BEDACŢIUNEA ŞI ADMIItflTBAţiraKA l
BRAŞOYfl, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfl and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiora&nla şl str&initate:
Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei lunlflO franci.
St PRENUMERÂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	AHOK1IUBILB:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlterî nefranoate na •• prlmeaou. — Manuaorlpte na ae retrimllfi.
Ni 70.
Duminecă, 29 Martie (10 Aprilie).
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI.44
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe nnft nou abonamentft pe trilimiulti Aprilie, Main şi Iuniu, la care învitămă pe toţi onoraţii amic! şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
PBDtrn ADstro-Ongaria:
pe trei luni 3 fl.
„ şese „	6 „
„ unu anu *2 „
Peutrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi ,, ş6se „ 20	,,
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorii de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponfl numărulu fâşiei sub care au primiţii (Jiarulu.
Domnii cari se voru abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită, şi a arăta şi posta ultimă.
BraşovtL, 28 Martie 1887.
Astă iernă umilii din aderenţii fdiei ndstre se plângea amaru asupra indiferentismului ce dom-nesce adi între Românii noştri cu carte dela oraşe şi dela sate cu privire la afacerile naţionale.
înregistrând fl acostă plângere noi amfl recunoscuţii, că răulfl esistă în adevărfl, dâr amu adausfl: ttebue să cunăscemfl mai întâiu isvorulfl răului, dâcâ voimfl să'lfl combatem fl cu succesfl.
De ce se lâţesce atâtfl de tare indiferentismul între noi? De ce atâta indolenţă şi opor-tunismu pe tăte cărările?
La întrebările aceste nu putemfl răspunde mai bine şi mai nemeritfl, decâtfl citândfl urmă-tărea constatare, ce-o face unfl altfl amică altfl nostru în corespondenţa sa din Ciceu, comitatulu Dobâcei, publicată în numărului de erî alfl „Gazetei Transilvaniei1*:
„ Unde poporală are conducători harnici şi conscii de chiămarea loră, acolo face minuni, pe lângă totă sărăcia ce’lu apasău.
Acăsta este o părere, ce şi a câştigat’o co-respondentulu nostru nu din aurite, nici din cetite, ci pe temeiulfl esperienţei, ce a fâcut’o vi-sitândfl mai multe comune din comitatulu Sol-nocu-Dobeca.
Faptele vorbescfl mai viu decâtfl ori ce reclamă şi, harfl Domnului, mai aflămfl încă prin comunele năstre sătesc! preoţi şi învăţători harnici, cărora nu trebue să le fiă ruşine de faptele lorfl.
Dâr în casulfl de faţă nu se tractâză de mulţumirea sufletâscă a acestora, ci de resulta-tele reale dobândite în folosul fl poporului, de fructulfl muncei şi alfl ostenelelorfi conducători-lorfl lui.
Şi nu numai amiculfl nostru din Ciceu s’a convinsfl, că unde conducătorii suntfl buni, po-porulfl face minuni, cu t6tă sărăcia lui. S’au convinsfl înaintea lui mulţi alţii, ne-amfl con-vinsfl şi noi şi se p6te convinge în fiece mo-mentfl ori şi care.
Comunele, cari suntfl aşa de norocâse să aibă preoţi şi învăţători conscii de chiămarea lorfl, progresâză, unele mai încetfl, altele mai curândfl, dâr progresâză spre bine şi de sigurii că în asemeni comune nu se va încuiba indiferentismulu şi ifldolenţa faţă cu causa bisericâscă şi şcolară. Vei întâlni însă nepăsarea şi păcătoşia cu carulfl în acele comune, cari suntfl rău conduse, unde preotulu şi dascălulfl nu facfl nimicii spre a deştepta poporulu şi alfl îndemna la muncă şi la fapte nobile şi folositdre.
Ce urmâză de aici?
De sigurfl nu urmâză, că insuficienţa mij-lâcelorfl materiale ar fi causa, că în cutare său cutare comună ţăranii noştri au mai multfl in-
teresă pentru cârciumă decâtfl pentru scdla lorfl; nu urmâză nici că prigonirile şi asupririle, la cari suntfl espuşi, i-arfl face aşa de indolenţi faţă cu causa lorfl şcolară şi bisericâscă. Din contră este în natura lucrului ca omulu lipsită de mij-16ce să se străduiască a-şi agonisi avere, âr celfl prigonită să nisuiâscă a se apăra.
Urmâză însă de aici, câ sătânulfl trebue să aibă pe cineva, care să-i premârgă cu eşemplu, care să ’lfl îndemne la muncă pentru agonisirea averei şi la luptă în contra nedreptăţirilorfl, care să’i deştepte interesulfl pentru scâlă şi biserică. Nenorocirea comunelorfl, în cari s’a încuibată indiferentismul fl este dâr lipsa de conducători cari să-şi împlinâscă cu conscienţiositate şi cu înţelepciune misiunea lorfl.
Dâr mai urmâză din t6te aceste încă unu lucru de mare importanţă pentru cunâscerea răului ce bântuie acji poporulfl nostru.
Dâcă este adevărată, că ţăranulfl are lipsă de cineva, care să-lfl sfătuiască şi să-lfl deştepte îndemnându-lfl la fapte bune, atunci totâ aşa de adevăraţii este, că şi preoţii şi învăţătorii dela sate au lipsă de sfaturi bune şi înţelepte, şi ei trebue să aibă pe cineva, care să-i însufleţâscă prin îndemnuri şi esemple bune şi să controleze purtarea lorfl, căci ar însemna a pretinde prea multfl dela aceşti preoţi şi învăţători, cari au crescută şi s’au desvoltatfl în condiţiunî de multe ori prea modeste, ca se fiă fără de scăderi.
Cine să premârgă cu esemplulfl fruntaşiloru dela sate, cine să-i deştepte şi să le controleze faptele, dâcă nu conducătorii din centre, dela oraşe ?
Când vedemfl aşadâr, că în cutare comună preotulfl şi învăţâtorulfl nu lucrâză nimicfl şi se cufundă cu satft cil totfl în nomolulfl indiferentismului, nu trebue 6re să ne gândimfl la (Ţcala, că dela capu să impute pescele?
Indolenţa rămâne indolenţă pe tărâmulfl a-facerilorfl bisericesc! şi scolate ca şi pe acela alfl afacerilorfl politicei naţionale şi dâcă preotulu său învăţAtorulft dintr’unfl satfl nu va lucra nimicfl pentru înaintarea culturei poporului, de sigură că nu se va interesa nici pentru s6rt,ea lui politică.
Decă dâr nu se manifestă în sînulu poporului destulă interesă pentru afacerile naţionale, causa este şi rămâne lipsa său defectuositatea conducerei.
Din tâte resultă că indiferentismulfl strică-ciosu în afacerile naţionale, ce ne bântuie a<Ţ, îşi are sorgintea în nelucrarea său neinteresarea celorfl din fruntea conducerei.
Din afară.
Corespondentulfl (Jiarului nFigaro“ a avută o interesantă întrevorbire cu bărbatul fl de stată rusă br.Jomini. Acesta (Jice, că Bismarck se râgă în genunchi de Rusia, ca să mârgă în Bulgaria. „Austria va tăcâ, (Jise Bismarck; Rusia este stăpână peste Orientfl şi eu o sprijinescfl contra tuturora. “ Jomini <J.ise, că dâcă Rusia ar urma acestui sfatfl, ar avea în contra ei pe Austria, Anglia, Italia şi p6te şi pe Turcia. Ţarulfl observă cursa ce i se ’ntinde dâr nu va merge în Bulgaria. Ce privesce alianţa celorfl trei împăraţi, după cunoscutele declaraţiunî ale lui Kal-noky, nu mai p6te fi vorba de o reinoire a ei. Rusia vrea să ’şi păstreze libertatea de acţiune, căci nu voesce să sufere echilibrulfl euro-pânfi prin prâ marea influinţă a unei său altei puteri. In casulfl unui răsboiu între Germania şi Francia, Rusia va sta cu armele în mână, spre a interveni în momentului potrivită, căci ea nu va lăsa să fiă Francia nimicită. E greu a pre-vedâ, care ar fi atitudinea Rusiei faţă cu Austria. Răsboiulu germano-francesfl ar dura multfl timpu, armata germană însă din causa compunerei sale
n’ar pută suporta răsboiulfl mai multfl ca unfl anu, şi acâsta ’i unfl avantagiu pentru Francia. Bismarck vrâ pacea, elfl sciă că armata francesă e bună, dâr prin arta sa diplomatică voesce să’şi mărâscă opera pe cale pacinică. Elfl e îngrijatfl de unitatea germană, este absolută necesară să se convingă mai întâiu de intenţiunile pacinice ale Franciei şi Rusiei, spre a’şi pută îndrepta privirea înăuntrulfl imperiului. De aceea Francia şi Rusia trebue să ’şi păstreze libertatea acţiunei lorfl.
Noulfl ministerfl italiană, despre a cărui formare amfl fostă însciinţaţi, se compune astfelu : Depretisla esterne, Crispi la interne, Bertole-Viale la răsboiu, Zanardelli la justiţiă, Saracco la lucrări publice. Ceilalţi miniştri, afară de Robilant dela esterne, Ricotti dela răsboiu, Tajani dela justiţiă şi Genala |dela lucrări publice, a cărorfl demisiune a fostft primită, rămână la departamentele lorfl. După cum comunică „Tanfulla44, contele Robilant a cerută să iasă din personalulfl diplomatică şi să fiă pusă în disponibilitate ca generală.
Foile italiane întâmpină peste totfl fârte amical noulfl ministerfl. Chiar foile oposiţionale îi pro-feţescfl o lungă durată. Maioritatea pe care potfl conta Crispi şi Depretis va fi fârte mare. Crispi se bucură de mari simpatii, e omfl cu autoritate şi cu influinţă; Zanardelli ca jurisconsultă e imparţială; Saracco e o garanţiă, că cheltuelile pentru lucrările publice se vorfl restrînge ; Ber-tolâ-Viale e unfl escelenţu administratorii, elfl a pusă basa actualei organisaţiuni a armatei.
0 telegramă din Bruxela cătrâ „ Standardw pretinde a sci, câ tractările începute deună(j.ile pentru formarea unei confederatiuni balcanice ară fi înaintată atâtfl de departe, încâtfl să se fi stabiliţii o înţelegere f6rte intimă între Bulgaria şi Serbia, cuprin(Jându-se în ea şi o convenţiă militară. România, <}*ce; se va alătura în scurtă timpfl la acâstă alianţă. O convenţiune subscrisă formală său unfl tractata nu esistă, dâr schimbul fl de păreri făcută între Bulgaria, România şi Serbia ar fi adusă cu sine amintita înţelegere care, probabilă, să fi obţinută încuviinţarea prinţului Bismarck şi a contelui Kalnoky. Grecia să fi refusatu a întră în acâstă învoială din mo* tivfl că greutăţile ei interne nu i-aru permite acâsta.
Corespondentulfl din Viena alfl 4^aru^u^ „Standard44 comunică acestei foi, că Katkoff ar fi fostă ameninţată că va fi omorîtfl, dâcâ nu va îndupleca pe Ţarulfl să primâscă proiectulfl de constituţiune, din căre i s’a trimesfl o copiă litografiată din Londra. Cu t6tă influinţă ce o are Katkoff la Ţarulfl, cu greu îi va da mâna să facă acestuia o asemenea propunere. Ce privesce. politica lui Katkofl, din causa căreia fusese chematfl la Petersburg şi de acolo la Ţarulfl, i s’a dată, se (jice, sfatulfl, să fia mai moderată. Şi în adevăru în timpulfl din urmă se observă 6re-care moderaţiuue în foile lui Katkoff.
Negocierile pentru convenţia comercială.
Foile din Viena vorbeau de două puncte ale convenţiei veterinare, contra cărora au făcută obiecţiuni delegaţii români, dâr nil nî-au spusă, cari anume suntfl aceste puncte* „Unirea“ din Bucuresci aruncă ărecare lumină asupra acestorfl puncte, lîtă ce informaţiunl primesce acâstă f6iă cu privire la mersulfl disou-siunilorfl în Viena :
„Delegaţii auslro-ungarl au căutată şi la întrunirea de acum, ca şi la cele din anulfl trecută, a înfăţişa România ca fâcăndă parte din zona în care epizootiele suntă permanente şi, porniţi din acestă falsă punctă <Je vedere, au pretinsă a sp stipula în viitărea convenţiune măsuri cari, de faptă, ar nimici cu totulă cemerqiuiă de vite din România şi deci cultura viteloră.
Nr. 70.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Ga alte cuvinte, au căutată să capete formala drep-tulfl d’a face şi pe viitoră, ceea ce dela 1881 încâce au făcuţii arbitrara, spre a opri vitele din România să pătrundă în Austro-Ungaria.
Cestiunea e d’ună interesa capitala pentru Ro mânia, interesa mai mare decâta cerealele; căci cerealele române se pota primi, fără neajunsuri in Ungaria, de vreme ce numai primindu-se, se pota esporta cerealele ungare, care sunta mai scumpe; pe când din contră, importarea de vite din România ar face o seriâsă concurentă produseloră similare pentru că pe d’o parte suntă mai eftine, ăr pe de alta carnea lord e mai bună, de vreme ce în generala vitele din România nu se îngraşă cu borhota.
Se înţelege, că discuţi unile între delegaţi trebue să fi fosta forte interesante. Delegaţii imperiului vecina, porninda dela idea ce mai susă arătarăma, au pretinsa:
1)	ca ori ce transporta de vite din România să fiă supusa, la fruntariă, inspecţiunei veterinariloră austro-ungarî, car! să-la p6tă retuşa, chiar decă certificatele veterinarilord români ar constata perfecta sănătate a vi-telord;
2)	ca transportula să nu se facă decâta pe căile ferate, şi:
3)	ca vitele să nu fiă duse decâta la abatoriele ce li se vord destina.
Ori cine vede, că aceste pretenţiuni însemnâză a pune dela începută şi în principiu în bănuială constatările veterinarilora români; însemnâză a lăsa pe espor-tatorO la buna graţiă a unora funcţionari streini, care pol a să fiă tota aşa de puţina riguroşi, cum au fosta în casulfl lui Dinu Mocanu, acum câţi-va ani; şi, în sfirşita, a lua transporturilor de vite din România folosula d’a avea concurenţă între cumpărători.
In asemeni condiţiunî, se înţelege de sine, că tratările nu puteau fi lungi; delegaţii români nu puteau primi aceste condiţiunî; căci primirea lora ar fi echi valatd cu jertfirea unuia din cele mai însemnate interese e-conomice ale ţării. Şi informaţiunile nostre ne spună, că n’au primita aceste condiţiunî
Totuşi, spre a da o nonă dovadă de bună-voinţa României pentru încheierea unei convenţiunî cu Austro-Ungaria, delegaţii români au presentata şi dănşii una proiecta de care voma vorbi în nurnărula vtitoră.*
Celiii şi Maghiarii.
Intre Cehi şi Maghiari s’a încinsă o cărtă înfocată din causa agitaţiunei în Boemia, ca să nu se mai cumpere făină şi în genere producte unguresci. Se înţelege, că conflictulu dintre toile din Pesta şi Praga nu se mfirginesce numai la făină, ci discuţiunea a trecută în do-meniulă politicei, ventilându-se şi cestiunea dualismului şi a federalismului. Foculă l’a deschisă „Nemzetw contra „*Politik“ din Praga. Acâsta a ripostată şi acum îi vine în ajutoră şi „Narodni Listy“, care esclamă indignată: „Spuneţi-ne pentru Dumnezeu, dăcă puteţi: f ă cu-lî u - n I - a vreodată Maghiarulă vr’unu bine, ori d6ră nu ne a strivită totdânna de părete pumnulă maghiară, fiă în treburile politice său economice ?...“ „Să încerce numai Maghiarii, vomă vedâ atunci, care va fi celă mai tare.w
„Peşti Naplo“, la rendulu lui, deschide şi elă foculă, împutându Cehiloru, că cu ajuto-rulu Croaţiloră şi a celorlalţi Slavi din Ungaria voescă să fundeze o împărăţia mare slavică pe
base federalistice. „Decă,“ (jice f6ia maghiară, „egemonia Slaviloru din Austria .va face imposibilă susţinerea dualismului, atunci ce va urma de aici? Ore unitatea imperiului? Nu, ci tocmai contrarulu. Incetândă pactulă dela 1867 întră în vigdre vechia uniune personală. Cu tdtă fidelitatea ce-o avemu cătră regele nostru trebue să apărămu drepturile patriei ndstre şi se facemă ţâra nâstră independentă de rivalitatea stricăcidsă a patrioţiloru austriac!. “
Cârta între Maghiari şi Cehi a luată aşa dâr precum, se vede, ună caracteru fârte seriosă şi de astădată nu suntă prospecte, că ea va înceta curându.
SOIRILE PILEI.
Ni se anunţă din lurda, că „clubulu electorală ală partidei naţiunale româneu s’a constituită în 3 Aprilie în Turda, cu centrulă comitatului Turda-Arieşă.
—x—
O n )uă ordinaţiune ; ministrului honve4iloră sta-bilesce loculă şi timpulă ţinerei cursului pentru instruirea oficeriloru de glâte. Cursulă se va începe cu 4*ua de 12 Aprilie st. n. 1887 în următorele localităţi din Ardeală: 1) Braşovă, Bistriţa, Giucsereda, Deşiu, Deva, Eli-sabetopole, Cluşiă, Lugoşiă, Tergulă Mureşului, Sibiiu, Gilău, şi în mai multe localităţi din Ungaria, între cari: Budapeşta, Oradea, Sigetulă Marmaţiei etc. 2) cu 4'ua de 6 Maiă: în Deva, Ciucsereda, Fâgăraşiă, Cluşiă, Kez-dioşorheiQ, Tergulă Mureşului, Aiudă. — In limpulă va-canţeloră şcolare se va ţine cursă în : Brasovă, Cluşiă, în Secuime şi în mai multe localităţi din Ungaria, Cursulă pentru călărită se va începe din 12 Aprilie stil nou n mai multe localităţi din Ungaria, âr pentru Transilvania se va ţină în Tergulă Mureşului. Cei ce s’au înscrisă pentru cursulă de călărită suntă avisaţî a se insinua la comanda respectivă de regimenlă pănă la 11 1. c., mai târcjiu nu se voră primi decâtă la cursulă pentru pedestrime. Alte cursuri pentru instruirea oficeriloru la glote nu se voră înfiinţa
—x—
Epidemia d& pojaru în Sibiiu începe a deveni mai periculosă în unele casurî. S’a întâmplată ch’ară că câte ună copilă în litnpă de 4 — 6 săptămâni câpâfâ boia de două ort. In Cristurulu secuescu şi comunele dimprejură graseză asemenea în inare măsură pojarulă între copii. Şcolile s’au închisă din causa acâsta; dintre numeroşii bolnavi numai ună singură casă de reînsănă-toşare s’a ivită pănă acum.
—x—
Iu comuna Cigmâu, comitatulă Solnoc-Dobeca, a fostă mare incendiu la 3 Aprilie c. Foculă a isbucnită dm casa lui Teodoră Ifranu. Vânlulă a împrăştiată flăcările şi au arsă 29 case împreună cu tote clădirile de economiă din jură. Din cei bântuiţi de focă 13 inşi suntă mai cu totulă lipsiţi da avere. Numai 6 din ei au tostă asiguraţi. Paguba e socotită cam la 20,000 fl. v. a.
—x—
Academia română a alesă membri corespondenţi pe d-nii I. Calenderu pentru lucrările sale asupra dreptului Romană, pe d. Vîrgolici Ştefană, pentru lucrările sale literari, pe d. Leconte de Loni, restauratorulă Curţii de Argeşă, şi pe d. Th. Burada pentru lucrările sale istorice şi arheologice. Vineri a fost şedinţă publică; domnii : Ureche a cetită din istoria bisericei (o frumosă poveste populară). HajdSu despre vorba an şi Bacaloglu despre electricitate (nouâle descoperiri).
—x—
Certe de confinie între Austria şi Rusia. Tâmna trecută merse o comisiune mixtă, constătătore din amploiaţi ruşi şi austriaci, la frontiera ruso-austriaeă in localităţile mărginaşe, Socaiă, Camioneta, Strumiiova, Za-berze, Borszov şi în alte ţinuturi, cari despartă guver-namentele Volhyniei şi ală Podoliei, cu scopă d’a regula, rectifieândă la unele puncte linia fruntariei. Guvernulă rusescă însă n’a încuviinţată rectificările făcute de atestă comisiune, reelamândă pe basa unei charle făcută la 1829 ca teritoră rusescă o parte a ţinutului dintre Slo-niuvka şi Szczyruv. Dilele trecute s’a resuscitată din nou acâstă cestiune. In curendă va merge la faţa locului altă comisiune 'mixtă spre a rectifica definitivă aceste linii de fruntaria; căci în starea de atjî au adusă multă pabugă poporaţiuniloră limitrofe, dândă chiară ansă la conflicte seriâse între proprietarii ruşi şi ţăranii ga-liţianî.
—x—
Consiliulă superioră ală Bâncei austro-ungare a hotărîtă să se înfiinţeze o filială în Oradea-mare.
—x—
Consulatulă austro-ungară fu încunoseiinţată din partea guvernatorului generală ală Varşoviei, că ţâra-niloră din Galiţia, cari se îndeletnicescă a merge dincolo de frontieră în Polonia rusescă, la munca câmpului, le este permisă intrarea şi in acestă ană numai pe lângă observarea prescriseloră ordini de pănă aci.
—x—
Doctorulă în medicină Mitrea, română de origină şi actualmente în serviciulă guvernului Ţăriloră-de-josă, în Atsin, insula Sumatra din India, a comandată — scrie »Răsboiulă* — o cantitate 6re-care de vină ro-mânesefl albă şi negru, în sticle, la d. luliană Oprescu. Comanda fu realisată şi cu tâtâ distanţa lungă, vinulă, după cum arată numitulă doctoră, nu numai că a ajunsă în cea mai bună stare, der clima tropică d’acolo n’a avută nici o influenţă asupra calităţii lui. — D-sa mai spune, că cu ceva silinţă s’ar pute introduce în partea locului vinurile românescî, mai cu semă cele albe, cu multă succesă, căci celă trimisă a fostă admirată atâtă pentru escelentulă lui gustă, câtă şi pentru calitatea sa d’a resista la o mulţime de inconveniente resultândă din causa transportului, şi mai cu semă a climei.
—x—
D-şora Maria Kopanitsch fiica şefului staţiunei telegrafice de aici, se va cununa la 12 Aprilie n. c. 4 âre p. m. in biserica evangelică din cetate cu d-lă Ştefană Gencsg, secretară financiară şi inspeotoră de dare reg. ungurescă ală comitatului Braşovă şi Fâgăraşă. — Felicitările nâstre !
—x—
Lui Mantov, prefectulă Rusciucului, îi merge mai bine. Ună consiliu de medici ce s’a ţinută alaltăerî şl-a dată părerea, că Mantov a scăpată de ori-ce periculă. Oficerulă bulgară, care fu asemenea rănită de ună asasină în Rusciueă, pe care d-nulă doctoră Severeanu l’a visitath Sâmbătă la Rusciueă, a fostă adusă în Bucu-resci şi aşe4ată în casa de sănătate a doctorului Severeanu, de cătră care i se va face o operaţiune.
—x—
După cum se comunică din Atena, ministrulă-pre-şedinte Trikupis a presentată camerei eline ună proiectă, prin care, votându-se de cameră, s’ar asigura principelui de cordnă Constantină ună apanagiu anuală de 200,000 franci. Pe lângă acestă apanagiu în monetă sunătore se voră mai da principelui de coronă şi două palate ca locuinţă. Se mai (Jice, că în casulă unei absenţe a regelui din ţâră, regenţa i se va preda principelui clironomă.
FOILETONU.
Onorabilii.
Conferinţa d-lui St. VelesCU, ţinută în sdra de 5 Februariu 1887.
Conferenţiarul începe printr’o frumâsâ glumă, 4'-cândă, că a schimbată subiect ulă, der, adauge d-sa, dâcâ nu mă înşelă m’a luată curentulă epocei ce strâbatemă.
Işî propune a desfăşura cestiunea acăsta: nestatornicia şi pripa indeletniciriloră nâstre.
D-4eu a făcută lumea în şese 4'le Şt în â şâptea s’a odihnită. Aşa, celă puţină, spune Biblia. Noi 6menii înse nu vremă să facemă acesta. Activitatea nostră în-boldită de curentulă progresului rău înţelesă nu se pote odihni: când nu lucrămă cu trupulă, mintea nostră nu stă locului, ideile o pornescă prin sfere cunoscute şi necunoscute.
S’ar părea, la prima vedere, că acâstâ grăbnieiâ e ună semnă de progresă. Lucrulă însă nu stă astfelă. Nimică nu se face temeinică şi răulă e cu atâtă mai mare cu câtă a cuprinsă pe toţi, chiar pe aceia, cari ar trebui să aibă minte pentru intrăga ţeră.
Vremă să le facemă tâte cum ne trăsneşte prin minte; vremă să schimbămă legile, soeotindă că vomu vindeca relele sociale, fără a gândi mai departe că astu-pămă o rană, care dă naştere alteia şi mergemă aşa din rană în rană, fără a face nici o îmbunătăţire.
Toţi vremă să fimă mari, să ni se 4'că: marele patriotă, marele istorică, marele poetă, etc., însă nimeni nu liicrâză cu statorniciă pentru acâsta.
In litere, arte, sciinţe, ne aruneâmă în notă, socotind c& grâbnicia şi inspiraţia fugitivă va înlocui o muncă se-
riâsă sâu o lipsă de aptitudine. Şi acestă grăbniciă se începe dela capătulă vieţii. învăţătura se face în pripă şi de sigură că n’are temeiu Adesea vedemă tineri de 21 de ani presentându-se cu mai multe titluri de doctori şi licenţiaţi.
Conferenţiarulă povestesce relativă la acesta o a-necdotă. Pe vremea când Manolache Gostache era ministru, se presentâ la densuiă ună tînără să câră ună postă şi îi arătă ună sulă grosă de diplome. Ministrulă, după ce le vă4ă, îi răspunse cu ună zimbetă ironică:
»Una, d-le! una şi bună*.
Aşa şi cu averile. Părinţii noştri şi le-au agonisită cu răbdare şi cu cinste şi erau temeinice. A41 toţi caută să facă averi repede şi când drumulă dreptă nu duce lesne unde voră, alărgă pe calea pie4işă, la falimente, dăcă suntă negustori. Şi li se permite să înşele, pentru că înşelă după legi.... legi făcute şi ele tota în pripă. Bârnă zoră să facemă societăţi pe acţiuni şi când colo... sfîrşescă ca „Prevederea».
Căsătoriile se facă iotă în pripă. Tinerii, roşi fârte de timpuriu de relele unei vieţi destrăbălate şi ruinâtâre, caută o retragere tihnită în câsătoriă. Prea puţini se însoră de dragoste. Cei mai mulţi o facă din calculă şi lucrulă merge de grabă. „Câtă Şestre are? se întrebă, „şi, decă răspunsulă e mulţâmiforă, tocmela începe în „cinci vorbe şi tergulă se face in două şi astfelă preliminările fericirei casnice se iscălescă de oficerulă stărei „civile totă cu atâta grabă şi totă cu acelaşi condeiu, cu „care iscâlesce ună biletă pentru înmormântare*1.
A4i in cele mai multe caşuri nu se însâră Scarlată cu Maria de pildă; ci binaua cutare cu epoletulG cutare;
moşia cutare cu funcţia cutare, seu banii ghiaţă cu titlulă cutare şt aşa mai departe.
Resultatulă e că peste câteva luni, preşedintele tribunalului iscâlesce holărîrea de divorţă.
Decă acâsta e căsătoria, se înţelege ce va fi familia, basa societăţii şi deci ce va fi societatea.
Nu trebue pentru tdte acestea să acusămă instituţiile, căci, decă alergândă, ne împedicămă; vorbindă pripită, ne ’ncurcămă la limbă; mâncândă repede, ne îne-cămă, — nu suntă de vină piciârele, limba, ori gura. Totă aşa noi, cari vorbimă repede seu mâncămă pripită, suntemă de vină. Mâcară că suntă unii ce mâncă „în pripită colectivitate** şi nu se înâcă.
In statele constituţionale, toţi se ridică în potriva erarchiei. Scriitorulă vrâ să devie şefă de masă; şe-fulă de masă, directoră; directorulă, ministru; âr acesta ar vrâ ca legile să fie făcute aşa încâtfl elă să rămâe pănă la morte ţintuită pe fotoliulă său.
Grăbniciă a dată nascere unei bresle, care consti-tuesce aşa 4'sele o midi constituţionale, brâsla venâtoriloru de slujbe grase. Ei au adusă cumulul î, acestă bâiă aşa de rea a societâţiloră democratice. Omenii aceia soco-tescă că dăcă după legi avemă drepturi la ori-ce funcţii le şi putemă ocupa cu demnitate pe t6te.
împrejurările din urmă au adusă susă ce era josă şi au dată josă ce era susă. Acestă lucru e firescă şi nu putemă opri ridicarea celoră ce merită; dâr a dată nascere la o sumă de ambiţiuni, la dorinţa d’a fi totă mai susă decâtă suntemă şi, ce e mai rău, decâtă nise cade.
In vremea giubeleloră par’că totă se ascun ’eau
Nr. 70.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887
Din comitatuld Făgăraşului. La finea anului trecutei apăru în fdia nOstră cu subscrierea »01teanulă" o corespondenţă, cu privire ia alegerea de membrii in co-misiunea municipală din cerculCi electorală V.-Recea. „Qlteanulă* susţinuse, că d-lă vice-comite Grămoiu n’a fostă alesă între membrii comisiunei municipale, din causâ că şî-ar fi perdută auctoritatea şi încrederea alegători-loră săi.
In privinţa acâsta ni-a trimisă din Vaida-Recea d-lă preotă şi învâţătoră Arseniu P. Bunea ună răspunsă, pe care însă, fundă prea lungă şi de interesă mai multă privată, nu Târnă putută publica. D lă Bunea se declară cu totulă în contra celoră susţinute de »0!teanulă“ şi susţine, că d lă vice-comite Grămoiu, precum în trecută, aşa şi acum se bucură de deplină încredere înaintea alegătoriloră din V. Recea; âr causa nealegerei sale cu ocasiunea acesta o atribue d-lă Bunea mai vîrtosă îm-prejurărei, că alegătorii au tostă duşi in rătăcire de alţii. Presupuindă adecă, că d-lă Grămoiu ar ave votă în con-gregaţiune in puterea oficiului, au crecjută că ar fi superfluă alegerea lui. De altă parte, 4ice d-lă Bunea, conducătorii din V.-Recea au făcută să se voteze pentru d-lă Dejenariu, vrăndă a se conforma voinţei inteligenţei din Făgăraşă, despre care aflară, că ar fi decişi a nu recomanda intre’ candidaţi pe nici ună amploiată. Faptă frumosă de solidaritate a fostă acesta, declară d. Bunea, dăr nu o stirpire a increderei alegătoriloră faţă cu d-lă Grămoiu.—Faptulă însă, că d-lă vice-comite Grămoiu a stăruită să se anuleze actulă electorală nu prea vorbesce pentru părerile desvollate de d-lă Bunea.
Federaţiunea balcanică.
„Gazeta Moscvei" 4'ce> că ore-când s’a vorbită multă la Berlină despre federaţiunea ţăriloră slave din peninsula balcanică. S’au făcută chiar planurile de acţiune spre a se sci cum va lucra acestă federaţiune în casă de răsboiă contra Rusiei:
„Două alternative se potă întâmpla: Turcia va fi seu în partea Rusiei seu în contra Rusiei. In casu’.ă d’intâiă valorea cooperării federaţiunii va fi forte îndoiosă; dâr în casulfi ală doilea lucrulă se schimbă, pentru că Rusia n’ar avea libertatea mişcăriloră sale şi forţele ei ară fi împrăştiate căci ar fi nevoită să’şl apere cOstele Mărei negre"
>Gazeta observă apoi că, pe timpulă prinţului Alexandru, Englitera voia să ia ună portă bulgară pe Marea neagră. Atunci era vorba de Burgasd; acuma se vorbesce de Varna. Se gândescă 6re seu nu Englesii la acestă achisiţiune ? Asta’î altă cestiune 1 Der nu e mai puţină adevărată, că cei din Viena se silescă să întindă Engliteri acâstă momeală."
„Ex*stă alianţa italo-austro-germană. Cei ce facă parte din atestă ligă defensivă şi ofensivă vorbescă de iubirea loră de pace şi în acelaşi timpă găsescă mijio-culă d’a răspândi vestea despre alţi aliaţi noi, fără să se preocupe de restulă Europei."
Convocare.
DeOrece mişcările electorale în t<5lă ţâra suntă în curgere, subscrişii în conţelegere cu mai mulţi alegători au aflată de consultă ca pentru pregătirea agendeloră referitâre la alegere şi alegerea delegaţiloră la conferinţa generală ţinândă in loculă destinată de cătră eomitetulo centrală, să coneheme pe alegătorii români din cercurile electorale Reginulă-Sâsescă şi Gernesig la o consultare prealabilă, care se va ţină în Reginulu Sâsescu la 21
Aprilie st. n. a. c. la 2 6re p. m. în cancelaria primă-subscrisului, său după împrejurări într’ună altă locală spre acestă scopă alesă.
Suntă rugaţi deci toţi alegătorii din aceste două cercuri şi cu deosebire inteligenţa a se presenta pe 4iua amintită în numără câtă de mare.
S.-Reginu, în 31 Martie st. n. 1887.
In numele clubului alegătoriloră români:
P. Barbu,	Dr. Absolon Todea. B. Batiu
'	5
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
VIENA, 9 Aprilie. — Loct. feldm. contele Paar, ânteiulă adjutantă generală ală împăratului, a primită ună lungă raportă ală lui Stoilov, care se pare a fi mulţămită despre comunicările primite.
CONSTANTINOPOLtT, 9 Aprilie. — Riza-
bey a renunţată la speranţa d’a aduce o împăciuire a partideloră bulgare.
PETERSBURGrtr, 9 Aprilie. — După scirî private, erî a începută procesulă contra partici-patoriloră la atentatulă dela 13 Martie. La pertractare s’au chemată şi dmenl de încredere dintre nobil! şi burgezi.
DIVERSE.
Este a se considera ca Bulgară principele Ale-sandru? Judecătoria de Varna a fostă silită cailele a-eesfea a aduce din nou o sentinţă, că este ori nu este a se considera ca cetăţenă bulgarii principele Alesandru ? Domnii dela judecătoria din Varna au declarată după o lungă conferinţă, că ei nu suntă competenţi. In urma acesteia va fi de lipsă, ca o judecătoria de apelaţiă sâ se pronunţă asupra cestiunei acesteia. E vorba de ună procesă privatei ală unui architectă germană, ce are o preten-ţiune de vre-o câte-va mii de franci, râmase dala clădirea unui paiaţă princiară lângă Varna. ArchitectulO are a se ţine in Iotă c-asulQ de regenţa bulgară, căci precum sciută este, acâsta a cumpărată Irite bunurile principelui Alesandru, aşa încâtă principele astăzi nu mai are nici ună bună în Bulgaria. Achitectulă de sigură va primi în curândă pretenţiunea sa, mai interesantă e însă sentinţa judecătoriilor!! despre cetăţenia bulgară a principelui Alesandru. Pe timpulă guvernării sale principele a vorbi!ă în acţiuni ofieirise de „patria ndstră bulgară", ba esistă scrisori, în care principele se folosea de espresiunea: »Eu ca Bulgară....* Er decâ principele Alesandru, când a primită corOna Bulgariei, nu a renunţată cu desăvârşire la cetăţenia germană, totuşi ar esista motive, ca cu trite espresiunile făcute de elă să fiă considerată de Germană. O ast-felă de sentinţă nu e însă pe placidă Bulgariloră, căci sute de mii, decâ nu miîione, consideră pe principele Alesandru dreptă domnitorulă legitimă, căci abdicarea lui impusă de Rusia precum şi nOplea dela 21 Augustă au puţine motive a fi judecate ca îndreptăţite.
Und accidentă sângerosu. — ţ)iarulă »W. allg. Ztg.“ comunică următorele: Intr’ună cupeu ală trenului ce mergea dela Viena spre Budapesta se aflau mai calele trecute următOre’e persâne: o mamă, două dame frumuşele, fiicele, ei, doi tineri, şi ună altă călători! modestă, Mama durmea liniştită, precum să cuvine unei mame bine crescute, cele patru tinere persone purtau o conversaţiă forte animată. Celălaltă modestă călătoră
cerca într'ună colţă a imita pe mama, ţinândă între genunchi o sticlă mare. Fără de veste se schimbă sita-aţiunea. Tinerele dame deveniră seriOse, feţele loră aci se ’nroşiau ca para focului, aci se ’ngălbinâu. Tinerii le întrebară-îngrijaţi, dâcă li s’a făcută rău, şi se oferâu a deschide ferâstra, oferâu apă de colonia şi alte mij-lâce pentru liniştire, la care însă căpătau răspunsuri re-f'usătore.
De odată una dintre dame, cu ună ţipetfl de durere şi de spăimă, sare de pe loculă unde şedea, şi se repede la mama, care tocmai se deşteptă din somnă. Ii şoptesce ceva la ureche, şi mama deveni forte îngri-jată. 'Tinerii suntă în perplexitate, se silescă a fi discreţi şi se uită pe ferâstră afară, se vedă dâcă mai este multă pănă la o staţiune. — „Conductoră deschide uşa!« strigă mama şi într’o clipă dispărură damele în staţiune. Sgomotulă ce-lă făcură damele deşteptă din colţulă cupeului şi pe modestulă călătorii, care deodată începu să strige cu o voce aprdpe plângătOre: „Ah, lipitorile mele! Ml-au fugită, am rămasă păgubaşă!" Aucjindă tinerii acesta, îndată fură lămuriţi despre situ-atiune. Modestulă călătoră era ună bărbieră dela satO, care ducea acasă în sticlă acele lipitori. Capaculă dela sticlă cătjuse josă prin sguduirea vagonului. Fiinţele se-tOse de sânge eşiseră din sticlă tîrându-se prin vagonfl în recunăscere şi alegându-şi pe cele două tinere dame ca victime, care trebuiră a’şî jerfi ceva din sângele lord.
îngropată de viă. — La 20 ale lunei curente, pe la orele 11 diminâţa, mai multe femei şi mai mulţi bărbaţi din sătulă Bogdănescî, comuna Cucutenî, jud. Iaşi, s’au dusă la o lutâriă din DărjenI ca să ia Iută şi cum săpau cu toţii lutulă s’a risipită maiulă şi au cuprinsă pe femeile Maria D. Strâchinariu, Zoiţa G. Zară şi Ca-tinca T. Moga. Cu ajutorulă celorlalţi ce erau de faţă s’au scosă cele două din urmă, numai puţină contusionate, ear Maria Străchinariu fu scOsă mortă.
Superstiţiunile. — Ună faptă curiosO s’a petrecută în cotuna Mânzâtescî, comuna Bosia, plasa Braniştea, jud. laşi. Locuitorulă Costache Pârlogă, în <hua de 13 Martie a. c, întorcându-se cu soţia sa Zoiţa dela cârciumă unde beuseră împreună, a scosă trite lucrurile gospodăriei sale afară şi a dată apoi focă acoperemân-tului casei, spunândă femeei, că casa loră are pe necu-ratulă şi că dâcă nu i-a spusă până acuma, a fost ca ea să nu se sparie, asigurându-o însă că are să facă casa din nou.
0 epistolă de a morii. — Ddmna Bărbier, o frumosă şi avută parisiană, era de multă timpă în relaţi-unî intime cu ună june oficeră de cavaleriă. La 10 Martie, d. Bărbier surprinse pe soţia lui în momentulă când aruncă într’o eutiă de scrisori o epistolă, ce seri-' sese amantului său. GelosulO soţă, uitându-se furiosă la necredinciosa sa soţiă, îi qhse mânjosă: „Să sci! că mă ducă d’a drepfulă la biuroulă centrală ală poştei şi îndată ce se va deşerta cutia, voiă reclama scrisOrea ta. Abia că d. Bărbier plecase, apucândă spre casa poştei, soţia lui intră la o magasiă şi cumpără două litre de spirtă pe care-lă turnă în cutia scrisoriloră, după acâsta aprinse ună chibrită ce’l aruncă înflăcărată în acea cu-tiă şi fugi repede. Insă ună birtaşă, ascunsă sub pârta unei case vecine, observă totă acestă procedură şi se grăbi a alarma celui mai apropiată postă de poliţia. Până s’aducă ună lăcătuşi şi pănă să spargă cutia, Irită corespondinţa ajunsese pradă flacăriloră. Poliţia a descoperită pe făptuitârea şi dâmna Bărbier va avea acum a se justifica înaintea tribunalului.
Editoră: lacobft Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
patimile sub acele haine largi, dâr atjl haina e strimtă, mintea e strimtă, numai conşciinţa e largă... In vremea vechiă prin haine se deosibiau 6menii unii de alţii, a<JI poţi lua prea bine pe ună fecioră dreptă ministru şi pe ună ministru ori deputată dreptă ună fecioră de casă mare, In vremea vechiă aceluia ce nu’şl purta portulă, i se eficea să umblă tiptilu şi acjl tiptiiulă a trecută in rqoralâ şi politică.
Acjl, prin electricitate, poţi să minţi ori câtă fără a roşi, căci obrazulă nu se vede. Drumulă de fieră ne înlesnesce a face atjl ici o mişeliă şi mâne să putemă fi în altă parte ca să facemă una mai bOcănâ.
Aijl, înşelăciunea se chiamă dibăcia; hoţia îndemânare; viclenia diplomaţia; trădarea îndrâsnelâ.
Astfelă turbarea d’a nu fi ce putemă fi, cuprinde pe toţi şi în acestă luptă pentru a ajunge cu ori ce chip, nu ne uitămă la mijloce, ţelulă ne orhesce. Adesea fă-cândă sărituri pră mari, ajungemă dincolo de ţelă. Nu e vorbă; meritulă se ridică şi elă der deeă acesta întră pe pâtra cea mare o sumă nenumărată de nemeritoşl în trâ pe ferestre şi ajungă susO plutescă, pentru că apa li du^e.
Totă printre aceştia găsirnă şi o seamă de pedanţi cari, decă întâmplarea ia aruncată pe ună fotoliu ceva mai înaltă, credă că potă preface totulă cum le trăsnesce prin capă.
Aşa se tfice că într’o ţeră constituţională, unulă din aceştia, între altele propune a se face ună cântară pentru capacitate şi resultatulă să se scrie într’o condică cu multe rubrice de ce e bună fiă-eare. De pildă, la unulă popă, la altuia dascălă şi aşa mai încolo.
CelQ mai bună lucru de făcută în astă privinţă
ar fi să se facă fiâ-care alegătoră să pricâpă ce misiune are şi ce trebue să facă în adevără cu acea cartă care i se dă; pentru că nu ajunşii potă să judece capacităţile unora şi altora.
Totă aşa veefi pe diferiţi înregistratori, seu socotitori de cifre, făcendă lucruri de cari nu suntă de locă capabili, Să nu uite însă vorba Românului: alta e car tea şi alta e mintea.
Aceşti ajunşi au adusă o zăpăceală forte mare. Ţăranulă fuge dela plugă spre a se face slujbaşă, bo-langiulă se tace ipistată; băieţii jupâneseloră fugă dela meşteşugă şi slugărescă pe la ajunşi, că dor s’oră a-junge şi ei; advocatulă fuge dela judecătoria de pace şi se face gazetară, calendariştii scriu tragedii; et.c. etc., încâtă totulă a devenită un adevărată turnu ală babilonului.
Omulă în de obşte se măgulesce a fi lăudată într’ună lucru, în care nu se pricepe câtuşi de puţină. Şi de aceea, fără să ţie socotelă de vorbele unui bielă învăţată vechiu, că pentru o singură meseriă nu e de a-junsă vieţa, ii vedemă pe ajunşi şi doctori, şi advocaţi, şi profesori, şi deputaţi şi decă s’ar pute şi senatori în acelaşi timpă.
Decă ne amă mărgini zădărnicia şi amă rămâne în cerculă consciinţeloră şi puteriloră nOstre, de sigură că ne ară stima sinceră semenii noştrii, şi ţera ar avă und profită reală. Insă nu e aşa. Cei mai mulţi se ţină de macsima: „Schimbă-ţl loculă, ca să-ţi schimbi no-roculă.“
Pesimiştii desperă în găsirea leacului, dâr ceilalţi nu trebue să ne luămă după ei. Leaculă stă în acâsta: statorniciă în principiile bune. Pentru acesta trebue
să ne ferimă de bolă, depărtândă împrejurările ce o potă produce, adecă să muneimă seriosO, să luămă totulă dela temeliă şi numai aşa 4* cu 4b an® cu ană, continuu, răuşimă; der cu prefaceri nechibzuite şi legi pripite nu vomă face nimică. Progresulă e stânjenită de capetele grile, cari, — tocmai pentru că suntă gOle, — plutescă pe d’asupTa,
Se ne ferimă a lua îndrâsnâla dreptă talentu şi încăpăţmarea dreptă sciintă.
Conferenţiarulă declară la sfârşită că, după cum ună colegă ală d-sale a voilă să răsbune cuvântulă pa-triă, totă aşa şi d-sa vrea să răsbune cuvântulă onâre, onorabilă. Celă dintâiu însă a arătată partea seriâsă ; d. conferenţiara însă nî-a pusă în vedere tocmai partea ridiculâ a lucrului, căci ridendo castigat mores. (rî4ândft pedepsesce moravurile). In adevără tote tipurile ce ni ie-a trecuta pe dinainte suntă de aceia, pe cari îi nu-minaO onorabili. Acestă nume s’a întinsă şi Ia alte tipuri mai interiore. Aşa d sa în comedia-i Hagi-Bina pune pe ună epistată, care vine să aducă o citaţia la ună neguţătoră şi întrândă în odaiă nu gâsesce pe nimeni şi vede tutunulă pe masă. Îndată începe să îndese în busunare. Negustorulă întrândă pe uşă şi vâ-4ându-l0, îi 4ise numai: — „Da ce faci, onorabile?...«
Din nenorocire, ori câtă suntă de ridicull şi de rău-fâcătorl onorabilii, omenii se supună loră, fiindă că suntă îndrăsneţî şi îndemânatici pănă a-şî însuşi drep-lulă de a porunci în numele civilisaţiei şi ală libertăţii. Deci la luptă cu toţii ca să scăpămă de acestă soiu de onorabili!
(»România.")	Gkeorghe dela Plevna,
g"!»»
g glSS
TO. 2 f* S*
3 ou&i
fi. w ce
p<	O-	
XC	3'	
P*	CD	
CC	O	
		
3 cr	3’ as o	w
o p	pi	crq
	P	pe 3
CD		r*(
	as	
g	CD 2.	v
	CD	CD
		
2 “ S CD		1
*73
O
Cfq
P
th
p
>
M
w
"i
P
~OD
O
<D
Î3
O
r Postavuri de Briinn
pentru nuu elegantu Cosi umu de vară
într’o bucată (coupon) de Metri 310, s6u 4 coţi de Viena fie-care bucată, cu fl. 4 80 din cea mai fină —4* cu fl. 7.— din şi mai fină «4» cu fl. 10.50 din supra fină
lână veritabilă.
precum şi Kammgara şi stofe pentru pardesiurl asemenea pleduri de vojagiu bucata cu 4 fl. şi 6 fl se trimitfl cu rambursa de către Depositulu fabricei de postavuri
Siegel-Imhof
în Briinn Ferdinandsgasse 61.
firmă pr6 bine cunoscută ca reală şi solidă.
Declaraţiâ Fiă-care bucată este în lungime de Metri 3.10 şi în lăţime de 136 centimetri, de a-ceea suficientă pentr’ună bărbă-tescă completă.
Cunoscuta soliditate şi însemnata putere de producţiune a firmei de mai susă garanteză pentru aceea, că să lifereză numai din marfa cea mai bună şî întocmai după mostra alesă. De bre ce a-cum multe firme înşelât<5re facă abu-surî sub titlu de „Marfă de Bruno,» deposituld de mai susă trimite 6—20 Mostre gratis şi franco.

•
m
m
m
#
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
m
•
m
m
00
r
$
s-
os
i
$
o
3
O
®_
s>
53'
CD
OP
CD
O
I
CD<
P<
-1/1
O
Fî
CD
-crt~
PS
4
F*
4
o
P
€+■
CD
g
-CQ
i
3»
0
P»
I—■■
CD

-GO
tT1
#
•
m
m
m
#
•
m
m
#
«
•
m
m
m
m
m
m
•
#
m
#
m

PACEA IN EUROPA
este de prev£d(itO, fiindcă furnisările cele mari de haine pentru streinătate s’au suspendată, din causa căreia fabrica de haine cea mai mare şi cea mai renumită a monarchiei s’a văzută îndemnată a da pentru streinătate destinate
Vestmente gata
în numără de 200, complete, elegante, moderne, pomposu adjustate pentru primăvară şi vară în tbtă mărimea pentru bărbaţi cu preţulă de necrezută de eftină, numai ală confecţionărei ca să se desfacă de-posiiulă colosală şi ca să se pbfă continua cu lucrarea mai departe.
Fiă-care vestmenlO constă din 3 bucăţi, adică: ună pantalonu gata modernă. o jiletcă potrivită, ună rocu' lucrată elegantă. Tbte după desem-nulă de mai josă, in trei cualitâţl diferite de ori ce c-olbre dorită.
Unu costumă băr-bătescu
pentru vară, completă gata, pantaloni rocu şi jiletcă din stofe de modă ( ma calitate
nnmai
5.50
a
U.
nnmai fl. 7.50
II. calitate: Costumă întregă, fină din stofe moderne de Briinn.
111 calitate: Costumă întregă cel mai tină de stofe din Reicliemberg
nnmai fl. 9.50
Ca măsura la oomande este suficientă a arăta lungimea pantaloniloru, grosimea corpului, mesuratu peste peptu şi lungimea mAnecilorii, precum şi colărea dorită a costumului. Mostre nu so potu trimite, deorece se află numai vestmente gata. Comande să efeotuăză cu rambursa poştală prin
„Fekete’s44 Herrenkleider-Filiale
Wien Hnndsthnrmerstrasse Nr. 18/59.
co
O
i—»■	3
OOcOCOOOOOOOOcDcO g i^occa»	-5
to 00
O *1 co I
OOCOCDOOOOOOOCOCO
COt-*GOODCOO*0*Cn,-.~
<
<t»
3
a.
00
00
<1
o
o
3
?
c*
sn
3
er
S»
3
CA
et>
CA
O
.CO * cd 3.
CA
3
B
<T3
a>
55
p
o
>
»-s
CTQ
3. Cc P cT l—
i=L 3 CD ^ O 3
3.
O*
>-S
O
5
p>
CC
p
3
o
3
O
<1
I
*3
CD
P
3
3c
		¥ >					CO	y:
								o
		a1						
		5'						
		p						
		¥						
	VI							
	e	o						
		o"						.
	•	•						o
								d
¥		¥	V	w	¥	¥		o
								
I-*		I-*						®
H-*»	CO	O		r*	t-L	I—^		
tsO	00	1—*■	o*	O		O	00	00
*1	"l	1	eo	Σ»	k*	O	k.	4^
i	1	1		h—^	b-±			00
								<
.	V	¥	V	»		-	*	CP> 3
						1—k		
i-*	co					o		
i—^		O		l-k	I—k*			
00	CO	to	CD*	O		o <1	■oc	or
'l	'|	«	CO				îţs.	CJT
1	l-	1	GO				00	O
>
3 B
<0
£L
e
9
s.
03
-t
P
-o»
O
Nr. 70____________________GAZETA TRANSILVANIEI_________ !887.