BEMCţnJKEA ŞI ADMINISTRAţlCNEA i BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe un ti an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Somâîila şi străinătate: Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. s£ PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AHUiniUBILE: O serii garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltorî nafranoate nu se prlmaaou. — Banuaorlpte nu «a retrimită. MB' 62 Joi, 19 (31)Martie. 1887. NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI.44 Cu I Apriliei887 st. v., se va începe nnft nou abonamente pe triltuiiultt Aprilie, Maiu şi Iuniu, la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulu abonamentului: Pentru Anstro-Diaria: Pentru România şi străinătate: pe trei luni 3 fl. ,, ş6se ,, 0 „ „ unu anu Î2 „ pe trei luni 10 franci „ ş6se „ 20 „ „ unu anu 40 „ Abonarea se pâte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilor!! de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponti numărulâ. fâşiei sub care au primiţii diarulil. Domnii cari se vorit abona din nou sâ binevodscâ a scrie adresa lâtnuritU şi a arbta şi posta ultimă. Braşovu, 18 Martie 1887. Partidele maghiare au începută de mulţii agitaţiunile lorii electorale âr guvernulu ungu-rescu şi-a mobibsatu numSrdsa 6ste a agenţiloru, „corteşiloră44 său samsariloru să-i electorali. Numai în sînulu alegătoriloru români nu se observă nici o mişcare, nici unu seninii de viâţă. Dâcă s’ar tracta numai de Unguri şi de interesele lorii şi dâcă agitaţiunile puse la cale s’aru mărgini numai între Unguri, atunci noi ne-amu pută îndestuli cu înregistrarea faptelortl şi alegătorii români aru pută „persevera44 şi mai departe în atitudinea lorii somnurâsă. Dăr adversarii noştri nu se mulţămescu cu Ungurii loru, ci se pregătescu a duce la tărgu şi pielea alegătoriloru români. Aceştia, suntii destinaţi de ei să servăscă ca materială spre a asigura isbănda electorală a acelui cabinetu, care de (Jece ani şi mai bine încăce lovesce mereu şi fără milă în cele mai sfinte interese ale naţionalităţii şi ale limbei românesc!. Şi faţă cu acăstă împrejurare, credemă, nu ne mai este iertată a sta indiferenţi. Las’ că ni se impune datoria de a ne apăra în contra înrîuririloră stricăciăse ale adversariloră noştri la alegeri, dăr se mai senate necesitate şi de „organisarea cluburiloră şi gruparea ale-gătoriloră noştri pentru ori ce întâmplare44, de care ni-a vorbită comitetulă permanentă electorală din Sibiiu în alu „cincilea44 cerculară dela 7 Martie a. c. De sine se înţelege că, dăcă voră sta mereu cu mânile în sînă, alegătorii noştri nici în contra uneltiriloră adversariloră şi a celoră slabi de ângeră din mijloculă nostru nu se vorii pută apăra, nici a se organisa şi grupa cum se cade nu voră fi în stare. Ce e dăr de făcută? La acăsta întrebare datori suntă să răspundă fiăcăruia şi în ori-ce momentă aceia, cari au primită însărcinarea dela conferenţa năstră trecută electorală a „conduce ţinuta alegătoriloru români44. Comitetulă centrală permanentă din Sibiiu ne asigură în ultimulă său cerculară, că „cu câtă cluburile voră fi organisate mai curându, apoi informaţiunile înaintate mai esactă la comitetă, cu atâtă mai curendă va urma convocarea con-ferenţei electorale44. Trebue să presupunemă aşadăr, că comitetulă a făcută paşii de lipsă pentru organisarea cluburiloră şi că acum aştâptă numai resultatulă. Ca nisce 6meni păţiţi însă şi ca publicişti conscienţioşi ne sâmţimă datori a face atenţi pe alegătorii noştri, că ori câtă de mare, energică şi estinsă ar fi activitatea comitetului centrală în ajnnulă greleloră lupte, ce ne stau înainte în a- nulu acesta — ceea ce va rămână a se constata mai târziu — nu se va pută ajunge scopulă, ce trebue să’lă urmărimă toţi cei de bună credinţă, dăcă nu va contribui fiecare din noi cu câtă îi va sta în putinţă la lucrarea de apărare şi de organisare. înainte de tăte trebue să ne întrebămă : Este său nu ună interesă naţională română ca să luminămu pe alegătorii noştri să nu se facă instrumentele adversariloră nămului nostru la viitărele alegeri dietale? Este său nu ună interesă naţională română, ca să nisuimă a ne înfăţişa la viitârea conferenţă ■electorală ca representanţi demni de stima şi de încrederea poporului? Este său nu ună interesă naţională română ca să luptămă în unire şi solidaritate şi să nu lăsămă ca desbinarea şi intriga, ori din ce parte ar veni ea, să ne spargă rândurile? Este său nu unu interesă naţională română ca să dovedimă ţărei şi lumei, că suntemă ună poporă, care ţine susă cu mândria şi cu tăriă stâgulă limbei şi alu naţionalităţii sale? Dăcă tăte aceste, precum convinsă va fi ori şi care Română de bună credinţă, le pretinde interesulă naţională română, atunci nu mai in cape îndoială, că datoră este fiecare din noi să lupte cu tăte mijlăcele iertate, cu tătă energia şi abnegaţiunea pentru ca acestu interesă comună să nu sufere scădere; datori suntă mai alesă bărbaţii noştri cu posiţiune independentă de a lua iniţiativa pentru apărarea lui. Ori cu cine amu sta faţă şi ori câtă de a-mară ar fi lupta ce ni se impune, să nu uitămă nici ună momentă ţinta cea mare ce trebue să ne unâscă pe toţi, şi care pretinde dela noi să ne manifestămă ca ună poporă consciu de drepturile şi de demnitatea sa naţională, să ne manifestămă şi cu ocasiunea alegeriloră dietale viităre. In privinţa acăsta credemă că este bine a reaminti aici conaţionaliloră noştri români ceea ce amă scrisă în „Gaz. Trans.44 dela 2 (14) Octomvre 1880: „A fostă ună timpă când naţiunea română din aceste ţări era privită în întru şi în afară ca ună factoră politică. Epoca dela 1848 îi preparase calea spre a ajunge la deplina egală îndreptăţire şi în anii, după publicarea diplomei dela 20 Octomvre 1860, se părea că e aprăpe de realisarea măcară parţială a dorinţeloră şi pos-tulateloră ei. Pe atunci chiar şi conlocuitorii noştri maghiari începură a se deda cu idea, că Românii suntă ună factoră politică, cu care voră trebui să socotâscă. Fost’a cu putinţă 6re ca în timpă aşa de scurtă să se schimbe relaţiunile nâstre astfelă ca să ni se (fică, că nu mai re-presentămă a(jî decât o turmă mare de indivieji?44 ,,Nu este cu putinţă ca unu poporă ca ală nostru de trei miliâne, care a păşită cu atâta putere pe cărarea regenerârei, să-şi pârdă în câţiva ani t6tă forţa vieţei sale individuale naţionale. Nu, poporulă română şi astăzi este ună factoră politică ca şi la 1848, ca şi la 1863, şi 6re să nu putemă reclama pentru elă nici măcară atâta importanţă politică câtă are a(}i şi celă mai mică poporă creştină din Orientă?44. ,,Poporulă română din Transilvania şi Ţâra ungurâscă este negreşitu unu factoră însemnată politică în acestu stată, celă puţină de faptă dăcă nu de dreptă, însă, cu durere trebue să o spunemă, elă de ună lungă şiră de ani nu şi-a manifestată forţa sa naţională astfelă, încâtă nu numai în întru, dăr şi în afară să nu pârdă ni-micu din însemnătatea lui. Politica nâstră naţională trebuia să-şi pună ca ţîntă de-a se folosi de tâte mijlâcele iertate, ce-i stau la disposiţiune, spre a documenta necontenită atâtă conlocuito-rijoru maghiari, câtă şi ţărei întregi şi lumei din afară, că Românii din Ardâlă şi Ungaria au fostă, suntă şi rămână unu factoră, de care sta-tulă ungară trebue să ţină sâmă44. „Urmat’amă noi acâstă politică singură mân-tuitâre ?44 Adresâ de mulţămire. Adunarea generală a >Associaţiunii 'pentru sprijinirea învHăceiloru şi sodaliloru români meseriaşi“ a trimisă — scrie »Meseriaşulă română« — generoşiloră fundatori Elisa şi Mihailu Stroescu următârea adresă: Dâmnă! Domnule! Domnia Văstră, avăndă cunoscinţă de nefavorabila stare economică, în care se află poporulă românescă din Transilvania, în mare parte din causă, că i lipsesce cu totulă însemnata clasă a meseriaşiloră, atl binevoita a întinde o puternică mână de ajutoră unui institută, care şi-a propusă să facă să înceteze ou o oră mai cu-răndă ună asemenea neajunsă, ce împedecă într'ună modă atâtă de simţită adevâratulă său progresă 1 Domnia-Văstră, dândă o elocventă espresiune ine-puisabileloră sentimente de generositate, ce îşi u lăca-şulă 'în nobilele inimi ale Domniei-VAstre, aţî făcută în fo’.osulă „Associaţiunei pentru sprijinirea înveţăceiloril şi sodaliloru români meseriaşiu din Braşovă o fundaţiune de 50,000 (cincî-decî de mii) de lei în aură. Subscrişii membri ai Associaţiunii ne permitemă prin acesta a Vă aduce cele mai căldurăse mulţăniite ale nostre pentru pre-generosa Domniei-Văstre fundaţiune şi a Vă asigura de nealteratele năstre sentimente de recunoştinţă ! 0 singură nedumerire agită inimile năstre ia acesta momentă solemnă pentru noi, şi acăsta este, că ori câtă de căldurăse şi de nealterabile ar fi sentimentele năstre de mulţămită şi de recunoştinţă, ele suntă totuşi departe de a se pută urca pănă la înălţimea admirabilei Domniei-Vostre generosităţî. Conscii însă de acăstă inferioritate a năstră, ne mângăiemă cu convingerea, că Domnia Vâstră, Dămnă şi Domnule, număraţi intre acei rari omeni de bine, cari facă binele pentru bine şi nici decum pentru strălucirea, ce se răvarsă din bine asupra acelora, ce-lă facă! Reînoindu-Vă încă odată căldurăsele şi nealtera-bilele năstre sentimente de mulţămită şi de recunoştinţă, Vă urămă, Dămnă şi Domnule, să trăiţi încă mulţi, mulţi ani, pentru ca să vă puteţi bucura de rădele date de binefacerile Domniei-Văstre! Binevoiţi, Dămnă şi Domnule, a primi espresiunea profundei stime, ce Vă părtă adunarea generală a „Associaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilorâ şi sodaliloră români meseriaşi«, ţinută în Braşovă în l-a Faură 1887. Urmăză subscrierile tuturoră membriloră associaţiunei. Amănunte dela meetingulii studenţilor!! unguri. Hazlia împutare făcută de ună studentă ungură, că tinerimea ungurăscă »nu mai scie demonstra,« a avută efectă. La meetingulă de Duminecă ţinută în Pesta, despre care amă comunicată erî, s’a demonstrată în tâtă forma. Studenţii uifgurî purtau cocarde ungureşti şi după ce au cântată cântece naţionale au deschisă adunarea, sub preşedinţa lui Alois Bartha şi Ludovică Szomjas. Bartha a raportată despre resultatulă deputaţiunei stu-denţiloră trimăsă la ministrulă de honvezi şi a presen-tată adunărei o declaraţiune, cumcă ministrulă a (fisă: „Vremă oficerî culţi, ămenii culţi trebue să scie nemţe-see.“ (Furtunăse strigări de: „Abzug.«) Ministrulă a mai (fisă. »Nicî nu îndrăsnescă să propună locuriloră mai înalte ca esamenulă de oficerî să se depună în limba ungurescă şi chiar dăcă aşâ cuteza să facă acăstă, aşfl lucra în contra convingerei mele.44 (Îndelungate strigăte de „Abzug’‘). Adunarea declară că ea crede, cumcă aşa s’a es-primată ministrulă şi declară ca minciună orice altă versiune. George Plathy (fice, că cererea finerimei universitare este îndreptăţită. Presintă o moţiune de cuprinsulă că tinerimea s’a vă(juf.ă amăgită în speranţele ei prin răspunsulă refusătoră ală ministrului de honvezi, dăr că mai multă e mâhnită de convingerea ministrului cumcă cultura ar aterna de cunoscerea limbei germane (după cum Ungurii pretindă, că cultura aternă de cunăs'cerea limbei ungureşti. — RedJ) şi de declararea că e în contra convingerei sale a întreprinde paşii necesari pentru împlinirea dorinţeloră tinerimei universitare. In fine tinerimea îşi esprimă dorinţa ei fierbinte, ca limba ungu-răscă să ajungă a fi valabilă în armata comună. Spre acest.0 scopă, adunarea adresăzâ camerei deputaţilor# o petiţiune, ca limba ungurăscă să ajungă la validitate în regimentele unguresci din armata comună. (Vii aprobări). Iuliu Egri crede, că ori care cestiune trebue sS . se ventileze Ia timpă potrivită. Ar trebui să se renunţe acum la Nr. 62. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. adresarea petiţiunei. (Furfunose strigăte de „Abzug44 şi »Elâll.“ S’auZimă ! S’an^imfl). Resolvarea cestiunei armate se p6te nisui numai în timpuri deplină pactnice şi acum orizontulă politică este încă totă înorată. Elă propune să se esprime desaprobarea asupra procederei ministrului de honvedi, să se accentueze, că prin acâstă procedere s’â mărita şi mai multă dorinţa d’a avea armată ungurâscâ independentă, dâr acum să nu se adreseze camerei deputaţiloră nici o petiţiune. (Contraziceri şi aprobări). Zoltan Papp intervine pentru moţiunea lui Plathy. Franz Horaczy propune, să se câră, ca voluntarii pe ună ană imediată după anulă loră de serviciu să se trecă la honvezi. Antonă Hodaszy doresce să nu se nisuăscă nimică altceva^decâtă depunerea esamenului de oficeră în reservă în limbă ungurâscă. Adunarea privesce în fine moţiunea lui Plathy şi textulă petiţiunei făcute în sensulă acestei moţiuni, în care se cere comandă ungurăscă la regimentele ungureseî din armata comună. Deputatulă dietală Iuliu Horvath va fi rugată să presinte camerei petiţiunea. La propunerea lui Zoltan Papp se însărcinâză co-mitetulă de pănă acum să facă propagandă pentru idea armatei ungureseî prin lăţirea unei broşure apărute de curendă. Ladislau Bartha citesce o telegramă de salutare din partea juriştiloră din Cluşiu. Zoltan Papp de-clamăză apoi o poesiă a lui luliu Rudnyanszky întitulată „Negru-galbenă," în care se atacă in modulă celă mai violentă steagulă negru-galbenă şi Austria. Căpi-4anulă po’iţienescă Chudy declară cătră finele declama-ţiunei, că nu mai păte permite declamarea şi, în furtu-n6se strigăte de , Abzug,* ia manuscriptulă din mâna lui Papp. Intre vii aclamări declamă apoi Rudnyansky O altă poesiă a sa »Cătră junime,“ fiindă ridicată de-clamatorulă pe umeri. Adunarea se împrăştiă cântândă cântece patriotice. Resultatulă? Că tinerimea ungurăscă scie încă să demonstreze. SOIRILE PILEI. „Kolozsvar* a primită din Pesta, pe cale telegrafică, scirea că ministrulă honvecţimei a însărcinată cu procurarea obiecteloră de echipamentă pentru honveZÎ şi glotaşî în Ardeală pe Kulturegyletulă ardeleană. Intre altele are să se procure dela industriaşii ardeleni 10,000 părechî încălţăminte şi mărfuri de pele în valore de 90,000 fi. — Cu alte cuvinte, camerile de comerţă şi industriă, precum şi reuniunile industriale nu mai suntă nimică, Kulturegyleîulă le-a luată loculă. Şi fiindă că ţînta acestei reuniuni e cunoscută şi liferările se iau de cătră industriaşi în Cluşiu dela acea reuniune, e uşoră de înţelesă ce industriaşi voră fi însărcinaţi cu lucrările. —x— Ună domnă din Budapesta cu numele B. B. P., scrie „Ellenzâk14, a întrebată pe primarulă din Tergulă Mureşului, dăcă e de v$n$are oraşulu lorii? Respecti-vulă domnă a promisă primarului, că va da 20,000 fi. pentru fondulă teatrului, dăcă î’ă voră alege deputată, ăr dăcă nu?... oraşulă va rămână fără 20,000 fl. —x— Ministrulu de finanţe face cunoscută, că se află in circulaţiune note de stată nouă de l fl., emisiunea II, dăr false. Semnele după care se cunoscă suntă: textulă e mai subţire, şi în locă de cuvintele ungureseî „Ke-pezvân* este „Kepezyen", în locă de »Kiadâsa“ şi »âll“ este »Kiadasa“ şi „all‘, umbrirea e cam deopotrivă său inversă, colărea seriei şi a numărului e mai roşiă, de-câtă la adevăratele note, ş. a. —x— D-Iă Eugen Jekelius, representantulă museului comercială din Pesta pentru Braşovă, invită pe acei industriaşi, cari vrău să ia parte la esposiţiunea permanentă (deposilă de mostre) a museului comercială din Pesta, dăr cari n’au înmânată representanfului de aci călele de anunţare, să facă acăsta câtă mai curendă, deorece ter-minulă finală pentru anunţare s’a stabilită pe Ziua de 31 Martie n, —x— Printr’ună actă în scrisă, îmânată fişpanului conte Bethlen Geza, arendatorulă Neuschloss din Grindă, lângă Turda, a insinuată fără escepţiune pe toţi Evreii din Grindă ca membri ai „Kulturegyletului44. Trei dinei s’au făcută membri fundatori cu câte 100 fl., ăr ceialalţi parte ordinari, parte ajutători. — Ce mai elementă întăritoră ală ,patrioţiloră«! Vorba e, că banii daţi „Kulluregy-letului* şi ’i sciu intărce Jidovii cu vârfă. —x— Comitetulă electorală centrală ală poporului sâ-sescu e convocată la Sibiiu pe diua de 13 Aprilie, ca să se consulte asupra situaţiunei politice şi a viitoreloră alegeri dietale. —x — In Testa s’a ivită în (filele acestea ună nou casă de coleră. S’au luată măsuri energice spre a întămpina pericululă. —x— „KereszUny Magyarorszăg“ este numele unui nou Ziară ungurescă antisemită, ce va apără în Budapesta dela 3 Aprilie începândă odată pe săptămână. Redactor răspunZătoră este Clair Vilmos. Scopulă Z'ar^ui va fi apărarea intereseloră morale şi materiale ale creştiniloră contra Evreiloră; va tinde a pune ună contrapondă reu-niunei universale evreescî „Alliance israelite universelle“ şi mai vîrtosă va nisui să salveze comerciulă, industria, literatura, proprietăţile şi capitalele creştine din mâna Evreiloră. —x— In părţile Silvaniei circula săptămâna trecută o veste surprinZătăre între „patrioţi14; se vorbea adecă erăşi de prinderea unui spionă muscălescu în comuna Iresnea, despre care se Z*cea, că ar fi umblată pe la preoţii ro mâni sub pretestă ca să vendă diferite lucruri. „Spio-nulă* fu prinsă şi dusă Ia Zelău, dăr acolo spre marea desamâgire a «patrioţiloră« sosi o telegramă, prin care se adeveri, că deţinutulă nu este spionă, ba nici Muscală, ci ună simplu Evreu dm Galiţia. —x— In 23 Martie n. s’a aprinsă turnătoria r. ung. din Uniădora, întindendu-se fo'-ulă cu o vehemenţă nespusă. Pompierii voluntari de acolo au isbutită, împreună cu ai turnătoriei, să-lă stingă. Dreptă recunoscinţă, pompierii uniădoreni, după cum spune „H. Z.‘, au fostă bruscaţi de cătră »oficiali“ în modă necalificabilă. Procesul u anarcliiştiloru în Viena. Apărâtorulă Dr. Eppinger, în numele colegiloră săi apărători, cere să se cheme înaintea tribunalului mai mulţi înalţi funcţionari poliţienesc!, spre a da lămuriri asupra notiţeloră poliţienescl defavorabile unoră acusaţi, că de unde le au şi pe ce se basâză. Procurorulă se opune cererei apărătorului, er preşedintele Z'(;e că tri-bunalulă va decide asupra ei. Vine la rendă făptuiri în cercârei de furtă in Neubau şi la Ferd. Linke. Acusatulă Beulacher Z'ce că e nevinovată. Schus-taczek şi Sehwechla au propusă se se procure bani dela acelă locuitorii din Neuban pentru familiile espulsaţiloră prin întrebuinţare de cloroform. Dăr elă s’a opusă. Ce privesce afacerea Linke, acusatulă Buelacher Z*ce a fostă sedusă de miseriă, n’a avută într’o diminăţă nici pâne să dea copilului său. Wawrunek, Hofermeier şi Sehwechla i-au promisă că-lă ajută, dăcă va produce chloroformă. Elă a trăgănită lucrulă, ca să nu se co- mită furtulă şi a produsă ună cloroform slabă, care ru ameţesce pe omă. »0rdinulă de revisuire* ce l’a făcută, nu l’a dată. Prin urmare elă nu păte fi acusată de furtă. Acusatulă năgă, că dela elă ar fi pornită, cum au Zisă ceilalţi acusaţi, ideea cu comisiunea poliţienăscă falsă, cu. chlorotormulă, că ar fi Zisâ c& nu e n*" mică, dăcă voră omori pe Linke, şi că ar fi avută cyncali, ca să otrăvâscă cânii lui Linke. 'Acusatulă Schustaczek aruncă totă vina pe Buelacher, care minte. Elă a fostă totdăuna contra acteloră de violenţă. Sehwechla, ca şi Schustaczek, Z>ce c& Bue-lacher a făcută propunerea d’a se face furtulă în Neubau şi la Linke. Din cele spuse mai departe de Sehwechla resultă, că !a începută a fostă vorba să facă poliţe false spre a le depune pe bani la Like, deşi acăsta era numai ună mijlocă d’a întră la Linke; de acestă plană s’au lăsată, hotărindă ca să pătrunZă şi acolo ca comisiune po-iiţienăscă falsă, spre a căuta poliţe talse; în fine au ho-tărită chloroformisayea. Buelacher mai voia, ca fiăcare să ia cu elă ună pumnală, înveninată cu acidă idrocia-nică. In cele din urmă au renunţată la totă afacerea, neavendă destulă chloroform şi bani. Buelacher declară, că Sehwechla a propusă pe Linke. Acusatulă Hofermeier confirmă cele ce le-a t^isă la instrucţiune în afacerea Linke, der năgă acum că banii ce s’ară fi furată, avău să fiă întrebuinţaţi pentru îm-prăştiarea de scrieri volante. Idea cu chloroformulă a pornită dela Buelacher, care a numită şi pe Linke, Zi-cândă că ar fi bine să lă şi omore. — Preşedintele constată însuşi că Hofermeier este ună omă cu totulă nepătată, şi că numai fanatisată prin idei anarhiste a putută fi înduplecată la asemenea fapte însuşi acusatulă Zice că n’a suferită nici o lipsă de nimică. Martorulă Linke cunosce numai pe Sehwechla, care a venită adeseori la elă după ajutoră. Banii nu şi’i ţine toţi in contuară, furtulă s’ar fi putută comite, Tribunalulă deliberăză apoi asupra cererei apărătorului Dr. Eppinger şi i-o respinge. Acusatulă Wawrunek Z*ce că planulă d’a se fura din tipografia Trostler a pornită dela Zoppoth, care a propusă ca seu să i se strice maşina de tipărită său să i se fure litere, fiindă că din causa Iui Trostler a fostă condamnată ună lucrătoră la 12 ani carceră grea. Zoppoth a Zisă însă, că dăcă nu voră pută pătrunde în tipografiă, să i dea pace. Aşa s'a şi întâmplată. (Va urma.) InvSţ&tnrl ale unei mâine. (Shnples Causeries d’utte Mere, de Riajna (pseudonim). Bu-curescî-ParisCt. 1887. Femeia ast-felâ cum îşi înţelege vieţa. Femeia, soţiă şi mamă, în tote timpurile şi ’n tote ţările. Iubirea de mamă. Efectele ei. Consiliele, esemplele şi observaţiunile cuprinse în volumulu Kiajnei.) Au fostă şi suntă, în tâfe ţările şi în Ţăra Româ-născă, femei, soţii şi mame, cari au înţeles i viăţa şi îndatoririle ei mai înaltă decâtă sdţele loră, soţii şi mame cari au trăită şi trăiescă în aceeaşi ţâră, în acelaşi timpă şi ’n aceleaşi medie sociale. In Francia ca şi’n România, în Anglia ca şi’n Italia, pretutindeni civilisaţiunea vâeuriloră a fostă înţelesă de femeiă în partea ei cea mai uşoră, mai plăcută şi mai scânteiătore. La popărele de viţă latină, acâstă pornire a femeii de a nu profita din civilisaţiunea timpului seu decâtă de părţile’i uşăre şi mai multă strălucite, decâtă solide şi folositdre, a fostă şi este multă mai pronunţată. Pentru cele mai multe femei din lumea mare, soţii şi chiar mume, de viţă latină, care defîmţiune, decâtă aceea a lui Alphonse Karr, s’ar potrivi mai bine? Ce e femeia? se întrebă maliţiosulă şi spiritualulă scriitoră francesă: femeia, Zicea elă într’o definiţiune intraductibilă, deşt un etre charmant qui s’habille, babille, se des-habille et se rhabille. Petreceri, jocuri, cântece, poesiă reală, friguri de irnaginaţiune şi friguri de cochetăriă, nori de furtună său senină de Maiu; lumea întrâgă: ană capriciu; viăţa: ună buchetă de rose ale căroră foi de- FOILETON U. Cum scriu Ungurii istoria? (Urmare). Ună foliantă colosală e plină de greutăţile supuşi loră din Zlatna, cari cereau în continuu dela 1778 dreptate. însărcinată de ţărani se duse Horia, ală cărui nume numai atunci ese la iveală, în 1780 la Viena şi ILspuse In personă împăratului la 1783 cestiunea. In »Controlorgang,“ unde puteau să vină supuşii de orice stare şi rangă înaintea umanului dommtoră, a văZută fi ulă Măriei Theresia pe Valachulă în haine de ciobană, pe Valachulă, a cărui inimă de sigură bătea de dorulă, de a servi în feliulă său pe împăratulă. Deputaţiunî ţă-rănesci în Viena dela regulare* urbarială veniau în t6tă Ziua, deşi aceasta nu le convenia atâtă proprietariloră, câtă şi cancelariei. Lucrulă se amâna de pe o Z* pe alta, cum se întâmplă de regulă la astfelă de ocasiunî. Camera împărătâscă scrie în 6 Octomvre 1784 cancelariei, ca să aplaneze, în înţelegere cu guvernulă, cu te-saurariatulă şi cu camera, cestiunea ţăraniloră din Zlatna. Când se puteau înţelege însă cele trei autorităţi înalte? împăratulă istorisesce fratelui său Leopold acestă casă şi legătura lui cu revoluţiunea în următorulă modă: „Abusurile, ce de mulţi ani le comită proprietarii, au grămădită întreaga naţiune, cu deosebire însă pe Va lachî cu mari greutăţi. Nu se putea face vr’o aplanare, nu se putea esecuta nici o regulare urbarială deşi Maje-statea Sa (Maria Theresia) a făcută totă posibilulă. In fine am aflată eu cu cale, ca cancelaria şi guvernulă să prelucre cestiunea urbarială, der nu s’a espedată ordi-nulO. Cu deosebire amploiaţii din Zlatna, care stă sub camera de mine, au escelată prin apăsările şi abusurile loră. Comisiunile trămise la faţa locului n’au putută să le pună capătă. In fine am dispusă, când eram în a-nuiă trecuta acolo, trămiterea unei comisiunî nouă, care să raporteze directă la Viena. Raportulă a venită în Martie, camera regească însă îlă luâ la desbatere numai in Noemvre. Pe lângă aceasta supuşii au trâmisă aici deputaţi, cari primiră dela cancelariă o asiguraţiune în scrisă, că n’au să se târnă de nimică, când se voră duce acasă, şi să aştepte hotărîrea. Cu t6te acestea, îndată ce au ajunsă în Zlatna, au fostă aruncaţi în închisbre şi astfelă li-a mersă rău. Unulă dintre ei cu numele Horia scăpă cu fuga, adună ţăranii şi îi irită contra amploiaţi loră şi proprietariloră, spunându-le, că contra voiei împăratului au fostă ei astfelă tractaţi. Ei cereau să fiă primiţi, ca soldaţi grăniţerî.44 In acâstă istorisire e combinată nemulţămirea ţă-raniloră cu plăgile produse prin conscriere. Fie-mi permisă a mai releva două momente din scrisârea împăratului. Ea acusă cu deosebire camera regâscă, că a a-mânată lucrulă — camera de sigură că n’a fostă un-gurâscă. Mai departe aminteşte de Horia, fără de a vorbi mai de aprope despre elă. Conducătorulă valachă n’a făcută asupra impăratului mai mare impresiune, ca mulţi alţii, ce cereau ajutoră. * * * Nu e scopulă nostru — continuă istoriculă un-gură — a istorisi cu deamăruntulă omorurile, focurile şi faptele brutale de totă soiulă, cari le-au săvârşită oardele de haiduci sub conducerea neumaniloră loră capi. Nobilii şi cetăţenii unguri, cari au căZufă în mâna re-voltanţiloră, fără deosebire de clasă, vârstă şi sexă, cădeau jertfă. A fostă ună răsboiu adevărată de sclavi. Memoria lui e încă vie în Transilvania, unde s’au scăldată în sânge atâtea familii şi unde atâtea cronici familiare şi provinciale păstrâză cu dreptulă aducerea a-minte de aceste triste Z>le Noi relevămă numai, că supuşii din Zlatna stau în frunte şi că revolta a isbucnită pe terenulă în care se refugiaserâ haiducii urmăriţi în Aradă şi Timişiu. Discordia dintre guvernă şi comandă nu încetă, amândouă au făcută forte puţină pentru stingerea periculului comună. Nr. 62. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. getele rosalbe ale femeii le aruncă în vântulă pasiuniloră; trecătâre; într’ună cuvântă: ună concertă în care rîsulă şi lacrimele se înfrăţescă cu rac}a sdrelui în picătura plăiei de primăvâră, Astfelă fu şi este femeia în Francia şi în România; astfelă a fostă la Roma şi la Atena; patriciana romană seu aristocrata ateniană, ducesa din toburgulă Saint-Ger-main ald Parisului sâu domna de nâmă mare din Ţâra Românâscă au întelesă astfelă viâţa şi astfelă au trecută printr’însa. Plăceri şi negrije ; baluri şi gentile romanurî spirită împanglicată şi jocuri elocinte de eventaliu. Escepţiunile au esistată şi esistă; circâtă suntă mai rare cu atâtă observatorulă le studiâză cu mai deosebită plăcere, cu ună felă de curiositate respectuâsă deşi scru-tătăre. Cine nu s’ar fi înclinată la Roma înaintea Corneliei, mama Gracchiloră? Cine nu adoră pe o sântă Madonă a gloriei române, pe mama lui Ştefană celă Mare, de care Kiajna vorbesce în admirabilulă său volumă ? şi cine, din cei ce vădă şi judecă astădî, nu se descoperă cu respectă înaintea aceloră soţii şi mame din societatea română, cari, după cura (Jisei mai susă, au întelesă viâţa şi îndatoririle ei mai înaltă decâtă sâţâle loră din aceeaşî societate. O nu! nu pentru aceste femei, soţii şi mame dofmiţiunea lui Alphonse Karr s’ar potrivi vr’odată. Din contră, o definiţiuna, care ar pute zugrăvi cele mai fru-m6se însuşiri, împreună legate cu acea neperitâre legătură a iubirei materne şi a devotamentului j conjugală, o definiţiune, care ar face să reăsă t6te aceste însuşiri îmbrăcate în delicateţa, în tactulă şi în sciinţa de nuanţare ce o posedă femeia — acea definiţiune singură ar conveni femeei, soţiă şi mamă care, ca rară şi ’n dese rânduri rarissimă escepţiune, a trăită la Roma şi la Athene, şi trăiesce şi astăzi totă ca escepţiune pretutindeni In vecnime, femeia, bună soţiă şi mamă sfântă prin inima ei, trăia uitată în gineceiu ca la Athene seu închisă în antriu ca la Roma. Trecea prin lume iubindu’şj soţulă, iubindu’şî copiii; pueros dilexit, lanam fecit, era celă mai mare elogiu la care aspira în gândurile ’i de soţiă şi de mamă femeia romană seu ateniană. Astădî, în vîrtejurile şi vijeliele neînduplecate ale timpului nostru, inima femeii — vorbescă de escepţiunile necuprinse în detiniţiunea lui Alphonse Karr — şî-a înzecită şi însutită puterile. Profitândă de tote bunurile civilisaţiunei cu mai multă dulcâţă, şi pâte şi cu mai multă alegere, decâtă bărbatulă, ,inima femeii, soţiă şi mamă, revărsă comorile’i de iubire, de bunătate şi de de-votamentă, nu numai în cerculă restrînsă ală familiei, ca patriciana romană sâu ca aristocrata ateniană, ci în tâte părţile societăţii şi ţârei a cărei fiică este. Şi câte câte nu suntă ocasiunile în care aceste comori potă să se arate în t6tâ mândra şi înduioşătărea loră bogăţiă! En credă că priceperea deplină a adevăratei me nirî a femeii în societatea nostrâ română a dictată Kiajnei paginele volumului întitulată: Simples Causeries d’une Mere. Damă mare în totă şi’n tote (a se vedâ pag. 91: pasagiulă: ,,Veducation nons afine1....) dâr mamă mai pre susă de t6te şi iubindă prin copiii săi pe toţi copiii, Kiajna s’a uitată cu ochiulă cercetătoră şi neînşelată ală mamei la ceea ce este astăzi societatea română, la ceea ce alcătuesce astădî nota timpului nostra cu t6te cerinţele ei. Din acestă esamenă amănunţită, imparţială şi conscientft, nasce pentru autorea acestora Simple Investituri ale unei Mame credinţa adevărată şi întemeiată, că paşii făcuţi înainte trebuescă recunoscuţi; că a ne mai uita îndărătă nu e folositoră, că a nu lua din tre- cută decâtă ceea ce se potrivesce cu presintele este a pregăti cu temeiu viitorulă. Omagiulă pe care ddmna română l’aduce In paginele sale sciinţei şi talentului, apară ele din ori ce straturi ale societăţii, este rodulă celă mai bună ală gândi-riloră şi meditaţiuniloră unei inteligenţe vii şi deschise, pe care o ilumină şi o încuragează iubirea de mamă. Cartea, închinată eleviloră liceului Sfântulă George, cuprinde sub formă de convorbiri cele mai frumăse şi mai folositâre consilie ce o mamă pote da copiiloră. A’i pregăti pentru luptă, a’i arma din vârsta cea mai fragedă cu acele însuşiri cari, mai curândă sâu mai târziu, le voră servi dreptă scută în contra varieloră poticneli ce ţi se impună şi in contra cărora lupţi, într’ună cuvântă a modela suflete şi caractere, — căci ce e copi-lulă în mâna mamei ş’apoi în mâna profesorului, dâcâ nu argilulă căruia sculptorulă îi dă forma ce elă vo-iesce? — acâsta a fostă dorinţa, spre acestă scopă tindă paginele tote din volumulă Kiajnei. Nimeni nu se pricepe a formula ş’apoi a da consilie mai bine ca o mamă; piraenî nu răuşesce a pre-senta observaţiunea sub o formă mai adimenitâre, nimeni nu scie a’şî alege esemplulă menită a interesa mai viu mintea şi imaginaţiunea mereu în sglobia mişcare a copilului, decâtă ârăşi o mamă, mereu o mamă. Şi Kiajna trebuie să fiă mamă; trebue să-şi addre copii pentru a fi găsită atâtea bune, folositâre şi dulci consilie de adresată copilului, care va deveni ună băr-bată şi cetăţână. . Respeclulă credinţei, respectulă părinţiloră şi ce-loră mai mari, respectulă de sine însuşi cu t6te bunătăţile ce atragă după ele suntă espuse de autore cu acea facilitate pe care femeia, soţiă şi mamă, ajunge prin me-ditaţiune şi iubire, a o posede pe deplină când e vorba de ună consiliu de dată, de o învăţătură de lămurită Ş’apoi, încă unulă din farmecile acestei cărţi, de felulă căreia greu vomă mai semnala o alta, suntă şi esemplele ce Kiajna dă copiiloră pentru a le vădi şi mai bine consiliile şi învăţăturile mamei. T6le suntă elocinte; tote placă şi voră plăcea nu numai copiiloră ci şi 6me-niloră mari, cari voră citi paginele acestui volumă. Ob-servaţiunile ce Kiajna adauge pentru a încadra esemplele aduse suntă totdâuna juste, adeseori maliţiose şi spirituale. Impresiunea ce ele voră lăsa în inteligenţa şi imaginaţiunea copilului va fi din cele statornice şi ro-ditâre. Minciuna, banii, (cestiunea baniloru munciţi, cum se c^ice pe românesc? în testă) vanitatea, îşi au capitalele loră ilustrate cu deosebite esemple, luate fiă din viâţa nostră socială, fiă din viâţa altoră naţiuni — tdte însă concurândă a vădi şi mai multă cele ce autârea pune ca principie şi adevăruri. Digresiunile dela firulă subiectului, în curentulă maternei Causerie (a se vedâ bunăâră pag. 6 despre limba populară, şi pag 97 despre politică) suntă astfelă dispuse încâtă copilulă ca şi omulă în vârstă revină cu mai multă plăcere erăşi la subiectulă loră. Simples Causeries d’une Mfre merită a fi traduse pe românesce atâtă pentru binele copiiloră câtă şi pentru lauda femeiei române, care a pricepută în timpulă nostru rolulă măreţă, menirea binecuvântată a mamei şi a soţiei. Cion. (,Românulă.«) DIVERSE. Turnură scaună. — Cea mai nouă invenţiă este astfelă, că tinerele dame, a cărora ocupaţiune le obligă a sta după tarabe, îi potă fi din sufletă recunoscătdre. Aşa comunică „Pali Mall Gazette* din Londra. Deărece credemă că lucrulă este pentru dame de cea mai mare importanţă, dămă aici o amănunţită descriere a acestei nouă invenţiuni. Ni suntă cunoscute mobilele de multă timpă, întroduse în domiciliurile ndstre, cari printr’o in-genidsă construcţiă suntă întocmite a servi cjiua ca scaune şi canapele, âră ndptea ca paturi, întrunindă plăcutulă cu trebuineiosulă şi cuprinijendă câtă mai puţină spaţiu. Conformă acestoră principii, vrea noua invenţiune englesă să le vie în ajutoră vân(|ăt6relora de după tarabe. Este faptă, că cele mai multe fete tinere nu potă suporta îndelunga şi neîntrerupta şedere în piciOre, devină anemice şi li se sdruncină sănătatea. Pe de altă parte, stăpânulă prăvăliei are antipatiă, deşi nu îmbucurătdre, dâr totuşi esplicabilă, contra scauneloră de după tarabă, pe când înaintea acesteia, în prăvăliă, ună negustoră atentă pune scaune în numără mare, pentru ca cumpărătOrele să nu obosescă, şi p6te că acâstă împrejurarea provenită din idea, că hotărîrea de a se depărta omulă din prăvăliă fără a cumpăra ceva se pdte lua cu multă mai iute când stai, decâtă când ai ocupată deja locă. Idea că, persdnele ce servescă ară pută să fiă surprinse şetjândă, îlă înspăimântă pe şefulă casei. S’ar putea presupune, că magazinulă său nu are destulă de lucru, că nu e destulă de cercetată şi ou aceea i s’ar pierde o parte din renume. Aceste contraste, care pară a nu se putea uni în modă naturală, şî-a propusă noua invenţiă a le împăca. „Bustle“, pe româneşce cocăşe artificială şi.în limbagiulă modei „Tournure*, care pănă acum nu servea decâtă plăcutului, servesce acum şi folositoriului. Nume-rOsele cercuri de oţelă şi şireturi voră fi înlocuite sâu puse în legătgrâ cu ună aparată care, ca şi tăbliţele ce se întrebuinţâză pe mese, spre a se pune castrdnele pe ele, se potă strânge şi desface, formândă în ultima loră construcţiă ună felă de scaună, care dă persânei ce se ra4emă atâta sprijină câtă drugulă unui grilagiu. Se voră fi găsindă scaune mai comode, însă mai ingeniâse nici in-tr’ună casă De altcum nici nu înţelegemă, de ce inventato-rulă recomandă acestă scaună numai pentru vân4ăt6re. Unde nu ar găsi elă întrebuinţare practică? La concerte în locurile de stată. Decă acum la concertele artiştiloră populari se înfăţişâză în spaţiâsele coridâre tabloulă unei tabere de câmpă, femei atrăgătâre se aşâ4ă graţiosă pe trepte, ba chiar pe podinî Rimate de stâlpi sâu culcate pitoresce, de aci înainte îi potă juca o festă Cerberului, care voesce să le inter4icâ a-şî duce pe furişă ună scaună de câmpă. înaintea galantarelorâ, bazareloră de modă, pe persOnele tranvaiuriloră, la preumblări, în tâte părţile, unde suntă femeile condamnate a sta în piciâre, se va ridica Ia onâre patentă turnura scaună. Mai cu deosebire apreţiată ar trebui să fiă în acele momente şi la acele locuri, unde îşi dau damele mâna spre a-şî lua rămasă bună. La urma visitei, atunci când începe la uşă după o lungă conversaţiă, postcriptum, care întocmai ca şi la scrisori de obiceiă e mai lungă decâtă chiar scrisOrea. De câte ori nu au adusă bărbaţii şi fraţii, în asemenea momente, în ironiă scaune pe trepte. Cu dispreţă suverană potă privi de aci înainte damele la astfelă de ironiă. Ele îşi portă armătura cu sine. Câtrâ d'iiii abonaţi. Primindu dela câţiva d-nî abonaţi plângerea, că de unu timpă încdce nu le sosesce (Jiarulă regulată şi că unii numeri mai vechi îi primescă mai târtjiu decâtă numerii mai nuoi, amă luată măsuri ca să aflămă causa acestoră neregularităţi. Din parte-ne tjiarulă se espedăză regulată totă cu unulă şi acelaşi trenă. — D-nii abonaţi mai alesă în casulă mai susă indicată să bine-voiască a reclama la oficiele poştale, căci este chiar imposibilă, ca dela espediţia ndstră să se trimită numeri mai vechi în urma celoră mai nuoi. Administraţiunea »Gaz. Trans.« Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu Generalulă Gr. Gyulay descrie revoluţiunea în epistola sa adresată preşedintelui consiliului de răsboiu în 12 Noemvre astfelă: * Credă, că e datorinţa mea deosebită, în virtutea jurământului, ce l’am depusă, a-ţi aduce ca ună ser-vitoră credinciosă cu supunere la cunoscinţa M. S. şi Ex. V., acelea injuste acţiuni, cari turbură pacea şi liniştea comună. Eu nu eram în Lunca, ci la moşia mea din Dedâcl, nu departe de Deva, când a iruptă acâstă revoltă în comitatulă Zarandului. Capulă ei se 4ice că e unulă cu numele Horia’; acesta, ca să-şî ajungă scopulă său revoluţionară, a ţinută icl-colea pe sub poduri con-venticule secrete cu ţăranii şi a hotărîtă ca loculă de adunare să fiă la Mestâcănî (ţinută cunoscută Ex. V.), în biserica ce se află pe ună deală nu departe de drumă, departe de sată, şi în apropiere de Brad. Ordinulă acesta s’a lăţită ca ună focă atâtă de iute dintr’ună sată într’altulă, încâtă în scurtă timpă s’a aflată la loculă hotărîtă o grămadă colosală de ţărani; aici apoi hai-duculă scâse o patentă scrisă cu litere de aură şi o cruce de aură, ce le avea la sine (D-4eu şcie de unde) şi le arătă adunării întrebându-o, decă dă cre4ământă acestui semnă. Şi după ce adunarea a răspunsă într’ună glasă cu da, s’a ţinută răutăciosulă conciliu, în care s’au jurată cu toţii să stârpiască totală nobilimea de aici. Nu se pâte descrie, ce cru4iml ne mai au4ite au săvâr- şită aceşti ţărani; ei umblă încâce şi încolo, ca leii sălbatici, sbiară şi turbâză contra nobililoră, pe cari îi omâră fără milă, nu cruţă nici ună sexă, nici chiară pe fiulă din pântecele mamei, ca celoră şi sateloră nemeşescl ie pună focă şi au şi prefăcută păn'acum în cenuşe Bra-dulă, Cristiorulă şi Ribiţa din comitatulă Zarandului, unde locuiau cei mai mulţi nobili, pâte numai 3 au scăpată dintre ei cu viâţă; dâr nu s’au mulţămită cu atâtă, ci după ce n;au mai găsită în districtulă Zarandă nici ună nobilă şi după ce în scurtă timpă se strînseră mai multă ca 10,000 de ţărani au năvălită, fără de a perde timpulă, cu furia loră înspăimântătâre în comitatulă Hu-niădârei de lângă Murăşă; aici au arsă Branicîca, N. Nemeti, Şoimuşă, DedacI pănă la... GiOra; nimică nu scapă de furia loră. Eu mă temă, că dâcâ nu se va stîrpi acum cu totulă acâstă revoluţia, la primăvâră furia loră nestinsă va isbucni cu mai mare forţă şi astfelă se va prăpădi dâcâ nu totă ţâra, celă puţină o parte din ea. »Escel. VOstră, Bunule Domnă ! Eu am mai avută ocasiune în Genua să vădă ună răsboiu de ţărani şi totodată noroculă de a experia, ce este ună răsboiu de ţărani, dâr revoluţia de aici este peste măsură înspăimântător, şi de aceea credă după neînsemnata mea părere, că ar fi consultă şi bine după axioma latină principiis obsta, căci am experiată deja în călătoria, ce am făcut’o în vâra trecută la Târgu-Murăşului în cause procesuale, ce ură şi mâniă grozavă nutrescă ţăranii în inimile loră totuşi n’am cre4ută, că acâstă focă mistuitoră va lua flăcări încă în tâmna acâsta.* In 12 Noemvre era neplăcuta veste, cum o numia împăratulă, cunoscută şi în Viena. Cu 3 cjfile mai înainte s’a încunosciinţată împăratulă despre resultatele ordina-ţiuniloră sale în Transilvania. Acum trebuia printr’o ştafetă să ordone statariulă contra agitatoriloră. Se povestia, că împăratulă consideră rapârtele venite ca exagerate. Gonsiliulă de răsboiu avisâ pe co-mandantulă să procâdâ în tâte în înţelegere cu guver-nulă. Spaima era cu âtâtă mai mare, cu câtă deja în 13 Noemvre a ajunsă petiţiunea comitatului Caraşiu care cerea miliţiă contra poporului neliniştită. Totă de odată a raportata Gr IancovicI din Timişâra, că poporulă de acolo se bucură de veştile din Transilvania şi că pof-tesce, să fiă prelutindenea aşa. Generalulă Preiss credea, că e mai bine, de nu va face nimică. Noi amă trebuită să constatămă acâsta, căci numai astfelă se esplică cursulă de mai târ4iu ală revoluţiunei; Ungurii atacaţi în primile 14 cŞile, au fostă numai la ei avisaţî şi lipsiţi de scutulă legii. Miliţia era avisată, „ca câtă timpă nu va veni ordină dela Bellicum, să se retragă, dâr să nu dea focă.“ (Va urma. sfi? d2 GAZETA TRANSILVANIEI 188 7. Otursnltt la burau da Vlan& Bursa de Bueurescl. din 29 Martie st. a. 1887 Reută de aurd 5°/0 ■ • • 101 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88 55 Imprumutulti căiloriî ferate ungare................150.35 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 9880 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostG ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostG ung. (8-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişG..................104.50 Bonuri cu cl. de Jjsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-siavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vinG ung..............98,75 Imprumutuld cu premiu ung...................121,— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.50 Renta de hărtiă austriacă 80.65 Renta de arg. austr. . . 81.70 Renta de aură austr. . . 113.50 Losurile din 1860 . . . 133.25 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 886 — Act. băncel de creditd ung. 294.75 Act. băncel de creditd austr.285.60 Argintuld —. — GalbinI împărătesc! .............6 02 Napoleon-d’orI .... 1012 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 127.80 Cota oficială dela 16 Martie st. v. 1887. Gump Renta română (5°0). . 91 — Renta rom. amorl. (5°/0) . 94— » eonvert. (6°/0) ■ . 84— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 35— Credit, fonc. rural (7°/0) . . 100— » „ ,, (5°/0) • 84»/, » » urban (7 °/0) . . 96 Va » (6°/0) . 91- » (5°/o) • - 81- Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 18. V* Bancnote austriace contra aură. . 2.01 vend. 91 Va 941/a 84V. 36— 101 Va 85— 97Vi 92— 82— 18.8/4 2.02 Cursulu pieţei Braşovu din 30 Martie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . • • Cwr.pc , 8.45 Văcd. , 8.49 Argint românesc . . . » 8.40 * 8.45 Napoleon-d’orî .... > 10.07 > 10.11 Lire turcescl » 11.40 » 11.45 Imperiali » 10.40 i 10.45 Galbeni » 5 96 » 6.01 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/o . » 101.— 102.- - n * n 5°/o • » 98.— » 99.— Ruble RusescI .... 112.— » 113.- Discontulă . . . * 7—10°/9 pe ană. Cumpărări ocasionale & la Kovâsznai & Keresztesi Grand Magazin cu articole de modă si confectiuni pentru dame Braşovii (Piaţa mare.) Din causa localului nedestulă de încăpătorii suntemă în po-siţiune a desface cu preţuri ejtine o parte din mărfurile năstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satinu de spălata, postavU şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale de ploe. Mai departe recomandâmu bogatulă nostru deposită de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6te articolele aparţinătbre de croitoria pentru dame şi bărbaţi. Se priraescă şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari să esecută cu promptitudine şi în modulă celă mai elegantă. Mostre se trimită la cerere gratis. | A VIS. | |H Aducă la cunoscinţa onor. publică, că am asortată corn- n IU p 1 e t ă şi din n o u depositulă de stofe din magaziliulu de liaine || H bărbătesc!, uliţa Târnei >T. 11, şi mă recomandă pentru con-|H fecţionarea de totă felulă de haine bărbâtesci, cu preţurile cele m ^ mai eftine; la casă de trebuinţă furnisesă pantaloni în timpă de m |H 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 6re, costume întregi în 24 6re. ^ H| Pentru comande câtă mai numărăse se rdgă: f© Cu înaltă stimă ^ • # || 3—3 Uliţa Vămei Nr. 11. Avisu d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (^iarulu nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. ADMINISTR. „GAZ. 1RANS“ Nr. 180/1887 a. 1. sc. c. d. pentru ridicarea noului edificiu gimnasialu în Năseudu. Administraţiunea fonduriloru scolastice centrali din districtulă Nă-săudă voesce a edifica o localitate nouă pentru gimnasialu românescă gr. cat. din Năsăudă pe temeiulă acteloră şi a planului de edificare aprobate cu unele întregiri de cătră mi nistrul ă reg. maghiară pentru cultă şi învăţământulă publică cu rescrisulă ddto 26 Faură 1887 Nr. 202 conformă cărora cere trebuinţa a se efectui: 1. Săpătura şi altă lucru de pămentă în preţă de . 490 fi. 44 cr. 2. lucru de zidară................................... 72.807 ,, 58 „ 3. „ „ pietrară....................................6,121 „ 03 „ 4. „ „ lemnară....................................10,381 „ 21 „ 5. „ „ sculptoră.................................... 931 „ 60 „ 6. „ „ feră ..................................... 10,078 „ 38 „ 7. „ - măsară, coloritoră cu Iacă şi colăre, apoi de glâjară (sticlaru) ...... • . . . . 14,978 „ 94 „ 8. lucru de dulgheră (blehară)...................... 2,559 „ 73 „ 9. „ „ acoperită cu şirepuri (ţigle)............. 1,744 „ 86 „ 10. lucruri diverse................................... 1,242 „ — „ la olaltă 121,335 fl. 77 cr. Aceste lucruri se voră da la ună întreprinZătoră său la mai mulţi pe calea licitaţiunei minuende cu oferte. Ofertele trebue să fiă compuse în scrisă, timbrate, sigilate bine cu ceară tare de sigilată şi dinafară se pbrte snprascripţiunea: „Ofertă la redicarea noului edificiu gimnasialu în Nâs6udU“ şi să se dea la protocolulă de intrate ală comisiunei administrătăre de fondurile scolastice centrali districtuali în Năsăudă, său să se trimită pe postă sub adresa acestei comisiuni pănă în 25 Aprilie 1887 îa 6 6re după ani£<^l. Deschiderea oferteloră o întreprinde comisiunea numai decâtă după trecerea terminului pentru insinuarea loră. După terminulă defiptu oferte nu se voră mai accepta, şi cele ce voră întră voră fi reieptate. Ofertele înlăuntrulă loră voiă avă a cuprinde: a) Determinarea că voiesce oferir.tele a fi întreprindătoră generală pentru tăte lucrările enumărate aici mai susă sub 1—10 său numai la unele din ele, în care casă va arăta cu numărulă, care lucru voiesce a-lă efectui. b) Suma procenteloră câte voiesce a-le scări său lăsa din preţulă preliminată, atâtă cu cifre câtă şi negreşită şi cu litere. c) şi dovăda că întreprimjătorulă posede capacitatea formală şi materială de a efectui clădirea şi dechiaraţiunea espresă că oferintele a cetită, studiată şi a pricepută bine condiţiunile edificărei, precum descrierea edificiului, planurile, preliminarulă de spese, tabla de preţuiri şi preste totă întregă elaboratulă de edificare şi că spre comprobare a is- călită tăte documentele respective, asemenea că cunăsce şi înţelege din vorbă ’n vorbă condiţiunile de licitaţiune şi se supune loră fără nici o condiţiune său observare. d) Oferintele să fi pusă în ele suma de 5°/o a sumei preliminate pentru lucrulă, la a cărui efectuire se oferesce şi anume său în bani gata său în hârtii de stată scăzute sub 10°/0 sub preţulă (^-ilei de 25 Aprile 1887 ca vadiu la întreprindere, care în casă când ar ajunge a fi oferintele celă acceptată, îlu va întregi la 10°/o spre a servi de cauţiune, ce se păte face şi în ipotecă pupilară. e) Iscălitura cu mâna propria a întreprinzătorului puindu-şi şi starea şi locuinţa. Documentele de edificare şi ordinaţiunea ministerială Nr. 202 din 1886 se potu vedă aici în cancelaria administraţiunei fonduriloru scolastice centrali pănă la terminulă însinuărei oferteloră în ărele dela 8 pănă la 12 înainte de prân(j.u şi dela 3 pănă la 6 după prân^u. Subscrisa comisiune îşi reservă dreptulă de a accepta său reiepta fără restrîngere şi fără ceva îndatorire ori care ofertă, fără privire la suma cuprinsă în elă său la persăna, care l’a, dată ori în generală ori în specială, ori singuratică, ori cumulativă, pentru oferinte insă e înda-toritoră din momentulă predârei la protocolulă de intrate, din care mi-nută rămâne legată şi cauţiunea său vadiulu şi oferintele rămâne răspun-cjătoră şi personalminte pentru ofertulă seu. Despre acceptarea său reieptarea vr’unui ofertă se va hotărî în timpă de 14 4^e începând din 25 Aprilie 1887, pe când vadiele ofe-renţiloră neacceptaţi se voră restitui fără amânare. Din şedinţa comisiunei administrătăre de fondurile scolastice centrali districtuali. Năsăudă, 9 Martie 1887. Preşedintele: Secretarulă : lonft Ciocanu. Ioachimă Mureşianu. L â t t a m: Besztercze, 1887 17/3. Br. Bânffy Dezso, foispân, kir. biztos. 3—3 Tarifa. anjirilorfl şi i Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6 Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţirî se acărdă următărele rabate: Pentru repeţirî de 3— 4 ori 10° 0 >> ») V 5— 8 71 15° 0 n n »» 9—11 71 20° 0 » n 12—15 11 30° 0 i? 17 11 16—20 77 40° 0 Dela 20 de repeţirî în susă 50° 0 Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă în- voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Tipografia ALEXI, Braşovă,