REDACTAU Al EA ŞI ADMIJVIHTKA'ţTIJNEA»
BRAŞOVtf, piaţa mar© Nr. 22.
,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe an fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. âomâsia şl străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Să PRENUMERA:
la poşte, Ia librării şi pe Ia dd. corespondenţi.
ANULU L.	'
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SortaorI nefranoate nu a» prlmaaou. — lanuaorlpte nu ae retrimită.
Ni 67. M Martie (6 Aprilie).
%
Din oanta S-tei sărbători de mâne ^iarnltii nn va apără până Joi săra.
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe unft non abonameiţtft pe trUaniulti Aprilie, Maia şi Iuniu, ia care învitămâ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru instro-Dnpria:
Pentrn Reminia şi străinătate:
pe trei luni 3 £L. » Ş^se .	6 ,i
„ unu anu 12 „
pe trei luni 10 franci „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abpnaţiloră de pân’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărul ii fâşiei sub care au primiţii 4iarul^-
Domnii cari se vorU abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovti, 24 Martie 1887.
Astăzi voirnă să împărtăşimii cetitorilorii noştri cuprinsulă unoru articull interesanţi, ce au apărută cjilele aceste în <Jiarulâ partidei naţionale sâsesci din Ardeală „Siebenbiirgisch deu-tâches Tagblatt“ asupra „programului naţională săsescă.“
Era timpulu ca şi Saşii să-şi ^pună odată ces-tiunea: de unde amu pornită şi unde voimu să mergeinu ?	*
„Sieb. d. Tagblatt“ începe cich\lă articuli-loră săi prin a mărturisi, că Saşii din Ardealu au perdutfi de multă speranţa şi încrederea, eă deputaţii lorii ară pută să jOce în dieta din Peşta vr’unâ rolă hotărîtoră; dâr, 4ice, ei cu tâte astea voră esercita o influinţă asupra sârtei poporului săsescă, întru câtă adecă nu p6te fi indiferentă pentru elă, dâcă ceea ce se decide în dieta ungară se întâmplă cu său făr’ de consemţămân-tulă lui.
Vorbindă despre atitudinea politică a Saşi-loră din cei douăzeci de ani din urmă. „S. d. Tagblattu găsesce, că mai alesă la începută atitudinea loră. a fostă în multe privinţe şovăi-târe şi pipăit6re.
„Amă făcută<Jice organulă săsescă, „asemenea străinului, care a întrată cu precauţiune in casa vechiului adversară, care pretindea, că a uitată tOtă mânia, şi numai după ce văijurămă, că sciindă-ne acum în casa sa, a începută să ne maltrateze, ne puserămă în stare de apărareu.
Când s’a ivită în dieta dela Cluşiu din 1866, cestiunea uniunei Ardâlului cu Ungaria, cercurile săsesc! nu erau entusiasmate pentru a-câstă cestiune. Şi de ce să se fi şî însufleţită? încă la finea secuiului trecută Braşovenii cunos-curâ la o asemenea ocasiune adevărata stare a lucruriloră, arătândă, că dintre o sută de puncte, ce se potrivescă pentru Ungaria, nici 4ece nu se potrivescă pentru Ardâlă, âr din aceste abia unulă pentru fundulă regiu şi că dâcă se un eseu două ţări, cea mai mică perda întotdâuna.
„Pe atunci — continuă „Tagbl." — erau în sînulă naţiunei săsesc! două curente, amândouă representate în dieta din Cluşiu, cari erau principială deosebite, dâr avâu aceleaşi postulate faptice. Amândouă voiau : con&ervarea esistenţei naţionale, susţinerea uniunii nâstre municipale, limba germană în oficiu şi la tribunale, autonomia în biserică şi în scâlă. Numai asupra modului, cum s’ar pută t6te aceste mai bine asigura şi apăra, opiniunile erau diferite. Maiori-tatea deputaţiloră saşi voia să se încheie ună tractată de stată între Ungaria şi Transilvania, spre a avâ garanţiile necesare pentru observarea
postulateloră din Pesta să creeze legea, ce va avă să înlocuiască acestă pactă fundamentală, care însă ca o lege fundamentală să nu mai fiă supusă maiorităţii schimbătâre a parlamentului, dâcă avea să şi eoncedă, Ms» se pretindea “.
Şi maioritatea dietei din Cluşiu era de a-^ câsta părere, şi „S. d. Tagblatt“ e de părâre, că ea a şi voită să dea garanţii tari şi ca dovadă citâzâ o espectorare iesuitică a preşedintelui a-celei diete Kemeny, care asigura pe Saşi că mu-nicipiulă loră va remânâ intactă şi după uniune şi că puindu-se sub scutulă Ungariei, acâsta ,va apăra drepturile loru.
„Saşii au voită să li şe dea garanţii pentru esistenţa loru naţională,esclamă „Tagblatt“, „dâr câtă de justificate au fostă îndoielile loru în dreptatea şi echitatea dietei unguresc! faţă cu cestiunea săsâscă, acâsta au dovedit’o anii următori într’ună modă, ce face pe omă să, se cutremure !
După acâsta introducere, ce conţine nisce mărturisiri destulă de elocvente, f6ia săsâscă din Sibiiu arată prin câte desamăgirî şi suferinţe au trecută Saşii din Ardâlă dela 1865 încâce, ilus-trândă totodată şi urmările funeste ale scisiunii politice din sînulă naţiunei săsesc!.
Ne oprimă pentru a(Ji aici, reservându-ne a resuma cu altă ocasiune şi cuprinsulă acestei părţi a memoraţiloru articull.
Cetindu mărturisirile organului partidei naţionale săsescl din Sibiiu amă primită impresiunea, că în adevăru este aici momentulă, menită a justifica pe deplină părerea acelora, saşi şi ne-saşl, cari au pretjiau înainte cu douăzeci de ani, că corabia naţionalităţii săsesc! eşindu din por-tulu apărătoru alu autonomiei Ardâlului, va rătăci fără compasu pe întinsulă mărei isbită în drâpta şi’n stânga de valurile furiOse, ce ameninţă a-o înghiţi aijî, mâne cu totulu!
Misiunea d-lui Stoilow.
Cătră »Daily News* se telegrafeză din Viena asupra misiunii Jui Stoilow, că ministrulă de justiţiă bulgară, care va sta în Viena 8—10 4*le> a întreprinsă uumai o călătoria de orientare, mai alesă spre a se convinge, dăcă există aranjamente între Austria şi Rusia cu privire la Bulgaria şi ce importanţă ar avea ele pentru viitorulă Bulgariei. Apoi d. Stoilow va arăta bărbaţiloră de stată, cu care va convorbi, că guvernulă bulgară nu e in stare a eorăspunde sfatului unoră puteri de a aştepta şi a nu întreprinde nimică.
Faţă cu dtsposiţia ţării, guvernulă din Sofia e nevoita să convăce câtă mai curăndă Sobrania şi a-’i propune o soluţiune, Tendinţele guvernului suntă de a cere dela Sobraniă o prelungire a puteriloră regenţei pentru trei ani. Dâr dăcă nu va fi cu putinţă a obţine aşenti-mentulă puteriloră, atunci va trebui să se proe,âdă Ia alegerea definitivă a unui prinţă.
Insă acâstă soluţiune ar întâmpina şi în Bulgaria cele mai mari dificultăţi, deore-ce în poporaţiă şi în oştire există o mişcare prea mare în favorea realegerii prinţului de Battenberg, contra căreia suntă cele mai multe puteri. Acestă mişcare a crescută mai în timpulă din urmă de când s’a întemeiată liga patriotică. Din tote oraşele sosescă petiţiunî în favorea acestei reaiegerl şi guvernulă nu e în stare a pune stavilă mişcării. D. Stoilow se va duce apoi la Berlină, pole şi la Stockholm, de Ore-ce guvernulă bulgară a aflată, că prinţulă Oskar de Svedia ar puiâ fi ună candidată pe tronă, pe care l’ar agrea cele mai multe puteri.
SOIRILE PILEI.
ţ)iarele ungurescl din Cluşiu se plângă contra preo-ţiloră români, despre cari susţină că de ună timpă îndelungată îşi continuă opera de valahisare, care nu numai că este „perfidă,« dâr totd’odatăşi „ilegală.“ Aceşti ,popi valahi," în t6tă Transilvania, dâr mai vertosă în
Gâmpiă ară avâ obioeiulă de a boteza în lipsa de preoţ maghiari pe copiii maghiari de confesiunea* catolică, reformată şi unitară, şi după ce-i botâzâ îi înscriu în ma-triculele românesc!, dându-le adeseori chiar şi nume ro-mânescî, cum d. e. Mihailă in locă de Mihaly. In fâţâ a-cestei „valahisârl forţate", >Ellenzâk‘* înt>râbă: unde suntă solgăbirăii, notarii şi viceşpanii? Ce facă ei de suferă una câ acâsta? — Măcară de ară fi harnici popii noştri s€-i »valahiseze« şi pe cei dela »Ellenzek“, rcăcl dâră atunci s’ar mai slăbi puţină duşmănia de mdrte, ce-o nutrescă - în inima loră contra preoţimei romftne. Dâr şi în casulă contrară fiă asiguraţi, că preoţii noştri nu se temă nicidecum de duşmănia loră, căci sciu bine cu cine au de a face şi ce să dea pe vorbele loră 1
—x—
Se anunţă din Peşta, că ministrulă de comerciă contele Szechenyi a plecată Duminecă la Viena pe scurt timpă. Călâtoria ministrului, se asigură, stă în legătură cu negocierile pentru încheierea convenţiei comerciale cu România; contele Szechenyi însâ nu va conferi cu delegaţii guvernului română, ci cu ministrulă de esterne şi cu ministrulă de comerciă austriacă.
La stăruinţa zelosului parochă din Codlea, d-ltt Iosifă Comănescu, se va înfiinţa şi acolo o societate de împrumută şi păstrare numită ,Prevederea*.
—x—
Deputaţii unguri, cari aspiră la rangulfl de oficerl la gI6te. au şi făcută cursulă loră pentru acestă scopă, Duminecă s’au şi întrunită la ună banchetu, la care a luată ţiarte şi ministrulă honve(jiloră Fejervary.
—x—
Au fostă numiţi ca capelani militari în reservă următorii: Ştefană Popa, preotă gr. cat. din archidie-cesă; Alexandru Mărişanu şi Petru Gheresteşui ambii preoţi gr. cat. din diecesa Gherlei; Ioană Olariu, preotă gr. or. din archidiecesa Sibiiului; Andr. Sorban, preotă rom. cat. din diecesa rom. cat. a Ardâlului. Ca preotă evang. cl. 2 în reservă fă numită Antonă Peter, preotă evang. din Ardâlă.
Instrucţia atentatului comisă asupra d-lui Mmtov se urmâzâ cu multă activitate. Pe lângă cei doi făptuitori materiali, ş’au mai arestată, <fice «Răsboiulă", alţi cinci refugiaţi bulgari şi o femeiă, bănuiţi ca complici.
pilele aceste şi-au serbată stenografii^ dietei din Pesta a 25-a aniversare de când s’a înfiinţată biuroulă loră, după inaugurarea constituţionalismului în anii 1860.
—x—
Advocatului Iosifă Mayer din Braşovă i s’a conferită, la propunerea ministrului reg. ung. pe lângă curtea imperială, titlulă de consiliară regescă, fără taxe, »în recunOscerea meriteloră sale câştigate pe tăremulă afa-ceriloră publice".
—x—
Metropolia din Iaşi se va sfinţi la 23 Aprilie vii-toră. Cu acestă ocasiune, oraşulă laşi va primi înalta visită a SuveranilorO, cum şi a I. P. S. S. Metropolitu-lui-Primată şi altoră persone notabile. Comitetulă de restaurare îşi dă silinţele cele mai lăudabile, 4i°e *Libe-ralulă*, pentru a face t6te pregătirile necesare atâtă în interiorulă bisericei, unde totulă este aprope terminâtă, câtă şi în ceea ce privesce estoriorulă, unde se facă plan-taţiuni de bradă pe terasamentulă nivelată din prejurulă sfântului lăcaşă.
—x—
Ună atentată, analogă cu celă din Bucurescî, s’a comisă şi la Rusciucu asupra căpitanului,* care a presi-dată tribunalulă marţială când cu osândirea la mdrte a celoră 9 răsculaţi. Căpitanulă e gravă rănită şi Dr. Se-vereanu a fostă chemată sS-lă cerceteze.
—x—
Mâne, Mercur!, în 6 Aprilie st. n. va da o repre-sentaţ.une în sala otelului Nr. 1 de aici prestidigitato-rulă, artistă de curte ală Mai. Sale Şahului Persiei,.(?AwJ-lam Hussein Chan. Producţiunea va fi împărţită în trei serii. Ineeputulă la 8 Ore sâra.
GAZETA TRANSILVANIEI.
’-fflr. 67.	____________
• Sunttl vre-o două ‘septămâni, de când arad primitâ din 1). Sân-Mărtinti următdrea corespondenţă :
;	\ De pe Târnava mică, în 16 Martie 1887.
In corespondenţa „Suferinţele Româniloră de pe Târnava mică" — apărută în Nr. 44 c. ală preţuitului d-v6strâ (JiarQ, între altele se qfice, »oă la balulă dată în favorea Knltur-egyletului în D. Sân-Mărtină — centrală comitatului Ternavei mici — a luată parte şi uA amploiată (oficială) română" —
D-lă eorespondinte insă -- fiindă tocmai de pe sate
—	nu a fostă bine informată când di.se ,că a luat parte şi un amploiată (oficială) română" — pentru că bine este sciută, şi cu atâtu mai bine trebue să scie d-IQ corespondentă, ca unuiă ce aparţine acestui comitată, că în comitatulă Târnavei-miei nici mai puţină dâră nic! mai multă decâtă unu singur românii este amploiată, şi a-dâcă preşedintele sedriei orfanale, şi de aceea f6rte bine făcea, decă spunea »că la balulă dată în D. Sân.-Mârtină
—	centrulă comitatului — în favârea Kultur-egyletului, a luată parte şi preşedintele clubului naţională română ală acestui cercă, advocatulă Vasile Zehan, esecutorele de judecătoria Boilla Zaharias şi ună copilandru, diurnis-tulă Csuchina Simonă, prin urmare nici ună amploiată decâtă toţi numai fii născuţi din opincă română!
Acâsta voescă pentru aceea a vă aduce la cunoştinţă, pentru ca onoratulă publică cetiforă ală preţuitului d-v6stră (Jiară, din cari fârte mulţi voră cunosce împrejurările nâstre de prin D. Sânt.-Mărtină, să nu vină a bănui pe acelă unică venerabilă amploiată română, a cărui trecută şi presentă nici odată nu a dată cea mai mică bănuială, că nu este unuiă dintre cei mai zeloşi şi destinşi Români.	—i. —r.
Nî-a venită f6rte greu sS publicămă acesta corespondinţă, pentru că cunosceamă mai dinainte pe d-Iă advocată Vasile Zeliană din D.-Sân-Mărtind, ca pe ună bârbatu demnă de încredere şi zelosă în afacerile naţionale. Nu de multă ne cre<|.urămă dator! a-lă lua în apărare în con-, tra afirmăriloră unui corespondentă, care trăgea la îndoială firmitatea caracterului său naţională român escă..
Prea multe plângeri primirâmă însă în tim-•puld din urmă asupra atitudinei naţionale a d-lui Zehan, care, ni se spune, nu mai este celă ce a fostă şi a începută să confunde interesele chiă-mărei sale de advocată cu interesele naţionale, ce trebue să le represente independentă de orîce -înriurire şi cu cugetă curată, dăcă voesce să fiă omulă de încredere ală Româniloră din corni ta-tulu Târnavei mici.
D. Zehanu este preşedintele clubului jalegă-toriloră român! de partida naţională din Sân-Mărtină. Iltt rugamă cu tdtâ sinceritatea să ne spună d-sa, care trebue să scie ce dator^â na-ţiunei sale ună fiu credincioşi ală ei: este bine, este folositoră, este admisibilă, este compatibilă cu demnitatea unui conducătoră ală Româniloră, -ca să ilustreze cu persdna şi cu eoncursulă săui Stalurile şi bancheturile Kulturegyletului ungu-rescă? Nu crede d-sa, că făcendu totuşi acăsta — numai cercetămă din care causă — este o cestiune de ondre pentru dânsulă, d’a nu mai sta nici ună momentă în fruntea clubului electorală română din Sân-Mărtină ?
Epistolă deschisă
Domnei Hermina Popoviciu Desseanu, presidentă interimală a »Reuniunei femeiloră române din Aradă şi .	provincia."
în Aradă.
Statutele Reuniunei fiindă deja aprobate din Noem-vre anulă trecută, subsemnatele femei române din Aradă şi provinciâ, esprimându-ne şi pe ace-Jă cale dorinţa de a ne face membre şi de a vede Reuniunea constituită, Vă poftimă respectuosă ca să binevoiţi fără amânare a face disposiţiuni pentru înscrierea de membre şi a convoca adunarea generală constituantă a Reuniunei :
Maria Nicoră, Iulia Şandoră, lulia Scrb, Elis» Stă -nescu, Ana Dogariă, Gabriela loaescu, Letiţia Oncu, Li-via Vuia, Roşa Telescu, Melania Papp, Barbara Anto-nescu, Teresia Magdu, Elena Nicodinovieî. vâd. Liuba Popoviciă, Ernestina Gergureviciu, luliana Florescu, Sofia Florescu, Iulia Dogariu, M xria Popoviciă, Elena Tol-cană, Adela Olteană, Ana Costa, j^arta Savonescu, Lu-creţia Savonescu, Iulia Florescu, Sabina Mirpnă, Emilia Popovicî, Elena Rubinescu, Elena Anciu, Sofia Lupşaiă, Ana Dimitreseu, Lila Molnar, luliana Birdeau, Lucreţia Birdeau, Maria Rnssu, Eu:frosin$ Serbă, Zenovia Fruşia, Cornelia Fruşia, Olga Possertă, Maria Germană, Elena Paulă, Maria Borlodană, Roşa Borlodană, Ana Borlodană. Marta Vuia, Wilhe!j»jna Taloşă, Emilia Moşescu, Sofia Popovicî, Maria Radovană, jŞepierina Popi, Ana lstvai, Roşa Cămpiană din Aradă.
Emilia Popescu, Fiore Albiei, Ana Popovicî, Eca-terina Popovîci, Mâpiăra Popovicî, Mâriora Crainică, Mă-riora Crainică junior, Sidopia Crainică, Elena Cefană, Florea Goldişă, Luisa Goldişă, Luisa Doboşă, din Nădabă
Cristina Codreană, Saveta Polişă, Ecaterina CJo-dreană, Etelca Mlădiu, Terenţia Codreană, din Şiclâu.
Elena Pap, Veturia Pap, Elena Boţocă, Maria Rozsa, Emilia Musca, Elena Popovicî, Livia Pascală, Ileana Dascală din Comlăuşă.
Sofia Burdană, Ileana Ciorogară, Silvia Balintă văd. luliana Popă, luliana Balintă, din Sinilea. "
bivia Budai, Maria Szoiosi, din Zarand.
Petronela Cornea din Măcău.
Ana Novacă, Livia b'-mejană, Etelca Popa, Maria Stoieoviel. Emilie Petrovicî, Lucreţia j3arbă , Lucreţia Bucujrovici, fuliana Tyiriiy, Elena Ardeleană, Dragma Tereteapă, luliana loza, Sofia Ciorogară, Daniţa Cioro gară, Crjstiua Zab, ludifa Mathâs, Emilia Ciorogară, din Peşca.
Ecaterina Caracioni, Ecaterina iGonopană, Ana Gră-ciună, din Paulişu,
Ecaterina Cjrpponeriu, Irina Popovicî, din Minişă.
Iulia Monţa, Emilia Gro/eseu, Ermina Ioanovici, Ana Binchicî,. Roza Moţă, AnaŞrefă, din Cuvină,
JElisabeţa Moga şi Leonida Filipă din Tornea.
Incuragiarca industriei îfi România.
Legea pentru Incuragiarea industriei în România, care a fostă votată de ambele camere române şi despre care s’a vorbită în Nr. 65 ală ,Gaz. Transă, eşte ur-mătorea:
Art, 1. Ori-cine voesce să înfiinţeze în România ună aşecjămfcnti) industriala, cu ună capitală de celă puţină 50,000 lei şi cerend întrebuinţarea a celă puţină lucrători pe <^i, se va bucura de foldsele legii de faţă. hl ţermină de 5 ani dela înfiinţarea unei fabrici, două treimi din lucrători trebue să fie Română
Art. 2. Spre a ţi jn.şă pricită să se bucure de a-cesţe folose, celă ce va voi să întreprindă p induşlriâ Precare va trebui să justifice cătră ministrul de agricultură, comerciă şi domenii, că dispune de capitaîulă şi lucrătorii a-rătaţi mai susă şi sâ dovedescă, prin planurile şi arătarea a-mănunteioră fabricaţiunii, ce voesce a întreprinde, că în adevără va avă să îpfiinţe^e o fabrică, în care va întrebuinţa 25 lucrători pe 4L în tiippfi de celă puţină cinci luni pe apă. Jn orî-ce casă, industriile, ce vpră voi sâ «e bucure de folpsele legii de faţă, voră trebui să se .şervâscă de maşini şi de mijlPce technice şi mecanice
1887.
perfecţionate, şi să.fiă conduse de omeni speciali, Când fundatorii nu voră fi Pmeni specia’I voră - fi dator! s6 justifice, că dispună de omeni speciali, spre a le cort'* duce întreprinderea industrială.
Art. 3. Aşedâmintele industriale, ce ar rgspUQiîe la îndatoririle arâiate la articolele de mai susă, voră putea dobândi gratis şi în deplină proprietate (întru râtă proprietarii aceloră a.şedâminte voră întruni condiţîunile cerute de constituţiune, pentru a dobândi proprietăţi ni-» rale) seu în posesiune, până la 90 ani, unu'ţţ până la cinei hectare de pămentă, exceptândă c&d&riie de apă, pe ori ce proprietate a statului, a comuneloră său a do-meniiloră GorOru i. Este bine înlelesă, câ pământuri pe proprietăţile comuneloră nu voră pute fi cedate decâtă în conformitate eu prescripţiunile legii comunale,
Nici o despăgubire m so yţţ cerţi de cătră slatO, de comune seu dâ domeniulă Corănei, pentru aşedarea mijlOceloră de nomunicaţiune (şosea, drumă de ferfl, tranvaiă, gdip, ete.), menite a pune fabrica în legătură cu ună drumă mare, cu o staţiune de cale ferată, cu ună fiu seu cu ună eanală navigabilă.
Cererile pentru cesiuni de pămentă făcute conform acestui articolu, voră fi definitivă resolvate de cătră con-siliulă tfiiniştrilor^ pănâ celă muitţi în trei luni dela data primirii Iorfl.
Decă în termină de doi ani dela cestiunea unui terenO, aşedâmentulă industrială, pentru care cesiunea s'a făcutp, pu va fi înfiinţată, terenulă va redeveni <i« dreptă proprieţaţe cesiqnaruluj.
Art. 4. Ori ee aşezământă industrială în condi-. ţiunilâ arătate la art. 1 şi 2 de rpai susă, se bucură de următ^rele scutiri;
a)	Este scutită, în timpulă de 15 ani dela înfiinţarea sa, de ori ce impozită directă cătră stată, judeţă seu comună;
b)	Tote maşinile, precum şi tote părţile de maşini şi tOto’accesoriile lqrC), adusp dirţ străinătate pentru ţpş-. buinţele sale, suntă Scutite de taxe vamale;
c)	Materiile prime, ce ar întră în fabricaţiunile sale, suntă scutite de laxe vamale, întru câtă acele materii nu s’ar afla seu nu s’ar găsi în cantităţi îndestulălore în ţeră.
Consi iulă de miniştri, luândă avisulă. camerelorfi <fe comerciu şi de industriă, decide pentru fiecare caşii şi în termină celă multă de nonă Iun’ dela cerere, despre neallarea sân negăsirea în cantităţi îndestulătore în ţeră a materiiloră trebuinciose fabricaţiunii \
d)	Transportulă pe căile ferate ale fabrieateloră acestoră aşezăminte indusţriale dela fabrică pănă la des-tinaţiune, se vpră face cu preţurile cele mai scăZute, cari in nici ună casă nu voră ţrece de preţul0 de regie ală transportului, pluş 2Q la sută.
Taxele poştale pentru transportulă aees'qră fabricate în interiorulă ţârii, nu voră fi în nici ună casă superioie taxeloră stabilite de uniunea poştală internaţională, îptru câtă expeditorii se vpră conforma, penţrtţ greutalea şi yqlumuiă cqletejoră poştale, convenţiunilorfi acestei uniuni.
e)	Totă astfelă voră fi tractate şi trahsporturile a-cestoră fabrici pentru materiile prime, maşinele şi ori ^i ce produse ar întră în fabricatele Iară.
f)	Ori ce produse importate, cari nu voră avâ similare în Jţârâ, voră primi 6re care transformare industrială în ţeră şi apoi se yoră reexporta, voră cJobâflZi in momcrpulă reexportării restituirea taxeloră vamale de importă.
Art. 5. Pentru furniturile statului, judeţeloră şi comuneloră, se voră preferi, în condiţiuni egale, produsele fabricate in ţeră.
Art. 6. Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legii de faţă, ş’ar alia in condiţiuni’e prevăZute la art. 1 şi 2. se voră bucura de beneficiile acestei legi.
Ari. 7. Prinir’o lege specială se va acorda q sub-veriţiune aşezământului industrjală, oaie va voi sâ înfiinţeze o S'/olă practică pentru formarea lucrătoriloră în diferite fabricaţiunb
Art. 8. Spre îndeplinirea procedurii celoră prescrise de legea de faţă, se va înfiinţa pro lângă ministeriulă a-gricuiturji, cornerciului, industriei şi dQmeniilqră, o eo* misiune pentru încqragiarea industriei naţionale, compusă din şâple membri,
FOI LETONU.
O n6pte între sfinţi.
(Amintire din Joia Pasciloră)
(Urmare.)
Cocoşii cântau de meZulă nopţii.
Casele âmeniloră erau cufundate în tăcere, copii îşt ascunseseră capulă în perine, mamele proptiseră uşile caseloră, tinerii îşi aflaseră adăpostă prin ieslele grajdu-riloră şi somnulă îşi întinse aripele sale peste fotă suflarea.
Numai în casa din capulă satului se mai dărea o slabă lumină, fn drepta acestei case se afla sântirimulă bisericei, în stânga îngropătorea, âr la spatele ei se ridicau nisce surpături urîte de pământă galbenă arinosă.
Era casa preoţâscă. Aici locuia mamă-mea. Ta-tâtfl meu, preotulă, părăsise casa nâstră, alegându şî un altă lăcaşă mai fericită: în sântirimulă dela drepta. Numai cu câteva Z'le mai nainte îlă petrecuserămă la mor-mânttt. Rămaserămă în grija mamei şâpte copii orfani, toţi minoreni, între cari eu eram celă mai mică.
Nu mai avea acum nefericita mea mamă altă mângâiere, decâtă speranţa în DumneZeu şi în viitorulă nostru, la care se gândea neîncetată. Era cu inima sfâ-
şiată de durere pentru perderea ce a suferit'o prin mortea tatălui meu, dâr se părea că .grija pentru noi o făcea sâ fiă şi mai tristă. Mî-a rămasă pentru totdâuna întipărită în inimă faţa ei palidă, cu ochii plini de la-erămi. Ea se ferea totuşi a-şî da pe ţaţă tâtă amărăciunea sufletului său. Voia să ne îmbărbăteze, deşi ea singură ar fi avută mai mare lipsă de îmbărbătare.
In sera Joiei warj, mama simţi o adencă bucuriâ suflefescă, când ne vâZ« P6 nqi tpţî plecândO cu atâta tragere de inimă la biserică; der cu ţdfe acesjtea surorile mele când s’au reîntorsă dela biserică au găsit’o şi mai tristă decum au lăsat’o. VăZendu-le că vină singure, cea de întâiu întrebare ce li-a adresat’o a fostă, că: unde au lăsată copilulă?
„Goriţa a rămasă să vină cu Ionă" — răspunseră ele — „se pbte insă. că ei voră veni cevaşi mai târZiu, căci Ibnă îmi spuse, că după biserică se va duce puţină la cumnafulft Manoilă".
Cumnatulă Manoilă era ună bună prietenă ală casei nostre şi cu locuinţa ne era celă mai de aprope vecină.
Mama rămase mulţămită cu răspunsuld primită şi le învitâ după acesta să ocupe locă la mesă şi să cineze, căci era destulă de târZiu.
Surorile mele se şi aşeZară la măsă, dăr văZendă pe mama aşa de tristă, nu le venea să mânce şi steteau
tăcute şi nemişcate. Mama cufundată în gânduri nu le obserâ. Faţa ei apăru şi mai palidă Ia flacăra din ce în ce mai slabă a feştilei din opăiţulă de pe colţulă cuptorului.
Femeile adâncite în gânduri tresâriră deodată şi se cutremurară. Ună strigătă dela ferâstră le făcu se inmârmureze.
,D6mnă!“, strigă o voGe femeiescă de afară^
Mama şi surorile mele săriră dreptă în piciore.
„Cine-i?" întrebă, după o pausă, mama cu glasă tremurâtoră şi galbenă ca căra.
»Dâmnă!« strigă încă odată străina de afară c’ună tenă şi mai desperată.
In clipita următâre cu-o isbitură se deschise uşa dreptă în laturi, şi femeea de afară căZă leşinată peste pragă, cu faţa la pămentă.
Femeile stăteau încremenite de spaimă în mijlbculă odaiei şi nici una din ele nu avea curagiulă să sară străinei în ajutoră.
In momentulă acesta nisce paşi repeZi urcară treptele pridvorului. Era frate meu Ionă, care auZindă des-peratulă strigătă dela ferâstră, grăbi repede să vină în ajutoră. Vrendă să între în tindă se îtnpedecă de tru-pulâ femeii, ce zăcea răsturnată pe pragă, şi căZu. Şe ridică însă de grabă şi ridicândă şi pe străina dela pă
*	m
GAZETA'TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 67.
Art. 9. Fiăcare cerere din partea vre-unui indus trialO, va fi cercetată de cătră comisiunea specială. Ministrul^ agriculturii, comerciului, industriei şi domeniiloră, după-ce va fi luată avisulă comisiunii, va cere încuviinţarea consiliului de miniştri.
Mulţ&mită publică.
Pe ©âmpulă pedagogică este pe deplină argumentata, că între factorii cei mai puternici ai cuiturei este biserica şi şc6la. Aceste, cu puteri unite îlă înzestrâzâ pe omă cu acele v:rtuţî sciinţe şi calităţi, cu acele arme, cari îi suntă de neapărată necesitate în vieţa socială şi pentru de a ti vrednică de numele, ce-lă pOrtă. Numai atunci putemfi- pregăti în şcolă cetăţeni buni şi vrednici, deoâ cei, ce sunlă chemaţi a cresce şi a învăţa, îşi dau mâna şi lucră ain răsputeri pentru progresă, nu din fă-ţăriă şi interesă, ci numai din dragoste avendă conşci-inţa chiemării loră adevărate.
In urma unei hotărî?! a măritului Consistoră din luna lui Qctomvre 1886 fu Cuvioşia sa părintele Popşoră Alexandru numită cateihelă la şcolele poporale din Suceava. Acesta domnă, care este aşadâră chemată a deş-epta în inirnele eopilaşiloră sâmţulă de religiositate şi moralitate, nu numai câ’şî împlineşte c’ună zelă deosebită datoria sa întru tâte, ci şi afară de şc-6lă nisuesce între marginile posibilităţii a sta învăţători loră întru ajutoră. La diferii© ocasiunl, venindă d lui. cu cetăţenii în atinge e se adresezâ cătră aceştia cu învăţături eâldu-râse, le desfăşură în modă practică folosulft oelă mare ală unei şc61e poporale şi’i animeză cu cuvinte blânde pentru a’şl da copilaşii la şcOlă. ŞPn adevără! ună cuvântă ad rem şi scurtă face forte multă. Observă de ună tirnpâ ţocQce,. eâ sămănţa sa n’a căzută pe ună pamântă rău.
Causa frecventării neregulate şcolară de cătră copiii mai alesă din ocolulă 11 şcolară ală Sucevei Iţlcani-vechl este miseria materială a păvU'tiloră. Şi pentru aceştia se gândi părintele catecheţă totreprintjândă în lunele antecedente o cQlecţă în scopulâ sprijinirei învăţăceiloră săr-ţţţţţnţ dela şcola poporală din Iţtean ii-vechi.
Iubitorii şi sprijinitorii de progresă şi de cultură, cart au contribuită la acâstă colectă suntă următorii: Dpntnii StetanO Bulgariu 10 fl., Isidoră Paiucă 5 fl., Ionă Fâgăraşă 25 cr., Grigori Vasilovicî 25 er., lână Catricî 2 fl., Haralampi Reeiniucă 50 cr., Mihaiu Ursachi 20 cr., fylihaiu Ijln'phi 2 fl., I6nă Buleandrâ 1 11., lână ală Preo teşi \ fl., lOnă Paronicl W. cr., Vasili Socolovă 25 cr., f6nă Şaandru 3Q cp., Dimifrie Drîmbeiu 1 'fl., Ditnitrie Şcobiniuc 30 cr., Dimitri Matasariu 1 fl., Georgi Cumpătă 1 fl., Neumann Barber t fl., Nicula Tihuleă 50 cr., fCpifani Popovicfu \ fl., Constantină Turtureanu 1 fl., Ierodionă Chifană,’ ieromona? h 1 fl., Pancrati Sidorovîciu, lerodiaconă 1 fl., Toma Plopană 1 fl., Varnava Lobo-jevschi ieromonachă l fl, — D-nele: Elisaveta S. honbach p fl., Maria Gercavschi 1 fl. şi d-lă Slunicki 10 cr
Suma totală 41 fl. 15 cr. Cu aceşti bani se voră cumpăra copiiloră sărmani cu ocasiunea sf. Pascî vestminte şi cărţi.
Subsemnatulă conducătoră provisoră ală scâlei de aici îşi împlinesce numai o datoriă sfântă dăcă îşi ia libertatea a aduce mai ântâiu părintelui Alesandru Popşoră pentru sacrifieiulă manifestată prin colecta acesta şi apoi mftrinimoşiloră domni şi dOmne profunda sa mulţămire. Suburbiulă Sucevei.
I ţca ni i- vec hi, în Martie 1887.
Georgie Avrami»î, învăţătoră.
Convocare.
jTiindă subscrise şi asigurate acţiunile esrnise pentru compunerea capitalului socială Ia institutulu de credită şi economii „$ilvanla“, dd. acţionari prin acâsta se convăcâ. la adunarea generală constituantă, ce se va ţină în 19 Aprilie la 10 6re a. m. în Şimleulu-Silvaniei.
In acăstă adunare generală constituantă se va per-tracta şi se va delibera asupra următârejoră obiecte:
1.	Baportulă fundatoriloră. 2. Constatarea, că ca-pitalulă socială e deplină asecurată prin subscrieri şi
mâfftă, mama şi surorile mele sc6seră dintr’odată ună strigăm de mirare.
Era tînâra Sevastă, servitârea nâstră.
Nu se putea sci prin ce întâmplare nenoroeâsă a-junse ea în acâstă situaţiune desperată, dâr din faţa e se vedea că este forte spăriată. Glasulă îi amuţise, puterile o părâsiră şi sbocotirile rari şi puternice ale ini-m«i mărturiseau ceea ce se petrecea în interiorulă ei.
Surorile mele îi frecară tâmplele capului şi o stropiră cu apă şi oţetă in faţă pănă ce în fine le succese a redeştepta sâmţinile nefericitei Sevaste.
Cată ce începu sâ se uite prin prejură Şevasta, Oţama şi surorile mele erau nedumerite a soţ ce a păţită.
,Sevastă! — Ii 4'ceau eta cu nerăbdare —■ „Sevastă, gpăbesce şi ne spune, ce e? ce ţi-s’a întâmplată ?
„Am... am... am aurită», 4'»® ta fine fata cu 0 voce întreruptă de respiraţiunea-i rară, „am aurită gla-sulă domnului Părinte eşindă din adenculă mormântului... grăbiţi şi-i ajutaţi, căci elă nu este mortă“.
,Ce spui? Ce spui Sevastă?.,. Nu se p6te ! Dum-netjeulă meu! Nu se pote... Sevastă spune, ce ai aurită? Unde ai aurită?“—întrebau femeile din casă pătrunse de înfiorare.
,Am aurită ună răsunetă îngrozitoră în părţile sântirimului de cătră altarulă bisericei şi nu mă îndoescă, fiă acesta a fostă glasulă Domnului Părinte. I-am cu-
prin plătirile provetjute în »prospectă. “	3. Statorirea
statuteloră institutului. 4. Decidere în privinţa înfiinţării institutului. 5. Raportulă fundatoriloră despre alegerea primei direcţiuni. 6. Alegerea consiliului de revisiune (comitetului de supraveghiare). 7. Dispunere asupra res ponsabilităţii fundatoriloră	8 Alegerea unei comisinnl
pentru autenticarea procesului verbală.
Domnii acţionari, cari voescă se participe ia acâstă adunare, suntă rugaţi ca în dtaa adunării dela 7—10 Ore a. m., presentându-se în localitatea scolei gr. cat. ro mâne din Şimleu, să-şî redice certificatele de îndreptăţire la consultările ce voră urma.
Şimleulu-Silvaniei, la 17 Martie 1887.
A limpiu Barboloviciu,	Andrein Gosma,
Vicariulfl Silvaniei şi preşedinte.	direc. esecutivd.
Ultime sciri.
Parisă, 5 Aprilie. — ţ)iarulu „Morning Post“ de acjî - diminâţă dice că guvernulă rusii aştâptâ cu nerăbdare formaţiunea eventuală a unui cabinetti. română anti austriacă, c&pî călătoria Regelui Carolu hi Berlină şi la.-Viena a provocată nemulţumiri la Petersburgu, unde se crede la posibilitatea unei confederaţiuni balcanice.
Berlină,, 4 Aprilie.— „Gazeta Germaniei de Nordw publică unu articulu f6rte aspru în contra generalului Boulanger şi blamâză sistemulu de spio-nagiu organisatu în Franţa de cătră dânsulă. F6ia oficidsâ germană constată conchitjendă că organele celorlalţi miniştrii francesl represintă dorinţa seridsâ d’a se mănţind pacea între Franţa şi Germania.
Petersburgu, 4 Aprilie. — Ancheta făcută după atentată a demonstrată că nihiliştii corespundeau cu amicii loră din afară prin mare cu ajutorulu corăbiiloru englese. Ună controla mai severă a fostă ordonată.
Viena, 4 Aprilie. — Negociările pentru con-venţiunea de comerţă austro-română suntă conduse cu o mare' precauţiune. Convenţiunea veterinară ce a fostă propusă de România conţine drecare derogaţiunî la unele articole din legea austriacă asupra pestei bovine. Din acestu motivă ambele părţi au cerută nouă instrucţiuni.
Bucurescî, 5 Aprilie. — Starea sănătăţii d-lui Mantov merge spre bine. Până acum nu i s’a scosă încă glonţulă, care la începută inspira o mare temere; şi opiniunea d-lui dr. Severeanu, în îngrijirea căruia se află pacientulă, este că glonţulă se află într’o regiune a corpului unde nu pdte presenta nici o gravitate.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
MEHADIA, 5 Aprilie — Impărătesa-regina Elisabeta a sosită aici în cea mai bună voiă.
ROMA, 5 Aprilie — F6ia oficială publică noulă cabinetă, care a depusă eri jurământulă. Camera se va redeschide .în 18 Aprilie a. c.
SOFIA, 5 Aprilie — Faimele privitdre la proclamarea prinţului Alexandru ca Rege ală amenduroră Bulgarii se desmintu în modă categorică.
YIENA, 5 Aprilie — Stoilow a avută o convorbire cu ambasadorulă sârbescă privitdre la regularea definitivă a cestiunei Bregovo.
<

noscută versulă şi numai din mormântulă lui a putută veni, căci sa cutremurată biserica de răcnetulă său fio-rosă. Grăbiţi pentru Dumne4eu, grăbiţi şi-lă scdteţî din mormântă P
Cuvintele strănie şi necretfibile ale tinerei servitâre deşteptară momentană îngrijirea, încărunţitei mele mame, care de mare spaimă şi emoţiune uitase ună momentă, că fiiulă ei celă mai mică nu s’a reîntorsă acasă.
Prin inima ei trecură fiori reci,
„Ionel lone D —. strigă ea ca o desperată, cu, mâ-nile încleştate pe peptă — „I6ne, pentru Dumne4eu, unde e copdulă ?“
„Vai de minei Dumne4eulă meu! Vai de mine!* — ţipară surorile deodată. — „Goriţa va fi rămasă în biserică, ltîne dragă! I6ne grăbesce!tt
„Nu ve temeţi! Nu-i nici o primejdui,“ —răspunse elă şi abia rosti cuvintele şi şi sărise deja treptele dela pridvoră.
Elă merse mai ânteiu la cumnatulă Manoilă? care tocmai se culcase, li spuse ce s'a petrecută. Manoilă se îmbrăcă iute şi ’şl încărca puşca. Apoi porniră amândoi cu paşi grabnici spre biserică.
(Va urma).
DIVERSE.
’ Cearta pentru pielea cârnatului. — Ună procesă interesantă, care preocupă de luni întregi cu t6tă serio-sitatea diregătoriile din Munchen, se săvârşi în 4ilele din urmă prin o sentinţă judecătorâscă Solomonică înaintea tribunalului corecţională din Munchen. Nu se trata de ceva mai neînsemnata, decâtă despre cestiunea: „Este pielea cârnatului ună mijlocă de hrană sâu numai o în-vâlitore?" Doi ven4ătorI de maţe de cârnată din Miin-chen, dedrece întrebuinţaseră, sare ce se dă la vite, denaturată, pentru conservarea mărfei loră, erau pîrîţl că s’au sustrasă dela darea de sare. Acusatorii susţinâu că pielea cârnatului ar fi ună alimentă, tribunalulă hotărî, câ nu este ună alimentă şi chiar advocatulă statului 4iuea, că numai 6meni neculţî mâncă cârnatulă cu piele cu tot , pe care numai ună storaacă de porcă o pote suporta. Urmă apoi achitarea celoră doi acusaţî. Curtea de apelă cercetă iucrulă mai de aprope şi decise că pielea cârnatului nu e ună alimentă prea deliciosă, dâr totuşi este ună obiectă de gustare plăcută, căci se gâsescă omeni cari o mâncă. In urma acâsta s'au reînturnată actele procesuale la tribunală, care plecându-se vederiloră mai luminate ale instanţei superiOre şi schimbându şl părerea ce-o avusese până acuma, puse pielea cârnatului într'o categoria cu alimentele. Astfeifl dovedindu-se, că nu a esistată intenţiune rea, cei doi vân4ător! de maţe tură condamnaţi . numai, la o amendă de câte 27 mărci, precum şi la purtarea însemnateioră spese ale procesului.
Ciobanii şi draculfl. — Se comunică din Timişâra cu data de 23 Martie: Ună casă tragi-comică, căruia din nenorocire îi câ4u jertfa şi viâţa unui omă, se întâmplă 4>tata acestea în comuna Ferlasă, nu departe de Beclchereculă mare, în comitatulă Torontalului. Nâptea pe la orele 10 năvăli unft păstorii română cu faţa în-gâibinită în casa comunală, rugândă în genunchi pe ser-vitorulă comunala, care era de pază, şi pe notară, care se deşteptase, a grăbi câtă se pote de iute pe câmpia indicată de elă, pentru a scăpa pe tovarăşulă său, care păzeşte acolo dimpreună cu elă oile, din ghiarele dracului. După ce se asigurară că nu au de a face ctanfl nebună, lăsară a li se povesti de spărialulă ciobană ur-mătorulă faptă: Frigulă şi întunereculă nopţii îndemnă pe cei doi ciobani a aprinde ună focă mare în apropierea turmeloră. Fumândă din pipă, se aşe4arâ ambii ciobani în apropierea focului, pentru a se încă^i şi a petrece ndptea. Cine pâte descrie spaima loră, când apăru ţâră de veste între ei o făptură părdsă şi îmbrăcată în haine roşii ca sângele, încrucişându-şl piciârele întocmai ca cei doi păstori şi începândă a-şl petrece cu ei prin felă de felă de schimonositurl.
Ciobanii încremeniţi de frică, îşi făcură cruce de trei ori şi deorece asta nu folosi o luară la fugă. In apropiere păştea mâgarulă unuia dintre ciobani, ambii îlCl® încălecară, dâr abia începu măgăraşulO a alerga, când că4u la pămentă păstorulă, care şedea îndărăptă, scoţendă ună îngrozitoră ţipetă. Făptura cea cu hainele roşii ca sângele şi cu căutătura sălbatică îi urmărise pe ciobani şi se puse călare ca a treia pe măgară. Dedrece însă n’aveau locă câteşl trei şi făptura, care şedea In-dârăptă — păstorii credeau că e necuratulfi — se ţinea strînsă de vecinulfl său, se întâmplă că păstorulă pe care îlă îmbrăţişase dimpreună cu presupusulă necurată că-4ură de pe măgară, pe când goneau în ruptulă capului. Celălaltă călări în fuga mare pănă la casa comunală din PerlasG, pentru a comunica acolo îngrozitârea întâmplare. In urma acestei istorisiri şi rugăminte a sărmanului păstoră se duseră mai mulţi pă4itorî afară pe câmptt Ia loculO îngrozitoră, unde se esplicâ casulă tragi-comică. Unei trupe câiătore de acrobaţi cari se producea în Perlasă îi scăpase maimuţa îmbrăcată în haine roşii ca foculă. întâmplarea aduse pe acâsta în câmpă în apropierea focului celoră doi păstori superstiţioşi. Când ajunseră păstorii lângă focă, şedea maimuţa în apropiere şi se încăpea. Vreo câţiva paşi mai departe se găsi corpulă celui de ală doilea păstoră, ce că4use de pe măgară. Acesta era mortă şi tâte încercările de reînviare rămaseră fără de succesă. — Si non e vero eben trovatol
Bonifei a iertată. — Din Parisă se povestesce o mică istonă, care apare ca ună idilă în mijloculă opini-unei publice francese încă forte agitată de ideia revanşei: In 20 1. c. veni ună ţârană, cu numele’Bonifel, la ambasada germană din Parisă şi 4ise cătră servitori, că ar ave ceva de predată domnului ambasadoră pentru Impâ-ratulă germană. Bâtrânulă fu primită şi dete cu ună complimentă stângaciu ambasadorului ună plică mare 4icendă, că acesta conţine darulă sâu de 4taa nascerii pentru bâtrânulă monarchă. Chiar ună diplomată pdte se se arate în asemenea momente curiosă ambasadorulă 4ise deci cătră ţârană : „Scumpe amice, dâcă trebue să iau asupra’ml grija acestui piică, atunci să ’ml spuneţi, ce conţine pliculă*. Bonifei se ridică cu mândrfă şi <}ise: De ce nu, nu este secretă, am trimisă bătrânului dom-nitoră iertarea mea pentru răsboiulă din 1870, la serbă-torea sa».
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactară responsabilă Dr. Aurel Mureşiawi -
67.
GAZETA TRANSILVANIEI
O uraniu la btina de TTIe&a
din 4 Aprilie st. a. 1887
Rentă de aură 5°/0 . . . 101 20 Rentă de hftrtiă 5°/0 . . 8815 Imprumutulâ căiloră ferate
ungare................ 150 50
Amortisarea datoriei eăi-lord ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . 88.70 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii img.
(2-a emisiune) .... 126 70 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11625 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................104.50
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vina ung.................28.75
Imprumutulâ eu premiu
ung.....................123.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 20 Renta de hărtiă austriacă 80.58 Renta de arg. austr. . .	81.55
Renta de aură austr. . . 112 75 Losurile din 1860	. . . 133.75
Acţiunile bâncel austro-
ungare . ..............88177
Act. bănceT de creditfl ung. 284 80 Act. băncel de credita austr.285.40 Argintuld —. — Galbinl
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.10 Mărci 100 împ. germ. . . 62.60 Londra 10 Livres sterlinge 127.60
Rnrsa de	Bucurescî.		-
Cota oficială dela	21	Martie st. v.	1887.
		Cum p	vând.
Renta română (5°0),		92l/2	93 Va
Renta rom. amorl. (5°/0)		94—	95—
> convert. (6°/0)		84—	85-
împr. oraş. Buc. (20 fr.)		—	—
Credit fonc. rural (7%) -		101—	102—
„ (5«/.) •		81—	82—
» » urban (7°/o) .		96V3	97Va
* • . (6•/.) ■		91 —	92—
» » * (5°/o) *		81—	83—
Banca naţională a României 500 Lei				—
Ac. de asig. Dacia-Rom.		—	—
« » » Naţională		—	—
Aură contra bilete de bancă		. . 18.—	18.«/i
Bancnote austriace contra	aură. . 1.99		2.01
1887.
Cursuîu pieţei BraşovO
din 5 Aprilie st. n. 1887
Bancnote românesc! . .	• •	Curn	P. 8.45	Vând.	8.48
Argint, românesc . . .		*	8.40	■	8.45
Napoleon-d’ori ....		1	10.05	*	10 09
Lire turcescl			*	11.40	»	11.45
Imperiali			»	10.40	•	10.45
Galbeni			>	5 96	»	6.—
Scrisurile fonc. »Albina»	6%	*	101.—	»	102.- -
n * n	5°/0	• n	98.—	»	99.—
Ruble Rusescl ....	. .	• »	112.—	»	113.—
Disoontulă . . .		7-	■10°/» Pe	ană.	
ABONAMENTE
la .
„Gazeta transilvaniei"
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru. prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului :
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni..........3 fi. —
„ ş6se luni...............6 fi. —
„ ună ană .	.	.	. * .	.	.	. 12 fi. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ..........10	franci
„ şdse luni ...........20	,,
,, unii ană............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
TARIFA
anunturilorfi si insertiunilom.
')	V	1
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. —cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acărdâ următorele rabate:
Pentru	repeţiri de	I eo	ori	•	.	o o o
7»	7 7 V	5— 8	77	•	.	. 15°|.
r»	7 7 77	9—11	77	•	.	. 20° 0
n	77 7 7	12—15	77	•	.	. 30° 0
V	7 7 7 7	16—20	77	•	• • • •	• 40°|o
Dela 20	de repeţiri	în susă		•	.	. 50°!o
Pentru anunciuri		ce se publică		pe	mai multe luni se	facă în-
voiri şi reduceri şi peste		cele însemnate		mai	susă.	
Mersuln tren uri lorii
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia I^redealii-JRudapesta şi pe linia Temşil-JLradsI-lJiidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealii-lSudapesta		
	Treuii | Tren | Trenfl . ! accelerat omnibus persone |	Trenă omnibus
Bucurescî Predealu :
Timişd
Braşovfi
Feldiora
Apatia
Agostonfalv»
HomorodO
Haşfaleu
Sighiş6r»
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
CrăciunelQ
Teiuşft
Aiudtt
VinţulO de susâ
Ui6ra
Cncerdea
ăhirisft
Apahida
Claşiu
Nedeşdu
GhirbSu
AghirişG
Stana
HuiedinS
Ciucia	®
Bucla
Bratca
R6v
Mezfl-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolmfk
Bnda-peata
Viena
7.47 8 24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.58
5.10 5.30
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
5.4B
6.15
7.06
8.52 9.19
9.31
10,16
10,57
11.19
11.31
11.52 12.31 12.48
1.22 2.18 2 48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
8.00
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5 5 12 16
12.50 1.211
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05
4.50 7.23
Budapesta—Predeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vărad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Teiegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiediu Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Ciuşiu	^
Apahida
Ohiriş
Oucerdea
Ui6ra
Yinţula de sasb Ai ud a Teiaşâ Crăci uneia Bl aşa Micăsasa Copşa mit Mediaş a Elisabetopole Sigişfe*» Haşfaleu Homorod Âgostonfalva Apatia Feldiâra
Trenă de pers.
Tren
accelerat
11.10
Braşovă
Timişâ
Predeal*
Bucurescî
8.00 8.06
Nota: Orele de nâpte sunta cele dintre liniile gr6se.
Trenă Trend omnibus de I persone
Trenă
omnlbns
7.40	2.—	3.10	6.20	8.00
11.06	3.58	7.38	9.34	11.40
2 02	5.28	5 40	11.26	2.31
4.12	6.58	9.14	1.38	
—	—	9.24	2 06	
—..	—	941	217	—
—	7.33	10.19	2.40	—
—	8.04	11.38	3.24	—
.—	—	12.18	3.47	—
—	—	12.54	4.07	—
—	8.58	1.57	4.33	—
—	9.28	3.11	5.15	—
—	—	%40	5.31	—
—	—	4.15	5.55	—
—	—	4.36	6.07	—
—	—	4.58	6.24	
—	10.28	5.26	6.43	—
11.00			—	—	7.08
îl 19			—	—	7.36
12 30			—	—	9.06
1.01			—	—	9.53
1.06	,	—	—	10.—
1.13			—	—	10.09
1.20		—	—	10.19
1 41		—	—	10.48
2X0		—	—	11.14
2.35				—	12.12
2.48		—	—	12.30
3.20		—	—	1.12
3 36			—	—	1.32
4.00				—	2.18
4.35			—	3.03
5.12	—	—	—	3.49 4.28
5.37	—	—	—	
7.02	—	—	—	6.l6
7.43			—	—	7.06
8.11			—	—	7.46
8.41			—	—	8.25
9.21	—	—	. —	9.15
—				1.55	—	—
—	—	2.53	—	
i —				1 3.28	—	—
		9.35		
Tipografia ALEXJ Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI
Teiuşii- \ ? adâ-Budapesia				Itifldapeiila-AradăL-TeiuşA.			
	Trcuu omnibus	Tre iă oriu’.bus	Trenă de persdne		Trenă de persdne	Trenfl de per .dne	Trenfl omniho
Teiuşîi	11.24	—	2	Viena	11.10	12 10	—
Âlba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de joşii Şibotă	12.30	—	4.2 <£		11.20	12.41	—
	12.52	—	4.50		4.10	5.45	—
Or ăştia	1.01	—	5,18	Ai*	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogevaţfi	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Pauliş 1	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	8 36
Gurasada	4 08				7.40	Conopă	6(9	7.37	
Zam	4.25	—	9.11	BSrzova	6.28	755	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.66	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—■
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
PaulişO	7.28	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	951	1042	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Siuieria (Piski)	10.35	11 07	—
Araââ	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok !	842	—	452	Şibotă	11.43	12.—	-r—
		—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta	—	—	8.20	Alba-lulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	Teliişdi	, 1 29	1.41	—
A r»«ia				Sinerla (Piski) Petreşeni			
	Tr**nil	Tronă de	Trenu		Trenă de	Trenfl	Trenfl
	onmibtis	persdn"	mixt		persdne	omnibun	mixt
ArtMlă	f	 5.48		6.05	^fnaeria	11.25		2.42
Aradulă nou	o,19	—	6 33	Streiu	11.58	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	416
Viaga	7.16	—	7.29	Pus	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	64)
Timişdrm	9.02	—	9.08	Petroşeni	3.37	—	7.12
fimişâra-Aradâ				Petroşenl—	Simerla (Piski)		
	r ,, Trend do	Trenfl de	Trenfl		Trenfl	Trenfl	Trenfl
	persone	persone	omnlbns		de pers.	omnlbns	mixt
Timiş6ra	6.25	—	5.00	Petroşenl	10 07		6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	901
Araduiă nou	9.11	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
▲radă	9.27	—	8.17	filweria	1.53	—	10.31