REDACŢICNEA ŞI ADMINIHTHAŢHIKKA:
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unâ an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bonitate ţl străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
AHUI^IUBILB:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate eu •• prlmatoii. — Baauiorlpta nu ta retrimită.
N* 72.
Mercurî, 1 (13) Aprilie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe nntt nou abonamentul pe trilnninltt Aprilie, Maiu şi Iuniu, la care învitămfl pe toţT onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	0 ,,
,, unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ ş6se „	20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se pâte face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorii de pân’acum li-se recomandă a însemna pe cuponii numărul* fâşiei sub care au primit* 4iaru^-
Domnii cari se vorti, abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovu, 31 Martie 1887.
Nu ne va lua, credemii, nimenea în nume de rău, dâcă ne vom* ocupa de astădată un* moment* şi de c)iariulâ nostru.
O spunem* din capul* locului, că nu voim* să facem* reclamă. Deprinderea acesta o lăsăm* pe sâma altora, cu a căror* fire se potrivesce. Voim* nunîiu a marca un* punct* la care amu ajuns* în drumul* lung* şi spinos* (J‘ar^câ-
Cu (ţiuâ de mâne se împlinesc* trei ani, de când „Gazeta Transilvaniei44 a devenit* 4*a 1-11 cuotidian*.
In ârna anului 1880, luând* hotărîrea a scdte (Jiarulti nostru de trei ori pe săptămână, am* promis*1 că ne vom* strădui a face dintr’în-sul* un* <Jiarfr cuotidian*.
Ne-amu ţinut* de cuvânt*.
Am* dat* cetitorilor* noştri tot* ce nl-a stat* în putinţă. Bine sciam*, că vom* avă să luptăm* cu mari greutăţi şi vom* trebui să aducem* mari jertfe pentru susţinerea acestei foi în nouăle condiţiunî, dâr am* suportat* greutăţile şi nu ne-am* dat* îndărăptu dela nici un* sacrificiu în firma convingere, că prin acâsta aducem* un* serviciu causei românesc!.
Tâte stăruinţele şi încordările nâstre rămas-ar-fi însă deşerte fără de concursul* amicilor* noştri şi dâcă astă(}I putem* înregistra trei ani de când „Gazeta Transilvaniei44 esistă ca (Jiarîi cuotidian*, avem* să-o mulţumim* cu deosebire încrederei şi sprijinului publicului românesc*.
Pâte că în acest* interval* cetitorii noştri vor* fi găsit* şi câte o lacună în redigearea foii nâstre; p6te că unii său alţii vor* fi aşteptat* să tratăm* şi câte o cestiune de interes* mai special* pentru cercul* lor* restrîns*.
Dâr întrebatu-s’au <5re aceştia, dâcă au făcut* şi ei destul* din parte-le ca să fiâ în drept* a pretinde mai mult* dela noi? Gânditu-s’au ei 6re că numai în măsura în care dau li se pâte da îndărăptu ?
Cu tâte aceste noi am* dat* şi dăm* încă mai mult* decât* ni s’a dat* şi ni se dă, datori suntemh însă a face atenţi pe amicii şi sprijinitorii noştri, Că şi putinţa nâstră are o margine şi că atârnă numai, şi numai dela dânşii ba să faeă să dispară orl-ce lacună din fâia nâstră.
In schimbul* jertfelor*, ce le aducem*, credem* a fi în drept* să cerem* dela amicii noştri o interesare mai viâ şi mai activă, pentru ca (Jiarului nostru să i se ofere posibilitatea de a împlini cerinţele tuturor* cercurilor* de cetitori, dându-i fiecăruia nutrimentul* spiritual* şi infor-maţiunile, de cari are mai multă nevoiă.
Nu credem* că mai este de lipsă a-le spune cetitorilor* noştri, că a<Jl, în era nedreptăţirilorfi, maltratărilor* şi .a prigonirilor*, fiecare Român*
înţelegător* treb^^ jăă .sâţnţâ necesitatea de-a susţină şi sprijini din tâte puterile (j^ristica română, credinciâsă causei românismului.
Dâcă ne-am* împlinit* sâu nu datoria nâstră faţă cu causa naţională numai publicul* român* este în drept* să judece, şi din atitudinea nâstră de pănă acuma pâte să conchidă la purtarea nâstră în viitor*.
Ceea ce ne servesce în deosebi spre bucuriă şi încuragiare sunt* dovezile de simpatiă, ce le-am* primit* dela junimea română din tâte părţile cu ocasiunea întrărei 4^arului nostru în alu cincl-4ecelea anu al* esistenţei sale.
Am* primit* cu acâstă ocasiune felicitări aprâpe dela tâte universităţile şi institutele supe-riâre de învăţământ* din întru şi din aiară, pe unde se află tineri studenţi români.
Le mulţumim* tinerilor* noştri din adâncul* inimei pentru nobilele sentimente naţionale, ce le-au manifestat* din acest* incident* şi îi asigurăm*, că au contribuit* a ne întări şi mai mult* în credinţa viitârei isbende a causei nâstre drepte.
Asemenea le mulţumim* şi vechilor* amici şi sprijinitori ai „Gazetei44 din tâte părţile, cari prin felicitările ce ni le-au adresat* ne-au dat* nouă dove4l, că sunt* cu trup* şi suflet* aderenţi ai principiilor* ce le profesâză fâia iiâstră în lupta pentru egala îndreptăţire naţională,
Dea Dumne4euK ca la sfârşitul* anului acestuia, când vom* serba iubileulu de cincizeci de ani al* 4iarului nostru, să putem* înregistra succese mai îmbucurătâre şi mai mari în grâua nâstră luptă naţională!
Sfinxul* nordic*.
Sub acest* titlu „NeUe freie Presse44 de Sâmbătă scrie un* articul* în care asâmănă pe Rusia cu Sfinxul* vechilor* Egipteni şi Greci, spre a arăta nesiguranţa situaţiunei. Sfinxul* era simbolul* misterului, al* enigmei, alu tăcerei adânci. Europa sufere sub Sfinxul* nordic*, care, jumătate femeiă europână, jumătate fiâră asiatică, pune spre deslegare enigme, care chiar diplomaţilor* li sunt* prâ grele.
Politica rusâscă e în adevăr* enigmatică. Nu se scie ce vrea Rusia, încătrău cârmesce, şi liniştea cu care urmăresce ea evenimentele produce impresiunea unui pericultt neesplicabil*. înainte cu puţin* timp* esista încă, cel* puţin* în aparenţă, alianţa N celor* trei împăraţi şi se putea crede, că principele Bismarck va isbuti să înduplice pe Rusia a remânâ în acâstă alianţă, care consta în aceea, că Germania si Austria ţinea de mâni pe inimicul* comun*, ca să nu provâce vr’unu pericul*. A41 a încetat* alianţa, cu tâte silinţele ce şi le-a dat* cancelarul* să o susţină, Sfinxul* a scăpat* din mrejile ce-lu pa-ralisau.
De aci provine neliniştea generală, îngrijirile, înarmările cele mari în tâte statele europene. Nimenea nu gâcesce ce intenţ'unl are Rusia, ce va face în cel* mai apropiat* viitor* şi tocmai amicii ei de mai nainte, vecinii săi suferii prin atitudinea ei. Atârnă numai de Rusia a resolva cestiunea bulgară şi a se lămuri cu Austria asupra Orientului. Cei din Petersburg ar* putâ eşi cu o propunere şi celelalte puteri probabil* că i-ar primi-o cu mici modificări, dâcă n’ar colida necondiţionat* cu tractatul* din Berlin*. Ar* putâ să desemneze un* candidat* posibil* pentru tronul* bulgar* şi Sobrania l’ar alege. Dâr Rusia tace şi aştâptă. Ce? Ăsta’i secretul* ei şi „măâstra’i neactivitate,44 ce o des* voltă, silesce pe Austria să fiă precaută, să-şi întărâscă puterea armată, să se pregătâscă. Iubirea de pace a Austriei încă nu înlătură peri-cululfi unei ciocniri şi, cât* timp* nu se scie ce resolvare a cestiunei bulgare cere Rusia, tre-
bue să fim* pregătiţi pentru ori-ce surprindere Cele 52 miliâne ce au trebuit*~Melegaţitmile «8 le ’ncuviinţeze ministrului de răsboiu, sunt* o jertfă adusă Sfinxului nordic*. Durere, câ na i le putem* pune în socotâlă.
Aprâpe şi mai greu apasă pe Germania neA siguranţa asupra hotărîrilor* ce le va lua Rusia. . In Berlin* s’a ivit* fantoma unei alianţe ruso-francese şi atunci, în casu de răsboiu franco-•germanâ, Germania ’şl-ar avâ spatele neacoperite. In 1870 Germania n’a avut* nevoiă s8*şl ţină nici un* soldat* la graniţa rusâscă. A41 e altfel*! Rusia s’a retras* din alianţa triplă, vrâ să aibă mână liberă şi pressa rusâscă. spune în gura mare, câ Rusia nu va suferi o nouă umilire a Franciei. Cei din Petersburg* cochetâză cu cei din Paris*, de acolo se dă nutriment* şi mai mare ideei de revanşă. Rusia oficială se • abţine, dâr tolerâză uneltirile. Cine pâte garanta, că Ţarul* în momentul* decisiv* nu va trece pe partea panslaviştilor* realisând* idealul* lui Katkow ? Poţi conta pe chibzuinţă Francesilor* ? Nu’i vorbă, pănă acum în maioritatea lor* se arată cu minte şi se feresc* a da mâna cu aceea ce li se ’ntinde din stepele Orientului. Dâr stările franceze sunt* şovăitâre, disposiţiunea poporului se pâte schimba şi speranţa d’a afla ajutor* în Rusia, într’un* răsboiu contra Germaniei, nu contnbue a ucide şovinismul*. Germania e silită a se pregăti pentru un* cas* estrem*, pentru posibilitatea unui îndoit* răsboiu, a’şl mări armata, a împovăra pe cetăţenii săi cu sarcine tot* mai grele, fiind* că atitudinea Rusiei a devenit* echivocă şi amicul* de erî, dâcă îi place lui Dumne4eu şi Ţarului, se pâte preface în inimic*.
Asta’i adevărata situaţiune a Europei. Nu credem* că pacea se află în pericul* nemijlocit*, e probabil* chiar că se va mai susţină câtva timp*, dâr de o speranţă sigură într’un* viitor* frumos*, liniştit* pentru ani de 4^ei nu pdte fi vorba. Ori încătrău privim*, întâlnim* bugete militare sporite şi silinţe febrile d’a mări destoinicia de luptă a armatelor*. Europa a devenit* o mare fabrică de arme, a cărei larmă stă în crassă contra4icere cu asigurările paclnice ale regenţilor* şi bărbaţilor* de stat*. Ce fericire, ce binecuvântare pâte aduce popârelor* o pace, pe care trebue să o plătâscă cu preţuri neau4ite, a căreia durată atârnă de o întâmplare, ba încă şi mai rău, stă îa mânile unei singure puteri? Rusia ar putâ împrăştia tâte îndoielile pline de temere, ar putâ da da o parte muntele ce apasă greu peptul* Europei; dâr nu vrea să ridice vă-lulu ce învălue politica sa şi înzadar căutăm* în afară de imperiul* Ţarilor* a deslega grâua enigmă a Sfinxului nordic*.
Mişcarea Şerbilor* în Ungaria.
Serbii în Ungaria fac* pregătiri în vederea viitâreloru alegeri dietale. O adunare generală electorală a Sârbilor* cu drept* de alegere din Ungaria a fost* convocată pentru 4^a de 19 Aprilie a. c. la Srbobran (Sentomaş*). In Srbo* bran s’a format* un* comitet*, în fruntea căreia se află domnii Laza Guvanski, Milutin Ve-zilicl şi Mita Georgevicl. Acest* comitet* a a-dresat* în 24 Martie un* apel* cătră toţi alegătorii sârbi din Ungaria, care s’a publicat* în 4iarele „Zastava44 şi „Branik44 dela 29 Martie. Pe lângă acâsta a publicat* „Branik44 dela 29 Martie un* apel* subsemnat* de Dr. Micb. Po-lit-Desancic! şi soţi, în care Sârbii cu drept* de alegere sunt* invitaţi, să ia parte în număr* cât* mai mare la adunarea electorală generală în Srbobran.
Apelul* lui Polit 4ice> că Sârbii trebue â-răşl să se întrunâscă odată, spre a arăt», ca sunt* un* popor* de care trebue s8 se* ţi
atu n
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
s£mă; să se adune spre a se sfătui, ce este de făcută, ca Serbii să-şi p6tă recâştiga ărăşî posiţi-unea loră de mai înainte în Ungaria. Se crede, că la adunarea din Srbobran se va pune la ordinea «Jilei cestiunea programului naţională sta-bilindă o nouă programă. Dedrece „Zastava“ deba 30 Martie a republicată programa dela Beclcherecă se crede că acăsta se va lua de basă a sfâtuiriloră Sârbiloră în Srbobran.
Sitaaţinnea bisericei ortodoxe în AustrO' Ungaria.
Bărbaţii politici ruşi se ocupă forte desă de unfl timpii încăce nu numai cu raporturile politice, ci şi cu raporturile religionare din Austro-Ungaria, se înţelege că din punctulă de vedere ală intereseloră rusescî.
In 4ilele trecute a apărută în f6ia oficială „Mesa-gerulă guvernului* (Prawitelstwennyj Wjestnik) din Pe-tersburgă ună articulă sub titlulă de mai susă, care e luată dintr’ună tractată ală procuratorului supremă ală Sf-Iui Sinodă, consilierulă intimă Pobiedonoszew, cătră Ţarulă. £tă ce 4>ce în articulă:
„Dâcă deja în ţările constituţionale ortodoxe biserica dreptcredinciosă, care după legile acelora e biserica statului, are să sufere cu tăte astea felurite înjosiri prin guvernele locale momentane şi e dăunată in activitatea sa, apoi în acăstă privinţă în ; Austro-Ungaria e espusâ celoră mai mari pericule, căci aci t6te tradiţiunile sfatului stau în cea mai intimă legătură nu numai cu facerea de proseliţl, ci şi cu dominaţiunea bisericei ro-mano-catolice asupra tuturoră celorlalte confesiuni. Propaganda latină se bucură de mare libertate pentru espediţiunile ei de atacă şi de cucerire, şi de acăstă libertate face întinsă usă nu numai în provinciile ocupate de Austria, în Bosnia şi Herţegovina, ei şi între Serbii şi Românii dreptcredincioşl din Ungaria, în Bucovina, în Dalmaţia etc. şi mai alesă între unitarii galiţiano-ruşî. In Bosnia şi în Herţegovina a ajunsă lucrulă aşa de departe, încâtă zelosulă apărătoră ală ortodoxiei, Metro politulî^. J|osniacă Sava Kossanovic, a trebuită să invoce ajutorulă Patriarhului din Constantinopolă faţă cu atacurile Latiniloră. Dăr nici acăsta n’a făcută să’nceteze propaganda, ci ea îşi continuă neturburată uneltirile. Pe lângă acestă libertate neţărmurită pentru atacurile propagandei latine asupra bisericei ortodoxe în Austria, mai este biserica acăsta slăbită şi prin ne’nţelegerî interne între Ortodox!. O astfelă de cărtă esistă între re* presentanţii poporului serbescă ortodoxă din Austro-Ungaria şi între Patriarchulă German Angelic pusă de gu vernă. Totă aşa s’au ivită unele nenţelegerl naţionale în sînultt poporaţiunei dreptcredinciose ruso-române din Bucovina, unde nemulţămirea majorităţii poporaţiunei ruse ortodoxe în contra românisării ei uşureză lucrarea propagandei latine. Peste totă situaţiunea bisericei ortodoxe In Austro-Ungaria e prin despărţirea ei în numerăse centre administrative multă mai periclitată decâtă acea din ţările constituţionale slave, şi în faţa neobositei propagande de altă credinţă, care se bucură de scutulă pu-terei statului, e ameninţată şi integritatea ei. A căuta scuttt şi sprijină în lumea ortodoxă streină, e greu de esecutată acăsta, deărece raporturile Ortodoxiloră din Austro-Ungaria cătră celelalte biserici ortodoxe întâmpină neîncredere, ură şi bănuităre rea voinţă.
FOILETONUL Tesaurulft dela Petrtisa.
(Urmare.)
Pentru ce, dintre fote ml-am pironita,— ca să 4*c0 aşa — mintea, mai cu sămă asupra rămăşiţeloră nestimate pe care până acum «jUnica’ml preocupare le-a scăpată de uitare mai bine păte decum a sciută să le ocro-tăscă museulă nostru naţională?
Ore, fostu’ml-a mintea uimită de aceia farmecă, pe care basmele bătrânesc! îlă atribue comoriloră ascunse sub pământă, şi care, prin flăcăraie sinistre se destăi-nuesce bieţiloră muritori şi’i atrage în mii de primejdii, îi muncesce cu mii de amăgiri.
Dăcă, în (Jiua de a(jî, nl-ar fi iertată să avemG asemenea iresurî. aşi crede şi eu, în urma multeloră ponăse şi clevetiri ce au atrasă asupră’mî acea stăruitOre îngrijire dată, în decursă de mulţi ani, vestitei Cloşca cu pui de aurit, aşi crede că ea s’a legată de mine, ca piaza rea, spre a nu mă lăsa să-mi vădQ şi eu, ca totă Românulă, de stăncica şi de slujbuliţa mea.
Eu totuşi, mărturisescă, că n’am nici ună felă de pică pe biâta nOstrâ Cloşcă; din contră, păstrezi! încă speranţa — cum am şi cjis’o într’o pagină a cărţii mele — că ea va fi pentru archeologia română totă de aşa bună augură, cum a fostă odinioră găina minunată de luminăsă, — conspicui candoris — care, din chiar senină, pică într’o <)i dreptă în pola Liviei, tocmai atunci cândă soţuiă acesteia, di vuia Augustă, avea să devină arbitriulo supremă ală destineloră romane.
SOIRILE PILEI.
Ni se scrie din Deva: Alegătorii partidei naţionale române din cerculă electorală Baia-de-Crişiu, comitatulă Hunedărei, în adunarea dela 7 Aprilie a. c. au alesă delegaţi pentru conferinţa generală pe d-nii: Petru Truţa, adv. şi deputată în Baia-de-Grişiu, şi Vasiliu Damiană, protopresbiteră în Bradă, âr ca suplentă pe d. Alexandru Moldovanu din Deva. Asemenea cerculă electorală ală Devei a alesă în adunarea dela 9 Aprilie ca delegaţi ordinari pe d-nii: I6nă Papiu, protopresbiteră Dr. Lazară Petcu, advocata, 6r ca suplentă pe d. Fran* ciseă Hossu Longinu, advocată, toţi trei din Deva.
—x—
S’au mai insinuată de a lua parte laiubileulă de 50 de ani ai preoţiei Prâ sânţiei sale d-lui episcopă Ioană Popasu corulă din Ghizătău, care e coră mixtă şi va esecuta şi cântările la liturghia din 4i*ia iubileului, apoi corurile din Silha, Bocşa-română, Salbâgelă şi Herendesel.
lnstitutulă românescă de credită şi economii „Ar deleana“ din Orăştiă a destinată din profitulă său suma de 278 fl. 49 cr., pentru scopuri filantropice şi adecă scălei române gr. or. din Orăştiă. — Din bilanţulă societăţii de împrumută şi păstrare „Aurora“ din Năsăudă, încheiată cu finea anului 1886, reiese că capitalulă fundam, e de 88,597 fl. 57 cr. şi depunerile spre fructificare în sumă de 281,197 fl. 09 cr. au produsă ună fondă de reservă de efecte şi de depuneri în sumă de 3485 fl. 63 cr. Profită curată 6550 fl. 30 cr. despre a cărui distribuire hotărî adunarea generală. D-lă Nicolau An-thon este directorulă, Dr. Paulă Tanco cassariulă şi Dr. Ioane Malaiu controiorulă institutului; eră d-nii Floriană Moţoou, Teodoră Rotariu şi Iacobă Popă suntă membrii comisiunii censurătOre.
—x—
In Septemvre a. c. corpurile 7 şi 12 de armată din Timişăra şi Sibiiu voiă face manevre mari în ţinu-tulă dintre Deva’Orăştiă-Haţegu.
—x —
Concertulă reuniunei filarmonice, ce s’a dată Marţa trecută în Braşovă cu concursulă pianistului vir-tuosă Victoră de Heldenberg din Sibiiu a fostă bine cercetata şi a avută ună succesă briliantă. D. Heldenberg a dovedită în adevără, că este ună artistă consumată în piană, âr orchestra sub conducerea probată a d-lui Brandher n’a mai lăsată nirnică de dorită. Alâsa programă a constată din urmăiOrele puncte: 1. Prologă din »Folkunger“ de Kretschmer (orchestra). 2. Mare concertă în Es-dur pentru piano şi orchestră. Op. 32 de Cari Maria Weber (d. Vict. de Heldenberg). 3. Symphoniă Nr, 4 în A-dur de Mendelssohn (orchestră,). — Ar fi de dorită ca aceste frumose concerte să fiâ câtă mai multă visitate de toţi iubitorii de musică.
—x—
Reuniunea pompieriloră din Cluşiu are de gândă să înfiinţeze o secţiă pentru transportulă răniţiloră.
—x—
Cetimă în ,F6ia Qiecesană* din Caransebeşă: „In comuna năstră Bujoră, cerculă Fâgetă, grasâză de 8 4<le morbulă aşa numită „morbilii stu pojarulu micii" (cosacî) în modă înspăimântătoră, încâtă 2/3 din toţi pruncii comunei pănă la 13 ani simtă atacaţi de acestă morbă în-veninătoră şi contagiosâ. O fetiţă de 7 luni a căcjută victimă acestui morbă. Intre juni s’au ivită pănă acuma 2 caşuri, din acestă incidenţă regretabilă, primăria fă-cândă arătare oficiosă la protojudele adm. din Fâgetă, acesta însoţită de mediculă cercuală a eşită în faţa lo-
Decl, suntă acum nu mai puţină de vre-o 22 ani de când m’a totă frământată gândulO de a pătrunde în tainele istorice şi artistice ale aceloră nespuse bogăţii, cari, din timpi străvechi, au rămasă pitulate sub pământă, într’o ţâră pe care dovezile scrise ale vechimei nu ne-o arătă nici forte bogată, nic! mai alesă înzestrată cu vre-o cultură artistică.
Chiar acelă caracterO aşa de originală şi aşa de neusitată ală sumtuoseloră nostre monumente, mî-a aţi-ţată o curiositate escepţională, ună neastâmpără ală mintii de felulă acelora ce nu lasă pe unii 6menî să trâcă nepăsători pe lângă o enigmă nedeslegată.
Când aflâmă la noi obiecte antice, asămânate cu alte multe ce s’au descoperită aiurea, şi ale cărora origine, destinaţiune, epocă şi stilă ne suntă de mai na-înte cunoscute, le place, negreşită, celoră dintre noi ce avemă pornire spre asemenea studii, a-le rândui printre obiectele analoge din alte părţi a-le lumii, şi a face ast* felO locQ ţării nostre în cutare său cutare cercă determinată de noţiuni archeologice.
Dăr aci, în faţa tesaurului dela PietrOsa, posiţiunea anticarului era cu totulO diferită, mai alesă pe timpulă când am începută investigaţiunile mele asupra lui.
Puţinii omeni de sciinţă cari pe aiuncî îlă văcju-seră seu auijiserâ despre dânsulă, minunaţi şi p6te chiar spăriaţl şi oportunatî de neobiclnuitele’i forme de strania înfăţişare a podObeloră ce mai rămăseseră dintr’ensulă, de neesplicatele litere şi figuri ce se vedeau pe unele din acestea, n’au căutată nici măcară a’şl da sâmă pe ce timpă, în ce locuri, şi de ce omeni au putută fi fabricate,
î»
cului şi visitândă pe toţi pacienţii, a indigitată regulele higienice sanitare, ce suntă din partea părinţiloră a se observa cu mare stricteţă, ca uniculă remediu salutară în contra acestui morbă, şi pănă la încetarea totală a epidemiei din partea autorităţii de protojude adm. s’au sistata prelegerile scolastice cu elevii deobligaţî de o parte, âr de alta în caşuri obveninde de mărte s’a oprită „po-menele“ usuale la noi«. Bujoră, 23 Martie 1887. Direcţiunea şcolară.
—x—
In Sîta-Cristură, Feleacă, Boldogaia, Săcuii-noi şi FalfalenI s'au închisă scâlele din causa pojarului.
—x—
In Ciomortani, comitatulă Trei Scaune, isbucnindfi focă în şura lui Andrei Barthos, nevasta acestuia fu o-morîtă de o bârnă ce căiju peste ea, âr elă scăpă cu grele arsuri. Au arsă 7 edificii cu instrumentele economice şi cu vitele.
—x—
Ună ţărână din Luna mergândă cu carulă cu boi în Cluşiu, când eş! din localulă în care avea o afacere, nu mai găsi nici carulă nici boii.
Bieţii Slovaci şl au pasă în gândă să întocmâscă în Turoţu-Sân-Măr tină o esposiţiă de industria de casă slovacă, dăr cu greu voră pută iace acăsta, căci âtă ce (jice „Nemzet* : o esposiţiune de cusături slovace este, nu-i vorbă, în şi pentru sine ună lucru fărte nevinovată; ' dăr deărece ei o tacă acăsta nu în interesulă industriei şi ală zelului, ci în scopuri de agitaţiune politică, păte că şi guvernulă ungurescfi are să 4ică ceva la acăsta/
După cum spună 4'arele din Bucurescî, în anulă acesta se voră face manevre mari de cavaleria în dis-trictulă Prahova.
—x—
Din Beiuşi se comunică, că locot. Fr. Ebert dela regim, de infanteriă 37 staţionată în Oradea mare, a fostă din întâmplare împuşcată pe când se întorcea dela o venălăre. Puşca unuia dintre vânători descărcându-se glonţulă a pătrunsă în peptulă locotenentului, care după câteva minute espirâ.
—x—
Consilierulă magistratului din Neutra, I. Hamor, e (rasă în cercetare disciplinară pentru neregu^rităţî şi a şi fostă suspendată din oficiu. Hamor e tată a şâpte
copii şi de o vârstă înaintată.
—x—
„Bomănische Revuea pe luna lui Martie 1887 are următorulă sumară: Ludovică Mocsary. Cercetări istorice şi limbistice române. (Din raportulă anuală ală Academiei române). Revista politică. * Românii în Macedonia, Tracia, Thesalia, Epiră şi Grecia, după D. Bolintineanu, trad. în limba germană de P. Broşteanu. Cântece de M. Kugler, trad. de Leon Schănfeld. Fata vân4ătăre de flori din Florenţa, de V. Alesandri, trad. de Leon Sch. Dr. Albert Amlachcr. L teratură şi artă.
— x—
Teatru ungurescă. Astă-sără se va juca nS6rele şi Lunau, operetă în trei acte, musică de Lecocq. MercurI nu va fi representatiă. — In numărulfi de ieri s’a 4ish din erăre, că d-lă Petru Deak este directorulă trupei unguresc!. D-sa este numai regisorulă, âr directoră este d. Ludovic Danez.
Adunare electorala în Baia-de-Crişitt.
Bradă, 10 Aprilie n. 1887.
In 7 n. I. c. s’a ţinută aici conferinţa alegătoriloră români din cerculă electorală ală Bazei de Crişiu. Amă-
Doi tirani din sătulă Petrâsa le aflaseră grămA-dite sub ună bolovană de pâtră în muntele Istriţa, unde în vale se aflau pe sub pământă ruinele unui castelă antică. Erau 22 de bucăţi, t6te de aură, şi multe din ele presărate şi ticsite cu pietre scumpe de tăie feţele, âr mai alesă cu granate şi cu cristaluri roşii.- Cu totulă trebue să fi trasă tesaurulă la cântară celă puţină câtă
100,000	de lei în aură.
Ţăranii ilă ţinură ascunsă îo podulă colibei loră ună ană şi mai bine. Se 4'ce că într'o 4* unulă din ei dete o verigă de acelea unui ţigană ca să i cărpâscă cu ea o căldare, dăr tiganulă lăpădâ veriga 4icândtt că nu e de aramă bună.
Atunci ţăranii îşi luară sâma şi într’o 4i de sf. Gheorghe, la 1838, ei vândură totulă pe 4000 de lei vechi în bani şî câteva scurteicl şi testemele pentru nevestele loră. Cumpărătorulă fu ună petrară arnâută, Anastase Verusi, pe care apoi l’am .cunoscută şi eu. Elă le fărâmă cu toporulă, în casa ţăranului, le puse în desagi şi, preţuindă celă puţină valârea metalului multă mai bine decâtă aflătorii primitivi, se apucă îndată a desfiinţa o bună parte din ele.
Când stăpânirea prinse de veste, Banulă Mihalache Ghica, pe atunci vornică mare ală ţării, abia putu să găsâscă, ascunse intr’o grOpă pe malulă Gălnăului, cele 12 bucăţi fragmentate, ce au fostă aduse curândă după aceea în museulă din Bucurescî.
De prisosă a vă aminti, d-lorfl, cum, de aci, din însuşi acestă paiaţă unde ne aflămă, te-a furată într'o năpte la 1875. faimosulă Pantazescu, care le-a stricat şi mai râu, după ce eu pusesem să le mai restaureze ceva
*'
tJ f W •* *"“» »:• • ’ ■••"• '	'.'l	-. 1 < -:; *•'?' ţ •?.,*'••%•■;* jft.i
,	. ^	•»	' .» .-♦.••• V’ . • *
N*.: 72.
runtele conferinţei le va primi On. Red. dela biroulă clubului. Eu îmi permită a aduce la cunoscinţa publică numai unele mai generale.
Conferenţa s’a începută la orele 11 a. m. a decurs In ordine esemplarft. Alegători au fosta presenţl mai diu t6te comunele, în număra de aprâpe 150, partea cea mai mare economi. Decisiunile s’au adusa cu unanimitate. Pentru eventuala conferenţă generală dela Sibiiu s’au alesa delegaţi ordinari: V. Damianu, protopopă şi P. Truţia deputata şi advocata, ărsuplenţî: Bacilă preot şi Ales. Moldovană privatierO.
GlubulQ s’a compusa din 60 membri. Din partea poliţiei a fosta de faţă pretorele Beke. Deputatului actuala ala cercului, d-lui Petru Iruţia, i *s’a votata încredere.
Ca candidaţi ai cercului suntă în combinaţiune, cum se vorbesce, următorii: P. Iruţia actualula deputata, C. lorma prof. univ. în Pesta, B. Olteanu assesorO ort. în Logoşa, N. Popă secretara financiara, V. Mor-kossy proto-pretore, etc.
Dela comitetula din Sibiiu întru adev&ru n*a sosită nimică la clubă. Cerculariula alo „cincelea* s’a publicata numai prin 4iare- Nu este mirare, dâcă alegătorii din unele cercuri nu se sciu orienta. Alegătorii acestui cerca s’au orientata numai după pracsa din trecuta, care însă n’a străbătută destula de adânc-a.
Eu am temere, că noi voma perde acesta cerca, pentru ce — voia spune de altă dată Aşă dori să mă înşela în temerile mele. -1	Ae. . .
Convocare.
Alegătorii români din cercula electorala Orăştiă, aparţinători partidei naţionale, în conformitate cu provocarea comitetului centrala electorala cu reşedinţa în Sibiiu, sunta cu tâtă stima invitaţi a lua parte la alegerea celora doi delegaţi pentru conferinţa generală electorală a tuturora Românilora din Transilvania şi părţile ung rice.
Alegerea delegaţilorO se va ţină la 19 Aprilie 1887 st. nou la 2 Ore după ameatji în Orăştiă în localitatea scOlei greco-orientale.
Orăştiă, la 9 Aprilie 1887.
Pentru comitetula electorala
Samuilu Popă m. p.	Laurianu Bercianu m. p.
preşedinte.	actuara.
Ultime scirl.
Viena, 11 Aprilie. — „Neue Freie PresseM <}ice că după t6te probabilităţile, Viena va deveni după câte-va (}ile ună. centru de activitate diplomatică. Principele de Reuss, ambasadorulu Germaniei, şi principele Lobanoff, ambasadorul^ Rusiei,, au sosită deja. In sferele diplomatice se crede că principele Lobanoff a primită misiunea de a mijloci o înţelegere între Austria şi Rusia cu privire la cestiunea Orientului.
Berlină 11 Aprilie — ţ)iarulu „Die PostM de a<}l dimin^ţă anunţă că d. Katkoff va fi numită ministru ală instrucţiei publice. Acăstă ştire este <6rte multă comentată în cercurile politice d’aiel.
Sofia 11 Aprilie. — A sosită aici şcirea că principele Ferdinand de Cobourg ar fi dispusă a primi alegerea sa eventuală la tronulă Bulgariei, d£că ea s’ar sâvîrşi în urma unei înţelegeri a tuturoră cabineteloră europone.
Strassburg, 11 Aprilie. — înmormântarea
când au fostă duse în Parisă ca să figureze la Esposi-ţiunea Universală din 1867, şi apoi în Londra, la South Kensigton Museum.
Pe atunci şi chiar ceva mai nainte, la 1865, m’am grăbită a comunica prin graiu academiei de Inscripţiune şi Belle-Litere din Parisă, asttelă cum facă a^I dinaintea d-v., noţiunile ce adunasemă pănă atunci asupra aces-toră preţiOse monumente
De atunci încOce potă 4'ce c& n’a trecută ană nici lună din viâţa mea, fără să nu adaugă ceva la acele cunoscinţe,
La 1868, am resumată într’o notiţă, tipărită în limba francesă, ideile ce-mi formasem despre caracterele şi origina probabilă a tesaurului nostru.
Dâr gândulă meu a fostă pururea de a desvolta din ce în ce mai multă acele schiţe, de a tipări, când vomă pută, resultalele studiiloră ce făcusem prin au torii vechi şi moderni, şi acela âlă comparaţiuniloră ce stabilisem prin numărâse musee şi colecţiunl din străinătate.
De câte ori mi s’a înfăţişată prilejulă, am scrisă şi am vorbita românesce despre curiâsele podâbe ale museului nostru. Le-am reprodusă prin frumăsele grâ-vurî; le-am alăturată de totă ce se vede mai multă său mai puţină analogă prin alte localităţi.
Ce să vă mai spună, d loră colegi? Din 4* în 4* mai multă am făcută locă Gloscei cu pui în mintea mea. Am adăpostit’o, am gâzduit’o într’ânsa şi am aşe4at’o acolo ca şi la dânsa acasă.
(Va urma.)


GAZETA TRANSILVANIEL
1987b
deputatului Kable a aVuIu locă în mijloculă unei mulţimi imense. Poliţia a interzisă orl-ce djs-cursă şi a înconjurată cimitirulă. Corpul fi lui Kable a fostă depusă lângă mormântulă lai Kuss, ultimulă primară francesă din Strassburg.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*) BUCURESCl, 12 Aprilie.—Camera a împuternicită pe guviernă să prelungâscă convenţia provisoriă de comerţă cu Francia pănă la finele anului şi sS încheie convenţiuni provisone, cu acelaşi termină finală, şi cu alte state.
. BUCURESCÎ, 12 Aprilie.— Procesulu contra atentaloriloră la viâţa prefectului din Rusciucu sa fixată pe <}iua de 25 Aprilie.
SOFIA, 12 Aprilie. — Carantina în contra provenienţeloră dunărene s’a ridicată a(fL
ROMA, 12 Aprilie. — Prinţulu de cordnă s’a bolnăvită de pojară.
LONDRA, 12 Aprilie.—Erî după amâtjî s’a făcută o mare manifestaţiune întocmită de Glads-tonianl şi Parneliţl în contra novelei la legea penală irlandeză. Mai mulţi deputaţi au vorbită. Mulţflmea, care număra vr’o sută de mii de dmeni, între cari mulţi democraţi sociali cu steaguri roşii, era indiferentă, puţină entusiasmată, şi s’a împrăştiată în tdtă liniştea.
/Abrudă*), în 2 Aprilie 1887.
Onorate, Domntde-Bâaactorfl!
La articlulO publicata în numârulă 54 ala „Gazetei Transilvaniei*, de ună individa anonima „MoţulO*, Te rogO, ca să binevoescî după princ piulă „audiatur et altera pars* a da loca următorului răspunsa:
Sunta şi în munţii apuseni esistenţe dubie, Omeni pătaţi, cari în loca de a se strădui, ca să iâsă prin diligentă şi purtare onestă din tina, în care zacO, îşi află plăcerea şi mângâierea de a trage şi pe alţii în noroia. Solatium miseris socios habuisse, ...
Ca se facă efectfi mai mare „Moţulă* începe arli-culula său cu o minciună. —
Este o minciună afirmaţiunea „Moţului*, că la a-dunarea »Aurăriei* din 18 Martie a. e. ar fi fostă de faţă tâtă inteligenţa afară de mine. —
Ca să se pâîă batără aproximative calcula, câţi au fostQ şi câţi nu au fostă- de faţă la acea adunare, sum în posiţiune după informaţfunile primite a dechiara :
Cumeă din cerculO Câmpeniloră adecă din 13 comune său dintre vre-o 30,000 de locuitori au fosta de faţă numai cinci inşi, patru din Câmpeni şi unulă din Certege prin urinare nu au fostă de faţă preoţii, juc^ii, notarii comunali şi alţi Omeni cu avere din acele comune şi nu au fostă de faţă oficialii români, neguţătorii, dascălii şi alţi Români inteligenţi din Câmpeni.
Din comuna Roşia a fostă de faţă numai unulă cu tOte că nu credă, că va cuteza cineva să afirme, că în acâstă comună numai ună singură inteligentă româna se află.
Din Abrudă au fostă de faţă 6 inşi şi nu au fostă de faţă între alţii D-lă Ioană Ternoveanu no ară magis-tratuală, unulă dintre cei mai simpatici Omeni, D-lă loan Vişia, unulă dintre cei mai mari capitalişti, D-lă Dionisiu Bafossu, unulă dintre cei mai de frunte comercianţi, dintre preoţi a fostă de faţă numai unulă, dintre classa de mijlocă şi dintre maeştrii nu a fostă de faţă nici unulă, asemenea nu a fostă de faţă dm întregă cercula Zlag-nei nimenea.
i Singură din comuna Buciumă, a cărei locuitori în timpulă din urmă avândă norocă în baîşiagă au devenită mai bănoşî, s’au presentatQ mai mulţi, însă şi dintre dânşii au lipsita unii fruntaşi.
Cu ună cuvântă au fostă de faţă la vre-o trei4ecî de inşi şi după ce inteligenţa din munţii apuseni trebue sâ se evalueze la celă puţină două sute (,e inşi, e evidentă cumcă la acea adunare abia a fostă de faţă 1/6 parte din inteligenţa din munţii apuseni.
Ore cele cinci din şâse părţi din inteligenţa, care a absentată, este o nulitate aşa mare înaintea „Moţului* încâtă numai absentarea mea a fostă de observată? Şi Ore în astfelă de împrejurări, dâcă absentarea dela acea adunare ar forma o crimă naţională, de aceea numai eu singură aşi fi de învinovăţită?
Dâr neparticiparea la o simplă adunare constitutivă a unei case de economii provinciale nici altcum nu pOte forma trădare de causa naţională şi cu atâta mai puţină pOte forma în casulă presenta pentrucă, infăţoşa-rea mea şi a celorlalţi absenţi strînsă luândă nici nu a fostă necesară, pentrucă puterile presente au fostă pe de plină suficiente spre a duce îndeplinire lucrulă începută; âr puteri prâ multe se opăcescă, se inbul4escă una pe alta şi prin urmare nici nu e consultă a aduna la ună lucru mai multe puteri decâtă suntă de lipsă, unele puteri şu conlucrată acuma, altele voră lua parte la alte lucruri salutarie.
Deci e evidentă, că numai în acelă casă ar fi a-vută »Moţulă“ cevaşl dreptă de a mS ataca publice, dâcă prin neînfâţişarea mea s’ar fi periclitată întreprinderea şi după ce aceea nu s’a întâmplată chiar aşa de puţina a fostă în dreptă „Moţulă* de a mâ ataca, precum nu l’am atacată eu atunci, când m’am făcută acţionară la alte bănci române, la care dânsulă nu este acţionară; âr presenţa sa la acâstă adunare a putut’o insinua şi prin scrierea unui articulă în stila şi în modă demnă de obiectă fără de a se face denunţantulă altuia.
Deşi împrejurările arătate pănă aci suntă suficiente
•) Dămă locă acestei apărări, lăsândâ răspunderea pentru
cele cuprinse într’ânsa în sarcina scriitorului ei.	— Red.
spre a motiva absentarea mea totuşi dâcă m’am apucată t odată de scrisă, voiescă a arăta şi cele două motive • persjnale ale absentărei mele.	.
Una e, că averea mea, constă‘cea mai mare parte ^ din nemişcătâre, âr puţinii mei bani au fostă deja ciordeaţi, apoi a lua numai 2—3 acţii şi a face sfară mare > â la „Moţu* mie nu’mî convine.
Ală doilea motivă e acela, că iniţiatorulă cassei de economii cu tâte Jcă convine cu mine mai în t6te 4ilele nu m’a aflată demnă nici batără să mă întrebe^ că voescă a fi şi eu unulă dintre cei şâse fondatori ai cassei sâu ba?	s .
Everosimulă că acâsta afăcut-o din uitare; eu însă; am privit’o ca o declarare, că cassa se p6te înfiinţa şl fără de mine, că de mine nu este lipsă şi a avută multă dreptate, căci doi advocaţi la una cassă suntă prea mult pentru-că rivalisândă unulă cu altuia în privinţa directo--râtului sâu a proceseloră, se p6te uşoră întâmpla aceea^ ce esprimă proverbiulă germană „că doi bucatarî sârâză supa*.
Sub astfelă de împrejurări eu după posiţiunea mea numai în două moduri am putută prdeede, adecă sâu a I cumpăra o mulţime de acţii, a’ml aduna 6menji J': mulţi puţini şi a’ml validita fără nici o cruţare ihfiuinţa . mea, sâu apoi a mă retrage.
Eu în t6le căuşele urmeză procedura dintâiu ; în f acâstă causâ insă cu privire la scopulă ei, humanitariu, m’am retrasă.	' t;
Nu înpărtăşescă părerea acelora, cari afirmă, Qă’ iniţiatorulă cassei de economii a avută în gândă şi pro-cesele eventuale şi de aceea dechiară, că chiar şi dââft »Auraria* nu ar face altceva decâtă de a scăte pe aceiă, cărora le place sâu suntă siliţi să devină datori altora din ghiarăle unoră uşurări, precum este şi ună amică ală »Moţului* din apropierea Câmpeniloră şi atunci va face destulă bine, merită stimă şi stă mai pre susfi da orl-ce discusiune.
Altcum ,Moţulă* şi consoţii nu au causă de a face sfară mare în ţâră cu >Auraria* căci nu e prea mare . gloriă pentru Românii din munţii apuseni, cari păhă acuma au stată în fruntea mişcăriloră naţionale, că abia \ acuma, după ce s’au înfiinţată în totă locuia bance, au >A făcută o cassă de economii şi încă relativă mică.
Lucru firescă, că ne luândă parte la adunare*' . constitutivă a «Aurăriei* şi nevoindă de frica nimărui a me ascunde în vre ună unghiu ală casei mele, m’am dusă la adunarea comitetului opidană, cu atâta mai vârtosă, cu câtă în acea 4i s’a pertractată cestiunea ; luărei unui împrumută de 5000 florini v. a. şi dâcă s’ar d fi votata acestă împrumută, eu ca ală treilea viriliştă aşi fi avută a suporta sarcini nouă.	4-%	^
A doua minciună a «Moţului* e acea afirmâre, că eu aşi fi ţinuta dicţii în limba maghiară.	\
Magistratulă din Abrudă, graţiă unoră conducători anteriori naţionalişti mari din gura â la «Moţulă», ş picată de multă din mâna Românilora, âr’ dintre 48 , de membri ai comitetului suntă numai 7 viriliştl români, prin urmare nu se pâte 4ice, că eu aşi fi pârăsittk partida română şi m’aşl fi alăturată la vre-o partida «a— -ghiară pentru câ de presenta numai două partida, ma- I ghiare stau faţă în faţă şi deci la orî-care m’aşl mătura isbindă în partida cealaltă numai în partida maghiară potă lovi.
Causa naţională chiară dâcă aşi fi voită, nu o aşi fi putută trăda, pentru că afară de cetirea unoră rescripte ministeriali numai două cause au fostă de ceva valâre şi anume repararea locuinţei soldaţiloră şi luarea împrumutului de 5000 florini v. a
Martori suntă cei trei Români, cari au fostă de ’ faţă cum că vorbirea mea primă meritoriă, şi mai lungă am ţinut’o în limba română; nu numai că am şi atacată pe „primară pentru câ nu a făcută convocatoriile şi în limba română, dâcă după aceea am mai făcută unele observări şi în limba maghiară, cugetă că pentru aceea nu am devenită trădătoră.
Se pâte trăda causa naţională şi în limba română şi se pâte din contră apăra şi' în limba maghiară şi deci nu decide aceea, că în ce limbă, ci ce se vorbesce?
Acea ce se vede a-lă durea mai .tare pe «Moţulă* este înfiinţarea unei a doua bance în Abrudă şi iu du* rerea acâsta merge pănă intr’acolo, încâtă face şi a treia minciună, când insinuâ că eu aşi face causa comună cu inimicii naţionali.
Ore aşa de tare îşi teme ,Moţulă* puţinele sale acţii şi venitulă eventuală din acele, încâtă încunosciin-ţarea despre înfiinţarea unei noue bance să fiă în stare ală aduce într’o astfelă de furiă?
După părerea mea înfiinţarea unei a doua bănci nu involvă în sine nimică antenaţională, din contră este fârte folositâre pentru poporO, căci esislândă numai o bancă, acţionarii fiă aceia şi români, potă uşoră veni în ispita omenâscă de a ridica interesele câtă de susă, ba şi oficialii mai tragă câte ună bacşişă, dâr dâcă suntă două bănci, atunci în urma rivalităţei loră abusurile in-ceteză, interesele scadă şi cine altulă câştigă decâtă, po-porulă, care în ţinutulă acesta este celă româneseă şi eu preferă binele poporului unoră interese a acţionari** loră români.
Din acestă motivă şi cu privire, câ banca este mai multă o cestiune de bani locală, aceia, cari voescă a înfiinţa a doua bancă fiă chiar Maghiari prin aceea nn comită nici o faptă contra naţiunei române şi prin mimare chiar dâcă le-aşă da sucursO, potă să deviu nu-, mai odiosă unoră acţionari a celorlalte bănci, dâr trădare naţională prin aceea nu potă comite.
Eu sucursulă meu nu l’am înbiată, din contră ini- : ţiatorii băncei m’au rugată, ca suplica pentru îtnprofO-colarea firmei, de două ori reieptată din defecte formale'f ;l să o compună eu a treia âră şi să deviu advocaţulă , băncei. *	A.t «,»•
Abstrăgândă dela aceea, că unui advocat! nu-i este ; iertata a face deschilinire după naţionalitate între clfenţî, dâr după ce e evidentă, câ şi în casulă denegărei su-cursului meu se va înfiinţa banca şi se voră afla alţi... advocaţi şi prin urmare denegarea mea ar putâ avâ nttr »
Nri'72.
GAZETA- TRANSILVANIEI
188 7.
mai «cea urmare, că venitulă, care p6te sS incurgă în mâna unui Română, va incurge în punga unui Maghiară, nu am aflată consultă a denega—et hinc illae lacrimael— de o parte pentru că în primirea advocaturei unei bance, care a fostă proiectată înaintea cassei de economii, nu aflu nimică antenaţională şi de altă parte pentru că ună capă secă k la »Moţu“ şi-ar închipui, că de frica lui recedă.
Eu unulă nu voiu deveni acţionară nici la acâstă bancă din simplulă motivă arătată mai susă, dâr e sigură, că cu privire, că acţiile suntă numai de 50 fl. v. a. şi prin urmare şi măiestri şi alţi Omeni mai săraci şi le potfl procura şi cu privire la alte înlesniri voră concurge mulţi Români, parte ca acţionari parte ca împrumutâtorl.
La afirmaţiunea «Moţului", cumcă eu numai prin d&nşulă şi consoţii săi aşi pută ajunge la ceva, dechiară din capulă locului, cumcă dâcă a’şi avă să ajungă numai prin „Moţulă« et consoţii săi la ceva, în acelă casă fără de a mai cjice ună cuvântă mi-aşl lua bâta şi straiţa şi m’aşî duce, dâr eu nici nu mai am de a ajunge la ceva, pentru că eu prin diliginţă, prin aceea, că- în locă de a face politică mare şi de a critisa pe alţii prin crîşme, am stată de lucrulă meu acasă şi în locă de a face luxă am strînsă resultatulă muncei mele honeste,—am ajunsă la o posiţiune socială şi la o stare materială, ca puţini alţii, chiar în contra voinţei şi dorinţei ,Moţului" şi a consoţiloră săi şi dâcă e vorba de lipsă, apoi eu nu am lipsă de nimenea ci au avută lipsă de mine cele mai multe sate de Moţi, cari în decursulă funcţiunei mele de advocata m’au cercetată şi cărora eu fără nici o plată ll-am dată consiliu advocaţială şi voră mai avă lipsă
alte sute de Moţi, cari de sigură voră mai veDi la mine după consiliu advocaţială şi pe cari îi voiu primi to'ă cu aceeaşi bunăvoinţă chiar şi dâcă „Moţulă* et consoţii s’ar încerca a mâ desgusta.
E posibilă, că unii dintre Maghiari, şi pdte şi mai mulţi dintre Români ară voi să mă folosâscâ de instrumentă, dâr fiă sigură „Moţulă" et consoţii, că dâcă pănă acuma nu m’a putută folosi nimeni de instrumentă, de aci înainte, după atâta esperienţă, dâcă cumva nu voiu putea eu folosi pe alţii, dâr alţii de sigură nu mă voră pută pe mine folosi de instrumenta.
Cuvântulă despreţuiri, este faţă de mine prostă întrebuinţată, pe ună oină de posiţiunea mea socială, de starea mea materială şi de o purtare nepătată îlă poţi pismui, invidia, combate, dâr nu despreţui şi, cumcă chiar aceia despre cari afirmă „Moţulă*, nu m’au despreţuită, e dovadă, că au venită la mine după consiliu advocaţială, âr dela cine ceri sfată, acela nu e de despreţuită.
La întrebarea „Moţului", că ce scopuri urmărescă şi ce voescă eu? răspundă, că eu voescă a trăi şi de aci înainte în modă onestă, retrasă, voescă a lucra căuşele mie predate cu conscienţiositate şi punctuositate, voescă a nu înşela pe nimeni, a nu lui dela nimeni mai multă decâtă îmi compete după lege, voescă a umbla cu capulă redicată, voescă a’mi păstra reputaţiunea de pănă acuma şi a face totă posibilulă, ca să nu ajungă în reputaţiunea „Moţului".
losiffi Crişianu,
ală doilea advocată română din Abrudă.
DIVERSE.
Unu studentă negru. — Despre ună Negru, care studiâză la universitatea din Innsbruck, se scrie de acolo : Ştefană Eduanah — aşa se numesce negrulă cetăţână academică—îşi trage originea din rassa Mandingo, o rassă forte întinsă în Africa centrală, care parte mare se ţine acum de legea mohamedană. Eduanah este fiulă unei căpetenii. Când era de 14 ani, se făcă protestantă, şi întreprinse în acâstă fragedă etate o călătoriă cătră ţăr-mulă Africei, care dură 6 săptămâni. Ce cause l’au îndemnată a’şi părăsi patria, despre acâsta nu prea dă bucurosă desluşiri. Pentru scopurile sale cretjă de trebuinţă a-şî însuşi cunoscinţe practice în medicină. După o şedere de doi ani în America, se îmbarcă pentru Europa şi şe<Jă mai mulţi ani în Parisă, unde studiâ la u-niversitate. Apoi cercetă universităţile din Londra şi Edin-burgă şi în urmă universitatea din Berlină. Aici nu stătă multă timpă, deârece nu-i pria clima şi petrecă ultimulă ană în Elveţia. Aprâpe de două luni se află în Inns-bruk, unde ascultă prelegeri filosofice şi medicinale. Ştefană Eduanah, care e în etate de 24 ani, vorbesce fluentă nemţesce, franţuzesce şi englezesce. Eduanah vrâ să se reintdrcă în ţâra sa, unde crede că va găsi ună întinsă terenă pentru folosirea cunoscinţeloră câştigate. De unde işî ia acestă negru colegă studiosă mijlâcele pentru întâmpinarea cheltueleloră şederii sale în Europa, nu se spune.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Curanta la bursa de Viena
Bursa de Bneuresd.
din 7 Aprilie st. n. 1887.
Rentft de aurii 6°/0 . . . 101 20 Rentă de hârtiă 6°/0 • • 8815 împrumutul^ căilortt ferate
ungare...............150.75
Amortisarea datoriei căilortt ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căilortt ferate de ostâ ung.
(3-a, emisiune) . . . .127 20 Amortisarea datoriei căilortt ferate de osttt ung.
(3-a emisiune) .... 116 — Bonuri rurale ungare . . 10450 Bonuri, cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mţştt.................104.50
Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vintt ung................98.75
Imprumutultt cu premiu
ung.....................123.82
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124,75 Renta de hărtiă austriacă 80 70 Renta de arg. austr. . .	81.90
Renta de aură austr. . . 112 15 Losurile din 1860	. . . 133.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 877 —
Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.281.— Argintulă —. — Galbinl
împărătesei ..............5.99
Napoleon-d’orI .... 10.08 Mărci 100 împ. germ. . . 62 55 Londra 10 Livres sterlinge 127.50
Cota oficială dela 28 Martie st. v. 1887.
Renta română (5°0). .	Cump. 901/,	vând. 911/*
Renta rom. amort. (5°/0)	95—	95 Va
» convert. (6°/0)	84^3	85 —
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	35—
Credit fonc. rural (7 °/0) .	102—	102 Va
* „ „ (5°/.) .	85V*	86—
» » urban (7°/o) •	98—	98>/s
• * . (6°/o) •	90Va	91 Va
* » » (5°/o) •	81»/*	82Va
Banca naţională a României	500 Lei		—
Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională	.	
Aură contra bilete de bancă	. . 17.01	18.—
Bancnote austriace contra aură. . 2.—		2.02
Cursuiu pieţei Braşovă
din 8 Aprilie st. n. 1887, Bancnote românescl .... Cump. 8.48		Vând. 8.50
Argint românesc	»	8.44	» 8.48
Napoleon-d’ori	*	10.04	* 1007Va
Lire turcescl	*	11.41	* 11.44
Imperiali	*	10.41	* 10.44
Galbeni	*	5 94	» 5.98
Scrisurile fonc. * Albina* 6% . »	101.—	* 102.- -
n * n 5°/0 • y>	98.—	» 99.—
Ruble Rusesc!	*	112.—	* 113.—
Discontulă ... » 7—	•10°/9 pe	ană.
Mersultt trenurilorU
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-Bndapesta şi pe linia Teinşfl-Ara«til-Budapeata a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealil-Budapesta
Bucurşscl
Predeală
Timiştt
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalv»
Homorodtt
Raşfaleu
Sighişfa» J
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mieă
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelti
Teînţft
Aiudtt
Vinţultl de sustl
Ui6ra
Cacerdea
CThirisft
Apahida
Ciuţi» |
Nedeşdu
Ghirbău
Agbirişfl
Stana
Huiedinfi
Ciuda
Buda
Bratca
R6v
MezfS-Telegd Fugyi-Vâsirhely Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladiny Ssolnok Bnda-pesta
Viena ( Nota:
Trenfi
de
peradne
7.47 8 24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.5b
5.10 5.30
Tren accelerat	Trenii omnlbua	Trena omnlbua
		7.30
—	—	1.14
—	—	1.45
- -	4.16	2.32
—	5.02	—
—	5 4H	—
—	6.15	—
—	7.06	—
—	8.52	—
—	9.19	—
—	9.31	—
—	10.16	—
—	10.57	—
	11.19	—
	11.31	
—	11.52	
—	12.31	—
—	12.48	—
—	1.22	—
—	2. i8	—
—	2.48	—
—	2 56	—
—	3 64	—
—	4,51	—
—	5.28	—
—	5 56	—
603	—	8.001
6.21	—	8.36
—	—	9.02
—	—	9.32
—	—	10.11
7.14	—	10.51
7.43	—	12.16
—	—	12.50;
—	—	1.21
8.22	—	2.02
8.48	—	3.06
—	—	3.38
—	—	3.54
9.13	—	4.05
9.18	10.55	4.50“
10.38	1.23	7.28
12.20	3.24	—
2.15	10.05	—
—	2.15	—
8.00	6.05	—
- I'
Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grâse.
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze F ugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbgu Nedeşdu
Clnşiu
Apahida Ghiriţ
Cacerdea
Uiâra Vinţulă de susfc Aiudd Teiuţft Crăciunelâ Bl aş fi Micăsasa Cop ţa mit Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiâra
Braţovă
Timişti
Predeata
BuCurescI
ipesta—I*redealii				
Trena	Tren	Trena	Trena	Trena
de pew.	accelerat	omnlbua	de persdne	omnlbua
11.10	-	3.10	i	—
7.40	2.—		6.20	8.00
11-05	3.58	7.38	9.34	11.40
2 02	5.28	540	11.26	2.31
4.12	6.58	9.14	1.38	—
—	—	9.24	2 06	-
—	—	941	2 17	—
—	7.33	10 19	2.40	—
—	8.04	11.38	3.24	—
—	—	12.18	3.47	—
—	—	12.54	4.07	—
—	8.58	1.57	4.33	—
—	9.28	3.11	5.15	—
—	—	3.40	5.31	—
—	—	4.15	5.55	—
—	—	4.36	6.07	—
—	—	4.58	6.24	—
—	10.28	5.26	6.43	—
11.00			—	—	7.08
11 19			—	—	7.36
12 30		—	—	9.06
1.01			—	—	9.53
1.06			—	—	10.—
1.13	_____	—	—	10.C9
1.20	-	—	—	10.19
1.41	.	—	—	10.48
2X0	MM	—	—	11.14
235		—	—	12.12
2.48	-	—	—	12.30
3.20		—	—	1.12
3 36		—	—	1.32
4.C0				—	2.18
4.35				—	3.03
5.12 5.37	—	—	—	3.49 4.28
7.02			—	■—	6.16
7.43	■	—	—	7.06
8.11			—	—	7.46
8.41	■ -	—	—	8.25
9.21	_	—	—	9.15
—		1.55	—	—
—	—	2.53	—	
—	—	3.28		—
		9.35		
Tipografia ALEXI Braşovă.	Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
TeiuşA- Iradâ-Bndapesta				Budapesta- AradA-Teiuş A.			
	Trenfi	Treufi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbus	omnlbua	perodne		peradne	de peradne	omnibtn
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iolia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	fii „LaL \	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	oaO illOJk /	4.10	5.45	—
Orăştia	1.01	—	5.18	Ar dA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Giogovaţă	443	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişîi	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5,30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	933	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	1027	Ilia	8.55	9X8	—
Paulişă ,	7.28	—	10.42	Branicica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10.42	--
Giogovaţă	7.59	—	11,25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiâ	11.11	11.37	—
Sznlnnk (	8.42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
			— !	5.12	Vinţulă de josă	12 18	,12.29	--
Budapesta			- |	8.20	Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	TeiuşA	. 1.29	1-.41	—
AradA-TimişAra				Simeria (Piski) Petroşenft			
	Trenfi	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnlbua	peradne	mixt		peradne	omnlbus	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25	_	2.42
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	6.40
TimişAra	9.02	—	9.08	Petroşeni	3.37	—	7.12
TimişAra- AradA				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	peradne	peradne	omnlbua		de pers.	omnlbua *	mixt
TimişAra	6.25	-	5.00	Petroşeni	10 07	—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	1048	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
Aradulă nou	9.11		 ■	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	8.17	Simeria	1.53	—	10.31