BKD ACŢIUNEA ŞI ADMININTKA’ţlUNEAi
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unfl an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&Jila şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
N? 68.	Joi,
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi, *.i
ANULU L.	inuHiînmB:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltsrt tiefranoate na an prlmeaou. — Harinaorlpte na ae >afră(nitff. '
Vineri 27 Martie (8 Aprilie).	I887r ;
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe uuft nou abonamentă pe trilnninlă Aprilie, Maia şi Iunin, la care învitămă pe toţî onoraţii amici şi sprijinitori ăi foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Dnpria:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	0 „
„ unu anu 12 „
Peatrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi )) ş6se i, 20	,,
unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşovâ şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor^ de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărulu fâşiei sub cane au primită 4iaruh**
Domnii cari se vorti, abona din nou s8 binevoSscă a scrie adresa lămurite şi a arăta şi posta ultimă. ,
Braşovu, 26 Martie 1887.
Şoviniştii unguri dela foile maghiare se oi-cupâ de ună timpă încdce neîncetată cu cea-tiuuea naţioualităţiloră. Ei vădă că fundamentală, pe care s a clădită sistemulă de faţă asu|-pritoră este şubredă şi se clatină, de aceea semtfi trebuinţa de a mai sări în apărarea principii-loră despotice şi teroristice, ce le profesâză cei dela putere, cu câte ună articulă de (Jiaru' pliniă de sofisme.
Astfelă a debutată de curându şi <}iarulu guvernamenta^ „Kolozsvar11 cu două articule a-supra cestiunei naţionalităţiloră.
In primulu articulă (din nr. 75 dela 26 Martie) vorbesce de „idea naţională**, care în Ungaria, nu scimă pe basa căroră tradiţiunl milenare, p6te fi, după elă, numai „idea naţională maghiară. “
„Idea naţională maghiarău îi indică auto; rnlui articulului şi idea de stată. Acestă stată, care; după elfi, se desvdltă într’o sferă ideală, deosebită de sfera de desvoltare a popdreloru sale, trebue să fiă întruparea ideei naţionale ma ghiare. Faptulă că se mai află afară de Ma^ ghiarî şi Români, Slavi şi Germani în acestă stată, constitue pentru autoră număi dovăda, că aceste popdre trebue să se sacrifice cu totulă ideei «aţienele şi de «tată maghiare, pentru ca acăsta să p6tă prospera conformă dorinţei inimei lui.
T<$te deducţîunile sale le întemeiază „Ko-lozsvar** pe presupunerea, că Ungaria ca „mo* narchiă** constituţiunală trebue să fiă ună „stată naţională maghiară,“ ca să nu remână îndără tulă Germaniei şi a Franciei. Va să (J^ în casulă de faţă, conformă ideiloră fdiei ungu-rescî, chiămarea constituţionalismului ungurescti este de a suprima libertatea individuală naţională a popdreloră nemaghiare cu scopă ca re gatiţlă s-lui Ştefană să p6tâ figura ca „stată na ţioriâlă maghiară,** după1 cum cere moda de a<jl.
Stranii deducţiunî mai suntă aceste î
E naturală, că urmărindă mai departe acestă mersă de idei „Kolozsvar** se împiedecă în cele din urmă şi de principiile, ce le-a profesată odi-nidră răposatulă ministru de culte şi instrucţiune br. ’Edtvos şi car! au dată nascere legiloră de na ţionalitate şi de scdlă din 1868.
Dăcă „idea naţională“ trebue să cuprindă şi se pătrundă t6tă viăţa din stată, atunci e clară, că a fostă superflu ca Eotvos să mai dedsebăscă şi recundscă pe lângă ea şi o „ideă a naţionali-tăfilorU.u
Ori una, ori alta <jice „Kolozsvar** (nr. 81 dăla 2 Aprilie). După dânsulă nu merge ca idea din urmă să ţină în locă pe cea dintăiu. 'S’a înşălată EtitvOS, când a cretjiitu că procesiilă
de desvoltare ală statului pdte să se oprăscă la jumătate drumulă. „A cere ca pomulă să trăiască, se’nvercjâscă, dăr totuşi să nu crăscă mai departe este o absurditate**.
„ Statală “, (jice „I^olozsvar**, „primindă între instituţiunile sale şi causa naţionalităţiloră, a recunoscută deja şi afară de sine o altă per-sănalitate de popdre representată prin limbi deosebite, şi aceste şî-au câştigată basa, de unde să p6tă continua răsboiulă pentru acea ideiă, a căreia ţintă principală, ori cum ar voi să-o înfrumseţeze omulă, este separarea şi independenţa.w
Va înţelege de aici fiâcihe care este ţînta principâlâ a celoru dela „Kolozsvar14. Să numai fiă nici naţionalităţi şi t6te popdrele să se con-topăscă în căldarea ideei de stată maghiară.
Ciudată este închipuirea ce şî-o facă cei dela „ Kolozsvar ** despre stată. In creerii loră statulă este ună organismă deosebită de orga-nismulă popdreloru sale, şi în consecinţă trebue să urmărăscă şi scopuri deosebite.
Dăr zadarnice suntă t6te sofismele şoviniş-tiloră. Ori câtă de multă ar voi. ei să maimu-ţăscă de pildă pe Germani, fiă siguri, că nici în <jece mii de ani nu le va succede a face din ţările aceste o casarmă ungurâscă:
Negocierile, pentru convenţia comercială.
Oficidsa „Presse** din Viena speră, că în săptămâna acăsta se va decide în principiu sdrtea tractatului comercială ală Austro-Ungariei cu România. „Convorbirile de pănă acuma, (jice ea, au adusă mai mare claritate în situaţiune. Delegaţii români au propusă proiectulu unei con-venţiunî veterinare şi representanţii guvernului austriacă şi ungurescu au precisată obiecţiunile loră în materiă contra acestui proiectă. Delegaţii români au împărtăşită apoi concesiunile ce e aplecată a le face guvernulă română în convenţia de tarifă şi de altă parte au luată la cu-noscinţă concesiunile de tarifă ce le pretinde guvernulă austro-ungară
„Astfelă s’au stabilită punctele de diferenţă cil privire la cele două materii, ce formâză cu-prinsulă de căpeteniă ală noului tractată şi scopul ă convorbiriloră ulteridre a fostă de a căuta modulă pentru aplanarea acestoră diferenţe. Spre scopulă acesta au cerută ambele părţi noue instrucţinnl şi a sosit în Viena şi ministrulă de comerciu conte Szechenyi, spre a mai simplifica negociările**.
„piua de erî, 4 Aprilie, s’a petrecută cu convorbiri interne. Acji în 5 Aprilie se ţinil o conferenţă la ministrulă de comerciu Bacquehem, la care luară parte afară de contele Szechenyi şi ministrulă de agricultură Falkenhahn, precum şi şefulă de secţia Szogyenyi. In conferenţă s’a staţiiliţă marginea pănă la care cu privire la convenţia veterinară guvertmlă austro-ungară pdte să satisfacă pretensiunilor guvernului român presupuindă adecă, că România în cestiunea tarifului va face coficesiunl îndestulitdre. Mâne se voru continua convorbirile. Prăcum se vorbesce, guvernulă română ar fi aplecată a faăe anumite concesiuni esportului'nostru de lemnăria, dăr faţă Cu cele tnai multe articule de căpeteniă ce le esportămă noi în România se arată neînduplecatăw.
„Neue freie Pressetl (jice că greutăţile ivite în cestiunea convenţiei veterinare jpotă fi considerate ca delătul-ate. Nu totu aşa stă lucrulă însă cu cestiunea tarifului vamală. Dăcă Austro-Ungaria va face României uşurările cele mai es-tinse cu privire la convenţia veterinară; dăcă ea este aplecată de a scădă câtă se p6te de multă vama pentru vite şi cereale, în comerciulă dintre graniţe, stabilindu-o în tractată şi nu ca .pănă acum în actele adiţionale, atunci trebue ca ea
pentru articulele sale de căpeteniă — pjrecătn : lemnăriă, pielăriă, articule de confecţiun,e, pânză şi postavuri ordinare, strae, hârtia, sticlă ordjinajă şi porţelană ordinară, precum şi câteva specii de feră, — să cără unu tarifă, care să corăspunidă intereseloră ei. Dela atitudinea ce-o vorăL, păşţjra Românii faţă cu aceste articule, crede „Neup.fr. Presse1*, că va depinde încheierea său neînche-ierea convenţiei.
------?--- t ;	!
Din eamera română.
Iu şedinţa deja 23 Martie st. v.; luându-se în dis-cusiune bugetulă ministeriulni de interne, la capitululft privitorQ la siguranţa publică d. P. P. Oarpu vorbesce despre atentatulă comisă în contra prefectului dela Rus-oiucă şi întrăbă pe guvernă, dăcă nu trebue să1 se găti-dăscâ la măsuri preventive, ca România să nu devină ună locă de adunare ală asasiniloră politici,
D. I. C. Bi'ătianu, preşedintele consiliului, fegrătă acesta atantată şi declară, că nu p6te sci dăeă elfi este ună atentată politică său nu. D. primă-minisiru tjice câ dela începutulă complicaţieloră din Bulgaria, guver-nulă a invitata pe refugiaţii politici din Bulgaria sâ-şî alăgă ună locă departe de oraşele dela fruntaria ndstră despre Bulgaria, spre a se evita orice neajuăsurî. Difitre refugiaţii bulgari cei mai mulţi aii plecătă'în Răsia. Cei rămaşi suntă sub privegherea guvernului. D-sa s’a gândită la măsurile ce ar trebui să ia 'pentru a opri ca România să devină loculă de întălriire ală asasinilbră politici. Mai acum câtva timpă presentase o lege ăscep-ţională privitOre la refugiaţii politici. D-sa ‘ăsle de părere, ca aceştia chiar când comită crime de dreptă Comună să fiă estrâdaţi; său să fiă judecaţi în' ţărâ Ia noi şi apoi daţi ţării căreia aparţină Mai alesă acum fâţă cu acesta asasinată şi fiindă că legile române nn-î spa-riă cu mOrtea, ar trebui să se ia asemeni măsuri. ' D. primă-ministru propune o lege, ca străinii, cari na jpotâ dovedi, că au o ocnpaţiune seu nu suntă veniţi pentru vre-ună interesă să fiă espulsaţî.
D. M. Kogălnic&anu recunOsce guvernului drept Ală şi datoria de a’ruga pe asemeni etrărnî ’ să părâsiâscă ţera. Der nu-i reeunOsce dreptulă de â’î estrada^ dâhd s’au făcută vinovaţi de o crimă. In ţără au comisă crima, prin urmare totă în ţără voră trebttl iă fiă" judecaţi, şi totă în ţărâ să-şi facă osânda.	‘
!). I. Brâtianu nu voesce ca România deVie ţera crimeloră. Noi arnă fostă Scutiţi de crime. Guvernulă, când va vedea că este în peric'ulâ SigUrah'ţă ‘^î liniştea» statului, va lua măsurile cele mâi severe.
D. P.. Carpii, observă că cestiunea se-pote-teifărti în două: cestiunea crimeloră deja comise, şi modală loră de judecare şi de pedepsire — şi aci se unesce cu părerea d-lui KogălniceaUu; — şi cestiunea prevenirei u-noră asemenea fapte. Legea expulsăriloră nu este în-destulătOre, şi alte legi n’avemă peh-Uui â le preveni. Aşa bunădră o lege pentru internarea refugiaţiloră politici într’unulă seu două oraşe nu esisîă. Faţă cu cele întămplate nu trebue să stămă nepăsători. Golurile ce lipsescă în legislaţiunea nOstră trebuiesc umplute, şi gu-vemulă ar face bine să presihte o lege prevenitdre bijae
< I :	■ ■■■:.",i,	; ;H■ i?
studiată.	(
D. Maniu este de pârele, câ toţî criminalii' străini să fiă judecaţi după legile ţăriforă loră.
f). prim-ministru observă, că acâstă măsură 'nu p6te fi aplicabilă la noi.	i ■ 1
După acăstă discuţiune bugetulă ministâriâlă de ih-terrie se pune la vota în totală şi se primesce cil ’7l voturi contra 11.
. ------!--. .	•• .	• V • . ai
Rusia şi Franci a.	< ;	- f
piarulu rusu N o v o i e V r e m i a, fâcendfl alusiune la nouăle atacuri îndreptate în contra Franciei de pressa germană, face urmăţ6rele re-flecsiuni:	!(	_,
„Franc-ia trebue să aştepte cu linişte evenimentele continuândă a se pregăti pentru a-le pută face faţ&,.pju numai din punctulă de vedere militară, ci şi ' dinjpunc-tulă de vedere diplomatică. Iarna trecută â foshF in privinţa acesta plină de învăţăminte pentru guvernufă
Nr. 68.	. GAZETA TRANSILVANIEI,	»	1,88?.
■■■■■-	■	* ■■ — - —■ — —	— ■■ — —» ■ ■ ' i * ■ ■■■ ■ ■	ii % ■	■■■ f 1 — ”'*
frâneesă. Ea a arătată deajunsă, că politica esteri6ră, urmată acum de Rusia, tinde la o acţiune comună a ce-loră două state vecine cu Germania,
Cu câtă se va vedâ mai lămurită, că Francia se ;-vpregâtesce în vederea acestei acţiuni comune în Gestiunile cari interesâză directă pe Rusia, de esemplu în ces-tiunea bulgară, cu atâtă sarcina persdneloră cari înţeleg la noi avantagele viitOre ale unei depline libertăţi de acţiune a guvernului nostru în aceste cestiunî (va fi mai lesne de îndeplinită.
Nu este câtuşi de puţină necesară a face din a-câstă înţelegere o alianţă formală între Rusia şi Francia, alianţă, căreia se opună încă din când în când Oreeari piedici. Cere mă numai Franciei de a ne da garanţii, prirî ăârî să putemă fi siguri că nu o vomă găsi nicl-o-dată în tabăra adversariloră noştri politici.
Acăsta va fi de ajunsă pentru Rusia ca să urmeze de a privi ca ună liicru fdrte însemnată pentru ea nu-numai să nu contribue, dăr chiar să se opună la o micşorare a rolului internaţională actuală ală Franciei.
Viitorulă,'şi p6te ună viitoră forte apropiată, va arăta ce avantage p6te să procure acestă înţelegere ne-fbrmală, nu numai celoră două puteri, cari simpatiseză una cu alta, dăr in generală şi păcii Europei.“
Unii micti comentarii.
«Protesteze MileticI în contra acăsta, dăr nu d-lQ deputattU.
•	Polonyi Gâza în dieta ungară la 3 (15) Februariu,
Când la 3 (15) Februariu în dieta din Pesta »cor-buld albă* între Unguri, deputatulă Mocsary, arătă nedreptăţile şi călcările de lege ce le comite guvernulă maghiară, şău cari sufere să se comită de autorităţile statului faţă cu naţionalităţile nemaghiare, atunci aprOpe toţi Reputaţii maghiari fără deosebire de coldrea loră po-.litică, neputăndă suferi adevărulă, precum buha nu p6te suferi lumina, se mişcară şi unulă dintre cei mai de frunte ai partidului independenţiloră, Polonyi Geza, răpită de mâniă, pentru eă vedea descoperindu se păcatele naţiunei sale în auţjulă lumei mari, s’a scăpată de a disă nisce
*	cuvinte» cari pentru naţiunea maghiară suntă micşoră-t6re, der pentru naţiunile nemaghiare de însemnătate ne-dubilabilă.
La ce s’a referită apostrofarea lui Polonyi Geza: „Protesteze MileticI în contra acesta, dăr nu d-lă deputată*? La călcarea legei de cătră autorităţile statului, cari respingă orl-ce hârtiă şi orî-ce adausă la actele înaintate loră, dâcă acele nu suntă compuse în limba maghiară. Aşaderă Polonyi Geza aprobâodă acăstă călcare de lege cu toţi ac$i condepulaţî, cari strigară cu sgo-motă, că bine facă autorităţile că calcă legea, voiesce să ţină ascunsă nedreptatea ce se comite cu naţiunile nemaghiare şi să suprime orî-ce voce dintre Maghiari, ca să nu se aducă aceste la cunoscinţa monarchului, a naţiunei maghiare şi a lumei, voiesce astfelă a înşela pe toţi . despre starea internă a patriei sale. Dăr Polonyi Geza cu toţi acei ce-lă aprobară, dau naţiuniloră nemaghiare totodată să înţelegâ, că ele nu trebuescă să sufere nedreptăţile şi călcările de lege din partea guvernului şi a autorităţfloră maghiare fără de a protesta.
„Dâcă Sârbii suntă nedreptăţiţi, {protesteze MileticI contra năstră*, aşa cjice deputatulă Polonyi Geza cătră Mocsary, dăndă prin acăsta Sârbiloră să înţelegâ., că precum MileticI până cândă a putută protesta şî a făcută datoria, aşa şl-o voră face de aci încolo toţi câţi numai
se sâmţescă capabili de a urma esemplultt dată. loră de bravulă bărbată MileticI.
Dăr Polonyi Geza prin aceea ne provâcă indirectă şi pe noi Românii, provdcă pe tdte naţiunile nemaghiare la protestare de câte ori se semţescă vătămate prin pro-cederea ilegală a organeloră stalului ungară.
Bărbaţii naţiuniloră nemaghiare, capabili de a şl face datorinţa cătră naţiunea loră, apărându-o pe cale legală, voră primi dâră provocarea lui Polonyi Geza. In caşuri singuratice voră protesta prin recurse bine motivate contra ilegalităţii respectjveloră autorităţi ale stalului.
Ce privesce protestarea în faţa dietei, dâcâ acăsta a înţeles’o Polonyi Geza, vedemă multă răutate în acesta provocare, căci bine scie elă, cum nu potă naţiunile nemaghiare alege deputaţi de calibrulă lui MileticI, cari se protesteze în dietă, bine scie elă câtă silinţă îşi dau tdte partidele politice maghiare cu guvernă eu totă să impie dece în totă modulă şi cu Iote mijldcele reuşirea candi-daţiloră naţionali, cari suntă şi capabili şi au şi voinţa ca pe lângă permisiunea c}-lui Polonyi Geza să protesteze în dieta ungară în contra călcâriloră de lege, apă-săriloră şi terorisărei naţiuniloră nemaghiare.
Prin apostrofarea acăsta a lui Polonyi Geza însă ar trebui să se sărnţă loviţi în faţă chiar acei deputaţi maghiari, cari păşescă ca candidaţi de deputaţi în cercuri electorali rjmâne, serbescl, slovăcescî, săsescl, căd denşii, fiindă Maghiari, după Polonyi Geza nu au dreptulă de a spune nedreptăţirile ce le suferă alegătorii loră. Polonyi adecă este de principiulă, cu comite crima de esâ-naţiune maghiară acelă deputată maghiară, care descopere ca şi Mocsary nedreptăţile ce le -comite gu-vernulă m ghiară, autorităţile statului şi societatea faţă cu naţiunile nemaghiare.
Dăr logica aduce cu sine, că decă ună deputată maghiară numai comiţendă crima de lasâ-naţiune maghiară, de lesa-ideă de stată maghiară şi de lesa-ideă de patriotismă maghiară, pote să dea pe faţă uneltirile în contra naţiuniloră nemaghiare şi durerile loră, atunci numai comiţendă crima le lesă-egală îndreptăţire, lesâ-adeverată frăţietate şi lesă-dreptate, p6te să candideze ună Ungură intr’ună cereă unde nu Maghiarii îi dau votulO loră, ci în absoluta loră maioritate Români, Sârbi Slovaci, Saşi, căci apriori elă scie că nu le p6te ti alegătorilor ă te nici ună folosă, ba încă le răpesce putinţa de a’şl arăta dietei, prin urmare şi regelui şi lumei din afară, gravaminele loră despre nedreptăţile ce le suferă.
Logica şi lealitatea ar aduce der cu sine, ca Polonyi Geza cu soţii săi de ună principiu să stăruiască ca naţiunile nemaghiare să pătă fi representate in dietă prin bărbaţii loră naţionali de încredere, propunendă şi lup-tândă pentru casarea legei electorale actuale nedrepte faţă ca naţiunile nemaghiare şi crearea altei legi drepte.
Der mai vertosă din acăsta polă trage consecenţă acei slabi de îngeră ai naţiuniloră nemaghiare, cari prin alegerea de deputaţi maghiari {credeau a-şl folosi cau-sei loră.
Cu altă oeasiune voiă urma provocărei lui Polonyi Geza de a protesta contra câlcărei de lege.
Ioană Sonea, preotă.
SOIRILE ţ)ILEI.
Maiestatea Sa monarchulă a dăruita pentru edificarea scălei şi sjnagogei evreesc! din Cluşiu 150 fl.
—x—
Escelenţa Sa Metropolitulă Mironu Romanulu prin
ună circulară îndreptată pălră clerulă şi poporulă.din archidiecesa gr. or. transilvană şi cătră deputaţii sinodului archidiecesană convâcă sinodală ordinară anuală ală archidiecesei pe Dumineca Tomei, 12 Aprilie v. la biserica Schimbării la faţă din cetatea Sibiiu.
—x—
Cursulă pentru instruirea oficeriloră la glăle se va începe în Cluşiu în 12 Aprilie n. şi va dura trei săptămâni. Din Cluşiu s’au insinuată mulţi la acestă cursă şi parte din ei au cerută dela ministrulă de honve<Jî, să întocmâscă cursulă astfeliu, ca sâ nu-i ocupe mai multă de patru 6re pe (}i. Ministrulă a răspunsă, că nu le pdte satisface cererei, declarândă totodată, că cursulă durâză şâpte 6re pe 4‘ şi cine se simte prea îngreunată, n’are decâtă să repâşâscă.
Ună ărecare Gâlffy propune în »Ellenzâk“, ca vii-tărea adunare generală a reuniunei de maghiarisare din Cluşiu să se ocupe seriosă cu cestiunea colonisărei Se-cuiloru în Câmpiă. Motivele, la cari să provăcă d-lă Galffy, suntă, ca prin acăsta să împedece de o parte emigrarea Săcuiloră în România, âr de altă parte să le oferăscă ună mijlocă de traiu mai uşoră. — Precum să vede nu s’au mulţâmită «patrioţii" cu ^fericirea* Ciangăiloră din Bucovina, vrâu acum să-i »fericâscătt cu ori ce preţă şi pe Săcui!
—x—
O femeiă din sînulă aristocraţiei^ din Viena a trimisă Papei dela Romi, ca cadou pentru <},iua de Pasă, ună ou roşu, făcută din osă de elefantă şi împlută in-lăuntru cu petrii scumpe, a căruia valore se socolesce în 20,000 francî.
—x—
ErăşI s’au mai pricopsită dela d. Trefort următorii preoţi gr. or.: Dânilă Kiraly din Soporulă de Câmpiă, losifă Opreanu din Tirnaviţa şi Andreiu Borca din Tompa eu câte 60 fl.
—x—
Şefulă staţiunei dela calea ferată din Cluşiu publică licitaţiune pe (jiua de 12 Aprilie, asupra obiecte-loră perdufe de pasageri în vagănele său pe la staţiunile drumului de feră orientală reg, ung. şi a căroră proprietari nu s’au aflată. Venitulă acestei licitaţiunl e destinată în favărea săraciloră din Cluşiu.
—x—
Se aduce la cunoscinţajpublică, că guvernulă aus-tro-ungară permite importulu şi transitulu din România în Bucovina, prin punctulu Iţeam, a pieiloră, ăseloră, corneloră şi unghieloră, forte bine uscate, a maţeloră de vite sărate şi uscate, a cordeloră, săului netopită în butăie şi burdufuri, a părului de vacă, capră şi porcă, a lânei de oi, dăr aceste din urmă suntă împachetate în saci său baloturi, cu condiţiune ca asemenea producte să fiă însoţite de certificate de provenienţă, formulară Nr. 2,' liberate de mediculă veterinară şi lega-iisate de prefectulă judeţului de unde pornescă.
—x—
„Monitorulă oficială" ală României de Marţi publică ună tablou de nurnerile obligaţiuniloră de stată 6°/, C. F. R., eşite la sorţi la tragerea dela 2 ) Martie (1 Apr )
1887, valdrea nomin tlâ de 320,000.
—x—
Prefectulă poliţiei din Bucurescî a invitată pe toţi Bulgarii să părăsâscă capitala, afară de aceia cu domi-ciliulă stabilă aici, său cari voră proba, că au relaţiunl comerciale în Capitală.
FOILETONU.
O n6pte între sfinţi.
.	.>	(Amintire din Joia PascilorO)
• • :	(Fine.)
Durmiam dusă.
Dâcă aşi fi fostă mai bine îmbrăcată, p6te că aşi fi durmită pănă diminâţa. Dăr aveamă pe mine numai nisce hăinuţe cam subţirele şi dela o vreme începu a mă răsbi frigulă. Somnulă mi-se subţia din ce în ce mai multă.
începusem să mă svârcolescă. Mă trăgeam la o parte, vrăndă să mă apropiu de mama, lângă care eram dedată să dormă, dăr mişcându-mă, mă lovii cu capulă de ună stâlpă ală stranei Mi se părea că acesta ar fi marginea patului. Frigulă mă făcu să-mi întindă mâna după ţolă, ca să mă învălescă cu elă, dăr mişcândă braţulă, dădui de păretele bisericei, care mi-se părea că este păretele casei năstre, fiindcă eu totdâuna durmiam cătră părete. Devenindă însă totă mai neodihnită, începui â mormăi şi a da din c6te , precum făceam de ohiceiu, când nu mă simţiam bine şi voiam să scolă pe jpaama. T6te mişcările acestea le făcui instinctivă. Mă loveam însă mereu de stâlpii stranei, pănă ce odată, vrăndă să mă dau repede de partea cealaltă, m’am lo-yită aşa de tare, încâtă m’am deşteptată.
întunecimea în biserică era mare; nu vedeam ni-mică, dăr simţeam că mă aflam pe scânduri şi mi-âe părea, că aşi fi căzută din pată; de aceea m’am ridicată repede, cu scopă să mă urcă ârăşî în pată la loculă meu, dăr ml-am isbită capulă aşa de tare de scândura pe care erau cărţile bisericescl, încâtă din momentulă acesta începui să fiu f6rte îngrijată. Mirosulă greu de tămâ ă îmi spunea, că nu mă aflu acasă. Respirai tare prin naşă, ca să mă convingă despre mirosă, întraceea (Jării şi conturile ferestrei bisericei, care’mî părea cunoscută, şi după ce am pipăită jură împrejură loculă unde mă aflam, văcjui că sunt în biserică, în „strana mea.* Idea acăsta făcea să mă cutremură în mine. Spaima ce mă cuprinse era întrecută numai de mirarea, cum am ajunsă eu aicea singură, şi dâcă nu m’aşî fi isbită în drâpta şi în stânga de stelpî, aşi fi crezută că viseză. De frică închisei ochii ca să nu potă vedâ nimică.
Voiă fi stată aşa nemişcată câteva minute. In timpulă acesta îmi umblau prin capă totă feliulă de ic6ne, care de care mai ciudată. Aci vedeam faţa încruntată a sântului George de lângă ferâstră, luptându-se cu gr6z-niculă bălaură, aci mi-se înfăţişau feţele posomorite ale sfinţiloră Trierarchî de lângă altară, din colo, în do-ulă, stranei cântăreţului, mi-se presenta figura mohorită de sănge a sântului lona, care scăpase din gura chitului. Figurile acestea păreau că capătă viâţă şi, deşi n’au-(jisem de sfinţi decâtă totă de bine, începusem a mă teme de ei şi mă gândeam, cum aşî pută să fugă din
biserică. Seiam că uşa bisericei, care era închisă numai cu ună răteză, se păte deschide pe dinlăuntru, dăr cum s’ajungă eu acolo, să o deschidă? Ca să fugă nu cutezam, căci îmi era târnă să nu se ia după mine vreuna din multele figuri, ce-ml umblau prin capă. Mă gândeam dăr să mergă încetă pănă la uşa bisericei, să o deschidă repede şi să o iau la sănătâsa spre casă, care era aprdpe şi până unde eram sigură, că nimeni nu mă va ajunge.
Tocmai când era insă să mă ridică, să-mi esecută acesta plană de scăpare, ’mî adusei aminte, că după uşa bisericei se află diavolulă şi alăturea cu elă hîdăsa mărte, despre care aucjisem de nenumărate ori, că tji şi năpte pândesce. Părulă mi-se sburli în capă şi inima îmi îngheţase de frică.
Atunci, în acestă înfiorătoră momentO, am sbierată de câteva ori de s’a cutremurata biserica, învocândă numele tatălui meu, care deşi murise de câteva (Jile, ’ml remăsese încă viu în memoriă, ca mentorulă nostru.
Pe când strigătele mele deşteptară ună ecou atâtă de puternică între intunecoşii păreţi ai bisericei, servi-tărea năstră Saveta din întâmplare se afla tocmai lângă gardulă ocolului din dosulă bisericei. Mama o trimisese ca să rupă câteva găteje pentru a aţîţa cu ele foculă în odaiă şi în cuină.
Saveta era fricosă, mai multă decâtă se cuvenea unei fete mari, şi mai alesă când se afla singură în în-tunerecă avea obiceiulă de a se ruga lui Dumne4eu ca
Nr. 68.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Aniversarea morţii ltti €. A. Rosetti.
Ni se comunică urmât6rele din Bucuresci:
La 8 (20) Aprilie, împlinindu-se doi ani (lela m6rtea lui C. A. Rosetti, toţi cei cari voescă să aducă, în acea fii, ună omagiu memoriei sale suntă rugaţi a trimite imediată numele şi adresa lord la redacţiunea „Românului®, 10 calea Victoriei
Cei din judeţe suntă rugaţi a trimite prin scrisăre adesiunea loră. .
In timpulă sârbătoriloră Pasciloră va apără ună numără escepţională ală «Românului", care va fi în întregă consacrată memoriei fundatorelui său şi va conţină mai multe din scrierile inedite ale lui C. A. Rosetti. In acelă numără va fi reprodusă unO desenă ală tabinetului de lucru ală lui C. A Rosetti, făcută după o fotografiă luată în fiiua morţei sale.
Persănele, care voră să primăseă acestă numără suplimentară, suntă rugate a trămite 20 bani, în mărci poştale, la administraţiunea „Românului".
Congresul a bisericii gr. pr. din Bucovina.
Cetimă în „Revista politică44 din Suceava:
InVşedinţa comisiuneL bugetare din 10 Martie a. c. deputatul!! Bucovinei, d-Iă Dr. Iancu, cavăleră de Zetta. a interpelată pe ministrulă Dr. Oautsch: ce atitudine are de gând să păstreze Escelenţa sa f&ţă.'cu dorinţa bi sericei poporului gr.-or. din Bucovina în privinţa orga-nisării bisericei gr.-or. din ţără?
Dr Zotta a,motivată interpelarea sa cu urmâtărele cuvinte:
,ţ)ecimî de ani aspiră biserica gr.-or, din Bucovina la constituirea ei finală prin organisarea şi înfiinţarea congresului bisericescă. In anulă 1882 s’au redactată sub auspiciile comisariului imperială chiar şi statutele congresului, conformă dorinţeloră şi disposiţiuniloră unui emisă specială ală ministeriului de culte. Incun-jurându se orî ce diverginţă de păreri între ministeriu şi între confesionalii gr.-or. din Bucovina, totă ţera a sperată că“ministeriulă se va grăbi să supue statutele Corănei spre sancţionare. Anulă trecuta aţi venită Es-celenţa V6stră la ministeriu, şi noi, representanţii ţării, am sciută că schimbarea acâsta va întrerupe ore cum mersulă normală ală organisării şi înfiinţării congresului; dreptă acâsta ne-amă mărginită a Vă recomanda cu ocasia audienţei, ce amă avut’o anul trecută la Escelenţa V6stră sub conducerea Arhiepiscopului şi Mefropolitului nostru, ca să bine-voiţî a studia cestiunea. De atuncea a trecuta deja ună ană, şi Escelenţa Văstră aţi avută destulă timpă, ca să vă informaţi deplină; îmi iau deci libertatea să vă întrebă: să nu nutrescă biserica n6stră speranţa, că-şî va vedă odată împlinită dorinţa, şi va fi organisală precum suntă surorile ei din Transilvania şi Ungaria ?«
La interpelarea acesta, ministrulă a răspunsă, câ cestiunea se află în stadiulă studiului, câ cestiunea cere deliberări şi studii profunde, şi că elă spereză, câ în cu* răndă va pută împlini dorinţele bisericei gr.-or. din Bucovina.
Precum vede ori cine, răspunsulă ministrului este fârte evasivă. Nor nu facemă deocamdată nici ună co-mentar la răspunsul, acesta avemă însă firma speranţă că deputaţii noştri îşi voră pune t6te puterile şi voră stărui cu totă adinsulă, ca şi pănă acuma, ca aoâstă cestiune vitală pentru biserica nostră să nu fiâ amânată ad ca-lendas graecas.
Lupta în contra veneticilorti.
„Revista Politică" respingândă atacurile unei foi duşmane Româniloră din Bucovina scrie Intre altele:
Fiă convinşi, că noi urmărimă cu atenţiune t6te invectivele la adresa ndstrâ şi că cu t6te aceste nemica nu ne va abate de pe calea apucată, cu atâta mai puţină nisce bârfele pline de pasiune şi fără nici ună te-meiu raţională, din partea unoră indivizi fără eăpătâiu şi de o provenienţă forte problematică. Revindecarea drepturiloră nostre seculare pe calc legală nime nu e în stare să ni o dispute!
Decă ll-â succesă Româniloră în timpulă de pe urmă să-şî vâfiâ realisate unele dorinţe, ce într’o stare normală ar fi trebuită să fiâ de multă împlinite, pentru ce şi sub ce titlu se înflacără nisce 6menî, cari numai ospitalităţii toleranţei Români'oră au a rnulţămi posiţia favorabilă, în care se află în fiiua de astăzi? Românii departe,. ca să ocupe în ţără posiţia, ce le compete, numai cu anevoe şi prin sforţări uriaşe se mai ridică de pe ni-voulă celă umilitorii Ia care l-au adusă legionele de străini, cari, graţiă unei politice rău înţelese, nu numai că ne-au cotropită în privinţa economică, ci şi în privinţa socială ocupă o posiţiă excelentă. Ce-i dreptă, infeliginţa română s’a mai mărită in timpurile cele mai recente, însă suntemă încă departe, ca să ne putemă mândri cu omeni de ai noştri spe ciall în tâte ramurile vieţii sociale, măcară că rnij-lăcele nu nî-ar lipsi spre crescerea de bărbaţi speciali, dăcă numai aceia, ce dispună actualmmte de averile âăsire moştenite dela strămoşi, ar fi măcară ceva mai echitabili.
Ort ce instituţiune românăscă în ţără este ună o-biectă de atacă pentru numiţii c^iariştl. Respingerea din partea, guvernului a pretensiunii juste a Româniloră, ca să se înfiinţeze o seolă română de fetiţe pe spesele fondului. nostru, ei o salută cu entusiasmă şi-lă felipitâ pe guvernă pentru pasulă făcută. Iniţiatorii ideii emise insă să nu se intimideze de suceesulă nefavorabilă în demersurile loră patriotice. Procedă numai cu energie înainte şi munca loră va fi încoronată în fine de suc-cesulă dorită.
Raportfl şi apela.
Dela ultimulă apelă făcută cătră publiculă română in care mă rugasemă să trimită fiăcare după voinţa şi putinţă câte ceva, ca să putemă procura cărţi adecă abecedare şi legendare eleviloră lipsiţi dela şoălele poporale, pănă afil au incursă numai 14 fl. 10 cr. şi adecă dela următorii domni şi dâmne:
Ună Bucurescian, 3 fl. d-lă Floriană cav. de Porr cius, binecunoscutulă botanistă română din Rodna-veche 1 fl., d-na Susana Porcius văduvă Mărcuşiu din Rodna veche 50 cr, d-ş6ra Rafila Porcius din Rodna veche 50 cr., d-lă Inocenţiu Clein Porcius, cancelistă la pretura din Rodna 50 cr., d-nulă Iosifă Nemeşiu, preotă în Lâpuşulă românescă 1 fl., d-lă Clementă Lupşaiu, cas-sară la banca Transilvania în Aradă 1 fl., d-lă CindidQ Davidă, directoră de mine în Bucium-Isbifa 80 cr., d-na Lucia Grapini, preutesă in Rodna, 1 fl., d-ş6ra Sabina Grapini în Rodna 10 cr., d-lă Stef. Cardană, posesoră în Rodna 20 cr., d-lă Gerasimă Domide, preotă în Rodna-veche 1 fl., d-lă Silvestru Mureşană, învăţătoră în Rodria veche 1 fl., d-na Luisa Issipă din Rodna veche 50 cr., d-lă tonă Issipă, pretoră supremă în Rodna veche 1 fl.. d-lă Dionisiu Longină, oficială la pretură în Rodna 1 fl. Suma 14 fl. 10 cr.
Afară de acestă sumă mai suntă la disposiţiă 5 abecedare de Solomonă—Munteană.
Din suma incursă s’au spesată:	1) Pentru preve-
derea şcolei din Nadăşulă română, p. u. Szilâgy-Cseh, cu abecedare de Petri suma de 2 fi. 2) Spese pentru porto 57 cr. laolaltă 2 fl. 57 cr. Deci mai suntă: a) Depuşi la cassa de păstrare din Rodqa veche 6 fl. 50 cr. b) La subscrisulă 5 fl. 03 cr. Laolaltă 11 fl. 53 cr Abcdare trebue sătrimitemă: l) Scolei române din Ulpia traiană 15 esemplare, 2) ScOlâi române din Bon-ţida 10 esemplare, căci numai aceste s’au insinuată pănă acuma şi încă nu li s’a putută satisface.
Cu durere însă trebue să amintescă două împrejurări: 1) Domnii învăţători nu ne comunică lipsa de cărţi, deşi scimă din experinţă, că lipsă au şi încă fârtş mulţi; 2. Din cei ce primiră deja cărţi spre a le des-tribui între elevii loră nu toţi nî-au trimisă r&erBe.
Ca să putemă lucra mai cu succesă pentru pro-vederea eleviloră miserî dela scălele române rurale hu abcdare şi legendare noi cărturarii români din Rodna şi jură ne-amă constituită într’ună comitetă spre acel# scopă, care e compusă din următorii Domni:
Florianu cav. de Porcius, vicecăpitană emerită, membru ală academiei române, ca preşedinte. Mihaiu Domide, învăţătoră dirigente în Sângeorgiu, ca vicepreşedinte. Gerasimu Domide preotă română în Rodna veche ca casară. Pamjiliu Grapini preotă română în Rodna nouă, ca controlorii. Ioană Popii Beteganulu învăţătoră rom. in Rodna veche ca secretară I. Solovestru Mu-reşanu învăţ. rom. în Rodna veche ca secretară II.
Aşadârâ de afii încolo acâstă afacere o ia siib îngrijirea şi respunderea sa comitetulă de mai susă.
Aducendă aceste la cunoscinţa onor. publică română, mulţămindă pentru Încrederea de pănă aci, în sperare, că fie-care se va fi cpnvinsă, că colecta adunată o-am folosită numai pentru scopulă destinată, mă subscriu cu totă respectulă.
Rodna veche, Ia 6 Faură 1887.
(Apelulă va urma.)	Ioană Popă Beteganulu.
SOIRI TELEGRAFICE.
{Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
SOFIA, 6 Aprilie. — Din incidentulă cailei nascerei prinţului Alexandru t6te oraşele şl reuniunile patriotice, precum şi oficerii din - armată au trimisă telegrame de felicitare prinţului.
SOFIA, 6 Aprilie. — Guvernulu a data o provocare, ca în interesulă ţ&rei comitetele instituite de curăndu pentru apărarea independenţei Bulgariei să eyite a fao*3 manifestaţi uni, ca aceea a proclamărei independenţei şi -a regatului bulgarii. — Autorităţile au fostâ însbiîriţate, câ (Jiua nascerei prinţului Alexandru nu să va serba în modâ oficialu.	'	J
BERLINtT, 6 Aprilie. — Impăratulâ Wil-helm a eşitu ieri după amă(JI pentru prima 6ră dela bolnăvirea sa din urmă cu trăsura la preumblare.
Liga naţionalilortt germani va arangia în tămna. anului 1889 o esposiţiune colonială.
PARIStT, 6 Aprilie. —r Senatuld respinse cu 156 contra 98 voturi convenţiunea comercială cu Grecia, deşi ministrulă de esterne a pledată pentru ea căldurosu, făcăndă alusiune la situaţi unea din Orientu.
SOFIA, 7 Aprilie. — Toţi, câţi au fosta închişi din causa mişcărei plănuite în Bulgaria, au fostâ puşi pe picioru liberă. Karavelow însă a trebuită să depună o cauţiune de 40,000. Nikiforow de 20 de mii de franci. Locuinţele amândurora suntu păzite de gendarml spre a împedeca ori ce comunicare cu prietenii loră.
BUCURESCÎ, 7 Aprilie. — Administraţia de răsboiu are intenţiune a mări contingentulă cavaleriei cu 8 escadrăne şi alâ artileriei cu 8 baterii. (Scirea acăsta amO adus’o deja de multă. — Red. „Gaz.44)
LEMBERGlJ, 7 Aprilie. — Tărguşoruîă Kuty a arsă totâ. Mai multă decâtâ o miiă de persăne au rămasă fără acoperementă.
Editoră: lacobti Muresianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mareşiann
să nu ’i se întâmple nimica. Dâr Saveta ţinea multă la bunulă ei nume şi se temea, că dâcă nu se va duce să implinâscâ porunca mamei, va fi „strigală peste sată". Era adecă la noi o vechiă datină, ca fetele şi feciorii, cari nu s’au purtată bine şi cuviinciosă în postulă Fasciloră, sâ fiă în săra Sâmbetei din săptămâna mare spre pedâpsă „strigaţi peste sată44, aducân du-se la cunoscinţa obstei defectele loră. Cum fiisei însă, Saveta era mândră de numele şi cinstea ei; de aceea îşi luă inima în dinţi şi se duse să aducă găteje, sciindă tot-odată, că mama era aspră când nu-i făcea pe voiă.
Aucjindă fâr’ de veste strigătele dini biserică, lângă care era îmormăntată tatălă meu, Saveta, care rupşa găteje şi borborosea rugăciunile ei, cre<jă că aude glasulă tatălui meu din mormântă.
Era grozavă spaima, ce cuprinse pe sărmana fată. In consternarea ei arupeâ josă lemnele din şorţă şi o luă la fugă, ca o nebună. Ce s’a petrecuta cu ea după ce ajunse ia ferestrele casei nbstre, scimă.
Eu încă mă spăriasem cumplită de ecoulă puternică, ce’lă produseră în biserică strigătele mele. ’Mî veni în minte, în strimtdrea în care mă aflam, să fiică „Tatălă nostru", şi aşi fi voită să facă şi cruce, dâr mă temeam să ’mî ridică mâna. Nu ’m! rămase dâr alta decâtă să mă înghesmescă în strană şi să mă lasă în scirea Domnului, âr ochii mi-i închisei câtă am putută, ca să nu vădă nimică. Tremuram în totă trupulă.
In acestă critică momsntă strigă deodată ună glasă tare dela ferâstră .Goriţăl* „Goriţă !“
Cunoscui că e glasulă fratelui meu, care mă strigă, şi prinseiu puţină inimă când l’am aufiită, dâr nu cutezam ori nu mai aveam puterea să-i răspundă.
»Goriţă!“, strigă frate-meu a doua 6ră, »Goriţă dragă, nu te teme ! Tata-i în altară; nu te temei*
Eu făceam ca şi morlă.
Frate-meu ml-a fiisă cuvintele acestea ca să mă îmbărbăteze, căci scia prea bine, că mie îmi plăcea muliă să mergă cu tata Ia biserică şi să-lă vădă slujindă la altară. In momentulă acesta însă ’mî veni în minte, că tata este mort i, şi nu-mi puteam închipui cum a putută elă să vină mortă la altară.
Pe când frate-meu îşi continua vorbirea la ferâstră, aufiii, că uşa bisericei se deschide.
Spaima mea îşi ajunse acum culmea. Nu mai sciam ce facă. îmi aducă aminte numai că am sărită în susă şi am fugita spre uşă. Cu câtă fugeam mai tare cu atâta îmi părea că cineva mă prinde dela spate. Ajungendă însă ,în tinda bisericei, m’am impede-cată şi am căfiută. Dumnefieu scie, pote câfiătura acesta m’a scăpată de o mare nenorocire, căci fuga îmi urcase spaima la celă mai înaltă gradă suportabilă, aşa câ trei paşi de mai făceam p6te aşi fi căfiută mortă la pă-mântă, er cumnatulă Manoilâ stătea în uşa bisericei cu ţâva puscei îndreptată spre mine şi cu cocoşulă rădi-
cată. Elă aufiise în biserică sgomotulă unoră paşi, cârî înaintau repede asupra lui, şi la întrebarea: cine e ? fle-primindă nici ună răspunsă, credea a bună-sâmă câ eu, chiar decă sunt în biserică—ceea ce positivă nu putea să scie — trebue că pănă acum sâu am murită, său atn leşinată, căci altfelă nu-şl putea esplica absoluta mea tăcere, âr fiinţa, ce cumnatulă Manoilă simţia câ se apropiă de elă, credea că este... Dumnefieu scie ce. Era câtă pe aci să descarce puşca asupra mea.
Dumnefieu însă a vrută, ca în momentulă celă mai primejdlosă să cadă şi căfiândă să mi se deschidă gra-iulă, care fă recunoscută. Căfiătura acâsta m'a făcută totodată să-mî viu în fire.
Frate-meu şi cumnatulă meu m’au rădicată, m’au luată de două mâni şi m’au scosă la largă.
Vă puteţi închipui câtă bucuriă a simţită mama când m’a văfiută. Toţi mă luau în braţe şi mă sărutau. O veseliă nemărginită se’ncinse în casa năstră. Suro-riloră mele li se părea, că am înviată din morţi şi nu voiu putâ uita niciodată în fviâţa mea acâstă revedere după o păţaniă atâtă de tristă, care în adevătă mi s’a întâmplată.
Amă cinată cu toţii împreună f6rte fericiţi, âr după cină m’am culcată lângă mama în patulă meu, de cătră părete, şi în visă mi se arătară din nou sfinţii din biserică, der de astădatâ feţele loră erau vesele şi rîfiătore.	Gorita.
ijr.. (38

31 Mf.
0&r«u!fi la baiu de Vtau&
: Bwwfride
din 6 Aprilie st. n. 1887
Redută de aurfi 5°/0 . . . 101 45 Rentă de hârtiă 6%	. . 8815
împrumutai ciilopfi ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi, ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.25 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(2*a* emisiune) . . . .127 — Amwtjsarea datoriei căi-lprfi ferate de ostO ung.
(3-a emisiune) .... 116 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 104,50 Bonuri rurale > Banat-Ti-
, mişti................104.50
Bonuri cu ol. de, Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de :
vina ung. . ...........98.75
Imprumutulu cu premiu
ung....................124.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 125 75 Renta de hărtiă austriacă 80 65 Renta de arg. austr. . .	81.42
Renta de aură austr. . . 112 50 Losurile din 1860	. . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 878 —
Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credita austr.281.10 Argintulfi —. — GalbinI împărătesei	..... 5.99
Napoleon-d’orI	.... 10.09
Mărci 100 împ. germ. . . 62 50 Londra 10 Livres sterlinge 127.50
Cota oficială dela
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (60/,>) împr. oraş. Buc. (20 Ir.) Credit	fonc. rural	(7°/o)
*	n	>>	(5°/0)
»	»	urban	(7°/0)
,	(6°/0)
»	»	*	(5°/0)
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	>	* Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a
Martie st. v. 1887.
Cump. vând.
92—	93—
94 Va	96—
84Va	85-
35—	37—
102—	102 l/a
85 V*	86—
98—	98Va
90 Va	91 Va
81*/*	82 V,
500 Lei			—
. . 17.50	18.—
iră. . 2.—	2.01
Cuş8ulnjpi‘»ţw£wşfltvu
din 7 Aprilie st. n. 1887.
Bancnote românescl . .	• •	Cump	8.46	Vând. 8.48	
Argint, românesc ...		»	8.40	*	8.45
Napoleon-d’orî ....		»	10.04	1	10 07Va
Lire turcescl			»	11.40	>	11.45
Imperiali			»	10.40	»	10.45
Galbeni				5 94	»	5.97
Scrisurile fonc. »,Albina»	6°/o		101.—	•	102.- -
t> * n	5°/o		98.—	»	99.-
Ruble Rusesc! ....		»	112.—	*	113.-
Discontulă . . .	»	7—10°/9 pe		ană.	
Nr. 3519/1887.
Publicaţiune.
TARIFA
Spre scopulă luărei unui condusă asupra sistărei păşunitului în decursul ii .primăverei a vitdoră pe locurile private de câmpii şi live4l neîngrădite de pe hotarulă Braşovului, se cochiamă pe Joi în 21 A-prilie a. c. înainte de prand.il la 9 bre o adunare a posesorilor ă de pământii de pe hotarulă Braşovului.
Adunarea acesta are să f se, ţină în casa sfatului din piaţă, şi ori ce posesoră de pământii, care doresce să participe, are sâ se legitimeze, cmn că are pământuri pe hotarulă Braşovului.
Bra;şovu, 2 Aprilie 1887.
MagistratulH orăşenescu.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugăwă ,pe drnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să bâueţvoiască a scrie pe cuppnulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primiţii (Jiarulu nostru ,până acuma.
• Domnii ce se abonâză din nou <şă binevoiască a scrie adresa lămurittl şi să arate: şi postaultimă.
Deeă se ivescii iregularităţi la primirea (Jiamlui onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă I depinde dela vnoi,, şă, se delătureze	ADMINISTR. VGAZ. IR ANS'1
anunturilortt si insertiunilorn.
*) *) *)
Anunciuri în pagina	a IV-a	linia	de 30 litere garmond fl. —	-cr. 6.
Pentru inserţiuul şi reclame pagina a			III linia k fl. — cr 10.	
Pentru repeţiri se ac6rdâ următorele rabate:				
Pentru repeţiri de	3— 4	ori	• •••••	101.
n j}	5— 8	>>	• •••••	15'|.
i) )i n	9—11	n		20»|.
n n n	12—15	»	• •••••	■30»j.
v n n	16—20		• • • • • *	■40»|.
Dela 20 de repeţiri	în susă		• •••••	50»|.
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri <şi peste cele însemnate mai susă.
Mersulil trenurilor!!
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I*re«lealtl-IIudapesta şi pe linia Teiuşti-Aradii-lSiidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
predeal gl-Rudapesta
BacurescI
Predeftlă
Tjmişfi ,Braşovtt
Feldibra
Apatia
AgQstojjfalv*
Homorctdfi
Raşfaleu
Sighişân Elisabetopoie Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăci unei fi Teiuşfi Aiudfi Vinţulfi de susfi Ui6ra Cncerdea Ghirisfi Ap&hida
Claşin
Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana Huiedin.fi Ciucia Bucia Bratca R6v
MezS-Telegd Fugyi-Yăsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Siolnok Bnda-pMta
Viena
Trend
de
persdne
7.47 8:24 8 51
9.14 9.51
\ 1.03
11.29 11.26 12 00
12.29 1&44
i.05
1.34
1.46
2.09 2.39 8.01 8.08
3.14 3.5.-
5.10 5.30
Tren
accelerat
Trenil
omnibus

6 03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4. Ui 5.02 5 48
Trend
omnibus
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2 iS 2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55 1 23 3.24
10.05
2.15
“£oS
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—IPredeald
8.00,1
8.86
9.02 9.32
10.11
10.5,
1216
12.50
1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Viena
Budapesta
Szelnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze
Fugyi-Văsdrhely
:Mez6-Tel<fgd
Râv
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Âgliiriş
Ghirbfiu
Nedeşdu
Ciuşiu	^
Apahida
Ghiriş
’ u» Cncerdea	’
Ui6ra
Vinţulfi de susfi
Aiudfi
Teiuştt
Crăci unelfi
Blaşfi
Micăsasa
Capşa mic
Mediaşfi
Elisabetopoie
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Trenft do pers.
Tren i accelerat
Braşovti
Timişfi
Predealfi
Bucurase!
8.00
Ndta: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile gr6se.
11.10
7.40 11 05 2 02 4. , 2
11.00 ?1 19 12 30 1.01 1.06 1 13 1 20
1	41 2.(0
2	35
2	48 3.20
3	36 4.00 4.3' 5.12
5.37
7.0;?
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—
3.58
5.28
Trena
omnibus
Trena
de
persdne
Trena
omnibus
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
540
9.14 9.24 941
1019
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
3.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.31 5.55
6.07
6.24
6.43
8.03
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
349
4.28
6.16
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hâriia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
1 TeiuşA- Aradfc4Bu<i2ftfi<eiita				Budapesta- IradA-TeiuşA.			
	Truut	Tre jQ	Treuii de		Trend de	Trend	Trenil
	nmnibno	omD.bus	persdne		persdne	do per dne	omniboi
Feinşă	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2 â	O l««lr \	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	Ut iHOK ^	4.10	5.45	
Orâştia	1 01	—	5.18	Ar dtt	430	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş	5.19	6.51	8 17
Uia	3.55	—	7.28	Radna-? «pova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4.C8	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4 25	—	K.U	Bârzova	6 28	755	—
Soborşin	5 30	—	8 46	Soborşin	7 25	8.42	—r-
BSrzova	5.56	—	933	Zara	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	2. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17			 ..
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	1042	.. .
Glogovaţă	7.59	—	11 25	8imeria (Piski)	10.36	1107	—
Arad A	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok (	8 42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
(			—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta			- I	8.20	Alba-Iulia	1236	12.46	—
Viena	—	— 1	6.05	Teftuşft	. 1 29	1.41	—
AradA>Ti»iş6ra				Slmeria (Piaki) Petroşenl			
	Trenil	Trend de	Trenu		Trenil de	. Trend	Trend
	omnibus	persdne	mixt		peradne	bmnibna	mixt
AradA	5.48		6.05	limeria	11.25		2.42
Aradulă nou	b 19	—	6 33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Raţegă	12.46	—	4 16*
Vinpa	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	6.li!
Orcjţifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58'
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	"”?f4T
Tlmlşdra	9.02	—	9.08	Petroşeiift	3.37	—	7.12
Tlmişăra-AradA				Petroşent—Simerla (Piski)			
	Trenil de	Trenil de	Trenfi		Trend	Trend	Trend
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TimişAra	6.25			5.00	Petroşeiil	10 07			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	' 8.15	—	7.02	■Pui	12.05	—	8.20
Nâmetb-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	1242	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
1	9.27	—	8.17	Simerla	1.53	—	10.3i