GAZETA TRANSI KKDACliUNiKA SI AI>M1MKTKA|IVNEA i BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ..GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfi anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. S£ PRENUMERĂ: 1 ’ Ia poşte, Ia librării şi pe la dd. corespbndeăţt. " ălUl^IUBILEt O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publica*», SorlaerT nefranoate nu «a primeaou. — Manuaorlpta ,nu ■trimiţi. m 7i 'Luni, Marţi 31 Martie (12 Aprilie). NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI. 4 Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe nnft noi» abonaiuentrt pe trilnniultt Aprilie, Main şi Iuniu, la care învitămti pe toţî onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.. Pretulu abonamentului: Pentru Anstra-Dmaria: Pentru Remania şi străinătate: pe trei luni 3 fl. >1 ş6se ,, 0 şi „ unu anu 12 „ pe trei luni 10 franci „ şese „ 20 „ „ unii anu 40 „ Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate postate. Abonaţilorfli de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărul b fâşiei sub care au primiţii (Jiaruliii. Domnii cari se vorit abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a areta şi posta ultimă. Braşovu, 30 Martie 1887. înceţii şi greoiu s’a puşti în mişcare or-ganisarea cluburilorn în aînulti alegătoriloru noştri. Până a(Ţ numai în câteva ţinuturi s’au dată semne de viăţă. Nici nu e de mirată, că mişcarea se pornesce aşa de greu, după ce atâta timpii nu s’a lucrată nimicii pe tărămulti aface-rilorti publice naţionale. Sperămu însă, că celu puţină acum, când ne arde ărâşi muculă la degete, ne vomă trezi, că mai suntemă şi noi aici şi mai avemă să (}.iceinb şi noi ună cuveută în acăstă ţără. Săptămâna trecută a adusă la ivelă, precum scimă, ună nou conjiidu între dualiştî Este cărta dintre Cehi şi Maghiari, ce s’a adausă la multele certe, cari facă viaţa aşa de plăcută popăreloru acestei .monarehii. Cehii nu voră să cumpere făină ungurăscă şi Ungurii îi ameninţă că, dăcă nu voră înceta cu agitaţiunile în contra producteloră ungurescî, ei său se voră alia cu Nemţii austriac! spre a paralisa pe Cehi, său > :î; Şcole române în Epirâ. Din Bitolia, în Macedonia, a primită ,/Te- ‘ legrafulă“ din Bucuresei o corespondenţă cu data 10 Martie, din Care reproduceniu următăref^î In Ianina (Epiril) s’a deschisa în lunş lui lainuariiţ , c. o şeolă română primară de băieţi. Adăstă şcâlă era, să se deschicfă încăjîn luna Octomvre anulti trecută, dăr intrigile urnite pe lângă autorităţile turcesc! de cătr^ ,ar-, hiereulO fanarioto Sofronius şi de campionii pâneîeriis-mului, cari nu tindo decâtO la desnaţionalisarea Români-lorO din EpirO şi din Manedonia, au împedecatO deschiderea ei pănă în luna lui Ianuariu, când în fine autoritatea a datO permisiune să se deschidă şcăla română în Ianina, unde Românii să se p6tă instrui în limba Iorb maternă. Săptămâna trecută s’a dusO la Ianina d-ra Natalia Borislavschi, institutore română, ca să deschidă o şcălil primară de fete. In curendă se va înfiinţa şi ună gimi-nasiu cu unO inlernatO cu 40 bursieri. Deschiderea şcoleloră române au încântat!! nu nu-' mai pe Români, ci încă şi colonia europână de acţilo. Elă cum se esprimă acăstă coloniă într’unO articulfl publicată în »Stamboul« din 1 Martie în privinţa acestei ’ şcăle: »Cu tătă oposiţia făcută de câţiva prelaţi cu me- ♦ tronolitulă în frunte, autorisaţiunea pentru deschiderea ,unei şcoli române la Ianina a fostă acordată. In acăstă ♦ şcolă se va învăţa limba turcă, francesă, română, en-,glesâ şi grăcă. Se aşteptă profesori şi o prof'esăre de ♦ origine polonesă pentru ţinerile fete, cari voră învăţa ^ Jimba română, francesă, germană şi musica. Colonia eu- . ♦ropenă este încântată de acăstă inaugurare, mai alesă ♦ pentru ţinerile fete, pentru că în şcălele din ţanţpe nu ♦ se învăţa decâtă numai limba grăcă*. ■ ,> ţharulu grecescă din Constantinopolă 1ţNepn > logos“ în numărultt său dela 25 Februarie? QQ9>i< bătendă cele scrise de „Stamboulu. rşlativif .; şcăla română din Ianina 4*ce * n^ă Românji Wri h mărescă scopuri politice, că Sultanulă.,să ja * suri în contra lom, că Ianina e v, grecescfi şi că arbiereulu Sofronius este cberufttft. * să împedece deschiderea acestoră şc61e, aii! că-roră scopu este intrigă şi desbinarVC La acestea corespondentul intrigile grecesc! nu mai au trecere la guvernulă turcescfi, care are sciinţă de broşurile revoluţionare ee . (guvernulă grecescu le trimite consuliloru şi arhiereilor^ fanarioţi din Epiru şi Macedonia, ca să le feitjiârtăj poporului cu scopu d alb escita contra ’l'iirciâ,'4® şi de puscile şi cartuşele ce în 1877 s’au tfimîftfi ‘ agentului grecescii Pikion din Castoria ca să le’m: "1 partă bandelorb de revoluţionari din ‘Ejpirti ' şi' din Macedonia. Guvernulu turcescu are îh'mfeiă ** corespondenţele revoluţionare ale călu^ipimi ' grecâ Aghio-Tafitis, care In 1877 cutrierâ *T6-salia spre a o revolta, şi ale lui Pikion, care’a^Sf ' e încbisu în temniţa criminalilorfl din Bitolia. Corespondentul continuă astfelft: ‘ ? Păte nNeologos“ să contesteze acăsta? P6te să nege, că în broşura întitulată Macedonia, .publicată. Atena de cătră Ioană Kalostipi şi reprodusă în lnnâ lui Decemvre anulă trecută in jnrnalulă ,Efimeris«, nu- se 1 (jice în pagina a 8-a, aliniatulă ală doilea, că : ^Mace-„donia este în inima elinismului, că Grecia fiă mare fiă „mică nu pote esista, fără de Macedonia. Macedonia; .este basa marei şi unitei Grecii; ea este bulevardul!! „existenţei grecesc! şi garanţia marelui ei viitorii? Şi că „conclusiunea acestei broşuri revoluţionare nu este a-j^ ‘ „căsta? Grecia trebue să aibă totd’auna prfiyirile^ sale „spre Macedonia şi că spre ea trebue să se îndrepteze Nţ. 71. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. „orice cugeta naţionala. Pentru tine, o amabilă şi strălucită .Macedoniă, t6te sacrificiile; pentru tine luptele, •pentra tine entusiasmuia înfocata, care ca unQ vulcană „clătină elenismuia? Mama Grecia veghiază asupra ta, „şi va iapgra fără a cruţa nicî trupe, nici bani, firea ta „grecăseă pănă în dulcele momente, când s6rele aurita •alO libertăţii va umplea munţii şi văile tale de lumina „libertăţii. Facă cerulQ ca acela dorita momenta să • sune în curănda. Să dea D (}eu să vedemtt în filele •acestea triumfulO Greciei. Să dea D-Zeu să putemO ,Z*ee după puţintt, că Macedonia a fosta sclavă. Unirea *ta, O! Macedoniă, este gagiula mărirei naţionale.* îanina, ^.ice corespondentului, nu e oraşa grecescii, Cianaca, Gianopolo, Paraski şi toţi 6menii de distincţiune din Ianina, toţi mari comercianţi, ca Mekion, Bigiu, Crous-tali etc., toţi meseriaşii, toţi argintarii eto. suntu Români din Net o va, din Sara cu, diu Cala-riti ^i din Aspropotam. „Neologosu are convingerea, că archiereulu Sofronius va face totti posibilulu să împedece deschiderea sc61elorâ române în Ianina; acelu Sofronins, care în 1879 a rugatu pe regele George, să anexeze şi Ianina, (Jicendă că elâ e în stare să facă chiarft o revoluţiune dăcă e ne-voiă. Acestea suntii intrigile ce le făcu fanarioţii pentru a împedeca progresarea scdleloru române în Epirâ şi Macedonia. Intrigile însă nu voră isbuti, dovadă că scdlele române au începută a se deschide şi în Epirii. Arestarea inspectorului scdlelorfi române din Macedonia, Apostolii Mărgărită, încă n’a fostu decât ii resuîtatulft intrigi lorii grecescl despre care guvernulă turcescă a fostă lămurită şi astfela d. Mărgărită a fostu pusu în libertate. soirile pilei. Pentru (Jiua de Paşti »EllenzăkK scrie una articula de fondtt, in care confundă învierea Mântuitorului cu redeşteptarea sentimentului „patrioticii“ maghiarisâtoru. I se pare că aude sunetulO clopotului din Bercia mică, chiămândâ pe «redeşteptaţii Maghiari* de acolo să se rdge lui Dumnezeu în iimba lorO »maternă*. Apoi în-dămnă mai vîrtosti pe preoţii unguresc! să-şl ia de e-semplu pe preoţii români, cari îşi împlinescO datorinţa şi astfelO şi ei să şî-o împlinăscă cu puteri unite, căci — Zice Ellenzăk* — acăsta nu stă în contrazicere cu chiămarea generală religionară a omului. — Pentru ce le strigă deră »Ellenzăk* preoţilorO români, dâcă, cum Zice, ei îşi împlinescO datorinţa lorO, că suntO „trădători de patriă*? —x— Reuniunea femeiloră române din Adrudu dispune de unO capitala de 6000 fi. v. a. CapitalulO se sporesce din Z< în Z* 9* în ultima şedinţă a reuniunei s’a şi decisă, după cum scrie „Familia*, ca să se înfiinţeze o scolă de fetiţe. —x— • Cu ocasiunea săpăturiloru făcute în fortărăţa din Âlba-Iulia pentru mărirea seminarului de copii, s’au găsită schelete, cărămiZI romane, 7 bucăţi de colâne rotunde de pătră, monede, cercei şi unO inelfi la o adâncime de 3 metri. Cu totultt s’au găsită 16—18 schelete în po-siţiuhe vestostică, aşa că capulO venea spre vesta, 6r pi-ci6rele Spre ostil; scheletele erau acoperite cu mari bucăţi de* cărămiZI romane, care se pare a fi ţinuta locuia sicHiirilOrO. Scăfârliile suntfi mai alesâ dolichocefale. In apropierea scheletelorQ s’au găsită 16 bucăţi cercei de bronza şi unO cercelâ de sîrmă grosă de arginta. Mai departe s’au găsită 6 monede tătăresc! din anula 1241, apoi 10 monede de arginta din timpula regelui Mateiu şi 2 monede romane de bron/0, una din timpula împăratului romanO Adriana, cealaltă nedescifrată. S’a mai găsită şi una inelă de bronza. —x— După cum se telegrafiază din Bucureşti, ministeriulO de comerţă românO a interzisa importarea hainelorO, rufeloră şi încălţămintei întrebuinţate, paecum şi a sdren-ţeloră din Austro-Ungaria. —x— Producţiune şi petrecere colegială arangiată de societatea SodalilorO Români din Braşovu, împreunată cu cântări, deelamaţiune şi o piesă teatrală esecutate de membrii societăţii pe lângă orchestru ă capelei militare a c. reg. Nr. 2 Alesandru de infanteriă, se va da Luni în 6 (18) Aprilie 1887 in a doua Zi de PascI în sala Hotelului »Nr. 1* la 8 ore sera. Intrarea de personă 1 fi., Domnişărele 50 cr. şi pe galeriă 50 cr.. v. a. Bilete se pota căpăta la casă, la D. D. Eremias, la librăria d-lui Nicolae Ciurcu şi la Gasina Română. Programa : 1. Pot-pouri româneşti, musica militară. 2. Luntraşulu de Schi-pec, corulă sodaliloră. 3. Furnicele, Albinele şi Muscele, poesiă de Gr. Grandea, declamată de d-nula V. Brăiliţă 4. „Iată <ţiua“, imnă compusa de W. Humpel, corulâ sodaliloră. 5. Hora Transilvaniei de Kraus, musica militară. 6. Crisa de bauî, comedia într’una acta de G. D. Geogiana, jucată de membrii Societăţii. 7. Cânteculu Martei de Leoben, musica militară. 8. Intârcerea Ren-dunelei, poesiă de I. Neniţescu, musica de I. Mureşianu, corulă sodaliloră. 9. Valurile Dunărei, valsa de Ivano-vecî, musica militară.— După producţiune urmâză danţă. —x— Regele Saxoniei a decorata pe generalul0 română Barozzi cu stâua şi pe colonelulă Robescu cu crucea de comandoră ala «Ordinului Albert*. Maiestatea Sa mo-narchuia nostru a decorată pe colonelulă Robescu cu or-dinula „Cor6nei de f'erâ* el. 2, er generalului Barozzi i-a dăruita o tabacheră de auro cu briliante. —x— Sâmbătă dimineţa a arsă la berăria Hellwig din suburbiulă BlumSna coperişula locuinţei din curte. Locatarii au scăpata pe ferestre, funda eşirile din casă în-cungiurate de flăcări. Pompierii au isbutitO a localisa focula. —x— Comitetulă cercului electorală alâ partidei poporului săsescu din Ţera-Bârsei a alesă pe d-nii Karl Schneli, Franz Maager şi Dr. Wilhelm Czell delegaţi pentru şe dinţa comitetului centrală convocată în Sibiiu pe Ziua de 13 Aprilie n. —x— TSrgulu anuală ce s’a ţinuta în dilele trecute in Cohalmu a fosta peste aşteptare buna. S’au vânduta peste 3000 vite cornute şi 430 cai cu preţuri satisfăcâ-târe. Mărfurile încă s’au vânduta bine. —x— Cu ocasiunea lucrăriloră la calea ferată română Peatra-Corabia, s’a găsită in pârnentO ună cosciugu de plumbu, precum şi o bucată dintr’o cruce de petră cu inscripţium. Amândouă obiectele s’au predata museului din Bucurescî. —x— Ministrulă de interne ungurescă a detrasă debitulă poştala pentru ţările coronei ungare Z*arel°rQ rutene din Lcmberga »Novi Proloni* şi „Nauka", sub pretextă că urmăresiO tendinţe duşmănâse statului.—Voră fi vorbită şi ele vr’o vorbă două în contra maghiarisării şi duşmănia e gata. — x— Metropolitulă primată bulgara, Pogonianis Panaret, a murită în săptămâna trecută în Bucurescî. CadavrulO a fosta transportata la gara FilaretO şi cu trenulă in Bulgaria. D. Guşti, vice-preşedinte ala senatului românO, primara ala laşilorO şi fosta ministru, a murită. Imormân-tarea s’a făcuta la laşi pe cheltuiala statului. —x— * Teatru ungurescă. Trupa teatrală ungurâscă a d lui Petru Deak şî-a începută asâră, Duminecă, seria repre-sentaţiunilorC sale cu piesa „Domnişora ţerancă“, dramă poporală în trei acte, de Berczik, care a fosta bine suc-cesă. Deseră se va juca „Baronulu Ţigană*, mare operetă în trei acte, scrisă de I. Schniizer după lokai Mor şi tradusă în unguresce, âr mâne seră, Marţi, se va juca marea operetă vS6rele şi Luna“. Dicio-Săn-Mărtinu, 7 Aprilie. Stimate D-le Redactora! In 25 Martie (6 Aprilie) a apăruta în preţuituia D vâstră Z'arO „Gazeta* sub nr. 67 o corespondinţă, în care respectivula scriitoră —i—r se ocupă, cu afacerile mele, şi pe care şi D-vostră aţi binevoita a o comenta şi ilustra cu mai multe întrebări. La corespondinţă acesta răspundă şi vă rogO D le Redactora, aveţi bunătate, a-mî comunica răspunsulO: înainte de tâte trebue să amirrtescă, că eu n’am datina a pertrac a căuşele nâstre naţionale şi cugetele mele prin birturi, — n’arn datina a dubieta patriotismul şi iubirea de naţiune a nimărui, până ce despre contrarulO nu m’am convinsă; durere insă, s’au ivita în Târnava mică de vre-o câţiva ani niscai luceferi necunoscuţi, niscai âmenî fără tacta şi judecată matură. Aceştia cu ocolirea mea ară voi să facă ceva, deră ne-sciinda cum, nu le succede, apoi .imărăeiunile lorO şi le descarcă asupră-mî. Corespondenţariulă i—r are totO dreptulO, că în balulă data in D.-S.-Mârtina in favorea Kulturegyletului şi eu am fosta; dâră nu are drepta, că aşi fi luata parte la baluia acela; dâcă i—r n’a voita a seduce in-teliginţa română şi opiniunea publică, atunci avea să dea despre participarea mea la bală date esacte şi drepte; şi fiindo că nu a făcuta aceea, sunt silita eu a mărturisi adevărulă, apoi opiniunea publică tomână mă va judeca, după plăcuta i părere. Gausa pentru care am fostă la baluia numită e următorea: Sunta 2 anî de când mă ocupă cu idea să dămO în D.-S.-Mârtină unO bala roinânescă în favârea reparării podirei bisericei gr. cat. din locă, legată c’ună concerta in privinţa acesta, la D-lQ parochâ şi adm. pro-topopescO localO Iacobâ Macaveiu se şi află lista persâ-nelorO, cari ar fi provocate, insă idea acâsta nu o-amă putută realisa din motivulO, ca nu cumva sâ nu reiesă bine, şi apoi connaţionalii unguri sâ-şî bată jocO de concertula nostru. In 22 Ianuarie m’am dusO, nu la bala şi banche-luri, ci m’am dusa la concerta ca sâ văZă despre ce puteri dispună conlocuitorii unguri din comitatO. După concerlO puţina timpO m’am depărtata, dâră cu plăcuta convingere, că astfela seu mai buna concerta şi noi Românii putemtt arangia. Aşadâră eu nu de dragula Kulturegyletului, a cărui FOILETON U. ' - ' Tesauruld dela Petrdsa. In şedinţa publică dela 22 Martie a Academiei Ro-mftne d. A. Odobescu a cetită o dare de sămă despre importanta sa lucrare asupra Tesaurului dela Petrdsa, scrisă în limba francesâ şi care e pe cale d’a se publica la Parisă., Acăstă lucrare a d-lui Odobescu este pentru archeologia română şi peste totâ pentru sciinţa română de; o importanţă deosebită. Dămă locO, după ,Românulă*, acestei interesante d&ri de sâmă: , . Domniloru colegi, Iertaţi-mi cutezarea, decă vinO asfâZI în mijloculfi d-v6stră să vă iau timpulă spre a vorbi de mine însu-mî, său ca să întrebuinţeză unO termenO mai academică, pro doino mea. Intr’adevărO, acăsta, vă încredinţezO, că nu o facă nici câtuşi dintr’unO spirite de presumpţiune, ori — cum amti Zic® — ca lauda de mai nainte lucrarea căreia, dela unO timpO înedee, m’am consacrata cam esclusivO. O facă pentru că din momentula când am intrata, cu mare plăcere, într’acestO sanctuara destinata — sunt convinsa — a fi pururea locarula cela mai activa ala unirei nâmului românesca pe câmpula culturei intelectuale, ml-am şi impusâ datoria a nu părăsi niciodată ună tărâmO aşa de spornică, aşa de roditoră. Aci suntema chiemaţ! pentru ca fiăcare din noi, pe câta îlâ ârtă puterile, să lucreze la propăşirea limbei române, la desvoltarea şi îmulţirea cunoscinţelorO despre istoria năstră, la respândirea sciinţelora printre Români, şi, toţi dimpreună, pentru a face ca ginlea şi ţările năstre românesc! să fiă din ce în ce mai respectate de cătră vecini şi mai preţuite de cătră întrega lume cultă din părţile străine. Deci, fiă-care din noi cată sâ ’şl depună silinţele spre a atinge aceste ţeluri bine determinate ale activităţii nostre, Dâr trebuie să mărturisimO, că aceste ţeluri sunta aşa de multiple şi de felurite, că dorinţele şi aspiraţiu-nile nâstre sunta aşa de ferbinţl şi de colcotitâre, încâta nouă RomânilorO celorO mai mulţi, ni se întâmplă mai totdeuna a îmbrăţişa laolaltă prea multe lucrări, a ne împrăştia timpulâ şi mijlbeele intre numerbse cercuri de acţiune, şi astfelO a ne risipi puterile în prea multe direcţiuni deodată. Osebita de f6rte rare escepţiunî, resultatulO unei asemenea agitaţiuni febrile şi râu coordonate este, că productele ei sunta adesea mai pre josd de ceea ce Românii ar fi în stare să săvârşescă, dâcă i s’ar hotărî a’şl astâmpăra şi a’şî domoli ardbrea — ardâre (trebuie să o recunbscemfl) pornită numai dintr’unO avântă demnă de laudă; — dâcă ei ’şl-ar cumpăni cu mai multa sânge rece puterile, şi decă fie-care din ei ’şl-ar Z*ce Pe fie_ care Zi: Atâta potO, atâta facO! De mă voia întinde mai departe, am să mă surpă fără folosO, nici pentru ţâră, nici pentru mine!* 6re — vorbă curată — nu este acâsta, domnilorO, ceeace avemO ocasiune a constata pe t.6tă Z'ua printre noi toţi Românii? Câte şi câte n’au întreprinsă şi nu întreprindă pe totă (Jtua cei mai mulţi dintre noi! Ş’apoi curânda le lasă păragene, in calea lorO, in veci porniţi spre alte nouă întreprinderi! Dintr’astfelO de risipă, ce pâte resulta? Ună fapta, la care e timpula acum să cugetămă seriosO. Acesta este că tote calităţile morale şi intelectuale cu care Românii sunta bogata înZestraţi, t6tă sciinţa şi tâte cunoscinţele ce ei îşi adună cu mai mare înlesnire decâtă multe alte popâre, tâte ostenelele ce şl dau în vieţa lord mereu frământată, tâte aceste daruri naturale suntO departe de a le asigura, în lumea cultă, ran-gulă ce ei îndată şî-ar căstigă, dâcă în spiritulO lorO s’ar împlânta o metodă mai sistematică de a înţelege activitatea omenâscă. o judecată mai sănâtâsă despre contingentele — fiă ela câtă de modestă — ce ori cine trebue să dea propăşirei naţionale.,., în mai puţine cuvinte, o dreptă tr.hură a putinteloră sale. încă o dală cerd iertare, domnilorO colegi, dâcă, într’o cuvântare cu cuprinsa mai multa archeologicd, am cutezată la început să emită 6re cari consideraţiunl ce şi-ar avâ pâte loculă lord mai potrivită într’o academia de sciinţe morale şi politice. Am fosta nevoita a le premite ca să potă scusa una fapta, ca se pota lămuri o ideă. Aceld fapta, acea ideă, suntO că stând de mai mulţi ani de Z'*e departe de d-v. în ţâră streină, am totuşi consciinţa că mî-am îndeplinita tota aşa de bine, — ca să nu Z*°0: pâte şi mai bine, — datoriile mele cătră ţâră, şi ca academică Nr. 71. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887, nisuinţă şi intenţiune din fundulă inimii mele o combată şi nici în interesuia meu propriu am fosta în baluia şi concertula numita, ci după convingerea mea am fosta într'ună interesa comuna, greşită e convingerea mea sâu ba, judece opiniunea publică, corespondentului i—r atâta totuşi îi • josu din tută, să vădă ce pasăre e. IncâtQ au atărnatQ dela modestele mele totdeuna puteri, ca Româna am lucrata în interesuia scumpei mele naţiuni, şi acesta o voiu face şi în viitorO, deră nu în interesuia meu şi nu pentru aceea, ca să seducO opiniunea publică. Decă aşi fi sciutd, că nu coniemtă cu atitudinea partidei naţionale române dela Sibiiu, că nu-mî bite inima pentru interes da şi binele naţ unei mele. atâta de m il-tratată, şi fii ei singuratici atâta de chinuiţi din tote părţile; decă aşî fi sciutfi că îmî confunda interesele mele advocaţiale, cum (Şitieţî D-vostră, cu interesele naţionale, Vă asigurezâ, d-le Redactora, că nici una momentQ naşi mai fi stata în fruntea clubului electorala din D.-S.-Mărtină; însă după ce despre acestea nimica n’am sciuta pănă la cetirea corespondenţei mai susa citate, n’am putută face loca zeloşilorQ şi distinşilora meteorii iviţi pe orisonuia comitatului Târnavei mici; acum inse, după ce pe basa unora scornituri neoalificate, s’a trasa la îndoâlă firinitatea caracterului meu naţionala roraâ-nesea, îmî voiu ţină de datorinţă patriotica şi naţională înaintea alegătorilora români din comitatula acesta a mî da dimisiunea şi a-le mulţămi încrederea de pănă acum. Cu deosebită stimă, Vasilie Zehân, advocată. Noi n’amu trasă la îndoiălă niciodată simţămintele românesci ale d-lui Zehan şi ni-a părută rău, că amu trebuită să-lti interpelămu într’o afacere atâtă de neplăcută. Dăr d-sa însuşi recundse, că n’amă putută să nu ţinemft semă de opiniunea publică, care s’a semţitu neliniştită prin presenţa d-sale la petrecerea kulturegyle-tului, ale cărui nisuinţe şi tendinţe ne asigură însuşi, că „le combate din fundulu inimei sale ‘. Braşovfi, 28 Martie 1887. Onorate D-!e Redaetoră / In numărulă 69 a ă preţuitului D-vostrâ (pară este o corespondinţă din comuna Hărmană, în care se vorbesce despre împrumutulă ce fa făcută biserica la Vorschuss-Verein de acolo. — In acăstă corespondinţă se Z'ce, oă mai mulţi membri ai parochiei-convingăndu-se, că biserica din Hărman obvine ca debităra la Vorschuss-Verein cu 550 fl. v. a., cu tăte că în Smodulă parochială din 8 Febr. 1887 s’a arătată din partea epitropiei, cumcă acea datoriă s’a plătită în 1886 — „au trimisă o deputaţiune la mine spre a-mi arăta faptulă şi a-mî arăta şi atestatnlă dela Vorschuss-Verein, cumcă biserica din Hărmană este datore şi în 1887. Cu tote că m’a pusă în mirare acăstă întâmplare totuşi am denegată să iesă afară la faţa locului spre constatarea adevărului.“ Este adevărată, că în 16 Febr. a. o. mi s’a făcută arătarea menţionată din partea unoră parochienî, dăr că n’aşl fi voită să constată adevărulă nu este adevărată. N’am voită să iesă la faţa locului, căci spre a constata adevărulă, puteamă să-o facă acăsta şi de aci. Am provocată însă pe Epitropii bisericei din Hărmană în 16 Feb. că pănă în 24 6re se vină cu jurnalulă de cassă din 1886 precum şi cu una atestată din partea Vor-schuss-Vereinulu? referitoră la împrumutulă de 550 fl. v. a. la oficiulă protopresbiterală, ca să se rectifice. In 18 Febr. s’au şi presentată ambii epitropî cu jurnalulă de cassă şi cu atestatulă cerută. Am luată protocolă cu ei şi din fasiunile loră şi din atestatulă produsă m’am putută convinge pe deplină despre starea lucrului. T6te acestea acte le-am şi presentată Venerabilului Consistoriă spre ulteriora afacere. Pre lângă care rămâiă ală D-tale stimătoriă: Ioanu Petricu, protopresbiter. Deşin, Martie 1887. Necesitatea înfiinţărei unui institutu românescii de creditii si economii în municipiulă Solnocu-Dobecei este cunoscută şi simţită de toţi Românii fâră distingere de clasă şi categoriă. încă în Ianuariu a. c. d. ‘Niculae F. Negruţiu, proprietariă şi redaetoră în Gherla, a publicată in foia sa „Amiculă Familiei* prima-dată idea de a se înfiinţa în Deşiu o bancă românăscă pentru economii şi împrumutare de bani spre suplinirea lipseloră poporului română. A concentra capitalele, de cari dispună avuţii nos-trii şi clasa mijlociă, din care să se ajute apoi pe lângă dobăntju şi interese legale şi modeste la timpă de nevoiă toţi Românii şi cei mai scăpătaţi — cu alte cuvinte întrunirea puteriloră materiali şi ajutorarea împrumutată a avutului cu a lipsitului asociându-şî sprijinulă reciproc, şi apoi a mai reversa, la timpulă său, şi binefaceri din escedente ori dividende pentru institutele nostre naţionale de cultură şi binefaceri umanitare pentru săraci şi invalizi este scopulă nobilă şi folositoriu. Ce e dreptă trebuia de multă realisată acăsta dorinţă generală: a asocia capitalulă cu proprietatea, a ajuta industria, meseriaşii şi pe plugarulă română prevenindă lipsele tuturora, din cari se profitămă noi, să nu sporimă şi pe acăstă cale totă numai în folosulă altora, ci în fa-vorea nostră propriă. Românii din acestu ţinută numai potă fi lipsiţi de astfelă de societale, atunci când în t6te părţile s’au întemeiata asemenea bănci, cum suntă: Albina, Timi-şiana, Economulă, Ardeleana, Aurora, Mureşiana, Furnica, Speranţa şi Silvania, totă atâtea institute de credită şi economii. Avemă şi noi pe aici bărbaţi devotaţi, cum suntă domnii advocaţi, protopopi şi toţi Românii cu carte din Deşiu şi jură ; aceştia să binevoiască cu d. propunătoră Nicolau F Negruţiu, d. Gr. Steţiu, advo-oatulă etc. etc. a lua iniţiativa conchiemândă o conferinţă, care să compună statutele, se câştige subscrierile de acţiuni şi apoi în fine să conchieme adunarea generală de constituire. Să nu ne spăriămă de greutăţi, căci eu credă că din vre-o 200,000 locuitori români ai acestui municipiu, ne vom afla dor 1O00 inşi acţiorMurî a 50 fl. cari se plâtesoâ câte 5 fl. în 10 luni = ou mii — său (pote |â 100 fl câte 10 fl. = 100 mii fl.; cu ună capitală ca a-cesta »Someşiana« se pote pune în activite într’ună ană de Zile ; cu atâtă mai vertosă, că corporaţiunile nostre încă îşi voră depune capitalele loră la acesta bancă. Să punemă umără la umără, mică cu mare, avută cu celă mai puţină avută şi vomă ajunge la scopă, de nu vomă rămâne şi pe teremulă economiei îndărăp-fulă altora. La lucru dăr cu toţii ! Petru Mureşanu, proprietară. Convocare. Subscrişii prin acăsta, conformă apelului comitetului centrală din Sibiiu emisă în causa alegeriloră dietale, convocă la Alba-lulia pe toţi alegetorii români din corni-tatulu Albei inferiâre pe a treia (ţi de S. Pascî, adecă pre 19 Aprilie 1887 căi. bou la 2 6re după amăZl la o conferinţă, cu care ocasiune se voră alege şi deputaţi pentru conferinţa generală a tuturoră alegătoriloră români de pe teritorulă Ungariei şi Transilvaniei, ce se va ţină în Sibiiu. Alba-lulia, în 10 Aprilie 1887. Alesandru Tordăşiană Rubinu Patiţia Simeonu Mica. Ultime sciri. Pesta, 19 Aprilie. — „Corespondenţa poli-tică“ anunţă, că delegaţii unguri au esprimată speranţa, că se va ajunge la încheiarea unui tratată de comerţă cu România. Aceeaşi f6ie adauge în acelaşi timpă, că Austria a mersă cu concesiile ei pănă la cea mai de pe urmă limită, şi că acum ar trebui ca România să arate la rendulă său aceeaşi bună-voinţă. Cele mai multe Ziare. de aici arată nemulţămirea loră faţă cu România în privinţa negociăriloră şi Z^ că in" timitatea politică nu slujeşte la nimică din mo-mentă ce esistâ răsboiu de tarife. Viena, 10 Aprilie. — Aflu din sorginte sigură că negocierile între Monarchie şi România voră urma pe cale de corespondenţă. Se speră din ambele părţi că ele voră duce la resultată favorabilă. Finalisarea negocieriloru va avea locă în Bucuresei. DIVERSE. Orbirea amorului seu nebunie. — Suntă câte-va luni, că ună Paul Schmidt, impiegată la o casă de bancă dela Triest, defraudase patronului său o sumă de 5 mii florini şi se făcuse nevăzută. Poliţia informată, puse în mişcare totă aparatulă spre descoperirea pungaşului şi telegrafiâ la t6te staţiunile călei ferate şi la t6te porturile de mare, publicândă şi semnalmentulă său: »Paul Schmidt, născută la Viena, în vârstă de 30 ani, înaltă de şâse urme, barba şi mustăţile blonde, nasulă propor-ţionată, puţină încovoiată, ochi mari albaştri, dinţi frumoşi, mâni albe aristocratice, vorbesce nemţesce, dia-lectulă Vienei, şi italienesce, îmbrăcată când a fugită cu s. c. l.« Cu fote silinţele sale şi cu totă esactitatea des-crierei personei fugitului, poliţia nu isbutl a pune mâna pe defraudantă, der acea descriere totă produse ună re-sultată neprevâZută şi neaşteptată. D6mna Eva Bauer, o văduvă şi proprietară de casă la Triestă, se presentâ la poliţiă şi’i făcă comunicarea că, cetindă semnalmen-tulă defraudantului, s’a înamorată de dânsulă după des-cripţiunea personală şi r6gă pe poliţiă să-i facă cunoscută îndată când va descoperi urma lui. Trecândă multă timpă fără ca poliţia să descopere ceva, amoresata văduvă perdu răbdarea şi angagiâ câţl-va detectivi, cari isbutiră a-i patea procura adresa lui Paul Schmidt, stabilită la New-York. După acăsta începă o corespondenţă telegrafică între Triest şi New-York, care avu de resultată. că d-na Eva Bauer, vânZândă casa sa, se îmbarcă pentru New-York şi la 20 Marlie se cunună acolo cu frumosulă pungaşă. Subscrişii aducemă la cunosciinţa consângeniloră amiciloră şi a cuuoscuţiloră, durerâsa pierdere a unicului şi pre iubitului nostru fiu Emilia Vasilia Popă întâmplată în 30 Martie. Înmormântarea s’a făcută în 1 A-prilie 1887. Fiă-i ţărâna uşorăl Szamos-ujlak la 6 Aprilă 1887. Ioană Popă, preotă gr. cat. şi soţia sa Emilia P. n. Gradoviciu. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redaetoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu română şi ca divulgatoră ală cunoscinţeloră de archeo-logiă românăscă. Părtaşă, printre cei mai tineri, din acea genera-ţiune dela 1848, care îşi hrănea inima cu cele mai viue şi cele mai înalte aspiraţiunl, — ăr, de altmintrelea, închinată mai multă din fire cătră ocupaţiunile literare şi istorice, — am trăită aci în ţâră, de pe la 1854 încăce, timpă de 25 de ani, cătândă Când la delă, când la vale, ună colţişoră unde să’ml dureză seu ună paiaţă seu o colibă pe loculă cam virană ală literaturei şi ală istoriei românesci. Stau fărte la îndoială decă, într’acestă mersă pe dibuite, am nemerită vre-odată să aşeZă, nu dâră o pâtră, ci măcar o cărămidă temeinică. Chiar de aceea, când mî am văZută părulă cărunţită şi sănătatea adesea ameninţată, m’am trasă eu în-su-ml la judecată dinaintea consciinţei mele de cărturaru române ică •— ba chiar şi membru ală Academiei nostre — şi ml-am Z^b • Ore, fâcendă ca până acum, lâsa-voi după mine o lucrare de adevărată folosă, — ceva care să se apropie câtuşi de puţină de îndrăsneţele aspiraţiunl şi visuri ale tinereţei? La o întrebare intimă de felulă acesta, răspunsulu p6te fi de două naturi: Unii, mai slabi de ângerî (şi câte esemple nu a-vemă de acestea!) îşi Zică, obosiţi de a fi întreprinsă multe fără de a fi săvârşită nimică: „Ce să-mî mai bată „capulă? Mai bine să-mî vădă de chivernisală. Mai „facă şi alţii literatură şi sciinţă! Eu, de aci înainte, îmi »voiu vedă binişoră de moşiă ori de negustoriă; mă »voiu agăţa de funcţiuni grasă retribuite ori de vre-unQ ,rolă politică şi influentă.» Deocamdată, la noi, aceia suntă priviţi ca dmenî practici şi înţelepţi. Alţii — cuteza voi printre d-v6stră a-i numi 6menl fără căpătăiu, perde veră şi zănatici? — alţii rămână cu dorulă stăruitoră de a cere studieloră absiracte şi adâncite, de a cere penei loră o hrană în-viătăre pentru minte şi o dulce mângâiere pentru inimă. Dăr, când — împinsă atâtă de firea sa câtă şi de răsgândire — junge omulă, în urma multoră încercări felurite, — la o hotârîre, aşa de semeţă în modestia ei — atunci nasce totdeodată într’insulă şi idea de a răs-trânge cerculă activităţii sale, de a se specialisa, de a se devota unei lucrări predilecte, pe care să o potă duce la capătă, pe câtă se va pută pricepe mai bine. £câ, stimaţii mei colegi şi fraţi de carte, genesea şi rostulă studieloră şi publicării ce am întreprinsă a face în străinătate, şi care mă ţine până la unt» orecare punctă cu mintea, der nici decum cu inima, departe de ţără şi de institutele ei culturale, din care am on6re a face parte. Făcendu-vă acestă sinceră declaraţiune, nu pretindă însă ca să-mi daţi destulă creZămentO mai nainte ca eu să-mî fi justificată Zlf5ele mele. Tocmai de aceea am cerută voiă a vă vorbi ceva mai pe largă despre lucrarea mea Speră că voiu isbuti a vă dovedi că, sub firma ei restrânsă şi cam specialisată, ea p6te aduce rodfl fe- lurită şi îmbelşugată, atâtă pe tărâmulă istoriei naţionale, câtă şi pe acela ală arteloră antice, resădite în ţâră la noi. Speră totdeodată a mă spăla de orice Imputare mi s’ar pufă face. unde lucreză la cartea mea aiurea decâtă aici, unde o scriu într’o limbă care nu este a mea propriă, nu este aceea, căreia credă a fi dovedită în multe rânduri că i portă t6tă dragostea unui adevărată fiu ală ei. Aşader, în darea de sâmă ce m'aţî autorisată a face dinaintea d-v6stră, despre îndelunga şi voluminâsa lucrare de care mă ocupă şi pe care mă încumeteză a-o privi de mai nainte ca cea mai temeinică a mea zestre sciinţifică, în acăstă dare de sâmă, Z*cb, am să mă silescă a mă arăta, şi că subiectulă merită a fi tractată cu deosebită atenţiune, şi că mijlâcele la care am recursă pentru scâterea ei la lumină, suntă cele mai de folosă, chiară şi pentru sciinţa românăscă. »Pentru ce ore — pâte să mă întrebe orî şi cine — când ţl-ai alesă ună subiectă pentru opera’ţl capitală, pentru ce ai dată preferinţă descrierei şi studiărei amănunţite a tesaurului de aurăriă antică, aflată din întâmplare, acum 50 de ani, la Petrâsa, pe pălele muntelui Istriţa. în jugeţulă Buzău?» La acăstă întrebare, îmî va fi, Z^u? greu a răspunde în modă lămurită. In trei Zeci şi aţâţa de ani am luată adesea până spre a înjgheba când fapte reale, când"studi6se plăsmuiri, mai totd’auna atingetdre de istoria şi de antichităţile patriei. (Va urma). . vfc* i Nr. 71 GAZETA TRANSILVANIEI 188f. Guraulă la bana do Viena din 7 Aprilie st. n. 1887 Rehtft de atirO 5% . . • 101 20 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 8815 împrumutul*! căiloră ferate ungare................150.75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... 127 20 Amortisarea datoriei căi-lotfti ferate de ostd ung. (&-a emisiune) .... 116 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu d. de soîtare 1C4.50 BotfurI rurale Banat-Ti- mişd..................104.50 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.75 Imprumutuld cu premiu ung....................123.82 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124,75 Renta de hărtiă austriacă 80 70 Renta de arg. austr. . . 81.90 Renta de aurd austr. . . 112 15 Losurile din 1860 . . . 133.25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 877 — Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.281.— Argintulă —. — GalbinI împărătesei .............5.99 Napoleon-d’orI .... 10,08 Mărci 100 împ. germ. . . 62 55 Londra 10 Livres sterlinge 127.50 Bursa de Bueuresci. Cota oficială dela 26 Martie st. v. 1887. Renta română (5°0), Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) ■ . împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) • • * n » (5°/o) • * » urban (7°/0) - • , Mo) . * , * (5°/o) • - Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom. « * Naţională Aurii contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. Gump. vend. 90l/j 91V* 95— 951/2 84*/, 85- 34— 35— 102— 102 t/2 851/* 86— 98— 98*/, 90Va 91*/, ' 81»/* 82*/, Lei — . 17.01 18.— 2.— 2.02 Cursulu pieţei Braşovfl din 8 Aprilie st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Argint românesc............. Napoleon-d’orî.............. Lire turcesc!................ Imperiali................... Galbeni..................... Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 » > . 5»/o Ruble Rusescl............... Discontulă ... » imp. 8.48 Vend. . 8 50 » 8.44 • 8.48 » 10.04 > 10 07Va » 11.41 » 11.44 » 10.41 • 10.44 » 5 94 » 5.98 » 101.— > 102.- . 98.- » 99.- » 112.— * 113.— r—10°/e pe ană. m t s : ACTIILE institutelor!! de creditu şi economii „Albina," „Furnica," 99 a 9 m m m m m » # m # # « # 3-3 le cumpSră şi cu preţuri urcate Cancelaria Negruţiu | în Gherla — Sz m # TARIFA animturiloru si inserti unilorn. —cr. 6. Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia A fl. — cr 10. Pentru repeţiri se actirdă, urmfttdrele rabate: 10°|o 15°|0 20°|o 30°|o 40°|o 50°|o Pentru anunciurl ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. de 1 co ori n 5— 8 ii n 9—11 n n 12—15 ii n 16—20 ;ii’i în susă Mersulil trenurilor!! Valabilu dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia l*red©alil-Buclapestta şi pe linia Tei uşii-ii-Budapesta a calei ferate orientale (le stată reg. ung. * (•» t » Teiuşft- \ radâ-Budapesta Budapesta- IradA-Teiaşft. Trenă Tre iă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omr.bus persdne persdne de per 6ne omnibn Teiuşă 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12 10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapenita 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 1.2.30 — 4.2 J Q lr V 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 8#. ’ltOK. j 4.10 5.45 — • Orâşlia 101 — 5.18 Ar dă 4 30 6.— 7.04 SiMerîa (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Braniclca 823 — 7.02 Pauliş * 5.19 6.51 8 17 Hia 3.55 — 7 58 Radna-1 «pova 5 41 7.10 8 36 Gurasada 4 08 — 7.40 Conofifi 6(9 7.37 - Zam 4.25 — *.11 Bârzova 6 28 7 55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9 33 Zam 8 01 9.12 — . Gonopfi 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 2. 8 — Paulişă 7.28 —. 10.42 Braniclca 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 951 10 42 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — 8 42 4,52 Şibotă 11.43 12.— — C5ZOlIIOK ; \^ — 5.12 Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta — 8.20 Alba-îulia 12 36 12.46 — Viena — — 6.05 Telnşâ . 1.29 1.41 — Aradft-Timlşâra ^iamerla (Piski) Petroşenî Trenă Trenă de Trenu Trenă de Trenă Trenă omnibus persdne mixt persdne omnibni mixt Aradă 5.48 6.05 ^iiMerfa 11.25 . _ 2 42 Aradulă nou o 19 — 633 Streiu 11.58 — 3.25 Nâmeîb-Sâgb 6 44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Oriîzifalva 7.47 — 7.55 Grivadia 2.24 — 5.58 Merczilalva — — — Baniţa 3 05 — 6 4' Timfşi&B’a 9.02 — 9 08 Fetroşenl 3.37 — 7.12 Timişăra-Aradft Petroşenl— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persdno persdno omnibus de pers. omnibus mixt Timişdra 6.25 5.00 Fetroşenl 10 07 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 . 6.32 Grivadia 11.25 — 7 37 Vinga ^ 8.15 — 7.02 Pui 12 05 — 8.20 N^meth-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegă 1242 — 901 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 A 9.27 1 8.17 Stmerfa 1.53 — 10.81 Predealii-Budapesta BucurescI Predealu Timişd Br&şovfi Feldiâra Apatia Agostonfalv» Homorodd Haşfaleu T™1* I Tren accelerat persone Trenft omnibus^ Sigilam Elisabetopole Mediaşd Copsa mică IjinllL IL TfiTcJtSttSn Blaşiu 'Ctăciunelă Tetuşft Aiudă Vlnţulă de susă ‘tJi6ra Cneerdea Apahida tClaşia JNtedeşdu ‘Gbirbfiu JAghirişă Stana Htiiedină Cîucia Bucia Bratca ' •Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe 7.47 8 24 8 51 9.14 9.51 11.03 11.29 11.26 12 00 12.29 12,44 1j05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 8.14 3.58 5.10 5.30 Oradia-mare CT. Ladâny Szolnok Buda-peata Viena Trenă omnibUR 603 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 4.1b 5.02 5.43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 256 3 64 451 5.28 5 56 10.55 1.23 3.24 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—I*redea^& 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.5 i. 1216 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23 10.06 2.15 Viena Budapesta Szelnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Agliiriş Ghirbâu Nedeşdu Clnşiu Apahida fihiriş Cufcerdea Uiora Vinţulă de susă Aiudă Teinţâ Crăciunelă Blaşă Micâsasa Copşa snit Mediaş ă F.Ii3abetopok Sigişâra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiăra Trenă de pers. Tren accelerat 11.10 7.40 11.05 2 02 4.. 2 11.00 ’l 19 12 30 1.01 1.06 1 13 1.20 1 41 2.10 2 35 248 3.20 3 36 4.C0 4.3 5.12 2.— 3.58 5.28 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 Braşovft Timişă Predealu BucurescI 5.37 7.0? 7.43 8.11 8.41 9.21 8.00 6.05 Nat a: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se, Trenă omnibus Trenă de persdne Trenă omnibus 3.10 7.38 540 9.14 9.24 9 41 1019 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 6.20 9.34 11.26 1.33 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 5.55 8.00 11.40 2.31 :\ 6.07 6.24 6.43 1.55 2.53 3.28 9.35 7.08 7.36 9.06 9.53 10.- 10X9 10.19 10.48 11.14 12.12 12.30 1.12 1.32 2.18 3.03 349 4.28 6.i6 7.06 7.46 8.25 9.15 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI