr. Vaţana cl. c. III. 12. .Hugenoţii* de Meyerbeer, esecutata de corula instrum.
13.	„Marşula româna" de I. Vidu, esecutata de corula vocalO. 14. „Rahova-Galop" de C. M. Cordoniana, esecutata de corula instrumentala.
—x—
In Făgăraşiu s’a întemeiata o comună bisericâscă unitară.
In Perfanl a arsa casa lui George Vlădăreanu, suferind o pagubă de 203 fl. Pe Dealu-Turla lângă Al-maşa au arsa lui Ioana Coconea locuinţa şi grajdula împreună cu una viţeia.
In comuna Coronca din Secuime, în apropiere de Târgula Mureşului, locuitoruia lodoru Morarii Aximie, orna cu avere şi renumita precupeţa, în etate de 55—60 de ani, fu aflata la 14 Aprilie omorîta în odaia sa în-tr’una moda bestiala. Patru degete dela mâna drâptă îi erau tăiate, mai multe împunsături şi tăiâturl de cuţita în diferitele părţi ale corpului, gâtula tăiata in mai multe locuri pănă la osa etc. S’au furata precum se <jice 2000 fl. în b.inî gata; în buzunarula nefericitei victime s’au aflata încă 64 fl., pe cari ucigaşulâ se vede că nu-i va fi aflata. S’a pornita cercetare. Locuitoruia de acolo Sztkely Iozsef cătju în bănuială, pentru că cu altă ocasiune ameninţase cu grâznică răsbunare pe Todora Moraru, fiindcă acesta nu i-a data adâposta peste nâpte. In diminăţa următâre Szâkely Iozsef fugise din satO, der fu prinsa în TârgulO-Mureşului. La interogatora negase mai întâiu totulâ, dâr pe urmă mărturisi, că ela e făp-tuilorula crimei. La comiterea crimei, mărturisi ela, l’a îndemnata pofta de jăfuire. Astăcjl îşi aştâptă în aresta pedâpsa meritată.
—x—
ţiiarele din Roma anunţă, că Regina României va sosi în curânda acolo spre a visita pe suveranii Italiei.
—x—
In (jilele trecute direcţiunea căiloră ferate române a făcuta esperienţe cu una aparatO inventata de una inginera româna şi destinata a înlocui materialula de ars cărbunii şi lemnele, prin păcură. Aceste esperienţe se (jice că au data una resultata satisfăcâtora.
»Buletinula societăţii funcţionarilora publici din România e titlula unei foi nouâ ce apare odată pe săptămână în Bucuresci, avendO misiunea d’a promova interesele societăţii şi ale funcţionarilora. li dorima traiu lunga.
In a doua şedinţă a congresului didacticii din Iaşi au fosta la ordinea (jilei 3 cestiunl şi anume1 Recrutarea membrilora corpului didactica; ala 2, Jude-, carea membrilora corpului didactica, şi ala 3-lea Aprobarea cărţilora didactice. După lungi desbaterl, Congre-sula a admisa 1: că pe viitora profesorii şi profesorele cursului secundara se vora recruta numai prin con-
FOILETONU.
Chiuituri său hore de jocu de pe lângă Oltu.
culese de I. Georgescu.
Vai mândruţ’o cum te-aşl bate. Dâr mi’sa mânile legate C’una fira de mătase nâgrăf Nu te pota bate de dragă.
*
* *
Vai mândruţ’o drag! ne-avema,
Să ne luăma nu putema,
Căci suntema rude de-apr6pe, Protopopula nu slobâde,
Dâr voma merge la Vlădica,
Că cunună pe nimica.
*
♦ +
Frunză verde ş’o fruntjuţă,
Ce mi-i mie d’o mândruţă,
Ca codrului de-o fruntjuţă,
Eu din capa voiu clătina,
Şâpte, opta mî-oia căpăta,
Şi când ochii ’i voiu deschide, Douăsprece m’ora cuprinde.
♦ *
Scii tu mândr’o ce (jiceamQ,
Când noi amândoi şedeama,
Că nu este oma pe lume,
Pe noi să ne despreune?
— Eată mândră s’au aflata,
Pe noi ne-au despreunata,
*
* *
Spală-’ml maică hainele,
Că plâcă cătanele.
—	DragulO maicii le-am spălata, Numai nu ţi-s’au uscata.
—	Fiă maică şi mai ude,
C’aşa ’sa bune la răgute.
* *
Plânge-mă maică cu dora,
Că şi eu ţl-am fosta ficiora. Ţl-am luata boula de coma,
Şi ţi l’am pusa la ogora.
Când au fosta la sămenata Neamţula cătană m’au luata,
Şi ml-a pusa puşcuţa ’n braţa, N’a băiete să te ’nvăţa.
*
• *
Cătănire-aşI cătăni,
Numai puşca de n’ar fi.
Puşca şi oţelele,
Car! ’mî mâncă şelele.
+
* *
Vai urîte cum te-aşl vinde Dracului, de te-ar cuprinde;
Vai urîte cum te-aşl da,
Dracului de te-ar lua.
*
* *
Fetele din sătulă nosta,
Tota întrebă de frumosa;
Dâr frumosula nu’i la ele,
Că ’i la badea pe curele,
Si în târgO la ruminele.
*
* *
Vecină gălbiniciâsă,
Ce eşti pe min’ mânidsă Şi pe măicuţa pismâsă Că ce m’au făcuta frumâsă.
Eu paharuia nu ţi’la beau, Ibovnicula nu ţi’la iau,
Nu ţi’la iau, că nu’ml trebue, Numai ca să’ţl faca mâniâ ;
Nu ţi ’ia iau, că nu ţi-ia placa, Numai în ciudă să-ţî faca.
Păn’ eram de nu iubeam Unde mă culcam durmeam;
Dâr acum de când iubesoQ Mă culca, nu mă odihnescO,
Pun i capula pe căpălâia,
Şi gândesca la tin’ întâia.
♦
* *
Măi bădiţ’o Constandine,
Ardă cămaşa pe tine.
Cum arde inima ’n mine,
Cum arde şi se topesce,
Şi trupşorula mi’la slăbesce.
* *
De-ar fi dorula vâncjătorO,
Eu m’aşî face-una negustorO,
Ş’aşţ pune şatra la pârtă,
Ş’aşI vinde la lumea lâtă.
Ş’aşI pune şatra în praga,
Ş’aşî vinde la dora cu draga.
*
* *
Cine iubesce şi lasă,
Crâscâ’i mărăcini în casă,
Să nu’i pâtâ ocoli,
Păn s’o ’ntdree a iubi.
***
Vai bădiţă dragi ne avemO, Ne-ama vedea dâr nu putema, Că suntemO ceva departe,
Două dealuri ne desparte,
Două dealuri ş’o pădure,
Ş’o casă de mănăstire.
Hai dealula să ’la surupăma,
Şi pădurea s’o tăiămO,
Şi la casă foca să ’i dăma
Ş’amândoi să ne luămO.
*
* *
Bădiţa de peste deala,
Ar’ veni şi n’are calo,
Pentr’unO puiu de omO frumosO Va veni elO şi pe josO.
* *
Peste MurăşO peste tău,
Ardă două lumini de său, piua plouă nâptea ninge,
Nimeni nu Ie pâte stinge,
Făr’ inima mea când plânge,
Şi vărsă lacrâml de sânge.
Nr. 78.
GAZETA TRANSILVANIEI.
cursă şi ala 2-lea: să se înfiinţeze şcoli normale şi pentru fete.
—x—
•Gazeta Săteanului* dela 5 Aprilie c., ce apare în Rămnicula sărata, a apăruta încadrată în negru, anun-ţânda încetarea din viâţă a soţiei redactorului f6iei Maria Datculescu, în etate de 25 ani. — Trimitemtt întristatului soţa condolenţele n&stre.
—x—
Diarulă ,Narodny Listy» pledeză pentru introducerea în bisericile Slavilortt catolici a liturghiei slave. In acesta modO, 4‘ce 4'aru^ slava, se va pune capălâ conflictului ce esistă de 800 ani între Papa şi Slavi.
—x—
Teatru ungurescu. Astă-sâră se va juca „Felhd Klaria, dramă originală în trei acte, premiată cu 100 galbini, scrisă de Ratkay, musica de Erkel. Vineri nu va fi representaţiune, er Sâmbătă se va juca marea operetă ,Koldusdiâk«.
■-*r—------
Academia română.
Raportulu d-lui secretarii generalii D. A. Sturdza
asupra lucrâriloru sesiunei generale din 1887.
(Fine.)
vir.
Preşedintele nostru actuala, d. Kogălniceanu, a adusa în discuţiune propunerea de a se interveni la gu vernă spre a se întreprinde reconstruirea în Bucuresci a cunoscutului monumenta dela Adam Clissi, monumenta învălitO cu basereliefurl, din cari o parte suntO aduse în museula naţionala. Con.siderânda dificultăţile mari cu cari ar fi împreunată acâstă reconstruire, pentru că forma şi decoraţiunea monumentului nu suntO încă pe deplina cunoscute, d-vOstrâ aţi esprirnata dorinţa, ca petrele scupl-tate din acesta monumenta să continue a fi transportate în museulO naţionala, unde se vorO putea studia de ar-cheologl, lăsându-se ca propunerea d-lui Kogălniceanu să se ia în desbatere mai târtjiu.
VIII.
Academia a acordata în acâstă sesiune patru pre-miurl în sumă de lei 15,500.
Premiulâ asociaţiunei Craiovene pentru înaintarea învăţământului publica de 1,500 lei, destinata celei mai bune cărţi didactice publicate în anii 1883—1886 a fosta acordata d-lui doefora C C. Codrescu pentru scrierile sale Compendiu de Higienă şi Manuală de Medicină Populară, cari singure au fostO presintate la concursul0 a-cestui premiu şi cari au fosta cu căldură recomandate la premiare de unanimitatea comisiunei însărcinate cu stu-diarea lorfi.
PremiulO NâsturelO Herăscu de 4,000 lei a fosta acordata d-lui I. I. Roşea pentru scrierile sale dramatice Fata dela Cozia şi Lăpuşneanu
PremiulO Lazară de 5,000 lei pusă la concursă pentru cea mai bunâ| lucrare asupra subiectului Flora descriptivă a unui judetu din România, după alegerea concurentului, a fosta acordata autorului lucrărei presin-tate cu titlulâ Flârea Dobrogei. Deschicjându-se pliculO cu numele autorului s’a constatata că acâstă lucrare este datorită învăţatului botanista, colegului nostru, dr. Brandză
PremiulO Eliade Rădulescu de 5000 lei a fosta data d-lui T Văcărescu pentru scrierea sa Luptele Româniloru in resbelulu din 1877—1878, publicaţiune meritorie atâta ca epocă literară, câta şi ca scriere istorică. Academia a văzuta cu fericire în acâstă carte o espunere clară şi temeinică a acelorâ fapte naţionale, căci au întemeiata regatula României şi au ridicata susO prestigiulâ numelui românesca.
Mai puţintt norocdsă a fosta Academia cu traduc-ţiunile din Cicerone, cari s’au presintata la concursO. Raporfulă d-lui colega Quintescu asupra acestora traduceri a arătata nesuficienţa lorO, din care causă ele nu au putută fi premiate.
Pentru studiarea publicaţiunilorO şi a manuscriselorO ce se vorO presinta la concursulO anului viitorâ, aţi alesă comisiunile prevăzute de regulamente.
IX.
ComisiunI speciale au fostă însărcinate de d-vâstră cu cercetarea lucrărilortt esecutate de delegaţiune în de-cursulO anului încetată precum şi cu esaminarea opera-ţiuniloră casei. Din rapOrtele acelora comisiunl d-v6stră aţi luată cunoscinţă despre modulă cum a fosta administrată Academia în anulă trecuta şi aţi data aprobarea şi deslegarea dvOstră asupra acestei administrări.
Comisiunea permanentă a bibliotecei va presinta relaţiunea sa asupra crescerei şi bunei păitrărl a colec-ţiuniloră scienţifice ale Academiei. D-v6stră aţi data a-probarea lucrărilorO bibliotecei.
X.
Prin încetarea din viăţă a colegului nostru, G. M. FontaninO, s’a făcuta una loca vacanta în secţiunea literară. In acâstă sesiune procedându-se la alegerea unui nou membru şi secţiunea literară presitânda 2 candidaţi cu paritate* de voturi, d-v6strâ, în conformitate cu art. 24 din Statute, aţi decisă a amâna alegerea pănă la sesiunea viitOre.
Aţi alesă membru onorară pe d. H Builonă, unuia dintre cei mai iluştri botaniştl de astăzi.
După propunerea secţiunei istorice aţi alesă de membru corespondenta la acea secţiune pe d. IonO Ka-lenderu, pentru studiele şi scrierile salp asupra dreptului romană.
La secţiunea literară aţi alesă de membri corespondenţi pe d architectă A. Lecompte du Nouy, pentru însemnatele sale lucrări artistice, pe d. profesoră I. Bianu, pentru lucrările sale filologice, pe d. St. Vârgolicî, pentru studiele sale literare, pe d. Teodoră Burada, pentru
publicaţiunile sale de literatură populară şi de musică, şi pe d. A. Naum, pentru scrierile sale literare.
XI.
Pentru esecutarea lucrăriloră hotărîte în acâstă sesiune şi pentru conducerea activităţii Academiei în anula viitorO, aţi alesO de preşedinte pe venerabilulă nostru colegă M. Kogălniceanu şi de vice-preşedinţl pe d-mi colegi Hajdău, Bariţă şi Fâlcoianu.
Sesiunea generală pe care o închidema astă4I, a fostă precum .se vede din acâstă repede relaţiune ocupată cu numârose şi variate cestiunî scienţifice şi administrative. Der pe lângă lucrările nostre comune, secţiunile s’au ocupata de lucrările.speciale, cari se ţină de domeniulă activităţei lord şi în specială secţiunea istorică a desvoltată în timpulă acesta o activitate, care merită a fi recunoscută.
> :	Agatha Bârsescu în Peşta.
La îneeputulQ lunei Aprilie, d-ra Agatha Bârsescu a luată parte la trei representaţiunî în teatruiă germană din Peşta. Chiar la prima representaţiune abia se ivise pe scenă şi t6te privirile publicului erau aţintite spre ea. • Pesler Llqyd“ face d-rei Bârsescu mari laude. £tă ce (Jice numifaf foiă :
„ln’leatrulă germană a jucată multă simpatica artistă d-ra Bârsescu, membră a teatrului curţei din Viena. Tdte locurile erau cumpărate de mai nainte şi publiculO era atâtâ de numârosă, încâtO nu mai puteai străbate. In rolulă lui Hero din fermecătOrea şi melodidsa piesă a lui Grillparzer: ,Des Meeres und der Liebe AVellen®, era atât de încântâtOre în câtă nu o puteamO admira în deajunsă. Din acest momentă efectulă ce ’1 făcea crescea necurmata. Fie-care mişcare, fiă-care espresiune redeştepţa în inimă cele mai vibrătOrâ simţiminte. Ele-mentulO erotică elen nu putea să fiă 'xepresentată mai mişcătoră şi mai caracteristica decâtâ cum ’l represintă d-ra Bârsescu, care este o adevărată tragediană sentimentală de primulO ranga. Chiara şi din vocea ei sonoră, dulce şi melodiOsă, se vede că a fosta predestinată pentru asemenea carieră. Ochii ei negri fermecători şi adânca pă trun<jătorî, mişcările ei însufleţite, precum şi imensele el vibrări ale inimei acompaniau musica în modul celâ mai escelenttt. Accentula streină, care abia se aude, nu turbură câtuşi de puţină armonia ci din contră pare că a-celă acoentă m6le în intonare dă o plăcută nuanţă coloritului fundamentală ală sentimentalismului. Acesta tonă mOle şi dulce e departe de orl-ce monotonie. In modă admirabilă artistică scia d-ra Bârsescu să presinte visurile şi nepăsările fericiţilorO amoresaţl. Tonulă, mişcarea, gestulă păreau că te topescă de dorO, căci în ele se manifestau ună felă de descriere modelă a beţiei iu-birei. Ea scia să înfăţişeze sfiala fetei cu atâta artă şi cu o voce atâta de dulce în câta în acesta estasă ală ei părea a fi§o adevărată visătore fericită. Deşteptarea din visă şi aprinderea focului mâniei dovedeau că d-ra Bârsescu e îndemânatecă şi în întrebuinţarea accenteloră puternice şi eroice. De o frumseţe plastică şi mişcătOre era Ifero alo d-ş6rei Bârsescu mai cu sâmă în scena morţii, care asemenea era înfăţişată cu o măestriă academiciană. In genere, d-ş6ra Bârsescu prin graţia şi far-meculO ei a ajunsă să arate, ce este sublimulă in artă şi publiculO isbucnindă într’o adevărată furtună dejaplause. d-şora Bârsescu a fosta de nenumărate ori chemată pe scenă oferindu-i-se ună frumosO buchetă. In d-ş6ra Bârsescu am cunoscuta una mâreţa şi excelenta talenta deosebita în câta în arta sa de tragediană nu prea va întâmpina rivale "!
Despre beţiâ şi beţivi.
Sub titlulfi acesta publică „Revista Politică“ ună articula, din care estragemtt următdrele:
înţelepţii cei vechi descriu patima beţiei prin ur-mătOrea parabolă: Lui Noe, care după cum se spune a descoperita vinul a şi a abusatO de puterea lui, i s’a arătată draculă. Acesta a udată viţ; de viă cu sânge de mielă, de leu, de momiţă şi de porcă. »La ce faci acâsta, întrebă Noe?" — Draculă îi răspunse amenln-ţându-lă: „Dâcă vei bea ună păhară din vinula acesta, vei fi veselă şi nevinovată ca una mielă; dâcă vei bea două, vei fi inimosa şi tare ca ună leu; dâcă vei bea trei, vei face nebunii şi te vei schimonosi, ca o momiţă; dâcă vei bea patru său mai multe, vei decădâ pănă la porca,j?i te vei tăvăli în tină ca şi dânsulă.«
Marele Macedoneana, care a învinsă o lume întrâgă, nu s’a putută reţinâ, şi a căzută şi elă victimă acelei patimi. După cum ne spunO toţi istoriografii, beţia a fostă causa morţii sale grabnice, căci a murită în flârea vieţei beată fiindă. In beţiă comitea elă cele mai grozave fapte; în beţiă a ucisă pe Clitus, amiculă său câlO mai bună, care îi scăpase viâţa, şi într’o astfelO de stare a dată ela focă mândrului oraşO Persepolis. Patima a-câsta se pare că a moştenit’o elă dela tatâlă său, căci după cum ni spune Plutarch, oratoriulă Demostenes, u-nulO din cei mai mari inimici ai lui Filipă, să fiă odată, când i s’a spusă că Filipă p6te multa bea, că a-câsta nu-i o însuşire a unui capO încoronata, ci a unui burete. După ce s’a despărţita Filipă de soţia sa Olimpia, adecă de mama lui Alexandru, s’a însurată de a doua 6ră. Atuncea Attalus i-a dorită lui Filipă ună moş-tenitoră la tronă legitimă. Din causa acâsta s'a mâniată Alexandru într’atâta, încâtă i-a aruncată ună pocală în capă. Filipă, care a voită să scâtă sabia, a picată sub masă. „Uitaţi-vS, MacedonenilorO, la acesta vitâzD, care
1887.
vrea să purcâdă la Asia", (fise Alesandru, „şi nu p6te ajunge nici dela o masă la alta fără să cadă".
Şi Petru celâ mare sâmăna f6rte cu Alesandru, deşi numai în privinţa băutului. In beţiă a scosfi odiniOră Ţarula sabia asupra protegiatului său Lefort. Lefort însă, care era unfi uriaşă mai mare decâtă Ţarula, n’a păţita ca Clitus, ci la momentâ i-a scosâ arma din mână. Ţarula care s’a trezita îndată, Ta rugată de ertare, <fi* cândă: „Rusia o potâ stăpâni, pe mine nu!«
Despre beţia lui Hercule ne povestesce Macrobius, că pocalulă său de băută era atâta de colosala, fncftta îi servia totodată şi de luntre pe mare. Homer spune, că pocalulă lui Nestor era atâta de mare, că dâcă era plină, ună omă cu anevoe îlă putea rădica; bâtrânulâ Nestor ila bea însă dintr’o duşcă. Darius, regele Per-siloră, şl-a pusă ună epitafă, in care se laudă c& a fostâ ună beţivă mare. Şi fiiulO său l’a imitata în beţiă, şi dicea că deOrece pOte consuma atâta băutură, ela emai demnă de a purta corOna, decâtâ fratele său mai mare Artaxerxes. Intr’o scrisOre cătră Spartani, pe cari voia să-iaţîţe contra fratelui său, <fice : ,Eu am o inimă mai bună decâtă elă, sunt ună filosofă mai bună, pricepă magica mai bine, bâu mai multa, şi polâ suporta, vinultt mai uşoră decâtâ dânsula ! *	(Va urţna)*
Mnlţ&mitâ publică.
Pentru icOna brodată cu multă desteritâte de* nepoţica şi amabila d-ş6ră Eugenia Cinra ca câdoii de Pascl, cari aţi bine-voita a-o dedica societăţei minerarie >Concordia< aducâ acâstă malţămită publică pr. onor. d-ne protopopese Anna Gali preşedinta Reuniunei Fe-meiloră Române din AbrudO şi jurO, asigurftndti totodată, că pe lângă scopulă măreţâ şi sânta de a înfiinţa o şcOlă de fetiţe veţi afla totdâuna sprijinitori.
Scopulă este apr6pe de realisare, puţind, timpâ încă şi pre lângă activitatea energică şi neobosită, ce aţi desvoltată şi desvoltaţl, veţi ajunge ţinta doririlorâ de multă aşteptată. înainte cu Dumnezeul
Bucium-cerbâ, în (}iua dt Pascl 1887.
Pentru societatea min. »Concordia*.
Danciu, directorfi.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
VIENA, 21 Aprilie.— In şedinţa plenară comună a deputaţiuniloră cvotelorfi s’a autenticatfi protocolulă finalfl. — Ministrula comuna de răs-boiu şî-a luata din consideraţiuni de sănătate unfi concediu de şâse săptămâni mergSndfi în Ti-rolulu sudiefi.
FILIPOPOLtT, 21 Aprilie. — Consululfi general â englezfi a datfi în ondrea regenţilorfi unfi prâmju diplomatica, toastâ pentru naţiunea bulgară, care prin energia şi virtuţile ei răsboinice s’a doveditu demnă de independenţă, a încura-giatfi pe Europa să ’i stea în ajutora spre a se opune pretenţiuniloru colosului rusesefi.
DIVERSE.
Poliţia şi fotografiile. — Este cunoscuta, că fiă-care adininistraţiune poliţienâscă cum se cade are între mijlocele ei de urmărire şi câte una album, care e plinâ cu fotografiile aceloră indivizi, carî au sciutO într’unfi moda 6re care să atragă deosebita 'atenţiune a poliţiei asupra lord. Aceste fotografii se produefi la noi şi în cele mai multe state europene „şe<Jândă“ individulă într’o posiţiă regulată şi perfecţiunea lorâ mai mare ori mai mică naturala că nu atârna câtuşi de puţină dela posiţiunea obiectelortt. In Anglia şi In America s’a sciuttt face poliţia la fotografiare independentă cu tdtă seriosi-tatea, precum istorisesce *Figaro", de liberulâ concursă ală domnilorâ criminali. Minunata Şsecutare a figurilorfi. luate de repeţite ori, asigură în Anglia ună resultatâ satisfăcătorâ. In America însă, unde fiecare agenta po-liţienescâ este totodată şi fotografa şi printr’unâ aparatâ admirabilă scie ficsa trăsurile feţii persOnelorâ suspecte, fără ca ele âă aibă cea mai mică presimţire despre a-câsta, li s’a făcută domnilorâ pungaşi aprdpe inposibiltt a nu se afla în mânile sfântului Hermandad celâ puţinâ in cffigie. In anumite case de bancă este aşezată în ascunsâ câte o cameră poliţienâscă secretă astfelâ, că casierula printr’o apăsare a unui butonâ p6te fotografia pe fiecare individa, chiar cu pradă în mână, care din-tr’ună motivă 6re-care doresce a se departa dela cassă mai repede decâtă de obiceiu Omenii cinstiţi —- udâ argumentă iresistibilă. Să’şî închipuiască cineva, ce scene minunate eternisâzâ astfelâ de fotografii momentane. In potriva sciinţei criminale va păşi în lupţiţ. sciinţa poliţi-enescă şi dâcă nu se face acâsta încă pretutindeni şi a -facerea pupgaşiloră merge încă bine, nu este vina autorului acestoră comunicări, carele cu armeje sale va scote din pâne pe toţi agenţii poliţienescl secreţi.
Editorâ: Iacobtt Mnreşiann.
Redactorâ responsabila Dr. Aurel Mnreşiann
SlZUfA 14îAtISiLVAMEl
*'Aî.' 78.
1&91.
vi
'tytirra& ti Wn ke Viena
dui ’îlo Aprilie st. n. 1&87.
de aijrŞ B^0
98.60
’de'JtiMă 8®/0 ’. '/&80 îi lntptrwĂatixltiJc&îlorti ferate
ungare ....... 150.25
Ambrfisarea datdriei eăi-■■ loietf fefate de dsttt ung;
} (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostd ung.
•.i (9-a Abisiune) .... 127 20
Amortisarea datoriei căi-lord fe^Ste dfe ostti ling.
; (3-a emisiiine) .... 115 75
Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de sortare 104,25 'Bonuri rurale Bariat-Ti-■ mişti..................104.50
104.50
Bnrsa de Bttettresei.
Cota oficială dela 7 Aprilie st. v. 1887.
, Bonuri cu cl. de [sortare 104 25 Boniirl rurale transilvane 104 75
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung...............98.75
Imprumutulâ cu premiu
ung....................120.60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124.40 R&Ata de h&rtiă austriacă 81.50 Renta de arg. austr. . .	82.65
Renta de aurtt austr. . . 113 — Lbfeurile din 1860	. . . 134.35
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 876 —
Act. băncel de creditU ung. 287:40 Act. băncel de Credită austr.284.10 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc! ..............5.96
Napoleon-d’orI .... 10.03 Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londia 10 Livres sterlinge 126.80
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
f	. °/o) x
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0)
urban
(5«/.)
(7%
(6*/.)
(5°/.)
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriaco contra aură.
Cump.	Vând.
89V.	90Va
94—	95—
86—	87—
35 Va	36x/a
102 »/4	103—
86l/a	87—
99V*	100—
B3V*	84 V*
'Lei				
. 16.75	17 —
2.00	2.01
Ctirsulu pieţei BraşovO
din 21 Aprilie st. n. 1887. Bancnote românesci . ... X.
Argint românesc...............
Napoleon-d’orI.................
Lire turcescl.................
Imperiali.....................
Galbeni..................... .
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 •
n *	n 5«/o •
Ruble RusescI.................
Discontulă ...	»
8.50	Vând.	8.53
8.45	A	8.49
9.97	k	10.02
11.41	%	11.44
10.41	•	10.44
5.91	»	5.95
101.—	»	102.- -
98.—	»	99.-
112.—	»	113.-
7—10°/9 pe ană.
47&8/1886. t. k. sz.
Ârverfci hirdetmCnyi kivonat.
A fogara&i kir. jârâsbirăsâg mint tkvi hat6sâg kozhirrâ teszi, hogy & pbsbrtai gărog katli. egyhâz vâgrehajtatonak Brezian Iuon vâgrehaj-M$ft1 âzfcnVedo elleni 87 frt. 72 kr. tokekovetelâs 69 jâruldkai irânti vâgre-haitâsi iigyâben a brassbi kir. torvânyszâk (a 1 fogarasi kir. jârâsbirbsâg) teriiletân lâvO (Posorta: kftzs^gdben fekvo a posortai 60 szâmu tjkvben ... (A. 4- U2. 113. 114. 369. 413. 730. 1093. 1132. 1369. 1431. 1613.
1 1646. 1906. 2100. 2289. 2419. 2796. 2806. 2807. 2945 6s 3088 hr.
; azâpi, ijagatlanok fele râszâre az ârverâst 315 frt. 50 krban ezennel meg-. âjlapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, âs bogy a fennebb megjelolt in-.gatlanok az 1887. âvi Majus h6 25-ik napjân dâlelotti 9 6rakor Posorta ko*ss£g hâzânâf megtartando nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kiki-âltâsi ârpn aiul is eladatni fognak.
Arverezni szândâkozdk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/o-ât yagyis 31. frt. 55 kr. kâszpânzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42. §-bau jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881. 6vi November 1-ân 3333. szâm a kelt igazsâgugyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelolt bvadâkkâpes âr-tâkpapirban a kikiildott kezâhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz.
170..	§. ârtelmâben a bânatpânznek a birbsâgnâl eloleges elhelyezâsârol kiâllitott szabâlyszerii elismervânyt âtszolgâltatni.
Kelt Fogaras, 1886. dvi November h6 10-ik napjân.
A fogarasi kir. jârâsbirdsâg mint tkkvi hat6sâg.
Nagy Lajos, kir. albirb.
Publicaţiune.
Prin subscrisa antistiă comunală sS aduce la cunoscinţă, precum că în anulă curentă 1887 şi în totă anulă pe venitoru la 3 Maiu şi 20 Septemvre în comuna mare Cernatuld. Săcelelorft, comitatulâ Braşovului, Ungaria, conformă aprobării înaltului ministeră reg. ung. de agricultură, industria şi comerţă, se va ţinâ tergă. de ţ6ră pentru vite; âr la 4 Maiu şi 21 Septemvre, se va ţinb şi târgft de ţerâ pentru producte şi mărfuri.
*Fotă deodată să aduce la cunoscinţa publică şi aceea, că în ?legătură cu târgurile săptămânale de pănă acum, să va ţină în fiă-care Luni şi tergti săptămânalii de vite.
Cernată în 3 Aprilie 1887.
Antistea comunală.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dâcă se ivescă iregularităţi la primirea (jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca îu câtă depinde dela noi, să se delătureze
ADMINISTR vOAZ. IRANb*
Mersulti trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Teluşii-Aradii-lIudapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealfi-Budapesta
Bucui'escI
Predeală
Trenfi
de
persdne
Tren I Trenă accelerat lomnlbus
Trenă
otnnlbus
Timişft
Braşovfi
Feldiâra
Apatia
AgostonfalvM
Homorodâ
Haşfaleu
• Sighişdra > HiSfebetopole
Copsa miei; Mie&sasa Şlaştu Crftţiunelti
Teiiiş^
'Aiudtt Vitiţald de sustk Uidra Cucerdea Ghirisd
‘ Âpahida
Clişia
Nedeşdu GhirbSu Agbiriştl Stâna Einedind Cidcia Bacia Bratca R4v
Mlezd-Tdlegd Fdgyi-Vâsâfhely Vârad-Yelinţe
7.47 8,24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
■2.09
2.39
3.01
3.08
3.14 3.53 5.10 5.30
-mare P. Lălăi

Szftlnok Bnda-peata
Viena
6.03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
10.55
1.23
3.24
8.00 8.36 9.62 9:32 10.11 10.5 i 1216 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54
4.05
4.5 7.28
Budapesta—Predeald
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velentze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedrn Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Clnşia
Apahtda
Ohiriş
Cucerdea
Trenă de pers.
Tren ■ accelerat
11.10
7.40 11 05 2 02 4.12
10.05
2.15
Uidra Vinţultt de sustl Aiudtt Teiuşft Grăciunelft Blaşâ Micâsasa Copşa mi(>v Mediaşâ Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 1.13 1.20 141 2.C0 235 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12
2.—
3.58
5.28
Trenă
omnlbus
Trenă
de
perşdne
Trenă
omuibus
3.10
7.88
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
1P.28
TimişO
Predeală
Bucaresc)
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
8.00 6.06
Nota: Orele de ndpte sunttt cele dintre liniile grdse.
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.83 5.15 5.31 5.55
'6.07
6.24
6.43
1.55
2.53
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.141
12.12
12.30|
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.i6
7.06
7.46
8.25
9.15
3.28
9.35
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica iui Martin Kopony, ZernescI
Teiuşăylradâ-Bndapesta				Budapesta- Arad ft-Teiuş A.			
	Trenă	Tre- iă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	omn.bus	persdne		persdne	dc persâne	omnibtb
Tei uşă	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josfi	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	B* ■ ■. nok. ^	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Ar dA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogiwaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş 5	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-i ipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6 28	755	—
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	llia	855	2. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	
Glogovaţă	7.59	—	1125	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Sznlnnk (	8.42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
(	-	—	5.12	Vinţulă de josă	1218	12.29	
Budapesta	—	—	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeiuşA	. 1 29	1.41	—
AradA>Ttanişdra				Simeria (Piski) Petroşen!			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	persdne	mixt '		persâne	omnlbua	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2:42
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Ilaţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	64')
TimişAra	9.02	—	9.08	Petroşeni	3.37	• —	7.12
Timlş6ra-Aradft				Petroşeni—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	porsdne	persâne	omnlbus		de pers.	omnlbus	mixt
Timişdra	6.25		5.00	Petroşeni	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9:01
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.81