RKI>AC'JTIUSEA ŞI Al>MINIM rHAŢIUKRA «
BRAŞOVD, piaţa mare Nr. 22.
..GAZETA** IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe an# an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anfi 40 fir., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
fii-
i
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AHUmiURILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare > SorlsarT nefranoate au aa prlmaaofi. — Manunorlpta nu retrimite.
N1 74.
Vineri, 3 (15) Aprilie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI.»
Cu I Aprilie 1887 st. v., s’au începută unft nou abonameiitft pe trîlnninlti Aprilie, Maia şi Iuniu, la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nestre.'
Preţuia abonamentului:
Peatm Aistro-Ungaria:
Pentru Rdinia şi strMtate:
pe trei luni 3 fl. „ şâse ,,	0 ,,
„ unu anii 12 „
pe trei luni 10 franoi „ şese „ 20	„
„ unu anCi 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorfi de pân’acum li-se recomandă a însemna pe cuponti numărul* fâşiei sub care au primit* <Jiarul*.
Domnii cari se vorii abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşov!!, 2 Aprilie 1887.
6răşi trebue să ne ,nt6rcem* la comitatul* Târnavei mici. Le reamintim* cetitorilor* noştri, că acesta este comitatul*, care s’a făcut* vestit* înscriindu-se ca membru alu Kvilturegy-letului cu 10,000 fl., mai mult* bani luaţi din spinarea bietului ţăran* român*.
Ca pretutindeni, aşa şi în acest* judeţ* fruntaşii partidului guvernamental* unguresc* s’au pus* în mişcare în vederea viitdrelor* alegeri.
La 27 Martie a. c. ei au ţinut* în sala comitatului şedinţă, în care au ales* ca candidat* de deputat* dietal* pentru cercul* electoral* de h jos* pe groful* Haller Jeno. S’a ales* o co-misiune de 30 de membri, care să mărgă să-lu încunosciinţeze despre candidatură şi să-lfi r6ge să o primăscă. A şi fost* primită comisiunea la 7 Aprilie n. în castelul* din Cetatea de baltă, unde groful* a dat*, în ondrea ei, un* prânij* strălucit*.
înainte de amăifl membrii comisiunei, conform* programei, au mers* cu trăsurile în procesiune pănă sus* în castel*, unde era aşteptată. Ni se spune, că groful* a răspuns* conducătorului comisiunei, cumcă primesce candidatura cu condiţiunea ca să se mijlocăscă a fi ales* cu aclamaţiune.
Dăr pe noi nu ne privesc* nici candidatura contelui Haller, nici prânzurile strălucite ce le dă, ci ceea ce.ne face să ne ocupăm* de ele este durerdsa împrejurare, că la acăstă candidatură şi la aceste prânzuri au luat* parte activă şi cărturari români, dmeni cu posiţiă şi cu stare cari n’au lipsă nici de graţia, nici de cinstea grofdscă. La marea procesiune cătră locuinţa candidatului tiszaistfi s’au văZut* în trăsurile co-roisiunei unguresc!: Eugeniu Bianu mare proprietar* în Făget* şi Alexandru Pătruţ* din Tăun!, ambii Români ca vai de ei, îmbrăcaţi frumos*, în haine scurte, nădragi strîmţl, cu pene ’n pă-lariă şi cu pinten! la călcâie.
Dăr daţi-vă la oparte opincarilor*, că ătă vine în trăsura din mijloc*, alătur! cu conducătorul* comisiunei Gyarfas Lajos, luminatul* şi strălucitul* protopresbiter* Nsculae Todoran*, îmbrăcat* în haine de mare paradă, cu brâu frumos* roşu, pălăriă de mătase, mănuşi cu bumb!, uşor* râZimat* pe cârja protopopăscă, cu măciuliă mare ca pumnul* şi strălucitdre ca diamantul*!
„Aşa de bine prospicia!" ne scrie unul* dintre spectatori în limbagiul* întrebuinţat* p’a-colo. Poporul* văZ^ndu-l* în trăsură cu magnaţii, sta şi privia cu gura căscată. Omenii, ca totdăuna când trec* „domnii", îşi luau căciula
jos* şi sfinţia sa, cu faţa vesjîă mulţămia în drăpta şi’n stânga.
Se Z'ce, că sfinţia sa ar fi spus* acasă cătră ai săi, că prânZul* a fost* splendid*, mâncările alese şi scumpe, şi că deşi groful* a şeZut* în fruntea mesei, totuşi p6te Zice că- dânsul*, părintele, a fost* preşedinte — in mâncare şi băutură, dedrece cu scosul* din blide groful* i-a dat* întâiatate.
Grofului îi place mult* de sfinţia sa, în conversaţi* la măsă s’a arătat* fărte afabil* şi toţi cei de faţă l’au ţinut* ca pe pălml. Un* lucru numai l’a indispus* pe părintele Todoran*: nu pră pricepea ce vorbesc* magnaţii maghiari. De vândut* nu-1* vor* fi vândută, căci prâ îi rîdea mustaţa sfinţiei sale. Aşa, a prins* curagiu şi ridicându-se, ’şi-a arătat* părerea de rău, că nu i s’a dat* ocasiune în viâţa sa să înveţe frumdsa limbă a magnaţilor*, şi s’a rugată să-l* asculte a închina unu pahar* în limba lui. Dâr desle-gându-i-se limba a închinat* două pahare: unul* pentru groful*, pe care l’a rugată să ’ş! pună în sfinţia sa tdtă încrederea, căci prin preoţii săi va mijloci, ca toţi alegătorii român! din tract* să fiă aduşi la urnă şi să strige într’ună glasă „trâ-âscă măria sa groful* “ ; al* doilea pahar* l’a băut* părintele pentru solgăbirăul* Frics, lău-dându-1* şi ’nălţându-l* până ’n nori.
Aşa s’a petrecut* lucrul* în Cetatea de baltă, în Joia sfintelor* Florii. Un* protopresbiter* român* se căruţâză în trăsură de gală, alături cu un* adversar* al* poporului său, apoi merge la masă strălucită, între magnaţii maghiari, asemenea adversari ai poporului său; şi el* este cel* dintâiu, care ’ntinde mâna în blidă unguresc, mâncâ carne şi bea vin* unguresc*, drept* arvună, ca la timp* să facă ce a promis*, ca Juda, să’şî vânZă fiii sufletesc! din protopopiatul* său.
„Nu va avă el* să răspunZâ înaintea dreptului judecător* ?u aşa se ’ntrebau moş* Pascu şi moş* Mărinic*, 6meni opincari fără ’nvăţă-tură, dâr Român! cinstiţi şi credincioşi din Cetatea de baltă.
Drâptă judecată! — Gândesce-se 6 re părintele Todoranu la ea, când mânăl dintr’un* blid* cu măria sa groful* ?
P6te că să nu se gândâscă, dăr se gân-desce poporul*. De aceea sfinţia sa ar trebui să se deştepte din ameţâla, ce l’a apucat* mâncând* dintr’untt blid* cu magnaţii şi să se po-căiască, căci din blidul* grofesefi mancă numai la ocasiuni rare, când e să se facă unâltă, dâr din blidul* poporului mâncă în fiăcare Z* şi din suddrea lui trăiesce!
Ruşii şi Francesii.
Raportorul* lui „Figaro" a avut* o întrevedere cu bărbatul* de stat* rus* general* Ignatiev. Bismarck, Z*8e Ignatiev, a aţîţatu în 1870 pe Francia să declare răsboiu, precum a aţîţat* pe Austria în 1866- Ruşii se tem* m Francia numai de comună şi de Ferry (care e pentru o înţelegere cu Germania.) In 1883 a Z^ti Herbert Bismarck cătră Ignatiev, că Ferry e singurul* Frances*, care înţelese că Francesii trebue să facă cruce peste Alsaţia-Lo-taringia. De aceea el* trebue să stea în fruntea guvernului şi pentru a face pe Frances! să uite de Alsaţia-Lotaringia, Ferry a întreprins* espe diţiuni îndepărtate. Bismarck în caşul* estremfi va oferi Francesilor* retrocedarea Lota-ringiei şi anexarea unei părţi din Belgia, în cas* când Francesii îi garantâză posesiunea Alsaţiei. Intre Francia şi Rusia nu e nevoiă de tractat*. Tractatul* esistă de fapt* mai real*, decât* dâcă ar fi fost* subscris*, şi în fiecare Zi se întăresce mai mult*. Rusia are interes* de avuta şi puternica Franciă şi nu va
lăsa să fiă strivită. Bismarck îşi va continua sistemul* său de neliniştire. Ignatiev Zise mai departe, că are în mâni doveZb cum că în 1869 şi 1870 două mari Ziare franeese au primit* unul* 300,000, celălalt* 200,000 franci, ca să aţîţe la răsboiu, Ele nu sciau, că banii provin* din Germania. Boulan^er e în Rusia tot* aşa de popular* ca şi în Francia^ fiind* că el* ârăşi deştâptă încredere în armată. Atacurile Germaniei l’au făcut* pe ministrul* de răsboiu frances*, mai iubit* la Ruşi decât* oricând. Când Bismarck a pus* să atace pe Boulanger, a creZut* că aceste atacuri vor* avă succes*; acum însă va încerca în alt* mod*. Chiar şi el*, Ignatiew, a avut* să supdrte t6te mijldcele aceste |în contra sa.
— Unu diplomat* din ambasada unei mari puteri pe lângă Curtea vienesă comunică infor-maţiunî curidse asupra intrigelor* lui Katkov. Din acele comunicări resultă, că dă mai multe luni esistă o înţelegere formală în privinţa unei acţiuni comune între Katkov şi unii Francesi cari au relaţii cu ambasada francesă din Petersburg*. Francesii au asigurat* pe Rusia de sprijinul* presei; în schimb* Katkov a primit* sarcina să influinţeze sferele ruse în fav6rea Franci ei şi a depărta, prin t6te mijldcele posibile, de lăngă Ţarul* pers6nele ce profesâză sentimente germane.
Din camera română.
In şedinţa dela 30 Martie v. 1887 deputatul* Co-drescu <Jise, că Camera trebue să afirme din nou programul* său în ceea-ce privesce convenţiile comerciale cu puterile şi propuse următărea moţiune:
Camera autorisă pe guvern*:
1.	Să prelungească arangiamentul* provisoritt cu Francia până la 31 Decern vre 1887.
2.	Să încheiă aranjamente provisorii pănă la aceeaşi dată şi cu alte state, luând de basă sistema economică inaugurată prin nouăle convenţiun! comerciale şi asigurând* esportul* vitelor* şi al* cerealelor*.
Acăstă moţiune fii primită cu aplause prelungite.
D. M. Pherekyde, ministru de esterne, declară că moţiunea d-lui Codrescu răspunde la o necesitate recunoscută de tot\.
%
Acum, d-lorfl, onor d. Codrescu vine înaintea Camerei şi vă (jice: este necesar* ca să nu fim* în stare de conflict* vamal* cu Fraucia. Guvernul* nu p6te de cât* să se asocieze cu acăstă părere. Dăcă în adever* taxa care este impusă grânelor* nâstre prin noua lege votaiă de Camerele francese lovesce tare producţiile grânelor* năstre, nu este mai puţin* adevărat*, că pentru cas* de necesitate o parte din grânele năstre tot* se
9
pot* scurge în Francia, plătindu-se acăstă taxă de consumator!; sunt* însă alte producte de ale ndstre, precum rapiţa, porumbul*, fasolea, car! merg* în Francia şi astfel* dăr este de un* mare interes* pentru noi ca starea de conflict* să nu esiste în relaţiile năstre comerciale cu Francia.
D. Codrescu mai esprimă o dorinţă, aceea de a a-sigura şi alte debuşeur! produselor* ţărei, faţă cu alte state. Vă este cunoscut* domnilor*, că tratative cu alte state sunt* începute şi cred* că este bine să vă fac* cunoscut*, că guvernulu îşi pune tâte silinţele pentru ca sc ajungă se reguleze în modă satisfăcătorii relaţiunile ce are cu guvernulu vecină austro-ungaru, mai cu sămă că cu acest* imperiu relaţiile nostre sunt* de o importanţă de căpeteniă. Vă este cunoscut* cu câtă dorinţă este cerut* un* aranjament* satisfăcător* cu acest* imperiu; vă este earăşî cunoscut*, cu câtă trudă guver* nul* se silesce să ajungă la satisfacerea legitimelor* interese în privinţa acăsta.
Vod: Pră bine. (Aplause prelungite).
D. Ministru de esterne: Deja din timpul* primelor* negocieri, parlamentul* a fost* pus* în cunoscinţă prin publicarea cărţei ver^î a documentelor*, car! stabilesc* punctul* de vedere al* guvernului; încă din acest* moment* aţ! putut* cundsce, că guvernul* nici un* mo-
Nr. 74.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188?.
menta n’a ascunşii statului amicii, cu care era In trata-ţiunl, cum că ’i va fi cu neputinţă României, să închee unii tratata de comerciu, dâcă nu i se va asigura în moda solida comerciula vitelora şi ala cerealelora. (A-plause prelungite.^
De atunci şi până a^I, deşi primele încercări n’au fostâ încoronate cu succesO, guvernula n’a uitata unO momenta d’a urmări acelaşi resultata. Dificultăţile sunt mari- cu t6te acestea din convorbirile cari au avuta loca pănă acum, am putută constata că cestiunea a făcută câţi-va paşi mulţămitori înainte, şi deşi nu avemO una resultata definitiva, vă roga însă să fiţi [încredinţaţi, că guvernula nu p6te să perdâ din vedere ceea ce este dorinţa tuturora Românilorfi, a României întregi, — din care şi noi aceştia, cari suntemti în guverna, facema parte, căci n’am încetată de a fi Români, jdâcă suntema în guverna [(aplause), — de a se asigura aceste două mari interese ale ţârei. Aşa fiind în faţa propunerei făcută de d. Codrescu, care tinde, la ce? tinde în a se da guvernului autorisare, ca ela să p6tă încheia aranjamente provisorii comerciale cu statele cu cari în mo-mentula de faţă încă nu sunta încheiate convenţiunî comerciale cu certe condiţiunl; cari sunta acum acele certe condiţiunl? Sunta două: 1. Sistema economică stabilită prin nouăle convenţiuul votate de parlamenta, şi 2. o protecţiune sigură, o asigurare dată, mai bine (JisO, comerciului de vite şi de cereale.
D-lora, nu mă voi întinde asupra sistemei economice, care a fosta tradusă în fapta prin convenţiile pe cari le-aţî votata; mai cu sâtuă convenţia cu Germania, căreia a urmata aceea cu Rusia, Englitera şi Elveţia, ne-a pusa într’o posiţiă, care ne permite să apă-rămd într’unO moda eficace industria ţărei. In privinţa comerciului cu vite, atâta ama să vă declara, că precum aţi văzuta in Cartea Verde, prin scrisa şi note diplomatice, s’a făcuta cunoscuta imperiului vecina cumcă, fără comerciulu viteloră şi alu cerealeloru, România nu este în putinţă a încheia unu tractată comercială (aplause); guvernula n’a încetată una momenta de a declara acăsla şi în negociârile verbale şi ela va stărui în acăstă declaraţia şi în viitora, de vreme ce acăstă normă a pur-tărei guvernului în negociările comerciale vă este cunoscută şi precum guvernula nu va pută să subscrie nici una proiecta de tratata definitiva fără asigurarea acestora interese, vă declara că nici unu arangiamentă provisoriu nu va subscrie fără aceste doue garanţii. (Aplause prelungite).
Terminânda, d. ministru declară, că camera votânda moţiunea d-lui Codrescu nu va satisface p6te unele patimi dăr va răspunde la adevăratele interese ale ţării.
Vod numerâse: La secţiuni de urgenţă.
Camera decide a se trece imediata în secţii spre a se ocupa cu propunerea d-lui 1. Codrescu. La 2 ore şedinţa se suspendă.
SOIRILE PILEI.
Ama primita raportula adunărilora generale ale Reuniunei femeiloru române din Sibiiu, ţinute în 14 Martie, 26 Octomvre 1886 şi 22 Februarie 1887. In 26 Octomvre s. v. 1886 s’au împlinita 6 ani de când s’a constituita acăstă Reuniune, cu scopula de a înfiinţa una instituta superiora de fete, ceea ce prin intrevenirea ,Associaţiunei Transilvane* s’a şi făcuţii. Prin înfiinţarea acestei şc6le superiOre civile, şcăla elementară de fete susţinută de acăstă reuniune s’a redusa dela 6 la 4 clase. Directoruia ambelora şcâle este d. Dr. D. P. Bar-cianu, care pentru suportarea acestui oficiu a retuşată ori ce remuneraţiune, ce i s’a fosta asignata din partea Reuniunei. Şcăla elementară a Reuniunei are 2 învăţă-
tori: d-şăra Octavia Stolojana şi d 10 IoanO PopovicI, ântâia cu 600 fl., ala doilea cu 500 fl. lefă anuală şi fiăcare câte 100 fl. bani de cuartirfl. NumărulO eleve-lora dela acăstă şcdlă a fosta în semestrulO alo doilea din 1886—7 de 26, dintre cari 21 gr. or. er 5 gr. cit; 12 din Sibiiu, 14 din provincia, anume 11 din Transilvania şi 3 din Ungaria. In internatulO Associaţiunei au fosta adăpostite 7. In classa I au fosta 4, în a Il-a 5, în a 111-a 13 şi în a IV-a 4 eleve. Reuniunea are 7 membri onorari, 2 fundatori 23 pe viăţă, 102 ordinari, 91 ajutători ; cu totulO 225. FondulO inalienabila alo Reuniunei a fosta în 31 Decemvre a. tr. 2812 fl. 49 cr,, er cela disponibila 4850 fl. 29 cr. Averea totală a fosta deci 7662 fl. 78 cr.
»Unirea* din Bucuresci scrie: »PutemO împărtăşi din sorginte sigură, că unuia din delegaţii noştri cei mai însemnaţi în afacerea reîncheerei convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria şî-a esprimata îndoiala, că convenţia va putea fi reîncheiatâ. Densulfi a găsită atitudinea dele-gaţilord austro-ungarî, mai vărto&a a celora Maghiari, absolută nefavorabilă legitimelora cereri ale României. Esportului nostru de vite spre esemplu nu i se oferă nici o garanţiâ reală. Ungurii vora să-şi păstreze o portiţă ascunsă prin care să reîncepă când le va plăcea şicanele de care dat’au în trecuta probe atâta de nu-merăse*.
Acelaşi (fiara <fice: »In urma espirărei convenţiei poştale între România şi Austro-Ungaria, scrisorile recomandate şi gropurile adresate în vecinuia imperiu sunta taxate de poştele năstre după una tarifa independenta, duplu şi triplu. Supuşii Austro-Ungariei au adresata pentru acesta motiva guvernului lora rugarea să grăbăscă reîncheerea expiratei convenţii poştale.«= — Tota astfela se taxâză şi la noi scrisorile recomandate şi gropurile adresate în România.
—x—
Fostula veterinara alO Cluşiului Petru Bone, care ocuesce acum în Vinţula de josa, a intentata procesă de pressă în contra redactorului lui ,Eilenzek« Nicolae Bartha, pentru calumniă. »EIIenzek' desemnase pe Petru Bone ca pe unuia dintre făptuitorii omorului şi furtului din Entradama.
—x—
Episcopula Sătmarului Dr. Lorenz Schlauh a fosta numita episcopa ala Oradiei-mari.
— x—
După cum se scrie din părţ.le Selagiului, adminis-traţiunea şi judecătoriile unguresc! respingă pănă şi es-trasele matriculare de boteza, de cununiă şi de morţi ale Românilorfi, fiindfi că sunta scrise în limba română. — Ore mai intelnimfi în vre-o parte a lumii atâta des-potismfi şi volniciă?
—x—
Preşedintele Kulturegyletului din Ungaria, Gerloczy-Gamperl, a adresata — (fice »Peşti Naplo* — unfi în-’ocatfi apela cătră preşedinţii comitetelorfi cercuale, în-vitându-le să desvolte o mai mare activitate ca pănă acum pentru câştigarea de membri şi colectarea de bani. în interesulfi realisării ţelurilorfi Kulturegyletiste. — Se vorfi realisa la calendele grecescl!
—x—-
O firmă din Pesta a făcuta, se (fice, oraşulu Alba Iulia propunerea d’a introduce iluminarea electrică restituindu-se cheltuelile de instalaţiune pe calea amor-tisării.
—x—
Intre redactorii făiei unguresc! din Alba-Iulia »Gyula-fehervar», vedemfi figurândfi şi Cosieriu Janos. — £tă
unO Româna, care n’a găsită altă cale d’aşl face renume, decâtfi ca redaclorfi ungurescfi. Trista de total
—x—
Ca vice-preşedinţl ai Academiei române .s’au alesfi: d-nii Hajd&u pentru secţiunea literară, Bariţiu pentru secţiunea istorică şi generala Folcoianu pentru secţiunea sciinţifică. Intre lucrările premiate de Academia este şi »Flora Dobrogei* de Dr. Brânză.
Liferărî de saltele (Matratzen). La 18 Aprilie a. c. se ţine la magazinulfi militară c. r. de proviantO din Sibiiu licitaţiă pentru 100 saltele nouă de părfi de cala, constătâtore din câte 3 bucăţi, şi anume 50 pentru staţiunea Sibiiu, 40 pentru Alba-Iulia şi 10 pentru Braşovfi. Aceste saltele au să fiă depuse de cătră primitorfi pe cheltuiala sa propriă în respectivele staţiuni. Saltelele se predau primitorului t6te numai în casulfi când staţiunile Alba-Iulia şi Braşovfi nu vorfi avă oferte mai favorabile. Ofertele în scrisfi se înainteză pănă la 10 6re în (fiua licitaţiei la administraţiunea magazinului milifarO c. r. de proviantO în Sibiiu. De asemenea Ia 18 Aprilie se ţine licitaţiă pentru 10 saltele de părfi de cală, din câte 3 bucăţi, la magazinulfi c. r. de proviantO în BraşovO. Condiţiunile şi modelulfi se potO vedâ în fiăcare (fi la magazinele de proviantO în BraşovO, Alba-Iulia şi Sibiiu.
—x—
In Kuttg, Bucovina, unfi incendiu a prefăcuta în cenuşă 150 de case. FoculO a isbucnitfi într’o brutăriă jidovâscă.
—x—
Teatru ungurescu. Astă-sâră se va juca „Rip van Winkle“, mare operetă în trei acte şi patru tablouri, scrisă de Meilhac, Gille şi Farnie. Vineri nu se va da representaţiune, ăr Sâmbătă se va juca „Kirâly fogas“, operetă de Csiki.
Ceva despre Românii din S.-Dobeca.
Deşiu, Martie 1887.
(Fine.)
In 4 funie a. in. esamenfi în Gociu. Din 61 obligaţi presenţl erau 8 băieţi şi 16 fete. Sc61a spaţiâsă şi luminosă în ordine. Pruncii toţi provăcjuţl cu cărţi. Esamenfi din: religiune, cetită, gramatică, geografiă, istoria Ungariei, calculare, istoria naturală şi limba maghiară. Esamenulfi a fosta bunfi şi conforma metodei. Directo-rele locala alfi scălei nu şl-a arătata cinstita-i faţă la esamenfi.
La 2 ore p. m. in acea (fi esamenfi in MogoşmortO. Din 29 obligaţi preşenţî 21 de ambe sexele. Esamenfi din religiune, cetilfi, 1. maghiară,j calculare şi ceva geografiă, TotO atunci la 1/i6 6re esamenfi în comuna Şiregfl. Din 44 obligaţi, presenţl erau 12 băeţl şi 17 băiete. Examinatu-sa relig., cetitulfi, calcularea, adau-gerea şi subtragerea, din 1. mag. şi din geografiă.
In 5 Iuniu la ora 1 p. m. esamenfi în Nimigea română. Obligaţi 39, presenţl 25 de ambe sexele, între cari, (fice raportorulO — erau şi 6 prunci evrei frequen-tanţl şi presenţl la esamenfi de şi era într’o Sâmbătă chiar. S’a esaminatO din Religiune, cetită, scrisfi, calculare,’ 1. maghiară cu resultata bunO. Pruncii toţi erau curaţi şi în scdlă tactica recerutâ. (Nu potO retăcâ împrejurarea că în acăstă comună poporulu în genere e sârmanfi, pote mai sărmanfi ca în ori şi care altă comună ’ din acesta tracta. Dăr să vede că poporulfi nostru învinge şi sărăcia şi se însufleţesce atunci când are în mijloculfi său unfi conductorfi bravfi. Servăscă acăstă comună ca e-semplu acelora, cari (fiefi, că fiindfi poporulfi săraefi nu potfi face cu elfi nimica. Meritulfi în acesta casfi de sigura este alfi preotului locala Ioane Neamţu. Coresp.)
FOILETONU.
Tesaurulft dela Petrdsa-
('Fine.)
Ca Români vorfi crede lesne în realitatea fiinţei lor, deârece ele aduefi laudă cuîturei originale ce a esisiatfi la noi încă din vechime, de acăsta nu ne puteamfi îndoi. Greu nu este a fi crezut fi şi aprobat fi decela căruia îi vorbescl pe placfi, chiar şi atunci când ai aluneca pe priporulfi zadarnicelorfi inchipuirl şi ai apuca câmpii, scălămbânda adevărulfi. Mai anevje este însă aţi câştiga cre^ământa la cei ce n’au nici unfi interesfi a descoperi, deodată şi fără veste, că unfi obiecta Precare preţuesce mal multa de câtfi ei sunta deprinşi a crede. Şi mai anevoe încă este de a impune, prin dovedi lămurită şi sănătosO întemeiate, recunăscerea unorQ calităţi, devenite necontestabile chiar şi pentru aceia cari s’ar bucura când ele arfi lipsi cu totuifi său cela puţina când ele ar rămânea întunecate.
Şi — trebue s’o mărturisimfi, domnilorfi, — întunecate, nesciute şi preţuite de lumea cultă vor rămânea din nenorocire t.6te lucrările năstre, câta de consciincidse şi de solide ar fi ele, pe câta nu le voma învedera lu-mei sub o formă mai accesibilă de câta aceea a graiului nostru naţionala.
Acesta fapta netăgăduita nu este însă, după părerea măa, o condamnaţiune a limbei năstre. Nu este
nici mâcarfi o umilire pentru densa. L’mba năstră abia de doi trei secoll a devenita o limbă scrisă; a ei cultură e încă rudimentară, Noi ne adunămfi aci ca să cercâmfi a o scăte din fase şi ai înlesni înălţarea şi întărirea, de 6rece ea încă până mai deunăzi umbla d’a-buşelea. Cum dăr am putea să pretindemfi ca dânsa să depăşâscă hotarele locuite de Români, pe când vedemfi multe alte limbe europene, cultivate acum de secoll, şi rămase totuşi în eerculfi restrînsfi alfi poporaţiunilorfi ce le vorbescQ şi le scriu numai şi numai pe sema lorfi.
Astfela sunt, de bună semă la nord limbile scandinave, cea danesâ, cea suedeză; apoi spre apusfi, limba olan-dezilorfi ba şi a Porlugezilorfi, dâcă nu cumva, pănă la Precare puncta, n’am număra printre acestea, de Suda, pe cea spaniolă şi pe cea italiană, od/nioră atâta de răspândită în tPtă Europa. Totfi aşa sunt, mai în vecinătate cu noi, limba rusâscă, cea grâcă modernă şi cea maghiară.
Tote aceste naţiuni îşi cultivă, de sigura, atâta câta noi, şi pPtc chiar mai multfi decâtfi noi, graiurile lorfi particulare; tpte au ca noi academii şi societăţi literare şi sciinţifice.
Pole în senulfi corpurilorfi învăţate ale lorfi vor-besefi şi tipăresefi în limba ţării; der acestea, fiindfi preocupate de a nu pune sub obroculfi esclusivfi alo unui patriotismfi rău înţelesfi producţiunile spiritului şi ale studielorO, care potO să facă onPre patriei şi sciinţei ei, tpte recurgO la una din limbile care se bucură de unfi caracterfi mai universala, una din acele limbi pe
care nu le potO ignora Pmenii ce vorfi să se ţină în curentulfi propăşitorO alO sciinţelorfi moderne.
In acele ţări, chiar academiile traducO în estracte şi adesea în estenso, principalele lorfi opere, şi le dau publicităţii esterne într’una din limbile francesă, germană său englesă.
Ore, ceea ce faefi aceste popPră fi va ruşine să o facemfi şi noi? Să stămfi a judeca pe dreptate, şi vomfi recunâsce că ideia ce le mână întru acăsta este şi mai patriotică şi mai luminătăre decâtO acela esclusivismfi restrînsO, care le’ar isola pe ele de mişcarea progresivă a sciinţei. FâcândO altfelfi ei arfi menţine pe toţi streinii precum i-amfi menţine noi, în credinţa că Ia ei, ca şi la noi, mintea şi studiulfi nu producO nimiefl, nimiefi care să fie demnfi de a aduce unO contingenţa folositorO la cunoscinţele obştesc! ale lumei civilisate.
Permiţeţi-mî, d-lorfi colegi, mie care trâiesefi acum de mai mulţi ani în străinătate şi vădO câtfi de puţinO şi câtfi de rău suntemfi cunoscuţi şi preţuiţi sub raportulO cuîturei intelectuale, afară din ţâra năstră, permiteţi-ml a supune aceste consideraţiunî la seriăsele cugetări.
Ele m’au îndemnata, şi nu tocmai, vă mărturisescO, fără ore-care dorfi şi mustrăre de cugeta, a scrie cartea mea asupra Tesaurului dela Petrăsa în limba de carac-terO mai univers; lfi a ţârii în care locuescO.
In acea ţâră mai am şi înlesnirea de a găsi la îndemână tăte mijlăcele de informaţiune şi de studiu ce’rni sunta necesarii: precum bibliotecele şi museele cele ma
*
Nr. 73.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1387,
Duminecă în 6 Iuniu 10 6re a. m. după îndeplinirea cultului divină s’a începută esamenulă cu pruncii în comuna Teure, reşedinţa bravului v-protopopă din a-cestă tracta M. Făgărăşiană. Din 54 prunci obligaţi — ou prea puţine escepţiunl — toţi erau presenţl. Esami-natu-s’a din religiune, cetitulă după metodă, provocftndă învăţătorulO pe prunci d. e. „căutaţi pagina cutare" ete. din ABC. şi legendară la tâmpulă numită, 1. mag. istoria naturală şi cântulă, care până aci s’a neglesă spre cea mai mare daună. Resultatulă esamenului îndestu-li-toră preste totă — Totă atunci p. m. s’a ţinută esa-menă în Şinteregă. Resultatulă esamenului — care a întrecută aşteptările tuturora ascultătoriloră — ârăşî s’a tăcută cunoscută p. t. publică pe acostă cale.
In 7 iuniu n. esamenă în Nuşfalău. Din 33 obligaţi s’au prăsentată 19 prunci şi 5 fete. Pruncii îşi ţinâu pălăriile prin bance şi pe bance, ceea ce nu se cuvine. Esamenă din : religiune, Istoria Ung., Geografiă puţină, cetitulă la tabele şi în cărţi şi din 1. mag. S’a observată, că pruncii mai nu suntă dedaţi la Ordine, le răspundă jucându-se. A mai urmată calcularea şi ceva cântă. Invăţătorulă e veterană (Aci îşi are corniţele BantTy domeniulă său, care 'a şi ridicată în Nuşfalău o scOlă comunală cu limba de propunere maghiară, dreptă aceea aci ar fi de lipsa ună învăţătoră- harnică şi destulă de cvalifîcată, ca nu cumva să ne perdemă scola şi cu dăasa vrero 480 suflete române. — Coresp.) — Totă în aceea (Ji la Va6 Ore esamenă în Beudiu, Din 47 obligaţi presenţl erau 9 prunci şi 7 fete. S’a esa-minată din: religiune, puţină din cetire, asemenea gramatică, calculare şi 1. maghiară. Invăţătorulă răspundea de jumătate la tOte întrebările, pruncii îlă imitau.
In 8 Iunie p. m. la Orele 2 esamenă în Mălină. Aci scOla a fostă decorată cu verdeţuri şi flori, semnă că trebuia să fiă ceva nu de tOte filele, şi curată. Obligaţi 36. Presenţl 8 prunci şi 16 fete. Esaminatu-s’a: Religiune, cetită, scrisă, calculare, geografiă, istoriă tare puţină, istoria naturală şi ceva cântă.
In 9 Iuniu la 8 a. m. esamenă în Ruşiulă de susă. ScOla decorată cu flori. Obligaţi şi presenţl 16. Esamenulă din: religiune, cetită, scrisă şi puţină din limba maghiară. Totă atunci la 11 Ore în Ruşiulă de josă. ScOla ornată cu flori; din 21 obligaţi, presenţl 5 prunci şi 9 fete. Esamenă din: religiune, cetită, calculare şi 1. maghiară.
De aici se pOte face conclusiunea, dâcă nu. cu certitudine celă puţină cu probabilitate la starea scOleloră, respective a educaţiunei nOstre spirituale, cum suntă premise'e aşa va fi şi conclusiunea, care. nu voimă s’o facemă noi, căci a fâcut'o şi o face poporulă, care deşi e apăsată de multele dări totuşi nutresce în pieptulă lui dorulă de aşi ţine copii • la scOlă, de cumva domnii, că-Tora elâ le dă de tote, şî-ar sci ţine domnia, adecă şl ar sci împlini datorinţa.
Se vede însă că şi elă cunOsce »sburdaţî“ cari tră-iescă din munca lui fără de a i aduce In schimbă ceva folosă. Elă rabdă şi-şi împlinesce datorinţa faţă de toţi — dâr mai adeseori v&jOndu-se isolată de străini şi de ai săi, se întOrnă cătră părintele său celă bună şi-i cere sprijinulă şi dreptatea lui.
Dăr să-lă lăsămă să ni le spună tote aceste Ro-mânulă care cântă:
„Nu am pâne, nu am sare,
TOte le a dusă darea mare,
Darea mare ce m’apasă Deşi sufletu-ml mai iâsă.
Vine judele cu carulă,
Duce totă, lasă-mi amarulă,
Duce-mi patulă şi buhaiulă,
Duce-mi masa şi mălaiulă.
Nici-I brânză, nici-I untă,
bogate, dmenii cei maUdedaţl cu multe din materiile pe care cată să le atingă m cursulă cercetăriloră mele.
De altmintrelea, acea limbă, singura din cele apu-sane, pe care mă pricepă Ore-cum a o îndruga, adică limba francesă, este totodată şi aceea pe care o înţelegă, o vorbescă şi o scriu chiar cu înlesnire toţi câţi ar voi, la noi, să cităscă publicaţiunea mea.
Multă nu m’am înstrăinată nici de ţăra mea, nici de datoriile mele de academică română, cerândă ţărei francese ajutOrele de studiu pe care ea le posedă în nea-sămuită îmbelşugare, faţă cu a nOstră; 6r limbei francese cerându’i ună mijlocă de a face cunoscută nu numai Româniloră, dăr şi întregului publică cultă din tote continentele, fapte ale câroră enunţare şi elucidare nu potă aduce decâtă folosă şi onOre patriei nOstre.
Sfârşindă acăstă espunere, mă iernă, stimaţi colegi, că mă veţi crede, după cuvintele mele, multă mai pre-sumpţiosă decâtă sunt, în realitate. Ceea ce mă face să cuteză a vă vorbi într’astfelă, este chiar conlactulă în care am avută norocirea de a mă afla, în decursă de mai mulţi ani, cu personalităţi marcante de aceeaşi spe cialitate cu mine. M’am convinsă în cerculă loră că noi înşi-ne nu avemă cunoscinţă despre propria nOstră vi-I6re, nu scimă să ne dămă bine sămă nici de câte scimă, nici de câte putemă, nici de câte suntemă în stare să producemă, atunci mai alesă când nu nl-amă risipi puterile după reulă nostru năravă.
Şi aceste vederi sumeţe pe care — cine scie! — le priviţi cu sflălă, cu fedoell şi pOte chiar cu zimbete
Nici câte-să pe pămăntă.
Nici-I brânză nici-I sare Nici câte-să pe sub sOre,
Nici-I sare, nici făină Nici câte suntă în lume.
Ml-aşI da pruncii să înveţe Pănă ce-să în tinereţe,
Da nu-i potă cu strai ţa gOlă Şi mai fără nici o zOlă.
Eu facă punţi şi drumuri grele,
Eu plâtescă vamă pe ele.
Eu dau la ţeră cătanâ,
Domniloră Jăcaşă şi hrană,
Ca domnia s’o păzăscă Şi-n contractă să-o întărăscă.
Câţi ,sburdaţi* leneşi în ţeră
Când vreu dormă, când vreu să seălă,
Că-i hrănesce a mea zălă. *)
Când vrău beu, când vrău mănâncă,
Că-i hrănesce a mea muncă.
Eu şi cruda-ml bucătură Tremurândă o bagă în gură,
Că i cu lacrimi frământată Şi cu sudori câştigată.
Împărate, fă dreptate,
Dâcă creijî în (jeitate,
Şterge cruda şerbitute,
Ca Treimea să-ţi ajute!*
Este adevărată că timpulă de a^I nu ne este nouă Româniloră din statulă ungară bună tată, — dâr să cer-cetămă, că Ore pentru a-i învinge vjtregitatea ne dămă şi noi cărturarii strădania încordată, ce şî-o dă poporulă? Se vede şi din faptele nOstre o perseveranţă aşa neînfrântă în împlinirea datorinţeloră nOstre, ca din faptele poporului? Ori dâră nu din vina nOstră suferimă noi, şi mai multă sufere poporulă, care atjî puţină hasnă are de învăţătura fiiloră săi?
Să ne esaminămă faptele. Vitregitatea timpului ne împedecă de a ne face datorinţa — cei ce avemă drep-tulă,îşi-Iă avemă mulţi—în adunările municipale? Preoţii —în puterea ordinaţiuniloră dela autoritatea competentă — au dreptulă şi datorinţa a înfiinţa biblioteci tractuale. V.-protopopulă F. şi ună preotă ori doi păşescă ca să întrupeze ordinaţiunea, — nimenea dintre confraţi însă nu-i gata şi nu-i sprijinesce. ’l opresce vre-o lege ? Nu der se scOlă celă ce se crede mai autorisată şi propune să se amâne lucrulă... ad calendas graecas.—Vitregitatea timpului ne pune pe buse denunciările, şopotele şi stig-matisările ce le face frate la adresa fratelui? Vitregitatea timpului ne dictezâ să nu ne ţinemă' demnitatea şi să ne denigrămă în faţa străiniloră poporulă şi credincioşii noştri, şi ca cutare să se facă unâlta jidanului din sată ? Vitregitatea timpului opresce pe directorii scolastici — onOre escepţiuniloră — să nu-şl cerceteze scOla cu anulă, să nu catechiseze, să nu se înfăţişeze unii din ei nici la sinOde şi conferinţe, unde se tractâzâ de viâţa bisericei şi a scOlei? Vitregitatea timpului impune cărturariloră mireni mai alesă intre uniţi, ca la amintitele conferinţe nici unulă să nu-şl arate cinstita faţă şi apoi totuşi să impute v.-protopopiloră; — cari de multe ori se sbată ca pescele pentru astfelă de lucruri — că nu se "intere-sâză de nemică?—In cutare conferinţă său sinodă trac-tuală v.-protopopulă, conformă disposiţiuniloră în vigore, întrebândă pe preoţii tractualî, ce măsuri au luată în pa-rochiele loră pentru stârpirea viţiiloră d. e. concubina-lului?... Ve4l numai că nici unulă nu se ridică cu ni-mică. 6re vitregitatea timpului îi aduce pe aceştia ad observandam sanctam negligentiam. Vitregitatea timpului prescrie 6re ca într’ună ţinută întregă de 4ec* de sate nici preoţii nici mirenii cu carte şi cu stare — afară de unulă, doi — să n’aibă pe masa loră nici mâcară necăjitele de »Cărţi ale Săteanului* ?
de ironiă, aceste vederi Ie veţi recunosce lesne de bune, de drepte şi de luminOse, îndată ce vă veţi strămuta cu gândulă şi cu aducerea aminte într’ună altă cercă ală activităţii nOstre naţionale.
Acum vr’o 4ece ani, de ar fi eşită dintre noi ună profetă, care să ne afirme că Oîtea românâscă, militarii, dorobanţii şi călăraşii noştri, suntă în stare să pOrte răsboiu in ţeră străină şi să se lupte cu tăriă, cu avân-tulă şi cu vitejia ce ei au arătată la Griviţa, la Rahova şi la Smârdană, noi toţi atunci amă fi plecată jalnică ca-pulă plină de dorulă isbândeloră din trecutulă nostru, şi vai! plini de necredinţă întru cele viitOre.
Faptele lăudate ce ostaşii noştri au săvârşită din îmboldirea şi sub poruncile gloriosului nostru Suverană, carele a sciută să recunOscă şi să reînviă în inimile românesc! virtutea străbună, acele fapte petrecute pe câmpii de bătăliă, ne facă acjî să ridicămă capulă fără sfială, cu dreptă mândriă şi fără temere pentru viitoră !
Să cutezămă a-lă ridica şi pe câmpii sciinţei. Totă Augustulă nostru Protectoră ne-a îmbiată şi pe noi la acestă nobilă revindieare, îndeihnându-ne să culegemă de pretutindeni, cu sciinţă şi consciinţă, datinele de ori ce felă ale trecutului nostru. Cu ele, — 4‘su‘n*'a Pr^‘ mulă rege ală Româniloră — vomă întemeia şi pe acestă terâmă viitoruJă ţărei şi ală poporului românescă !
A. Odobescu.
Nu, niciodată. Nimenea nu va pută susţină una ca asta.
Adevărulă este dâră, că trei sâu cinci părţi ale ne-cazuriloră ce trebue să le îndurămă noi şi deschilinită bunulă nostru poporfl — de care ar trebui să ne prindă mila odată — provină din propria nâstră vină. Trebue să le tragemă, căci deşi putemă şi nu ne împedecă nb menî, nu voimă a le delătura. Pe semne are dreptă Bolintineanu, că fiă-care poporă are sOrtea ce-o merită.
Lipsa sâmţului naţională, lipsa dragostei cătră sciinţă, cultură şi progresă, pisma, fariseismulă, cinismulă, lipsa de tactă şi de prudinţă pastorală, indiferentismulă orbă, nepăsarea, lenea, laşitatea, dilelantismulă puerilică, lipsa de energiă şi apreţiare a proprieloră puteri, fanfaronada cu vitalitatea şi geniulă naţiunii şi altele, cari emaneză ca valea din isvoră — din faptele multora dintre noi, nu ne voră duce la crângă verde niciodată.
Fraţi Români! In timpurile vechi străbunii noştri aveau o instituţiune nobilă, cavalerâscă de a jura unulă ultuia şi a se face — precum să 4^ce — »frafi de cruce“; şi acâsta o simbolisau prin gustarea dintr’o pâne făcută în forma crucei. Cei legaţi prin ună astfeliu de jurământă deveniau nedespărţiţi în viâţă şi la mOrte. Ei jurau, că dâcă unulă din ei îşi va vicleni credinţa, atunci să-lă bată pământulă, foculă, apa, văzduhulă, pânea, vinulă, sabia, D-4eu şi Maica Domnului.
Pentru aceea s’a frântă de atâtea ori puterea dft-vălitoriloră inimici în piepturile de oţălă ale descedîn-ţiloră legiuniloră române. Pentru aceea tâmpii de cercare s’au prefăcuta pentru ei în timpi de gloriă.
Să facemă şi, noi ca strămoşii noştri, să ne mărtu-risimă de strănepoţi ai loră nu numai prin vorbe ci şi prin fapte, să jurămă fiecare în inimile nOstre — pe onOrea de Română adevărată — că nu ne vomă lăsa mai multă subjugaţi de patimile cele urîte şi dejositdre, nici nu vomă suferi să tăbărâscă mai multă în piepturile nOstre, când vedemă că ele numai viiţâ laşă şi mârte ruşinâsă ne aducă. Să ne prindemă nfraiî de cruce“ în lupta pentru stârpirea loră şi cu puteri unite să ne îngrijimă de înflorirea şi sporirea naţionalismului, a culturei şi a educaţiunei nOstre, pe carele le-amă neglesă atâtă de multă.
Acâsta este arma cea puternică, prin care vâculft de faţă umilesce ori înalţă popOrele. Să ne lăpădămă odată de ce e rău şi să ne armămă ca arma bărbăţiei strămoşescl, care ne va face să triumfămă, âr aceşti timpi de încercare îi va preface in timpi de gloriă!
Nu cine, ci ce.
Convocare.
Periodulă de trei ani dietall fiindă la sfârşită şi naţiunea română peste totă, âră noi Românii din comitatulă Coşocnei în specie, avândă obligământulă de a ne îngriji ca să ne putemă da espresiune dorinţei nOs-tre faţă cu ţinuta ce dorimă ca Românii să şl-o croâscă şi în viitoră pentru noulă periodă electorală de 5 ani, subscrişii cu totă onOrea venimă a ruga pe toţi alegătorii români din acesta comitată şi din oraşulă Cluşiu, ca să binevoâscă a participa la adunarea generală electorală română care se va ţinâ în 28 Aprilie st. n. 1887 la 10 6re a. m. aici în Cluşiu, în localitatea casinei române.
Obiectele adunării voră fi:
1.	Reorganisarea clubului română electorală comi-tatensă şî orăşănescă pe ună periodă de 5 ani.
2.	Decisiunl prealabile referitOre la organisarea sub-cluburiloră din comitată şi din urbea Cluşiu; şi anumită în două cercuri electorale din urbea Cluşiu, a Gilăului, B.-Hoidinului, Tecei şi a Coşognei.
3.	Pertractarea ţinutei Româniloră din aceste două municipii faţă cu dieta din Budapesta.
5. Eventuală alegerea delegaţiloră din cercurile Gi-lău şi Cluşiu pentru adunarea generală electorală română ce se va ţinâ în Sibiiu.
Cluşiu, 1887 Aprile 10.
A. Bohăţelu ra. p., Gavrilu Popă m. p. protopopă, Iuliu Coroianu m. p., Emericu Popă m. p., Dr. Gregoriu Silaşi m. p., Basiliu Podâdă m p., Ştefanii ,Galca m. p.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
SIBIIU, 14 Aprilie. — Comitetulă centralii alii partidei poporale săsescl, după o des-patere de mai multe ore, a hotârîtă, din incidentală alegeriloră dietale, să menţină neschimbată programul ă electorală săsescu din 1881 şi să emită ună apelă electorală în acestă sensă, după care deputaţii saşi, stândă în afară de partidele dietale, să procădâ în comună.
VAŢtJ, 14 Aprilie. — Instalarea episcopului Schuster s’a făcută cu, mare pompă bi-sericescă.
BERLINU, 14 Aprilie. — In Reichstagă se va presenta în curândă creditulă suplimentară pentru acoperirea cheltueliloră cerute de noua lege militară.
Editoră: Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
*) „Z6lă“=fructulă agonisită ală muncei. — Red,
Nr.- -Î&
GAZETA TRANSILVANIEI
J
1.887V
Oarrali la bursa de Vien&
din 13 Aprilie st. n. 1887.
Rentă i de i aură .5 °/0 • • • 10180 Rentă de hârtiă 5% . . 88 30 ImpramutUlfl căilorfl ferate
<918are...............150.75
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung.
(li»ma emisiune) . . . 98.60 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung,
(2-a. emisiune) . . .• . 127 20 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11580 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti..................104.50
Bonuri cu cl. de jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 10475
Bonuri croato-slavone . . 104,50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung................98.75
Imprumutulfl cu premiu
ung......................121.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124.70 Renta de h&rtiă austriacă 80.95 Renta de arg. austr. . . 81.95 Renta de aură austr. . . 11310 Losurile din 1860	. . . 133.75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 876 —
Act. băncel de credită ung. 288.— Act. băncel de credită austr.283.60 Argintulfl —. — GalbinI
împărătesei ..............5.97
Napoleon-d’ori .... 10 04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 127.05
Cursulu pieţei Braşovă
din 14 Aprilie st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	• •	Cump. 8.52	Vend	. 8.51
Argint românesc . . .		. » 8.45	•	8.50
Napoleon-d’orI ....		. * 9.99	A	10.03
Lire turcescl			. * ‘ 11.41	»	11.44
Imperiali			. » 10.41	»	10.44
Galbeni			. » 5 93	»	5.97
Scrisurile fonc. »Albina»	6%	. » 101.—	A	102,-
n * »	5%	. „ 98.-	»	99.—
Ruble Rusesc! ....		. » 112.—	»	113.—
Discontulft . . .	»	7—10°/9 pe	ană.	
G •	« C6 C8
•3 'O —• so cn
" O ^	ol
_ j.® C8
R — g
® u £: „ >*3- O J3
'g . S
**...
O . «•£>*£
v.s
s*B,a£S
s o.e-'0
•Cr2lJ c4 »C <aj r* a; <X>
*3^ . «2 g
•8 S ® <u * «fBjSS
p.^ 3 * fl
imsnoHn t
	îffij-i
o o IO li~	IP
gomoHn
Nr. 76/1886.
Pnblicatinne.
5
Din incidentală multoru periclitări, se dispune pe temeiulu §. 20 alţi statutului pentru birjari, şi mai cu sămă în interesulă ordinei şi siguranţei publice, ca de aci înainte, nu numai trăsurile birjariloru, dără şi acele ale privaţilor^, în decursulu mânărei loră atâtă în oraşă câtă şi în suburbii, să fiă pro văzute cu felinare (lămpaşe) aprinse, pe tim-pulă câtă suntă aprinse felinarele publice.
Braşovă, 5 Martie 1887.
2_3	Căpitănatulu orâşenescit.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei şă binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe f&şia sub care au primită (fiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTli. „GAZ. 1BANS*
TARIFA
anunturiloro si insertiunilom.
*) 1 1
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se acordă următdrele rabate:
Pentru repeţirl de	1 CO	ori		io°|„
7» 17 W	5— 8	77		15°[.
11 77 77	9—11	11		20°|„
77 11 11	12—15	11	03 O o O
V 11 71	16—20	71		40°|o
Dela 20 de repeţirl	în susă		G* O 	o_ o
Pentru anunciuri	ce se publică		pe mai multe luni se facă în-
voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Mersuln trenurilorn
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tei uşii- Arad ît-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Hiidapeaia
BucurescI
Predeal*
Timişfl
Trenft
de
persdne
Feldiâra
Apatia
Agostonfalvs
Homorodfl
Haşfaleu
Sigktyăra J
Elisabetopole
Mediaş*
Copsa mică
l#căsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
Teiaşft
Aiudfi
Vinţulfl de susă
Uiâra
Cpeerdea
Ghirisft
Apahida
Claşii
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişfi
Stana
Huiedinfl
Ciuda
Buda
Bratca
R6y
Mezfl-Telegd Fugyi-Văsărhely Vărad-Velinţe
Oradia-m&re
P. Ladâny
Szoliok
BnAa-pesta
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Tren
accelerat
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
Trenft
omnibus
4.16
5.02
5.48
Trenft
omnlbuB
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2.18 2.48 2.56 364 4.51 5.28 5 56
10.55
1.23
3.24
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Predeald
Viena
Budapesta,
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vărad-Velencze Fugyi-Văsărhely Mezo-Telegd R6v Bratca Buda Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Trenft ! Tren de pers. [accelerat
Trenft
omnibus
Trenft Trenft de omnibus peraâne I
Clatin
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
8.00
8.86||
9.02 9.32
10.11
10.51
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
10.05
2.15
(
(
Ui6ra
Vinţulfl de sus* Aiudfl Teiuţtt Crăciunelfl Blaşfl Micăsasa Copşa mie.. Mediaşfl Elisabetopole Blgişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşov*
Timişfl
PredenlA
BucurescI
8.00	6.05
Nota: Orele de ndpte sunttt cele dintre liniile gr6se.
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 1.13 1.20 1.41 2.00
2.35 2.48 3.20 3 36 4.00
4.35 5.12
5.37
7.02
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—
3.58
5.28
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
7.38
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6J0 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din, fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teiiişft» lradă-Bndap«sta				Budapesta- AradA-TeiuşA.			
	Trenft	Tre’ifi	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibus	omnlbns	peraâne		peraâne	de peraâne	omnibtu
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-lulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulti de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	naliiUOk	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Ar dA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	| Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişii	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-1 ipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 <j9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bărzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopti	6.27	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	Ilia	8.55	9.58	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	1042	—
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
1 AradA	8.28	—	11.89	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok [	8.42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
. .(	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12.18	12.29	- -
Budapesta	—	- |	8.20	Alba-lulia	1236	12.46	—
Viena	—		6.05	TeftuşA	. 1-29	1.41	—
AradA-Tiusişdra				Simeria (Piski) Petroşeul			
	Trenft	Trenft de	Trenu		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibtu	peraâne	mixt	•		peraâne	omnibni	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	o.l9	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nemeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Grivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6 4)
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşeul	3.37	—	7.12
Timlş6ra-AradA				Petroşeul—Simeria (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft
	peraâne	peraâne	omnlbua		de pers.	omnlbns	mixt
TimisAra	6.25		5.00	Petroşeul	10 07	_	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Grivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	1 1	1.63	—	10.31