GAZETA TRANSILVANIEI. REBACŢIFNEA ŞI ADMIKLSTBAŢIUIÎEA: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfl-anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&ln&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUH O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. y. a. pentru fiecare publicare Sorltorî nefranoata na ta prlmaaou. — aânuaorlpta au ae ratrinltfi. m 73. Joi, 2 (14) Aprilie. 1887. NOU ABONAMENTU la 77 GAZETA TRANSILVANIEI. Cu I Aprilie 1887 st. v., s’au începutd >mA nou abonamentft pe triluniolti Aprilie, Main şi Iuniii, la care învitămti pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulu abonamentului: Pentru Austro-Dngaria: pe trei luni 3 fl. ,, ş6se ,, 0 ,, „ unu anu 12 „ Pentru Româula şi străinătate pe trei luni 10 franoi » Ş6se j» 20 ,, ,, unu anu 40 Abonarea se p6te face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponii numărul u fâşiei sub care au primită (Jiarulâ. Domnii cari se voră abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Braşovfi, 1 Aprilie 1887. Amu vorbită de nelucrarea şi neinteresarea în afacerile nâstre naţionale; amu vorbiţii de comitetele electorale, că nu făcu mai nimicu amu adusă în (}iarul5 nostru plângeri şi inter pelărl, că în cutare locă nu s’au 'ţinută întru nirl şi nu s’a făcutu nici o pregătire. Aşa de pildă a fostu vorba în (Jilele din urmă de Dicio St. Mârtină şi acum vedemă cu bucuria, că ale gătorii români de acolo se pună în mişcare, precum s’au pusă în mişcare alegătorii români din Alba-Iulia, Deva, Baia-de-Crişă, Orăştiă şi Re-ghinii. Vă(}ându înse că ţinemu conţii de totă ce se face ori nu se face în ţinuturile Transilvaniei mai depărtate de noi, cu dreptu cuvântă ne-ar pută întreba unulu său altulu, cum de tocmai ceea ce este mai aprăpe de noi ne scapă din vedere, cum de nu vorbimu nimicu despre mişcarea Româniloru din Braşovii, unde se află aţâţi ămeni cu carte şi studiaţi în tăie ramu rile, şi într’ale literaturei, şi într’ale dreptului, şi într’ale comerţului şi într’ale industriei, totă inteligenţi care de care mai „naţională44, şi peste totu ămeni, cari cu tăte perderile ce le-a suferită acăstă piăţă comercială, harţi Domnului, n’au ne voia să cerşăscâ nici posturi, nici graţiă dela stăpânii <Ş.ilei! Ne-ar pută întreba cu dreptu cuvântă ori şi cine, cum de nu vedemă, că aici, înaintea ochi-loră noştri, se lucrăză, păte, mai puţină ca ori unde pe tărâmulă afaceriloră năstre politice? Dela 1884, când s’a alesă şi aici, ca şi în alte părţi, ună comitetă centrală electorală, afară de acăstă „ mişcare“ nu s’a mai făcută nimică, tăte stau baltă, şi ceea ce e şi mai tristă, nici acum în ajunulă alegeriloră nu se observă pe tărâmulă naţională nici o mişcare. Dăr pentru aceea, se mişcă cu atâtă mai multă contrarii noştri politici ; se sâmte că mâni invizibile lucrăză ârăşi pe dedesuptă; se aude vorbindu-se una şi alta, despre „ puterea“ guver-lui, pe care a(Ji nimeni nu-lă mai păte răsturna, şi despre „nebunia44 acelora, cari umblă cu „gărgăuni44 în capă în locă să se’ncliine şi să caute să mai adune din sfărmiturile ce cadă dela masa celoru „puternici44; în cutare birtă său la cutare petrecere se aude şoptindu-se, că guvernulă va împărţi mulţi bani în Braşovu la viitărele alegeri, căci e vorba de cinci ani de deputăţiă, şi asta nu’i lucru puţină; se mai şoptesce, că chiar câţiva bărbaţi din sînulă „aprigiloră noştri naţionali44, ar fi şi câştigaţi pentru arangiarea unui nou „vifleimă44 guvernamentală, căci este vorba d’a se alege ună deputată ungură tiszaistă în unulă din cercuri. De când ne aflăm sub părintesculă guvernă ungurescă, cei dela cârmă au considerată ţăra năstră ardelenăscă numai şi numai ca tăremu de esploatare pentru scopurile loră electorale. De acăstă esploatare n’au scăpată nici Românii din Braşovă. Arpflă,. 1878 ne., este încă în viuă memoriă. Acum se pare că voescu ărâşi să’şi încerce noroculă agenţii stăpânirei. Lipsurile şi năca şurile, de cari sufere poporaţiunea română de aici, credă ei că le voră uşura ajungerea scopu riloră loră de a întocmi o nouă comediâ electo rală, prin mijloculu corupţiunei. Nu scimă cu ce promisiuni voră căuta de rândulă acesta să înduplece pe alegătorii noştri scheieni şi braşovechenî să se facă părtaşi din „banii cei mulţi44 ce i-a adunată guvernulă de pe spinarea loră ca să’i împartă la alegeri. Dăr scimă, că pănă acum poporulă nostru de aici deşi a fostă destulă de ademenită şi rău con dusă, a rămasă cinstită şi nu s’a lăsată a fi coruptă cu bani. Dăcă s’a dusă la „vifleimu rile44 de mai nainte cu steagulă, s’a dusă căci îlă duceau agenţii spuindu-i că săverşesce o mare faptă „naţională44 şi că are „să câştige44 una şi altă. Acji însă Scheienii şi Braşovechenii vădă ce au câştigată. Cu biserica din cetate amă cam isprăvit’o, cu miculă comerţă amă isprăvit’o de totă, şcâlă de industriă ni s’a închisă şi amă ajunsă acuma ca nici sărbătorile Sfinteloru Pasci să nu le mai putemă serba în tignă după vechia datină. B’eţii ămeni în sărbători, în locă să se bucure şi ei de petrecerile loră, trebue să alerge pe la poliţiâ, căci — ve^i Dâmne — de dragi ce li suntă stăpânirii, i-au găsită deodată pe toţi duşmani ai statului. Acumă, dreptă mulţămire pentru tăte aceste „bunătăţi,44 să mârgă se alâgă ârăşi deputaţi pentru Unguri! Nu ’nţelegeină, cum nu se temă cei cari ară avă poftă ârăşi să se strecăre cu ademeniri printre acestu bravă poporă, că odată acesta pătă să-şi penjă răbdarea şi să 'i huidu-iască din mijloculă său. Dâr dâcă credă că ârăşi a ajunsă în flăre vr’ună gheşeftă electorală, atunci mârgă înainte, căci noi nu ’i putemă ţinâ cu forţa în locă; dâr să scie, că ’i vomă urmări pasă cu pasă până îu vizuniile loră şi la timpulă său îi vomă demasca dândă pe faţă tâte uneltirile ce le să-vârşescă în serviciulă adversariloră noştri. Pănă acum însă avemă convingerea, că asemenea uneltiri voră rămânâ în viitoră zadarnice. Poporulă română din Braşovă va fi acolo, unde va fâlfăi stâgulă partidei naţionale române. Aşa ne spune bunulă şi românesculă nostru simţă şi credemă că vomă fi scutiţi pentru tot-dâunea de amărăciunea de a ne vedâ înşelaţi în-tr’însnlă. Nou6 planari de maghiarisare. Inspectorulă şcolară ală comitatului Bistriţa-Nă-săudfl, Dr. Iuliu Havas, „neaoşă* maghiară, trecută de curândă dela legea iudaică la cea creştină, şl-a pusă în gândă să se facă „patriotă“ vestită, prin şovinismă şi prin pretenţiuni ilegale faţă cu scâlele nemaghiare. Multe asemenea pretensiunî ilegale şi apucături şovinis-tice-patriotice jidano-maghiare ale numitului inspectoră, cu scopă d’a împedeca progresulă culturală ală Româ-niloră şi Saşiloră din acelă comitată, suntă cunoscute cetitoriloră noştri. Acum de curendă a debutată din nou numitulă inspectoră printr’ună articulă publicată în ,Kolozsvâr“ flr. 63 asupra »Cărţiloră de învăţămăntă în limbă străină." In acelă articula (jice inspectorulă Havas: „In scâlele comitatului Bistriţa-Năsăudă se află, după datele anului trecută, 40 de biblioteci şcolare cu 5600 volume. Intre aceste 40 suntă 7 scâle cu limba de instrucţiune maghiară şi acestea avâu 736 opuri cu textă maghiară şi 55 cu textă nemaghiară. Celelalte 33 scâle posedau 239 opuri maghiare şi 4570 nemaghiare; la cele 33 scâle de limbă nemaghiară se vine în cifră mediă 7 opuri de fiecare, der între aceste biblioteci şcolare au adecă numai 6 cărţi maghiare şi dăcă luămă la ună locă şi numai scâlele de limbă nemaghiară cu cărţile maghiare aflătore in aceste scâle, atunci ajungemă la resultatulă, că între cele 108 scole de limbă nemaghiară nu se vine de fiecare mai multă decâtă 2 volume de literatură nemaghiară.44 *Şi aceste scâle suntă tâte în Ungaria. Amă a-junge fără îndoială la ună resultată şi mai tristă decâtă acesta, decă amă cerceta, câte dintre cărţile în limba maghiară tratâzâ lucruri maghiare, câte suntă pline de spirită maghiară, ori provină dela ună scriitoră maghiară. Der pentru acesta defectă nu se pâte arunca tâtă răspunderea asupra respectiveloră scâle, la acâsta pârtă vina, după părerea mea, şi raporturile nâstre literare.44 »Decă preoţii noştri sasî şi români — putemă fărăi jenă să vorbimă de aceştia în locă de institutele şcolare — ar voi să-şi procure cărţi, care conglăsuescă şi cu fiinţa cetăţenismului loră ungurescă, noi nu suntemă în stare a satisface aceste trebuinţe ale loră, căci cuteză a spune, că in acăstă direcţiune literatura nâstră e nq-gligeată. Am făcută să mi se dea de librarii noştri însemnări despre cărţi de soiulă arătată şi ml-am găsită întemeiată părerea mea. Am avută şi ună casă interesantă. Cu ocasiunea inspectării unei biblioteci şcolare am făcută observări asupra experienţei, că ele nu posedă alte producţiunl literare decâtă streine, şi în urma acesta am fostă provocată să procură cărţi germane despre materii unguresc! pentru biblioteca din vorbă, din catalogele amintite am alesă ună opă de felulă dorită, ce şi l’a procurată biblioteca prin mijlocirea mea, dâr am fostă silită să înlătură ărăşl opulă din causa direc-ţiunei lui nepatriotice.44 „Literatura patriotă de limbă nemaghiară e săracă, m’ara adresată cătră unulă din scriitorii noştri, care scrie pentru tinerime, spre a se înlătura acestO rău, respec-tivulă rămase — spre marea mea mirare — cu totulă indiferenta. In astfelă de împrejurări socotescă, că este şi o chemare a Kulturegyletului maghiară ardelănă, pe care-lă aşteptă numerâse şi grele probleme, să ’şî întindă binecuvântata sa activitate şi pe acesta. tărâmă. Şi nu potă lăsa la o parte nici aceea d’a pilne la inimă fiecărui Maghiară, fiă de orice rangă şi classă, a aduce în acăstă direcţiune tote jertfele posibile44. „Adevărata şi înţelăpta iubire de patriă se arată în fapte şi nu în cuvinte; aceea, care nu numai e gata a privi în ochii periculului cu cutezare, ci se gândesce şi la înlăturarea lui; aceea, care scie nu numai să învingă, ci să şi supună, care pricepe nu numai să atragă, ci să şi ţină strînsă : ordonă jertfe. Şi resultatulă finală da aci pâte fi acela, că pe cetăţenii de limbă nemaghiară îi facemă mândri de aceea, că suntă copii ai acestei patrii; vomă fi uniţi, în dreptă şi în daloriă, in minte şi în simţăminte. Atunci nu voră gravita în afară peste graniţele ţârii, nu se voră făli cu strălucirea unei corâne străine şi nu voră voi să facă măeslrita deosebire între noţiunile „maghiară* şi „ungară44, ce nu se potă traduce în limba maghiară*. »Spre lămurire spună, că sub »maghiară* se înţe-ege ceea ce e maghiară ca naţionalitate, şi sub „ungară44 ceea ce e maghiară ca stată, aşa că de aci se pâte făuri acelă pretexta, că naţionalităţile adecă se ţină de „Ungari44 dâr nu de Maghiari44. „In aceste câteva rânduri am voită să atragă asupra cărţiloră de învăţămăntă de limbi străine cu cuprinsă maghiară atenţiunea acelora, cari suntă în posiţiune a pută face ceva pentru încetarea acestui rău*. Cum vedernă, „neaoşulă* maghiară ar dori ca pe deoparte să facemă „alişă-verişă* librariloră şi scriitori-loră unguri, de altă parte prin cărţi ungurescl, scrise un-guresce ori românesce, să ajungemă odată a „ne mărturisi cu mândriă ca Maghiari.* Ei bine, să nu uite d-lă Halas, că Românulă nu e Jidovă. încercare de atentatti contra Ţarnlni. ţ)iarele »Berliner Tagbltt* şi „Wiener AUg. Ztg.“ au primită din Petersburgă scirea, că MercurI după amâijl \ Nr. 73. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. în săptămâna trecută era să se comită unii nou atentată contra împăratului, care mergea dela palatulă de ârnă prin marea Morskaja spre garaGacina. Atentatulă a fostă zădărnicită prin grabnica arestare a atentatoriloră. Ună tinără, se (Jice că studentă, de ună esterioră negligeată, precum şi o femeiă care-lă însoţea, amândoi cu plaidurî (tartane) legate peste umeri, steteau pe treptele casei Mors: kaja Nr. 14, când deodată fură arestaţi şi duşi de acolo repede şi în t6tă liniştea. Precum se vorbesce, s’au găsită la ei ascunse sub plaidurî mai multe bombe esplosibile. Ca complice se desemnâză a fi o a treia personalitate care, pe când se apropia echipagiulă împărătescă, ţinea o pe-tiţiune în susfi. Impăratulă opri echipagiulă şi puse pe ună poliţistă să ’i aducă petiţiunea, pe care o dete împărătesei. Totulă s’a petrecută în abia cjece minute. In oraşă se vorbesce, că diferiţi studenţi şi Omeni tineri şi-ară fi părăsită locuinţele loră de pănă acum şi nu se scie încătrău s’au îndreptată. SOIRILE PILEI. Amă spusă că cu ocasiunea desvălirei monumentului lui Deak, Kulturegyleturile voră ţină ună congresă. Contele Ştefană Karoly s’a însărcinata să refereze despre cea mai importantă cestiune şi anume că: este ore ne cesară să se unescă «reuniunile culturale,“ care sub diferite numiri urmărescu acelaşi scopă, şi decă da, care ar fi cea mai bună organisaţiune? Vice-preşedintele societăţii Szechenyi va refera asjpra cestiunei că: este 6re necesară o organisare pentru durată a congreseloră, şi dăcă da, când şi unde să se ţină? Iosef Bano va vorbi despre mijldcele, prin care Kulturegyleturile îşi potă ajunge mai bine scopurile. La aceste svârcoliri se mai adauge şi formarea unui Kulturegylet jidano-maghiară în Pesta. Vr’o 400 de studenţi universitari jidovi au ţinută o adunare, care a luată următOrea resolu-ţiune; Ascultătorii jidovi ai universităţiloră surori declară, că ei consideră imperiosă şi necesară, ca jidovimea ungurăscă să dea o dovadă strălucită despre însufleţirea loră pentru cultura naţională şi de aceea pune în cursă în cerculă jidovimei unguresc! o mişcare în interesulă întemeiării unui Kulturegylet jidovescă Conferinţa a a-lesă ună comitetă de 50 membri. — Acum să te ţii Ia cultură jidano-maghiară! Vorbă e numai, că*şî voră a-junge jidano-maghiarii scopulă : când va face plopulă pere şi răchita micşunele. —x— P. S. Sa Episcopulă Popasu a rânduită pe proto-presbiterulă Dionisiu PopovicI să facă serviţiulă divină In biserica gr. or. din Mehadia, câtă timpă va sta Maiestatea Sa împărătâsa regina la băile de acolo, după cum se tjice sâse săptămâni. —x—■ Ministrulâ culteloră şi instrucţiunei Trefort a dispusă propunerea limbei latine în scâlele reale, cu începerea anului şcolară 1887/8. —x— Se vorbesce că din partea guvernului ungurescă va fi candidată pentru a fi alesă deputată dietală în Braşovă secretarulă de stată Matlekovits. Deocamdată aparatulă lucrâză în mare secretă. —x— Tabla reg. din Tergu-Mureşului a întărită sentinţa adusă de tribunalulă din Alba-Iulia în procesulă criminală pentru furtulu dela Vulcoiu a achitată însă 7 in divini, âr celorlalţi li s’a socotită arestulă preventivă în pedâpsa totală. Condamnaţii mai au de a rebonifica 1609 fi. 96 cr,, 702 galbinî împărătesei, precum şi spesele înmormântării nenorocitului casieră. —x— Ministrulu comunii de rhboiă a dispusă, că fiecare regimentă de cavaleria are să convâce la ună ală doilea eserciţiu de arme, care începe la 1 Mai, 50 rezervişti din anii de reservă 2, 4 şi 6, pe timpă de 28 4'Ie. A-ceşti reservişti au să facă eserciţiile la regimentele cărora aparţină ei. —x— Tribunalulă din Alba-Iulia a condamnată pe fos-tulă vice-notară orâşenescă şi primară comunală Ioană Gazda la 3 ani închisore pentru defraudare. Ioană Gazda a defraudată în 1000 de caşuri timbrele ce i le-au predată partidele ori banii daţi în scopă de a se cumpăra timbre, aşa că multe partide au fostă condamnate la pedâpsă în bani ca şi cum n’ar fi dată timbre La pertractarea finală au fostă ascultaţi 30 martori. Gazda a făcută apelă. —x— «Luminatorulă* e informată, că d. Aloisiu Vladu de Stiliste, actuală jude la tabla r. din Peşta, ar fi hotâ-rîtă să părăsescă cătă de curendă cariera judecătorâscă şi să-şi reîncepă activitatea politică. — x— Sesiunea generală a Academiei române s’a închisă. Premiile, după cum află „Românulă," s’au dată d loră T. Văcărescu, autorulă volumului întitulată «Luptele Ro-mâniloră*, şi A. C. Roşea, autorulă a două drame «Feta dela Cozia« şi „Lăpuşneanu Vodă». Intre membrii corespondenţi ai Academiei e numită şi d. I. Bianu, bibli-otecarulă Academiei şi profesoră. Preşedinte ală Academiei s’a alesă, în loculă d-lui I. Ghica, care eşi din acâstă sarcină, d. M. Kogălniceanu. —x— Consululu generală română din Pesta, Alexandru Farra, a plecată împreună cu soţia d-sale la Bucurescî, unde va petrece sărbătorile Pasciloru. —x— Ministerulă instrucţiunii publice din România a începută tipărirea Statisticei înveţămentului primară pe anulă 1885—86, la care au lucrată inspectorii Mihăilescu şi Palade. Astăzi scimă — 4*ce »România Liberă" — că în ţâră suntă 2669 de scoli primare rurale (210 de băeţl, 203 de fete) şi 2256 mixte, dintre cari 2095 sunt întreţinute de Stată (1168 de gradnlă I şi 927 de gra-dulă II), iar 574 suntă întreţinute de comune şi judeţe, dâr fără gradă. Judeţele cele mai bogate în şc61e sunt: Ilfovulă (155), Doljiulă (150), Ialomiţa (124,) Teleormanul!) (122), Argeşulă (121), Vlaşca (110) şi Gorjiulă (109.) Judeţele cele mai sărace suntă: Vasluiulă (48). Roma-nulă (49), Dorohoiulă (50), Putna (52), Fălciulă (55), Tulcea (58) şi Suceava (59). —x— Distinsulă chirurgă Dr. Severeanu, profesoră la facultatea de medicină din Bucurescî, a plecată la Berlină fiindă însărcinată de guvernă şi de eforia spitaleloră civile a lua parte la lucrurile congresului chirurgicală ce se ţină în capitala Germaniei. —x— In comuna rurală Gara-Muratu din Dobrogea s’a înfiinţată o societate numită „Ovidiu“ ală cărei scopă este, după cum ne spună statutele, cultura poporului română dela ţâră din punctulă de vedere intelectuală, morală, naţională şi materialo. Comitetulă societăţii se compune din d-nii: preş. Ioană Bleblea, propr., agricul* toră şi economă; secr. Vasile Poreanu, învăţătoră, cass* Tâană R. Moroânu, propr. agricultoră şi economă ; bibi. Gheorghe Aiteanu, parochă; membrii Ioană Căpăţînă, propr. şi profesionistă, şi Stoica Belu, propr. şi comerciantă. Urămă deplină succesă tinerei societăţii ' —x— Marii proprietari poloni din Prusia (Posen) au luată o măsură, care face multă onore patriotismului lor. Ei au hotărâtă să îşi împartă jumătate din moşii în miei parcele şi să le vendă în rate ţăraniloră poloni. Prin acestă mijlocă scapă pe de-o parte de vânzarea la licitaţia moşiile propietariloră ruinaţi, pe cari — după o lege — espresă — guvernulă germană e decisă să Ie cumpere spre a le colonisa cu Nemţi pe de alta întărescă elementulă polonă. „Nord. Allg. Zfg." e forte înverşunată în contra acestora dovecji de patriotismă ale pro-prietariloră poloni. —x— Cetimă în ,Le Temps» din Parisu: «Artiştii şi amatorii nu voră uita esposiţia pe care a făcut’o într’o prăvăliă de pe Bulevardulă Italieneloră pictorulă română Grigorescu. Acestă artistă tratâză cu aceeaşi înlesnire şi cu acelaşi talentă subiectele cele mai opuse, peisagele şi scenele interiăre, casele şi florile, şi mai alesă figura, în care excelează. Să adăugămă că dânsulă s’a formată în Francia şi cu deosebire la Fontainebleau, unde, după esemplulă peisagiştiloră clasici, a găsită subiectulă stu-diilortt sale celoră mai frumâse. Intorsă în patria, elă s’a silită să reproducă peisagele ei, ceea ce nu l’a împede-cată însă d’a reveni de mai multe ori la noi şi d’a face nouă studii. Personalităţi cu acea a lui Grigorescu suntă făcute pentru a continua şi a desvolta simpatiile'nestrămutate, cari unescă pe tînăra Româniă cu bătrâna Franciă*. Ceva despre Românii din S.-Dobâca. Deşiu, Martie 1887. Stimate d-le Redactoră! Timpulă se pote asămâna cu lupulă, care şi schimbă părulă, dâr năravulă nu. De-getulă celă destructivă ală timpului a ştersă cu sute de ani înainte de asta de pe scena lumii cetăţi şi ginţi în-floritâre, totă elă este şi astădi, care pe unii îi înalţă, pe alţii îi face să decarjă, să apună şi în fine să pâră, numai mijlâcele şi li-a schimbată. Arma cu care timpulă atunci înălţa şi umilea poporele a fostă ferulă, astăcjî este alta, nu mai puţină domnitâre. Ceea ce înalţă astătji naţiunile nu mai e ferulă din vechime, ci nationalismulă combinată cu sciinta, cultura şi educaţiunea. Să vedemă întru câtă noi Românii din Solnocă-Do-bâca posedemă aceste tesaure scumpe, cum scimă să ni-le câştigămă şi păstrămă prin propriele nâsfre puteri. Să începemă cu inteliginţa, adecă cu Românii ce seiu carte şi cu faptele loră. Să ţine în Deşiu — capitala unui municipiu aprăpe pură română — o adunare co-mitatensă. Străinii umplu sala de adunare, âr causa nos-tră nu-o representâ nimenea, ori în casulă celă mai bună este apărată prin o voce, multă două, căci pionerii noştri tocmai atunci ’şl află drumuri ori alte afaceri şi astfelă în faţa adversariloră rămânemă pe josă ca puii cei golă-şei, ce n’au aripi. Are însă o comunitate română bise-ricâscă procesă pentru apărarea causei sale, cine-i advo-catulă partidei contrarie, cine o învăţă apucăturile feluri'e şi ţine în şahă causa nâstră?... Ună advocată română, âr noi... noi suntemă apăraţi de ună Ungură. — Aşa stămă cu naţionalismulă în Solnocă-Dobâca. Alte fapte său notorietăţi ne voră arăta cum stămă cu sciinţa şi cultura său educaţiunea. Aşi vorbi aici de FOILETONU. Tesaurulă dela Petrdsa- (Urmare.) £tă de ce am cutezată a <}ice dela începută, că dându-vâ sâmă de lucrarea, care dela ună timpă încoce a devenită la mine gândulă şi munca de tdtâ (jiua, şi espunândă dinaintea d-v. însemnătatea ce a dobândită pentru mine, îmî pare că vă vorbescă ca şi pro domo mea. De cumva m’ar cerceta cineva de aprope şi m’ar întreba dâcă merită tesaurulă dela Petrâsa atâta lucrare, atâta stăruinţă, atâta cheltuială, eu i aşi răspunde în-tr’astfelă: Ia aminte: să afli în ţâră la tine bogatele rămăşiţe ale unei arte, care, prin forma ei originală, prin unele caractere cu totulă speciale, prin procedări tech-nioe nouă, se distinge de artele ce au produsă mai tote monumentele din alte ţări; să recunosc! prin studiu şi comparaţiunl, în rămăşiţele acelei arte locale, epoca ca şi precisă a fabricanţiloră; să constaţi că, la ună mo-mentă dată, ţâra ta a produsă lucrări de arte dâcă nu de o perfecţiune clasică, dâr de nesâmuită bogâţiă; — 6re nu suntă acestea resultate destulă de covârşitore spre a umplea de mulţămire şi de zelă pe ună scruta-toră ală vecheloră ndstre datine pământescl? Dâr, d-loră, îndată ce am întrevădută posibilitatea de a atinge ună ţeiă aşa de ademenitorii, m’am pusă cu îndoită ardâre la lucru; mî-am propusă a da cărţii mele asupra lesaurului dela Petrdsa caracterulă unei opere temeinice, în care origina, natura şi chiar istoriculă, pre câtă se va putâ, Tesaurului, să fiă lămurite prin istoria şi analisa mai tuturora lucrăriloră de aurăriă şi de argintăriă artistică despre care ni-a rămasă vorbire în autorii cei vechi, său imagine pe monumentele antice, său chiar şi esemplare încă a 102.- n * n 5°/0 • i> 98.— » 99.-- Ruble Rusesc! » 112.— » 113.- Discontulă ... » 7— 10°/„ pe ană. Nr. 1665/87, Poblicatinne. 9 Din incidentulă multoră periclitări, se dispune pe temeiulă §. 20 ală statutului pentru birjari, şi mai cu sămă în interesulfi ordinei şi siguranţei publice, ca de aci înainte, nu numai trăsurile birjariloru, dără şi acele ale privaţiloră, în decursulă mânărei loră atâtă în oraşă câtă şi în suburbii, să fiă provă(Jute cu felinare (lămpaşe) aprinse, pe tim-pulă câtă suntă aprinse felinarele publice. Braşovă, 5 Martie 1887. i_3 Căpitănatulii orăşeneştii. (Avisu d-loru abonaţi! 9 Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiaseâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe f&şia sub care au primită nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea ^aru^u^ onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTE. „GAZ. 1RANS“ TARIFA ammturiloru si inserti unilora. •) •> *) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se ac6rdâ următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori • . . io°|0 ■»» 51 V 5— 8 ii * . . 15°|0 11 11 11 9—11 ii • . • 20°|o 11 11 11 12—15 15 • . • 30°|o v 55 15 16—20 11 • . . 40°|o Dela 20 de repeţiri în susă • . • 50°|o Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Mersulti trenurilorti Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Bredealil-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Arad«i-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Predeald-Budapesta BucurescI Predaalfi Timişfi Braşovă Kcldiâra Apatia Agostonfalva Hemorodfi H&şfaleu Trena de persdne Sigkişăra Hfaabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crtciunelă Teiuşft Aiudfi Vinţultt de susfi Ui6ra Cacerdea Gkirisă Apahida Clişii Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişfi Stana Hoiedintt Ciucia Bucia Bratca R6v Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladăny Szolnok Buda-peata Viena 7.47 8.24 8 51 9(14 9.51 11.03 11.29 11.26 1200 12.29 12.44 1.05 1.34 1.40 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 Tren accelerat Trend omnibns ! = 603 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 8.00 4.16 5.02 5.48 Trena omnibua 7.30 1.14 1.45 2.32 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12.48 1.22 2.18 2.48 256 3 64 451 5.28 556 10.55 1.23 3.24 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.51 1216 12.50| 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50i 7.28 Budapesta—Predealil 10.06 2.15 6.05 Viena Budapesta Szolnok P. Laddny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu Ciulin | Apahida Ghiriş Cncerdea Uiora Yinţulfi de susfi Aiudfi Teiuşă Crăciunelfi BlaşQ Micăsasa Copşa mit. Elisabetopole Sigiş6ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra Braşovă Timişfi Predealu BucurescI Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile gr6se. Trona de pers. [ Tren accelerat Trend omnlbuE Trentt de persdne Tronft omnlbus 11.10 2.— 3.10 1 7.40 6.20 8.00 11.05 3.58 7.38 9.34 11.40 2 02 5.28 540 11.26 2.31 4.12 6.58 9.14 1.38 — — — 9.24 2.06 ■ - — 9.41 2 17 — — 7.33 10.19 2.40 — — 8.04 11.38 3.24 — — 12.18 3.47 — — 12.54 4.07 — 8.58 1.57 4.33 — 9.28 3.11 5.15 — — — 3.40 5.31 — — 4.15 5.55 — _ — 4.36 6.07 — — 4.58 6.24 — — 10.28 5.26 6.43 — 11.00 — — 7.08 11 19 — — 7.36 12 30 _ — — 9.06 1.01 — — 9.53 1.06 — — 10.— 1,13 — — 10.09 1.20 — — 10.19 1.41 — — 10.48 2.C0 — — 11.14 235 — — 12.12 2.48 — — 12.30 3.20 — — 1.12 3 36 _ — — 1.32 4.00 — — 2.18 4.35 — 3.03 5.12 _ — 3.49 5.37 — — 4.28 7.02 — — 6.16 7.43 — — 7.06 8.11 — — 7.46 8.41 — — 8.25 9.21 — — 9.15 1.55 — — — — 2.53 — — — 3.28 — 9.35 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI Teiuşft- lradă-Bndap«sta Budapesta- Aradft-TeiuşA. Trend Treid Trend de Trend de Trend Trend omnibua omnibua persdne persdne de persdne omnlbm Teiuşft 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-lulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9:05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 / 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 } îMOK ^ 4.10 5.45 — - Orâştia 1.01 — 5.18 Ar dă 4 30 6.- 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Braniclca 3.23 — 7.02 Pauliş"» 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7.S8 Radna-! ipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6(9 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Berzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — BSrzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 1027 Ilia 8 55 2. 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branicica 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 1042 Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — Srolnok ( 8.42 — 4,52 Şibotă 11.43 12.— — | — 5.12 I Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta - | 8.20 Alba-lulia 12.36 12.46 — Viena — 6.05 TeiuşA 1.29 1.41 — Aradă-Tlxaîşdra Simeria (Piski) Fetroşenl Trend Trend de Trenu Trend de Trend Trend omnibns persdne mixt persdne omnlbm mixt Aradâ 5.48 6.05 Simeria 11.25 _ 2.42 Araduiă nou 0.19 — 6.33 Streiu 11.58 ' 3.25 Nămeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 416 Vinga 7.16 —. 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczitalva — — — Baniţa 3.05 — 6 4.") Timişdra 9.02 — 9.08 Petroşeni 3.37 — 7.12 Tlmlşăra-Aradă Petroşeni—Simeria (Piski) Trend de Trend de Trend Trend Trend Trend persdne persdne omnlbus de pers. omnlbus mixt Tlmişdra 6.25 _ 5.00 Petroşeni 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 1205 — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 9.01 Araduiă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Aradft 9.27 — 8.17 Simeria 1.63 — 10.31