I
UCDACţlUSEA ŞI ADMIÎTISTItAŢIIJNRA t
BRAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe anfl anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş£sc luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	iininCBItS:
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlserî nefranoate nu ae prlmeaou. — Manuaorlpte nu ae retrimită.
65.
Duminecă, 22 Martie (3 Aprilie).
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va începe unft nou abonamentft pe triluninlă Aprilie, Maiu şi Iuniu, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului: .
Pentru Austro-Dagaria:
pe trei luni 3 fl.
»> Ş^se ,,	0 ,,
„ unu anu *2 „
Peatru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
•Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulu fâşiei sub care au primiţii 4^aru^*
Domnii cari se vorU abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă,
BraşovtL, 21 Martie 1887.
Cu încordată atenţiune urmărescu cei din Berlină paşii publicistului panslavistu rusă Katkov, care a plecată dela Moscva la Petersburgă, unde l’a chiămată Ţarulă ad audiendum verbum. ţ)iarele berlinese dau călătoriei lui o mare importanţă.
Katkov nu e nici ministru, nici nu ocupă vre-o funcţiune publică în stată, cu t6te aceste elă j6că ună rolă mare, mai mare chiar ca membrii guvernului şi este a<jj( pe lângă Ţarulă omulă celă mai influentă în Rusia.
„Câte odată se pare chiar — 4*ce »N. fr. Presseu — că Katkov este mai puternică decâtă toţi miniştrii Ţarului, ba aprdpe aşa de puternică ca Ţarulă însuşi. E de înţelesă, conside-rândă jurstările deosebite în Rusia, ca Ţarulă spăriată de nihiliştl şi strîmtorată de cătrâ pans-laviştl, să crădă că află în anteluptătorulă pans-lavistă dela Moscva ună radimă mai tare, decâtă în consiliarii săi, cari nu suntă purtaţi de ună curentă puternică populară. Cu t6te aceste este o apariţiune straniă, că cea mai puternică autocraţiă în Europa concede tocmai unui publicistă o influinţă, care trece peste capetele mi-niştriloră şi se redică pănă la puterea suverană a domnitorului. “
„Ceea ce nu cuteză nici o f6iă în Rusia să scrie, „Gazeta de Moscvau o spune fâr’ de frică şi reservă şi totij^una d-lui Katkov îi este permisă a se apropia de persdna Ţarului, elă p6te avă andienţâ la elă totdăuna, când numai vo-iesce, mai de multeorl decâtă înşişi miniştri, a căroră contrară este.u
„Acestei posiţiunl cu totulă escepţionale a d-lui Katkov este a i se ascrie, că întotdăuna se consideră de ună evenemântă însemnată, dăcâ este citată la Petersburgă dinaintea Ţarului, căci se scie, că sfatulă său apasă greu în cumpănă şi că cuvântulă său a pricinuită căderea multoră miniştri. De astă dată însă, când Katkov este din nou chiămată înaintea Ţarului, privirile în t6tă Europa se îndrăptâ cu încordare spre capitala imperiului nordică, căci e vorba de ună lucru mare, de aceea adecă, că 6re învinge-va •Katkov cu partida răsboiului, care neîncetată aţîţă la ură în contra Austriei şi Germaniei, şi predică alianţa cu Francia, ort va succede partidei păcii de a asigura politica oficială a veoliiloru tradiţiunî rusesc! în contra atacuriloră contrari-loră ei.u
Scimă că în timpulă din urmă Katkov a atacată în (JiarulA său cu vehemenţă politica principelui Bismarck, făcendu’o responsabilă chiar şi pentru atentatulă dela 13 Martie a. c.
Guvernulu germană s’a plânsă din astă causă la Pătersburgă şi la intervenţiunea ministrului de
esterne Giers i s’a dată lui Katkov din partea şefului administraţiei pressei ună avertismentă. Ţarulă însă a desaprobată acăsta măsură, decla-rândă, că voiesce să cundscă mai întâiu părerea opiniunei publice şi numai după aceea se va pronunţa. Avertismentulă în urma acăsta nici nu s’a publicată.
Se vede însă că principele Bismarck i-a venită în ajutorii lui Giers contra lui Katkov, puindu-şl în cumpănă întrăga autoritate spre a face să fiă trasă la răspundere publicistulă pans-lavistă pentru atacurile sale necurmate în contra Germaniei.
De aici se esplică ehiămarea d-lui Katkov înaintea Ţarului şi importanţa ce-o dau foile ofi-ciăse din Berlină deeisiunei ce va urma.
Suntă diferite părerile în privinţa resulta-tului posibilă ală audienţei d-lui Katkov. In Paris se vorbesce de retragerea d-lui de Giers şi de înlocuirea lui cu actualulă ambasadoră din Berlină Paul Şuvalov. Iu Londra se crede, că situaţiunea nu este favorabilă planuriloră lui Katkov.
Depinde fărte multă şi dela disposiţiunea personală a Ţarului Alexandru III şi lesne s’ar pută adeveri, că Katkov este ună periculă pentru pacea europănă. Chiămarea lui Şuwalov la Petersburg arată însă, că Ţarulă nu vrea să o rupă cu Germania şi astfelă Katkov va trebui să-şi mai stâmpere limbagiulă şi să mai aştepte cu realisarea planuriloră sale.
Armata comună în dieta ungară.
Răspunsulă, ce l’a dat.il ministrulă de honvezi de-putaţiunei studenţiloră în cestiunea depunerei esamenu-lui de oficeră de reservă la armata comună în limba un-gurăscă a provocată, precum amă comunicată, demonstra-ţiunl din partea studenţiloră. Cestiunea s’a adusă însă în desbatere şi în camera deputaţiloră,
Deputatulă Meszlenyi a interpelată în acăstă privinţă pe ministrulă Fejervary, întrebându-lă : 1. Adevărată e, că ministrulă a (psă, cumcă nu ’nlrăsnesce să propună lo cului competentă, ca esamenulă să se p6tă depune în limba ungurăscă? 2. Dăcă e adevărată, ce motive l’au îndemnată a face acestâ declaraţiune? 3. In casă când nu s’ar îndeplini cererea d’a se depune esamenulă în limba ungurăscă, va face paşi, ca aceia, cari nu sciu limba germană să ’şî facă anulă de volyntară Ia honvetjî şi după depunerea esamenului să rămână oficert la hon-vecjime ?
Ministrulă de honvecjf Fejervary a răspunsă, că instrucţiunea pentru infanteriă şi cavaleriă (jice: „Esame-nulă teoretică se face din tăte obiectele în limba germană, care e limba de serviciu a armatei c. r. E de ajunsă, ca voluntarii să fiă înţeleşi; acelora cari n’au ca limbă maternă limba germană, nu li se cere s’o scie fluentă şi perfectă în vorbire şi în scrisă; ba la esamenă, întrândă candidatulă în amăruntele unui obiectă mai greu, se păte servi de limba sa maternă său de o limbă înţelâsa de singuraticii membri ai comisiunei*. Prin urmare se cere să cunăscă limba germană intru câtă pretinde serviciulă, ăr terminii technicl să’i cunăscă toţi în limba de serviciu a armatei comune. Aceşti termini nici nu suntă germani, decâtă în fărte mică măsură. (0 voce’n stânga: Destulă de răi suntă!) Partea cea mai mare suntă francezi. (Szalay: Din causa sărăciei limbei germane!—Furtunăsă ilaritate). 0 procedere mai prevenitore nici nu se p6te dori. Aşă vrea bucurosă se vădă, dăcă şi în armata francesă s’ar permite cuiva să depună esamenulă în limba germană ?	(0 voce ’n stânga estremă : Asta nu’i ar-
mată comună, e armată inimică! — Mare şi îndelungată larrâă). Nu e nici în interesulă statului, nici în ală ar matei, ca să ajungă acăsta într’ună chaosă, într’o zăpă-câlă babilonică. Chiar şi dela oficerii superiori honvezi pretindeină să cunăscă încâtva limba germană, şi dăcă nu o scie, nici nu pdte fi oficeră superioră. (Aprobări in drăpta. Nelinisce ’n stânga şi ’n stânga estremă, de unde se aude o voce: Destulă ! Sfărşesce!)
Ce privesce răspunsulă meu dată studenţiloră, nu se păte combate, căci în lege e esprimată comanda unitară. A introduce turnulă babilonică în armată (Mişcare în stânga estremă) spre paguba propriiloră noştri fii — acăsta eu unulă nu o facă, acăsta o păte face celă ce a inventată tabela minţii sănătăse a omului. (Viă ilaritate. 0 voce din stânga estremă: Comică lucru!) Cum că în foile neautorisate se atacă acum la pragulă alege-riloră una său alta, nu mă mră. (Strigări în stânga estremă: In ,Pester LIoyd«!—Ilaritate.) Nu în »Pester
Lloyd*. Vedeţi ună gravamenă în aceea că am tjirib că nu voiu întreprinde nici ună pasă şi nu voiu propune, ca esamenulă să se pătă depune numai în limba ungurăscă. Da, am dis’o, căci nu tinerimei îi pasă de urmărf, şi de responsabilitate. (Nelinişte în stâDga estremă.) Nici aţîţătorilora nu le pasă. (Vii aplause’n drăpta. Cotttra-(ficerl lărmuităre în stânga estremă. Madarasz: Va săi 4ică, a pretinde limba ungurăscă însemnăză a aţiţa? — Mişcare’n stânga estremă. 0 voce’n drăpta: N'aţi ©erută ' numai acăsta!) Când <flcă aţîţătorî, am motive şi anume deputaţiunea junimei a plecată dela mine mulţămită cu ce i am <Jisă, că voiu căuta să obţină ce se pdte, fără păgubirea acelei armate, care în prima liniă e chemată > a apăra monarhia şi Ungaria, Tinerimea ml-a mulţănflUi şi chiar deputatulă care a condus’o a fostă mulţămită. Abia a treia 4* începu aţîţarea. (Mare larmă’n stănga estremă. Vii aprobări în drăpta.) Şi acăsta dovedesce, că la spatele loră stau agitatori. (Aprobări în drăpta. Larmă în stânga estremă. Strigăte: Cine suntă aceia?) Nu citeză nume; căci dăcă lucrulă ajunge atâtă de departe, va fi trăba poliţiei să’i urueze, ăr nu a mea. (Vii aplause’n drăpta.) Da, am <}isă că nu’ndrăsnescă să facă propunerea, pentru că eu nu alergă după mori de vântfi, ci ţiu contă de responsabilitate. (Aprobări în drăpta. Larmă’n stânga estremă.)
S’a afirmată, că aşă fi 4isă, cum că nu e omă cultă celă ce nu scie nemţesce. Dor nu veţi crede (cătră stânga estremă) că aşă pută pronunţa o asemenea gu-gumăniă. (Mare ilaritate. Aprobări în drăpta.) Am ^isQ însă, că, considerândă referinţele ndstre, se pdte pretinde dela ună omă cultă să vorbăscă şi alte limbi; nemţesce, franţuzesce ş. a. E uşoră lucru a se acăţa de unele cuvinte şi a le suci. (Strigări în stânga estremă: Asta o face Koloman Tisza! — Larmă’n drăpta. Ministrulă Tisza întră în sală. Vii şi îndelungate »eljenurl* în drăpta. Larmă şi ilar.tate’n stânga estremă.
Trecăadă la interpelare, punctulă ântâiu şi ală doilea cadă de sine după cele ce le-am 4's&- Ce privesce a treia întrebare, răspundă că acum nu o facă nici aceasta. (Strigăte: Nu o potă face!) Nu o potă face, pentru că legea dispune, ca voluntarii să între în armata comună, care are nevoiă de elemente culte şi oficerl, fiindă ea în prima liniă chemată a apăra Ungaria. Din aceste consideraţiunî nu sunt înclinată şi intrebuin-ţeză încă odată cuvântulă (cătră stânga estremă) nu cuteză să facă astfelă de propuneri. RogO a mi se lua răspunsulă la cunoscinţă. (îndelungate aprobări în drăpta.)
Intr’o altă şedinţă, deputatulă Hoitsy a 4isă, că partida sa consideră armata comună ca ună gravamenă ală constituţiunei. Partida sa nu va vota niciodată nici macără ună cruceră pentru armata comună. Cei din fruntea afaceriloră ţării au datoria să respecte aspiraţiu-nile naţiunei şi să le aplaneze calea. Dăr s’a esprimată oficială, că în privinţa armatei trebue să renunţămă la orice speranţă, astfelă ministrulă prin declaraţiunea sa nî-a tăiată orice speranţă d’a ne pută împretini cu in-stituţiunea armatei comune. — In felulă acesta au mai vorbită şi alţi deputaţi.
Mai interesantă a fostă vorbirea deputatului Alex. Csanady: Răspunsulă, cjise elă, ce l’a dată ministrulă de honvezi deputaţiunei junimei universitare, m’a convinsă din nou, că isvorulă tuturor relelor în afacerile comune trebue căutat în politica uci4ăt6re a Iul Koloman Tisza (Ilaritate în drăpta) şi în pacea armată permanentă. De aceea trebue să căutâmă a libera naţiunea de aceste pacoste, ve(jl bine totă în marginile legii. Nu rămâne altceva de făcută, decâtă, ca naţiunea însăşi să’şi iă în mână grija pentru viitorulă ei, pentru bunulă şi sângele ei.
Pentru acesta este numai ună mijlocă: ca popă-rele constituţionale ale Europei în înţelegere cu domnitorii să se unăscă spre a se restabili Polonia şi a se dota cu o constituţiune de totă liberală; eorăna polonă să se pună pe capulă regelui Ungariei, Franciscă losifă, (»Eljen* în stânga estremă), negreşită cu condiţiunea, ca între Polonia şi Ungaria să nu esiste altă legătură, decâtă domnitorulă comună. In schimbă însă ţările a-ustriace germane să se unescă cu Germania.
Preşedintele sună clopoţelulă, învitândă pe vorbi-toră să nu renunţe aşa uşoră la ţările celuilaltă stată (Viiă şi mare ilaritate), ci să rămână la obiectă, fiindă vorba de văduvele şi orfanii rnilitariloră. (Aprobări.)
Alex. Csanady: Viu eu la obiectă; vreamă numai să dau espresiune vederiloră şi dorinţeloră mele. Restabilirea Poloniei şi independenţa popăreloră ară fi cea mai singură bastiănă a civilisaţiunei europene. Prin unirea ţări'oră austriace s’ar pune capătă raportului încordată dintre Austria şi Germania, şi este cunoscuta dără, că însăşi elementele germane din Austria dorescă acăstă unire.
Preşedintele sună şi învită pe vorbitoră din nou să revină la obiectă, căci altfelă ii detrage cuventulă (Aprobări.)
Alex. Csanady: Respectă avertismentulă d-lui preşedinte. De cândă lucreză pe tăremulă politicei, totdă-una am luptată pentru independenţa Ungariei. Precum
Nr. 65.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
n’am încuviinţaţii pentru armata comună niciodată und recrută, niciodată und bană, trebue şi atjî să respingă proiectulă (pentru îngrijirea văduvelcrd şi orfanilord militari.) (Aplause în stânga estremă.)
Din camera României.
In şedinţa dela 18 Martie s. v. discutân-du-se asupra bugetului ministeriului de esterne la paragrafulii „agenţiile în străinătate şij consula-tele“, d-lfl M. Kogălniceanu a luatu cuvăn-tulu arătândti, că România are consulate prin t6te părţile pănâ şi prin Monaco şi prin Tunis, dăr tocmai pe acolo nu are consulate, unde ca şi în Transilvania şi în Bucovina suntîl mulţi Români şi România are multe interese comerciale de apărată. D lă Kogălniceanu e de părere, ca să se studieze bine lucrulfl şi să se număscă onsuli acolo unde România are trebuinţă, âr unde nu suntu de folosii să se desfiinţeze legaţiile. Niciodată însă nu voru trebui retraşi legaţii de pe la Atena, Sofia, Belgradă şi de prin statele balcanice, cu cari trebue să firnu întotdeuna uniţi, căci politica României trebue să ţîntăscă spre o confederaţiune balcanică.
Ministrulă de esterne F e r e c h i d e recu-ndsce că într’adevăru sunta multe oraşe în cari ar fi bine să aibă România consuli, dăr lipsesce personalulu şi lipsescd şi banii. In privinţa con-federaţiunei balcanice <Jice, că guvernulfl românu n’a căutatu şi nu caută să facă propagandă în afară, nu va face nici odată politică de aventuri ; guvernulă are o politică de pace.
D-lii Kogălniceanu, replicândQ, stărue în cele (Jise de d-sa şi cere să se înfiinţeze consulate măcară în Braşovă şi Cernăuţi. România trebue să apere interesele sale comerciale în a-ceste părţi, şi dăcă pănă acuma nu s’au înfiinţată consulate în memoratele oraşe, causa este că Unguriloru nu le place să vădă fâlfăindă dra-pelulu tricoloră ală României. România însă trebue să facă a fi respectată.
D-lă Nic. I o n e s c u presintă după acăsta ună amendamentu subscristi de mai mulţi deputaţi, prin care propune înfiinţarea unui consu-lată la Cernăuţi şi altulă la Braşovă.
Camera aprdpe în unanimitate votăză să se înfiinţeze consulate la Cernăuţi şi la |Braşovu. Amendamentulă d-lui Ciocazanu ca să se înfiinţeze ună consulată şi la Orşova se respinge.
SOIRILE ţ)ILEI.
In comitatulti Cojocnei (ald Gluşiului) asentarea s’a săvârşită în anula acesta cu buna succesQ. Au fosta asentaţl la armata comună 236 tineri, pentru reservâ 23, 6r ia honvezi 294. In cercula Ormenişului comingentuld de 30 recerută pentru armata de liniă nu s’a împlinita, 6r la honvezi au fosta asentaţl 38, în cercula Mociului s’a împlinita contingentula de 56 pentru armata de liniă âr la honvezi au fosta asentaţl 44 tineri, au fosta trimişi la supra-visitaţiă 12, nu s’au presentata la assentare 26. Din ambele cercuri s’au constatata ca apţi pentru ser-
viciuia la glote cu arme 315, fără arme 98, cu totula neapţî 9.
—x—
Camera română a votata înfiinţarea a doue consulate: în Braşov u şi în Cernăuţi.
—x—
Ni se scrie din Haţegd : In 12 Martie s’a ţinuta examenula la scolele de fetiţe din Haţegă. ResullafulO splendida e a se atribui I)-ş6rei înv. Cornelia Lupu, care deşi începătdre totuşi pătrunsă de chemarea sa cu abnegaţiune rară şi devotamenta şî-a căşt'gafd stima şi recunoscinţa părinţilora de fetiţe. Lucrurile elegante de mână au contribuita fOrte multa a ridica nimbuia esa-menului. — „Munteanulă. —
—x—
Ministrula de honvedî a însărcinata pe cismarii din Arada cu confecţionarea ă 400 părecln de cisme pe perna glotaşilora.
—x—
In curenda se vora începe lucrările pentru repararea băiloru dela Ocna, lângă Sibiiu, cari lucrări vora costa 29,000 fl. Inceputulu se va face cu construirea unui druma dela linia ferată până la băi şi la lacula Toko!y. Se vora construi după acesta 50 de cabinete nouă, o sală de aşteptare, una pentru joca şi alta pentru musică. Locuia se va curăţi pe de margini şi se vora face şi alte îmbunătăţiri. Lucrările acestea vora dura doi ani.
—x—
La congresulu didactică ala României, ce se va ţine la Iaşi, s’au înscrisa vr’o doue sute de profesori.
—x—
Secţiunile camerei române au prmitd proiectulă de lege pentru a se concede gratis pământuri în Dobrogea suboficerilora cari au luata parte la ultimul a răsboiu sâu au servita 12 ani în armată.
Prigonirea limbei române şi protestă ridicată în contra acesta.
Salnicu, 18 Martie 1887.
Domnule Redactord! In Nr. 37 ald »Gazetei» Vi-se raporleză într’o corespondenţă din Sălagiu subscrisă de una Orecare „Vălânulo» între altele cumcă partidelora române, cari înainteză acte şi cu deosebire estrase ma-triculare de boteza, cunun ă sâu morta, făcute în limba română, le facă autorităţile justiţiare şi cele administrative mare nedreptate respingându-le actele şi cerânda ca adusele făcute în limba română să le ceră dela respectivii preoţi în limba maghiară, făeându-le astfelO um dare multă şi spese mari. Ca să nu (fică cineva cumcă aceste sunta numai născociri, creda de cuviinţă a aduce înainte date concrete întâmplate ca partide din comuna Zalnocd (Salnicti) despre care amintesce acea corespon denţă. £tă caşurile:
In anula 1886 locuiloruld din Zalnocd Vasilica Opre înaintândd Ia scaunulfl orfanald din Zelău lângă actele pentru întabularea unora realităţi cumpărate und »Es trasd de cununiă» data de preotuld gr. cat. din Zalnocd pe basa legii în limba română, actele i s’au reîndrumatd pe lângă observarea, că Estrasuld de cununiă să-ld ală ture tradusa în limba statului în copiă legalisată, dân-
•
du-i termind de 30 de (file pentru pregătirea actelorfl în modula indicata. Apoi este făcuta atenta interesa-tuld cumcă după acesta termina se va şterge prenotarea despre intrarea a ;telord la acela oficiu.
Interesaiuld reprimindu-şî actele reieptate şi instigată de nu sein cine veni la subscrisuld şi cu 6reşî care imputare inconvenabilă (fise că nu i-am făcu’d bine cărţile, înţelegândQ că nu i-am data Estrasâlă de cununiă in limba maghiară.
Dojenindu ld cu bună-voinţa dictată de prudinţa părintelui sufletescQ pentru vorbele ce cuprindă o imputare necuviinciosă a unui fiu sufletescd câtrâ preotuld sâu, imputare inspirată de und rău voitord, îla capacitai, că eu am lucrata după lege şi chiar în înţelesuld legei nu puteamfl să lucru altcum. Apoi îlft îndrumai să mergă la advocatuld romând d-la A. C. în SupurulQ de susd seu la d-ld G. F. în Tasnadd şi să recureze contra re-ieptărei actelord sale. Neascultândd însă statuia meu, ci lăsându-se atrasa de amăgirile nu sciu cui, lăsâ ca no-tarula să facă acusarea contra mea la autorităţile mele superiOre pentru că nu voescO a-i da eslrasul amintita în limba maghiară. Nu sciu ce resultata a avuta acusarea contra mea, atâta numai am de a însemna, cumcă interesatuld de curândd a venita să cârâ pentru a doua 6ră Estrasuld de cununiă pentru ca să-şî pdtă efectui întabularea, căci notaruld sâu subnotaruld de atunci i prăpădiră Estrasuld cestiunatO.
£tă dâră o causă, în care este în jocd averea ce-tâţânului, ce plătesce dări grele, tractată cu atâta uşurinţă de und oficiu publica, care este chiămatd a descurca âră nu a încurca în adinsO iţele afacerilord dintre cetăţenii statului.
Acesta am tractat’o aşa pe largă, pentru ca bine-voitorulQ lectora să vâ(Jă cu ce greutăţi are de a lupta astă(JI preotuld romând, cum au începută a agita în contră-i autorităţi publice, respingăndd acte făcute după ege, altele învăţândd şi indemnândd pe poporuld ce tormeză turma credincidsă, ca acesta popord să susci-teze greutăţi preotului sâu, ca turma sâ se scdle în contra păstorului său. Der să continuezd cu faptele concrete. Told în anula 1886 locuitorjld din Zalnocd Vasilica Junjoru alăturândd lângă acte de cumpărare totd Estrasd de cununiă în limba română, îi fură respinse actele totd dela aceld oficiu.
In anula curenta locuitoruld din Zalnocd, Nuţu Varga voindd a şterge de pe moşiă o hipotecă şi aclu-dândd la actele făcute în limba maghiară Estras matricular în limba română, actele duse la oficiuld judecătoriei cer-cuale ca oficiu pentru cărţile funduare, nu primiră nici măcard signatura oficiului, ci interesatuld fu mânatd să facă în limba maghiară Estrasuld.
Aci — lucru de necrezuta — trebue să aducd la lumină împrejurarea, că unu advocată maghiară nu a voită se facă rugarea de destahulare, sub cuventă că totu nu voru Ji primite rugările decă Estrasulu este în limba română. Graţiosuld advocata este d-ld H. K. din Taşnadd.
VenindO la mine interesatuld şi plângându-se că chiard şi und advocata îi denâgă lucrarea pentru că Estrasuld acela este în limba românâscă, am luata Es-trasuld şi însu-ml am compusa rugarea întreţesândd în aceea legile şi ordinaţiunile mai înalte pe basa cărora
FOILETONU.
Volaptik.
Dela Bicazu, Martie 25. 1887.
Onorată Redacţiune!
Sperd, că pentru informaţiunea mai deaprOpe a multora stimaţi lectori ai „Gaz. Tr.“ veţi binevoi a da locfl în preţuita fOiă ce redigeaţl următOrelord desluşiri interesante faţă cu cestiunea unei limbe universale numite Volaptik.
Fiă-ml deci permisd a Vă comunica und articula remarcabila, referitord la obiect uld din cestiune, pe care l’am cetită şi reprodusa în traducere fidelă din f6ia întitulată „Christlich pădagogische Blăttera Nr. 5. 1887. Eată acela articula:
» Volaptik (din cuvintele Foî=lume şi pw&=limbă). Parochula emeritata r. catolica din Litzelstetten 1, Baden On. 1). Ioana Schleyer aşa-şî numesce limba sa artistică inventată de ela însuşi.
Nu Schleyer e cela dintâiu, care a avuta idea de a inventa o limbă artistică, uşord de înveţatd pentru fiecare. Şi marele Leibnitz, spund că s’a cugeiattt seri-osfi la acesta. Insă trebuia, ca preotuld cat. Schleyer să fiă celO dintâiu, care nu numai că a încercata a rea-lisa această ideă, der ca să şi dedege acâstă problemă aprOpe perfecta. Idea unei limbe universale sâu a lumei se vede a se fi stârnita în dânsula la anula 1877 în a-celd bărbatfl, care dîn tinereţele sale s’a dedicata studi ărei limbelord străine cu atâta zeld şi suocesd, încât a astăzi pricepe mai bine de 50 limbi şi dialecte străine, anume ela a începută în Octomvre a anului memorata a-şî compune „Tălmăcitorula popOrelord* în şâse limbi
(germănesce, englezesce, franţuzesce, italienesce, spanio-lesce şi rusesce). In anula 1878 şl-a compusa „Alfabe-tuia lumei* şi ce e mai remarcabila, ce l’a întărită pre densuld în urmărirea planului său, încâta eld nu s’a mai odihnită pănă l’a realisatd, a fosta Austria ndstră cea poliglotă (babilonuld limbilord. Nota Trad ) Anume Schleyer a călătorită în primâvâra anului 1879 prin ţările ndstre cu limbi mestecate, şi aşa din propria esperienţă a învăţtatd a le eundsce. Intr’o ndpte din Martie fără somnd petrecută deodată îşi ivescă în formă invenţiunea sa, sistemula întregd alQ limbei sale universale era în li-niamentele principale deja gata, şi totd in acea nopte fu fixata şi în scrisd. In 31 Martie 1879 începu Schleyer compunerea gramaticei şi în decursulă anului atâta aceasta, câta şi und mied dicţionard au fosta lucrate. In anuld 1880 a apăruta ed iţi unea I. din Gramatica şi Dic-ţionaruld limbei lumei — Volapiik -- de Schleyer tip. în 1000 exemplare.
Aşader abia trecură 7 ani deplind, de cândd e cunoscută lumei acestă invenţiă, şi ea a şi devenita acum und bund comuna a sute de mii de Omeni cultivai!, ce trăescO reslăţiţî pe întreguld rotogold ald pământului. Şi ce a căşunată o aşa repede lăţire a invenţiei acesteia Răspunsa: eminenţa ei. Şi în ce stă acâsta? în simplitatea ei cea mare, în claritatea, în consecvenţa ei strictă, şi, în urma acâsta, în uşurătatea nepomenită, cu care se pOte învăţa. Să au(fimd mai deaprope principiele fundamentale de cari a fosta condusa Schleyer Ia opera sa genială.
1. „ Uni generi humano unam linquamu (Unui gend umand o limbă). Acâsta firesce că e încă numai und ideala, la care se lucră, a căruia realisare însă nici in
ventatoruld, nici noi înşine nu o vomd ajunge. UrmătO-rele ţese suntd însă în genere esecutabile în praesă, ba într’adevărd şi esecutate în Volapiik; anume:
2.	„ Unei limbe, una scrisârea. Acâsta una scrisOre e Latina, pe care o folosescd tOte naţiunile romanice, şi cele mai multe slavice, pe care şi Germanii o cunoscd bine de scrisOre a tipariului şi a penei.
3.	„ Unei scrisori, una cetirePentru a pute măsura mai bine însemnătatea acestui principiu, Inchipu-iască-şî omuld, ce greutăţi avemd de a învinge d. e. noi Germanii, când voimd a ceti bine cuvinte franţuzescl sâu englezescl. Noi vedemd înaintea nOstră cunoscutele litere latine, nu ne este însă permisd a le ceti după legile nOstre de cetită. Şi intorsd: cuvintele ndstre germane de abia le mai poţi cunOsce când Ie rostesce und Fran-cesd, şi Ie citesce după metoduld cetirei lord. Cine d. e. ar putâ recunOsce îndată cuvântuld germand când ar au(fi pe und P’rancesd rostindd cuvântuld: „Roschiitang-siliâng?“ şi totuşi und Francesd când vede înaintea sa cuvântuld nostru germand: Rauchutensilien după legile limbei sale nu pdte să Ie citâscă altcum decâtd Roschu-tangsiliăng; aşadăr .unei scrisOre una cetire" acăsta e cu putinţă numai dâcă se va esecuta strictd principiuld următord şi anume :
4.	Fiăcare vocală are numai und semnă (una şi aceeaşi literă) şi vice-versa: fiăcare semnd numai una şi aceeaşi pronunciare. Se vord folosi dâr în Volapiik cele 5 vocale cunoscute: a, e, i, o, m; şi cele 3 variante de tonă: ă, ii, şi ii. Sunete duple nu obvind, prin urmare au este bisilabd, consonantele suntd aceleaşi ca în germana, numai e de însemnată că litera c sună totdâuna ca la Italian! tsch; j, ca la francesl sch; v ca w, şi y
r
Nr. 65.
se dă Estrasulă românesc». Actele astfelă înaintate le-a primiţii judecătoria reg. cercuală ca oficiu pentru cărţile funduarâ pe lângă observarea unui oficială de acolo, că preotulă din Zalnocă voiesce să întOrcă lumea cu fun-dulă în susă. Nu sciu fi-voră respinse şi actele aceste său ba. Acesta vomă vedâ-o.
Aceste însă ml am ţinută de datoriâ patriotică a-le aduce la cunoscinţa publică dorindă a fi considerate ca ună protextă rădicată pe acâstă cale în contra unoru ast felă de procederl vătămăfOre şi nedrepte. Implinindu-ml deci o datorinţă naţională şi patriotică, împlinescă totdeodată şi ceea ce ceru d lă deputată dietulă Polonyi Geza când împutâ distinsului deputată dietală şi lealului cetăţenă Ludovică Mocsary, că să lase ca Nemaghiarii să protesteze contra nedreptăţirei loră, mai restându-mî să rogă pe Escelenţa Sa d-lă ministru de justiţiă, să binevoiască a da atenţiune acestui protestă. Primiţi ş. c. 1.
Toană Sonea, preotO.
Aradă, 31 Martie 1887.
Domnule Rcdactoră! Grăbescă a ve vesti despre ună evenimentă îmbucurătoră în Aradă.
Astăzi anume s’a constituită institutulă de credită şi economii „ Victoria“ în Aradă, de multă dorită .şi simţită la care legămă multe speranţe pentru prosperarea năşiră economică.
Iniţiatorii din Aradă au avută norocirea a câştiga pentru aeestă institută cele mai distinse persdne, cari oferescă deplină garanţă materială şi morală pentru înflorirea institutului.
Numele acestoră persOne fundatOre suntă cunoscute de cele mai reale, e de prisosă der a-i recomanda, iată-i precum urmăză; Ilustra famiiiâ Mocionăscă, anume: An tonie Mocioni, George Mocioni, Dr. Alesandru Mocioni, Dr. Eugenă Mocioni, Davidă Nicără, Mircea V. Stânescu, Dr. N. Oncu, Dr G. Vuia, Dr. N. Ciaclană, Mihaiu Ve-licl, Petru Grozda, Costa Oberchner, Mihaiu Raicu, G. Dogariu, Dr. At. Şindor, Grigorie Venter, Dem. Antonescu, G Lazară, Aurelă Suciu„şi G Florescu.
S’au esmisă 1000 de acţii câte de 100 fl. şi au intrată 1310 va să <J*că cu 310 mai multă, care prisosă s’a redusă proporţională dela toţi autorii.
Adunarea generală constituantă sa ţinută sub pre-sidiulă d-lui George Dogariu şi a decursă în cea mai bună ordine
Direcţiunea institutului s’a alesă pe trei ani în ur-mătoriulă modă: Dimitrie Bond presidentă, Davidă Ni-câră vice-presidentă, Dr. N. Oncu directoră esecutivă, mai departe ca membri ai direcţiei: M. V. Stânescu, O. Vuia, Dr. N. Ciaclană, M. Velicî, Costa Oberchnez, Gr. Venter, Dem. Antonescu şi Aurelă Suciu.
Ca presidentă ală adunării generale pe trei ani s’a alesă G. Dogariu, 6r ca membrii ai comi'siunei revăcjă-tăre asemenea pe trei ani: Dr. At. Şandoru, Ioană Beleşu. G. Lazară, Ant. Caracioni şi Vas. Mangra.
Astfelă ne putemă lăuda şi noi odată cu ună lucru bună şi sperămă, că aeestă »Victoriă* nu e efemeră ci este semnulă viitorului nostru.
_____________GAZETA TRANSILVANIEI
Incnragearea industriei în România.
Cetimă în »Românulă«:
„Legea pentru încuragiarea industriei naţionale în România a fostă votată de Senată în unanimitate, întro-ducăndu-se mici modificaţiunî proiectului, care fusese studiată şi votată de Cameră.“
„Corpurile legiuităre şi guvernulă şi-au făcută deci datoria procarândă prin lege tote înlesnirile posibile acelora cari, Români seu străini, s’ar hotărî să întemeieze in România ună stabilimentă industrială cu ună capitală de celă puţină 50,000 de leî şi întrebuinţândă cjfi' nică 25 de lucrători dintre cari, după 5 ani dela înfiinţarea fabricei, două treimi voră trebui să fiă Români. “
»In fote articulele şi paragrafele sale, legea pentru încuragiarea industriei naţionale este animată de spiri-tulă celă mai liberală şi mai protectoră faţă cu actualii şi viitorii industriali. Statuia nu pute face mai multă pentru industria naţională."
„Decă şi de aci înainte vomă continua a fi tributarii strâiniloră pănă şi pentru articulele de prima necesitate şi mare consurnaţiune, nu vomă mai ti îndrituiţi, după vechiulă şi neschimbatulă nostru obiceiu, a învinovăţi statulă. Statulă a făcută iotă ce a putută; repe^imă; prin legea pentru încuragiarea industriei naţionale statulă şl-a îndeplinită datoria.*
* Rămâne acum, pentru ca legea să primescă viăţă şi în practică să-şî arate folosele ce astăzi le are numai pe hârtiă, ca iniţiativa particulariloră, capitalulă română, mică şi mare, să între în mişcare cu prudenţa ce se cere pentru orice începuturi, dăr şi cu hotărîrea şi curagiulă ce se ceră pentru orice primă pasă de făcută pe o cale încă nebătută."
„Sta-vomă a enumăra aci părţile şi punctele cari se voră înfăţişa de acum chiar acelora, cari s’ar hotărî a înfiinţa stabilimente de industriă pentru satisfacerea nenumărateloră cereri ale consumătoriloră români? Pentru ce amă face acesta când n’avemă decâtă să ne ui târnă în giuru-ne şi să vedemă câte nu suntă trebuinţele nostre şi în acelaşi timpă câte nu suntă materiele prime ce România produce.*
„Anulă trecută, când convenţia comercială cu Aus-tro-Ungaria înceta şi când tarifulă autonomă întră în vigăre, o mulţime de industriaşi din Viena şi din părţile române ale Ardeiului veniră în România, visitară diferite localităţi, văcjură ceea ce solulă şi subsolulă română ar pută da unui industriaşă eşperimentată, şi la fine pentru unii dintr’enşii puţină lipsi de a nu se hotărî să înfiinţeze stabilimente industriale, fabrice în unele ramuri ale industriei."
„O lege specială pentru încuragiarea şi protecţiunea industriei naţionale nu se afla încă în legislaţiunea năstră Industriaşulă străină, necunoscendă mersulă administra-ţiunei nostre, neavendă nici o lămurire despre intenţiu-nile, de cari guvernulă er. animată faţă cu stabilimentele industriale, conduse de străini, se opriră în locă."
„A<}î, legea, a cărei votare „Românulă" în dese rânduri a cerut-o cu stăruinţă, va întră în vig6re. Străinule care va înfiinţa o fabrică în România, va sci, cari suntă drepturile lui şi cari ajulorele ce statulă se obligă a-i da când elă va îndeplini condiţinnile prevăzute în
1887.
primulă articulă ală Iegei pentru încuragiarea industriei naţionale.*	_________
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PETERSBURGtl, 2 Aprilie. — Scirea despre încercarea de atentatu în contra Ţarului la Gacina este falsă şi nebasată. Nu s’a petrecută nici ună atentatu, nici vre-o altă faptă nelegiuită.
BERLINtJ, 2 Aprilie. — Cancelarului Bis-marck i s’au făcută eri coidiale ovaţiuni din incidentul^ (Jilei nascerei sale. Prinţii casei imperiale, miniştrii, secretarii de stată l’au felicitată în persdnă. După anfotp s’a dusă Bis-marck la împâratulu, care a voită sâ-i gratuleze în pers6nă. Din întrulă imperiului germană precum şi din afară sosescă necurmată gratulaţiuni şi daruri.
LONDRA, 2 Aprilie. — In camera comu-neloru a declarată Fergusson că guvernulă n’a primită nicLo scire despre pretinsulă atentată în contra Ţarului.
ROMA, 2 Aprilie — In ndptea trecută s’au sâmţitu violente sguduiturl de pământu în Forli.
DIVERSE.
Sfîrsitulu lumiî. — Lumea se va sfirşi, după câtă se pare, tocmai peste dece miliăne de anî. Nici mai târdiu, nici mai curendă. Aşa 4*°® sir Wiliam Tompson, marele fisiciană englesă, profesoră la universitatea din Glasgow şi pe care nu-lă păte bănui nimeni, că vrea sâ glumâscă. Şi apoi elă are şi motive, pe care le-a des-voltată mai (jilele trecute la adunarea instituţiei regale din Londra. Thompson crede, ca şi Helmholtz, că sd-rele e pe cale de a se răci, adecă de a se contracta pe măsură ce se răcesce, aşa îucâtă temperatura rămâne aprăpe statornică. Căldura sdrelui e egală cu aceea, care ar trebui pentru desvoltarea unei puteri de 476 milione de cai aburi, adecă aprăpe 78,000 cai-aburi pe metru pătrată din suprafaţa sărelui. Oricâtă suntă de enorme cifrele acestea, teoria dinamică a căldurii ne arată, că trebue să-i fiă de ajunsă sărelui o restrângere de 35 metri pe ană pentru a emite în spaţiu aceeaşi căldură. In condiţiile acestea racja sărelui scade cu o sutime în 2000 de ani. Va sosi neapărată deci ună momentă, când temperatura lui va scădea. Şi în urma unoră socoteli forte precise s’a statornicită la cjece miliăne de anî termină, când temperatura sărelui nu va mai putea fi îndestulătăre, spre a da viaţă globului pă-mântescă. Aceleaşi date, aplicate la trecută, arată, că sOrele nu p6te să aibă o viăţă mai lungă de douăzeci de milione de anî, ori-care i-ar fi originea: său că a fostă resultatulă unei lumi preexistente, său că a lostă resultatulă îndesării unoră nebulăse. Geologii şi natu-raliştii, cum toţi sciu, au gustă să admită pentru pă-mentă o viăţă multă mai vechiă. Fisicianulă dela Glasgow nu se învoesce însă cu dănşii.
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactorii responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
ca ie; eh, ck, qu, şi w în Volapuk nu obvină.—O uşurătate mare resultă şi din regula următăre:
5.	„ T6te vocalele suntă lungi“ prin acesta cadă fote regulele stabilite în alte liuibl despre lungimea şi seur-ţimea silabeloră.
6.	„Fiăcare cuventu ’şi are tonulă pe silaba din urmă" şi aşa fiecare studentă de Volapuk remâne cruţată de bovisarea reguleioră de accente atâtă de lungi.
7.	T6te substantivele, firesce, dăcă nu însemnăză lucruri femeescî—suntă de genulă bărbătescă. Cu „Quae maribusulă" deci nu are a se produce nici ună discipulă ală Volapukiştiloră. Elă trebue să ’şl însemne numai că d. e. ună bou nu e vacă, că o iăpă nu e armăsară,
*’ şi aşa elă niciodată nu va deveni obiectă de rîsă pentru că n’a nemerită genulă. — Cătră aceste se mai adauge:
8.	„ Volapuk nu are articlufrumosă sună însă cele din urmă regule principale:
9.	„In Volapuk numai una (singură unica) decli-naţiă şi numai una conjugaţiă este11.
10.	„ Fiăcare regulă este fără escepţiă<t.
Cine der nu se va ispiti după aceste principie măreţe de pofta de a cunăsce mai de aprăpe organismulă limbei? Să privimă deci puţintelă mai deaprăpe în gramatică! Care e d. e. acea unică declinaţiă?
Regula: La rădăcina cuvântului, care e totdâuna Nominativulă, în Genitivă se adauge a, în Dativă e, în Acusativă i; pluralulă se formeză dăcă la forma respee tivă a singularului se adauge ună s. Prin urmare: fat= tata său tată, fats=taţii său taţi ş. a. Aşa se declină t6te cuvintele substantive, adjective, numeralie şi pronume, dăcă acele stau singure de sine. Dăcă însă adjectivele, numeraliele, seu pronumele stau nemijlocită după
proposiţiunea principală de care se ţină, nu trebue să li se adauge nici ună semnă de casă.
Urmarea seriei vocaleloră ş: jVarianteloră de tonă, pr cum deja s’a premisă în punctulă 4, formâză ună es-pedientă eficace spre poprirea memoriei, aşa d. e. nu-merii dela 1 până la 10 suntă formaţi după urmarea una după alta a vocaleloră şi varianteloră de tonă din seria loră :
bal fl), tel (2) kll (3), fol»(4), Iwl (5) mal (6), vel (7), joi (8;, zii\ (9)/
însemnare: Cine voiesce a număra şi mai departe să-şi însemne că în Volapuk litera s j6că acelaşi rolă ce’lă are nula (zero) în calculaţiunî, aşa se (Jice 10= bals 20=tels, numerii intercalări se formeză prin adiţiă aşa 11=10 şi l=balsebal, ş. a.
încă şi mai genială e proiectată conjugaţia. Cu ajutorulă seriei de mai susă lesne îşi păte omulă adnota, că:
a Io fob însâmnă: eu iubescă=presentă ă „ „	»	, iubeam=imperfectă
e	„	„	*	»	am iubită=perfectă
t	„	„	,	»	am fostă iubită=plp.	perfectă.
o	„	„	»	,	voiu iubi=futură
u	„	„	*	»	voiu fi fostă iubit futură	exact.
Pasivulă în ună minută se păfe învăţa. Se pune adecă dinaintea formeloră respective a activului ună p aşa d. e. pălofob=eu eram iubită.
După aceste de iniamente, uşoră se vede pentru ce s’a lăţită aşa repede Volapuk.
Precum afirmă unii, s’ar pute învăţa gramatica limbei acesteia în atâtea <Jile, în câţi ani se învaţă oricare altă limbă viuă. Greutatea o căşună numai învăţarea vocaleloră — a cuvinteloră — der aşa e «la în-
cepută ori şi care altă limbă; şi apoi Volapuk are pentru sine acelă avantagiu, că şî-a împrumutată rădăcina cuvinteloră sale din cele mai cunoscute, şi mai lăţite limbe d. e. din englesa mai bine decâtă a 3 a parte, din germana a 4-a parte, şi din alte asemenea; prin urmare fiăcare naţiă îşi va afla în Volapuk multe cuvinte cunoscute de-ale limbei sale.
Ar mai fi încă a se răspunde la întrebarea: Corespunde o astfelă de limbă artistică unei necesităţi sâm-ţite în genere? Noi trebue să 4icemă da, cu t6tă certitudinea. înainte de asta a fostă limba latină care a su-cursă lipsei acesteia, încâtă ea a fostă limba de corespondenţă a tuturora învăţatiloră.
De când însă prin schimbarea relaţiuniloră limba latină nu mai e capabilă a corăspunde destinaţiei acesteia frumăse, de când cultura mai multă realistică a produsă ună numără mare de învăţaţi, cari de pildă au eşităj din şcălele răstre reale nici n’au mirosită latina, de atunci însemnă a conta cu adevărulă, ca să nu-i ascrie nimeni Latinei ună preţă mai mare, decâtă îlă are într’adevără.
O limbă viuă însă niciodată nu se va pute introduce ca limbă comercială generală şi de comunicaţiune, căci odată esistă rivalitatea naţiuniloră singuratice, care niciodată nu va concede o astfelă de preeminenţă unei singure limbe. (Cugete omulă numai la cârta limbeloră din Austria!) şi afară de aceea fiăcare limbă viuă, şi anume în gramatică, din causa reguleioră şi escepţiiloră aşa de multe, apoi escepţii dela escepţii causeză prea multă ostenelă studentului Volapuk amenduroră acestoră impedecărî le-a aflată lăculă. Volapuk e pentru fiăcare naţiă limbă nouă, şi totuşi în parte cunoscută; şi Volapuk se păte studia cu o uşurinţă estraordinară. Deci fiăcare omă cultă să înveţe limba universală a lui Schleyer! întrebări obveniende se râspuudă prin Redac-ţiunea dela foia „Christlich păd. Blătter" din Viena.«
G. C.
Nr. 65.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
OnranKi la bursa de Viena
din 30 Martie st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 . . . 101 90 Rentă de h&rtiă 5% . . 88 55 [mprumutulQ căilorfl ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98 80 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) . . . .126 — Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . . 116 25 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................104.50
Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 75
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung................98.75
Imprumutulii cu premiu
ung.....................121.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 80 Renta de arg. austr. . .	81.50
Renta de aură austr. . .113 60 Losurile din 1860	. . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare ................881—
Act. băncel de credită ung. 287.30 Act. băncel de credită austr.285.40 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6.—
Napoleon-d’orI .... 10.09 Mărci 100 împ. germ. . . 62 65 Londra 10 Livres sterlinge 127.80
Cursulu pieţei Eraşovu
din 31 Martie st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cu mp. 8.45 Vând. 8.49
Argint românesc.............
Napoleon-d’or!..............
Lire turcesc!...............
Imperial!...................
Galben!.....................
Scrisurile fonc. »Albina* 6% n * n 5°/0
Ruble Rusesc!...............
Discontulă ...
»	8.40	.	8.45
»	10 05	*	10 09
»	11.40	•	11.45
»	10.40	.	10.45
»	5 95	»	6.—
*	101.—	*	1(2.--
„	98.—	*	99.—
>	112.—	»	113.—
7—10°/9 pe anii.	i
»«e
a
a
pO
’3
s
a
w
FARMACIA
J. PSERHOFER
Viena, Singerstrasse Nr. 15
la „gol den en Reichsapfel“
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu Iotă dreptulă numirea din urmă, de ore	ce	în faptă nu
esistă aprope nicî o bălă, la	care	nu ar fi probată în mii	de	casurî efec-
lulă lorO miraculosă. In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr.
Trimiţându-se preţulă înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25	cr.,	2 suluri 2 fl. 30 cr.,	3	suluri 3 fl,
40 cr., 4 suluri 4 fl. 40	cr.,	5 suluri 5 fl. 20 cr.,	10 suluri
9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unu sulă nu se p6te trimite.
Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoru pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele băle. Ori-cine a făcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe.
Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită.
Leonganp:, 15 Mai.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu sun tu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adevârîi aprâpe la tote bâlele. Din pilulele, ce am fostu comandată la Pascî, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscut! şi au folosită la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voeseu a urma cu întrebuinţarea loră. Te rog dar a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amă avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială multâmitâ.
Martin Mentinger.
Bcga Szt-Gyflrgy 16 Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de âre-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu iote că şi acum trebue d n când în când să întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtfi, în câtă
pote să-şi vâdă de tote oeupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acestă a mea mulţămită Vă rogă a o întrebuinţa spre binele tuturoră celoră cari suferă, şi Ve rogă totodată, ca să-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpună chinezesc. — Cu deosebită stimă supusă Alois Xovak primă-grădiuaru.
Stimate Domnule ! Presupunendă, că tote medicamentele D-tale voră fl aşa de bune, ea renumiţii tu balsamă contra degerâturiloră, care în familia mea a făcută unu sfîrşitu grabnicu la mai multe umflături do degerâtură, m’am dec să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulile curăţitorc de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globitleţe se bombardeză la emorrlioidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Ve mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cerculă cunoscinţeloră mele cu celă mai inare zelă. Nu am nimică în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă tăia de subsemnarea mea.
Viena, 20 Februariu 1881.
Cu înaltă stimă O. v. T.
sen, 1 butelia 2 fl. 50 cr. Va bu teliă 1 fl. 50 cr.
Pomăda de Tanocliiniii de I. Pser-hofer, de ună şirQ de an! recunoscută de medic! ca cea mai bună dintre tote remediile pentru eres cerea pârului. Ună borcană elegantă adjustată 2 fl.
Plastru universalii de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsâ, la loto felulO de bube rele şi la nmflături învechite, ce se spargfl periodiefl la piciore, la deget0; la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestO soio, s’a probatO de multe orî. 1 bur-canO 50 cr.
Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. UnO remediu de casă escelentO contra tuturorfl urmâri-lorO digestiunei stricate precum: durere de capO, ameţelă, cârcei la stomachă, acreală în gâto, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetO 1 fl. Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr. Prafti contra asudării picioreforfi, 1 Cufiă 50 cr.
Medicamente Homeopatice de totii felnlu se aiiîi totdeuna gata.
Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote diarele anstriace, şi la casă, când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eflină.
Trimiterile prin poştă să efectuâză iute, dâcă se trimite preţulu înainte, seu cu rambursă.
Trimiţendu-se preţulu înainte, (mai bine prin man-datu poştalii) este porto poştalii cu mulţii mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursa.	9-12
Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţi an! recunoscută ca celă mai sigură remediu contra su-ferinţeloră de degerătură de totă felulă, precum şi spre vindecarea raneloră învechite etc. 1 boreă-neiă 40 cr.
Balsam contra guşilorfi, remediu de încredere spre lecuirea umflături* loră la gâtă. 1 flaconă 40 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricată, a mis-tuirei rele şi greutâţiloră de totă felulă, ună remediu de casă esce-lentă. 1 flaconă 20 cr.
Sncnlă - Spitzwegerich, medicamentă de casă în genere cunoscuta şi escelentO contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifiă americană contra rheumatis-înnlni, celă mai bună medicamentă la t6te suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. bichioră din buruen! de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr-, Va buteliă 1 fl. 40 cr. Esenţă pentru ochi de Romershau-
*
#
#
#
#
i
•
m
m
m
m
m
#
m
m
m
#
$
#
#
#
9
m
•
m
8
•
#
Cumpărări ocasionale m
la
Kovâsznai & Keresztesi
Grand Magazin cu articole de moda şi confecţiuni
pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Din causa localului nedestulă de încăpâtoru suntemă în po-siţiune a desface cu preţuri ejtine o parte din mărfurile ndstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satină de spălată, postavă şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale de ploe.
Mai departe recomandămfi bogatulti nostru depositu de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6te articolele aparţinătdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi.
Se priraescu şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari sâ esecută cu promptitudine şi în modulu celu mai elegantă.
Mostre se trimită la cerere gratis.
c
c
:E *
QQ « î?
2 ţ» *= a>
” e3
a> o
Qj 'S; ©
"O ” »
>— i
s- 13 a
> a * L, i /
CC - ©
•+- ^
<Î)	w
O
CL
O ci Cl c 3 O
• • • >Î5
*ct	mm
C >02 ^	"
<*=£ —
'3.- ci C rt ir
~ £ Ş* *
g— M ^
O ^ c
c .5 "S '•5 'o
i	<r	<d
C *
*	-	«
a i;C i
<3!	—	>cfl
V—	”	r/-\
O
O)
2
ci ^
O *4*

O
o I *o 00 '• o
l-t
h
ii
>
-r*
c/> ^
<u cr
CB =
ai 3
rC>
V. O C3	ţj
_ CS V.
■ «53 >S
= 3	«
3 o w m
• • • ^
TTT" I
5	«	a	«a
r.	3	°	"3
*o	z.	■j'-
S	S	.S	s	I
3	Q.	U..S	i
O 3J - 3
S g-o**-
o. z: >
-2 qn o O
î a
~ t-H ■
■— r—1
■e o ~ bJD ©
h 3 S
<0 O £
Cfl 3 <p — -Q
2 w* n Kt
75
O 15 "C
<3	C
c
1	B
—	05
- - « ş

m
•u cs 7 O w 1
«s 2 .*2S
.2 3 tz. •d îi G o
o c •
U* 3 .'2
a 2 "ea a .= ţz
CO
MS,® d t a
<h r
05 ^
-o
05 S
|S
QC a;
c -a
3
— tu
G E
<0 o; *—
c
Ş :h
o
. M
c oi .2*5.5 «Sg g 9 §
CC O 2
«s3
^ 3 C
g i -5 c
CB 05 ^ CB
= N |
3 -O) G
tr 3
3 £ «J
-a E n
2 St
cr. 33 05 3
■o %
a-, •— w 2 CB
£ £ $
ă® -
^ CB cd o,
G H CB
cc ce
s „
o ®
o u
G ®
*3
» 05
c
3	.
_C <c
■s.
■- -o
« -3
S *
«5
S 1
° E
n G a
3 J2 3 CB ^ £ 3 -
S 3 E T3
cr cr
G ~ ° G cl
3 3®
a cc 3
(Avisu d-loru abonaţii
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită (parulti nostru până acuma.
Domnii ce se abon£ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
D£că se ivescă iregularităţi la primirea <Jiaruluî onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, sS se delătureze	ADMINISTR. VGAZ. 1RANS*
TARIFA
animturilorn si insertiunilora.
#
•
8
8
i
#
m
#
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă următorele rabate:
—cr. 6.
Pentru	repeţiri	de	3— 4	ori	•		•	•	•	c o
ii	ii	V	5— 8	n	•		•	•	•	15°
n	ii	11	9 — 11	ii	.		•	•	•	. 20°
ii	n	11	12—15	ii	•		•	•	•	30°
i j	n	11	16—20	ii	•		•	.	.	40°
Dela 20	de repeţiri		în susă		.		.	.	.	. 50°
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Tipografia. ALEXI, Braşovă.