RED ACŢIUNEA ŞI AD9IININI RAŢIUNEA :
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
* »
Pe unii anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
TRANSILVANIEI.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	4*tI*UUEILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorilor! nefranoate nu ie primeaou. — Hanuiorlpte nu as retrimit!.
m ei.
Mercuri, 18 (30) Martie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI/4
Cu I Aprilie 1887 st. v., se va. începe nntt nou abonamente pe trilnniulii Aprilie, Maiu şi Iuniu, la care învitămfl pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Anstro-Dngarla:
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl. ,, şâse ,,	0 ,,
„ unu anu 12 „
pe trei luni 10 franoi „ şese „ 20	„
,, unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorfi de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărulii fâşiei sub care au primita <Jiarulu.
Domnii cari se vorU abona din nou să binevodscă a scrie adresa lâmuritu şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovti, 17 Martie 1887.
Unîi străinu neorientatu în treburile unguresc!, cetindu mai în fiecare cj.i în foile unguresc!, scrise într’o limbă înţelâsă şi în afară, germană ori francesă, că „societatea arheologică ţine în cutare <ji şedinţă“, că „societatea geografică ţine şi ea în cutare (Ji şedinţă “, că şi „societatea istorică44 ţine în cutare <Ji şedinţă/4 J că „academia ungurăscă de sciinţe44 de asemenea ţine în cutare <Ş.i şedinţă, că se tractdză în tote subiecte „fdrte interesante/4 că la ministerului instrucţiunei „se amelior^ză programele scdle-loru/4 că în conferinţa cutare s’au luata în des-batere „cărţile şcolare/4 că „clubulu artiştiloru şi scriitoriloru a ventilată cestiunea cum să se lăţăscă artele şi scrierile loru în ţără,44 că „Knl-turegyletulu44 nu se lasă nici elu mai josu, ţine şi elu mereu adunări, pregătesce şi unu con-gresu, etc. etc. etc.: negreşitu că mirată trebue să se întrebe unde mai încape atâta „cultură, sciinţă şi cunoscinţe/4 înghiţite totă cu lingura cea mare ?
Şi într’adevără „patrioţii44 noştri suntă mari meşteri în reclame şi isbutescu pănă la o vreme de minune să ameţăscă lumea. Aşa o ameţiseră cu pretinsele „libertăţi/4 „toleranţă44 şi „constitutionalismă44, pănă ce în cele din urmă lumea s’a desmetecită şi s’a văcjută amară des-amăgită. Eşindă cu totulă din cursă laudele cu libertăţile constituţionale, şoviniştii şi-au luată refugiulă la altă soiu de reclamă vorbindă mereu de „sciinţă44 şi „cultura loră apusană'4 şi fâlindu-se neîncetată că suntă „pionerii culturei în Orientă.44
Atji însă a începută şi acestă soiu de reclame să ’şi păr<Jă valdrea, căci mai alesă de ună timpă încdce nu e şedinţă, fiă la societatea istorică ori la cea arheologică, fiă la societatea geografică ori la academia ungurăscă de sciinţe, în cari să nu se amestece în t6te cestiunile, ce se tractăză, acolo şi tendenţe şi potitică de ma-ghiarisare, aşa că diferitele societăţi unguresci, culturale şi scienţifice, îţi facă acjî mai multă impresiunea unoră cluburi politice, în fruntea cărora stă academia ungurăscă. Nu dorulă de a ’şi îmulţi cunoscinţele arheologice, geografice, istorice, d’a lăţi sciinţă este lucrulă de căpetenia care adună a(Ji pe „învăţaţii unguri/4 ci ţinta loru pare a fi numai să născocăscă căi şi mij-lăce, prin care ară pută amăgi lumea, că colo ar fi fostă Maghiari, ăr a(}î suntă Români, că dincolo maghiarismulă ar face progrese, că Maghiarii suntă singuri autohtoni pe acestă pă-mentă, ăr celelalte neamuri numai nisce coloni, cari — vecji Dămne — şi ei voră fi fostă odată Maghiari, fundă că şi „Elinii au fostă Maghiari44 etc. etc.
Aşa, de pildă, societatea arheologică ardeleană se ocupă mai multă cu Horia şi cu descoperiri „arheologice/4 că poporaţiunea cutărui comitată a fostă „maghiară/4 ăr adi e valahă, prin urmare trebue remaghiarisată.
Societatea geografică, ală cărei preşedinte este multă păţitulă istorică Hunfalvy, în locă să trateze cestiuni geografice din punctă de vedere scientifică, se ocupă de cestiunea „inundărei Ungariei de josă prin Germani, Ruteni, Români şi Sârbi44, mângăindu-se cu speranţa, că poporulă maghiară îi va „asimila44 pe aceştia, fiindă elă „amică ală culturei apusane44 şi ună „stăvilară contra espansiunei slave44 ; şi că însuşi Bismarck bucurosă ar lăsa câteva sute de mii de Germani pe mâna elementului maghiarisătoră, pentru că ar sci, că „massele maghiarisate voru fi amice culturei apusane şi inimice espansiunei slave44.
Intr’o altă şedinţă din filele trecute a aceleiaşi societăţi, în locă să se facă geografiă, s’a făcută ărăşi politică de maghiarisare. Au găsită „geografii patrioţi,44 că ţinutulă Desnei, ţinută situată în partea vestică a muntelui „Muma codrului44 din comitatulă Aradului, care numără vr’o 20,000 suflete, „a fostă în trecută mai multă maghiară şi reformată44, ăr ac[i e aprăpe întregă română şi greco-orientală; familiile unguresci se romanisăză, etc. etc., de unde scimă ce resultă..,
Totă în acelaşi timpă a ţinută şedinţă co-misiunea economică a academiei unguresci. Credeţi că s’a ocupată cu cestiuni economice? Pră puţină, a făcută mai multă politică de maghiarisare. S’a vorbită de comitatulă slovacă Sohl, în care nu sar afla,	eb nici o singură co-
mună maghiară ori germană, pe când în evulu mediu era poporaţiunea mai tătă germană. „Economii academici44 găsescă că noua transformare etnografică e în favorulă maghiarismului; massa poporului va râmând, ce e dreptă, slavă, dăr în oraşe, în centrele de comunicaţiune şi de „cultură44 limba maghiară se lăţesce puternică şi limba din casă a generaţiuniloră mai tinere, celă puţină în cercurile mai culte, va fi cea maghiară. Acestă resultată, dică academicii, e a se mulţămi îm-prejurărei, că limba vieţii publice, a oficieloră, a scălei, a literaturei este cea maghiară, şi cu tim-pulă va deveni şi limbă comerciului şi a industriei, şi p6te că generaţiunea viităre trăesce să vătjă, că Ungaria are o burgesime, care să vor-băscă neaoşă unguresce, etc. etc.
Ne e cu putinţă, ţinendă sămă de cadrulă unui articulă de (jiaru, să raportămă despre politica de maghiarisare ce se face mai în t6te şedinţele societâţiloră de „cultură şi scienţifice44 unguresci. Ori ce omă cu mintea sănătdsă, ce-tindă dările de sămă despre lucrările acestoră societăţi, nu p6te decâtu să le compătimăscă, vă-(Jândă calea greşită pe care au apucată ele, căci numai binefăcătdre nu p6te fi pentru societate o activitate „culturală44 şi „scienţifică/4 în care politica, şi încă cea şovinistă, j6că rolul principală. Din contră, ea ,deştăptă antipatii, ură şi desbinare în locă de-a înainta adevărata sciinţă în modă folositoră, şi prin urmare să nu se mire învăţaţii unguri, dăcă Nemaghiarii se ferescă de asemenea cultură şi sciinţă, ca de o plantă ve-ninăsă, căci venindse suntă tendinţele acelei „culturi44, care ’şi-a pusă ca ţîntâ desnaţionalisarea celoră de altă nămu.
Este tristă când vrândă nevrândă trebue să primesci din tăte câte le autjî şi le vecji impresiunea, că societăţile de cultură şi scienţifice unguresci, neescepţionândă nici academia din Peşta, nu formăză decâtă ună mare „Kulturegylet44. Dăr înzadară suntă t6te, ţînta acestoră societăţi, fiindă încă dela începută demascată, nu se va pută ajunge niciodată, şoviniştii nu voră avă niciodată bucuria de-a vedă pe Nemaghiari prinşi în capcanele loră.
E întrebarea numai, când voră feşteli-o cu
totulă şi cu acestă soiu de reclame, care de sigură nu suntă în favorulă pretinsei culturi maghiare, ce voră face ? 6re atunci mai pută-va spiritulă de invenţiune ungurescă născoci alte reclame pentru amăgirea lumii ? Şi dăcă nu, care va fi resultatulă ?	...
La acăsta de sigură, că nu s’au gândită încă „patrioţii4* noştri, dăr noi scimă una şi hună, că tăte trebue să aibă unu sferşită.
Agitaţiunile studenţiloră unguri.
Scimă că nu de multă s’a dusă o deputaţiune de studenţi maghiari universitari la ministrulă miliţieniloră (honvetjiloră) br. Fejervary, spre a-i cere să stăruiască, ca în viitor i voluntarii pe ună ană unguri să pătă depune esamenulu de oficert în reservă în limba maghiară. Ministrulă a răspunsă, că nu se păte, deărece oficerii de reservă Iacă parie din armata comună şi în acâstă armată limba oficială e cea germană, precum la miliţieni limba oficială e cea maghiară.
Acestă declaratiune n’a mulţumită pe studenţii din Pesta şi de aceea ei s’au hotărîtă să agiteze mai departe. Au conchiămată o adunare, la care au luată parte vre-o 200 de studenţi universitari unguri şi jidani. Aici s’a discutată răspunsulă ministrului, făcăndu-i-se acestuia imputări, că nu scie să respecteze dreptulă limbei maghiare şi că a dată ună răspunsă nedemnă de junimea maghiară. Intre strigăte asurtjităre de »Eljen« studenţii au decisă să trimetă o deputaţiune la rectorulă universităţii ca să le dea voiă să ţină o mare adunare.
Acestă adunare s’a şi ţinută, luândă parie la ea vreo, 600 de studenţi. Adunarea a decisă să adreseze o petiţiune dietei, ca să obţină pentru regimentele ungare din armata comună limba de comandă ungurăscă. De câte ori se pomenea numele ministrului miliţieniloră strigau viitorii representanţî ai naţiunei unguresci ,.Abzug“ (josă cu elă). Unulă a voită să citâscă o poesiă agită-t6re, der căpitanulă poliţiei l’a împiedecată. S’a declamată o poesiă „ne^ru-galbenă“ în care se atacă în celă mai violentă modă Austria.
După alte demonstraţiuni de feliulă acesta adunarea s’a terminată cu cântarea cânteceloră revoluţionare unguresci.
In şedinţa dela 26 Martie a. c. deputatulă Meszlenyl a interpelată pe ministrulă Fejervary asupra memoratei sale declaraţiunî şi fa întrebată, decă e gata a face paşi ca celă puţină tinerii unguri, cari nu cunoscă limba germană, să-şi pătă face anulă de voluntari la honvetji?
Ministrulă br. Fejervary a răspunsă, că la depunerea esamenului de oficeră în reservă e de lipsă cu-nâscerea limbei germane în acea măsură celă puţină, ca candidatulă să-o înţelegă şi să se pătă esplica îp-trînsa. Limba germană e de lipsă ca mediu de comunicare în armata comună. Voluntarii pe ună ană nu potă servi la bonvetjî, ci după lege ei facă parte din armata comună. Fejervary a condamnată în fine agitaţiunile şi de-monstraţiunile.
SOIRILE PILEI.
Maiestatea Sa împăratulă a conferită ministrului-preşedinte Taaffe marea cruce a ordinului Sf. Ştefanii, ministrului de finance Dr. de Dunajevski marea crucea a ordinului Leopoldinu şi ministrului de instrucţiune Dr. de Gautsch marea cruce a ordinului Corânei de ferit. Acestoră distincţiuni li se dă of mare importanţă politică şi suntă privite ca ună evenimentă politică de pri-mulă rangă, prin care s’a întărită posiţiunea ministerului contra tuturoră atacuriloră din drâpta şi din stânga. Marea cruce a ordinului s-lui Ştefană se da pănă acum ministrilor-preşedinţi numai la retragerea loră, o escepţi-une a făcută pănă acum numai ministrulă-preşedinte Tisza, căruia i s’a conferită la 1880 fiindă în funcţiune.
—x—
Delegaţii guvernului română pentru încheierea convenţiei comerciale, d-nii: Aureliană, Cantacuzino, Gr. Ghica şi Protopopescu au sosită în Viena la finea săp-tămânei trecute şi pe Luni la amecjl era conchiemată de cătră ministrulă de esterne Kalnoky prima şedinţă, în
Nr. 61.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
care aveu să se încapă negociările. Ca plenipotenţiaţi ai guvernului ungurescă au plecatei la Viena Duminecă domnii: Liplhay, consil. minist. şi Mihalovits consil. de secţiune. După ce guvernului română i s’au comunicată propunerile Austro-Ungariei se aşteptă acum contra propunerile guvernului română. Decă aceste voră fi astfelă ca să fiă prospecte de-o înţelegere, atunci —diee „Budap. Coresp.“ — va merge la Viena şi secretarulfi de stată Matlekovits spre a lua parte la negociărî.
—x—
După cum scrie ,,Familia/' deodată cu Escelenţa Sa Metropolitulă Dr. Vancea, fu primită în audientă de cătră Maiestatea Sa şi Ilustritatea Sa Dr. V. Mihali Epis-copulă Lugoşului.
—x—
Comitetulă Kulturegyletului din Maramureşiu a ţinută la 10 Martie o adunare sub preşedinţa fişpanului. Averea în bani gata se urcă la trei mii fl. Din rapor-tulă secretarului şi din preliminară se vede, că pentru remunerarea învăţătoriloră, cari şi-au dobândită merite pentru resultatele obţinute întru instruirea limhei maghiare s’au proiectată 300 fl.; pentru premiarea scola-riloră progresaţi în limba maghiară 100 fl.; pentru distribuire de cărţi între şcolari 25 fl. Din suma destinată învăţătoriloră se voră face: ună premiu de 100 fl., două de câte 50 fl. şi patru de câte 25 fl. Din 100 fl. destinaţi scolariloră, 80 fl. se voră da inspectorului de scole, ca să-i distribue câte 1 fl., cu ocasiunea visităriloră scdleloră, eleviloră mai meritaţi; eră din restulă de 20 fl. se voră face patru premii de câte 10 franci în aură pentru patru şcolari, cari au făcută progresulă celă mai mare în limba maghiară, ceea ce se va censura şi adjudeca prin o comisiune specială în frunte cu fişpanulă. Intre aceşti zeloşi propagatori ai limbei maghiare în con-tulă instrucţiunii poporale găsimă nume »neaoşe" arpa-diane, pre cum suntă: Zagoczky, Marikovsky, Feld, Grunwald, Românyi, Sichermann etc. etc. — Sci-voră învăţătorii şi părinţii să se ferescă ei şi să ferescă pe copii loră de aceste daruri desnaţionalisătore ? Nutrimă convingerea, că da.
—x—
Ungurii din Şimleulu Silvaniei se plângă, în ra-părtele ce le-au adresată foiloră din Pesta, despre serbarea (jdlei de 3/15 Martie, că sera toţi au iluminată, numai vicarulă română gr. or. nu. — Der ce are vicarulă cu serbarea ungurescă? Şi apoi datu-nî-au Ungurii esemplu că şi ei au iluminată la 3 (15) Maiu ală nostru ?
După cum scriu diarele din Pesta, acum doi ani s*a întemeiată acolo ună coră vocală numită „Egyetertes,* care cu mari ostenele şi jertfe ’şî-a procurată şi ună steagă fOrte preţiosă. In filele acestea însă ,patriotieulă' stegară cu numele Kohn, avendă lipsă de bani puse stea-gulă zălogă la ună altă „patriotă" cu numele Friedmann şi apoi o luă la sănătosa. Reuniunea, neavendă în-cătrău, sc6se stegulă, depunândă 60 fl. şi a§uma caută urma »patriotului" stegară.
—x—
In Aprilie aveau să ţină Kulturegyleturile ună „im-posantă* congresu kulturegyletistă, der ,,fiindă că spiritele suntti preocupate de susţinerea păcii, de mişcările electorale, mai vină apoi şi vacanţele Paşteloră când deputaţii nu suntă în Pesta, mai e şi cursulă de oficeri la gl6te“ etc. etc., Kulturegyletiştii se temă că nu va fi destulă „însufleţire14 la congresă. De aceea au hotărîtă ma-ghierisătorii, ca congresulă să se ţină când se va desvăli menumentulă lui Deak, probabilă în Septemvre. Aşa a
făcută cunoscută preşedintele kulturegyletistă şi neaoşulă maghiară Gerloczy (Gamperl). — E şi mai cu cale să se amâne, căci stau cam rău fondurile bancheteloră, pe când până la tomnă abia se mai adună ceva, şi apoi orî să fiă ună tămbălău în lege orî nimică.
— x—
La 4 Aprilie n. se va deschide calea ferată Mun-cacl-Beszkidu
—x—
Profesorulă Valkovsky dela scola reală superioră din Alba regală e acusată că are o atitudine «nepalrio-tică." Ună comisară ală ministerului de instrucţiă, Me-szaros, e însărcinată cu afacerea unei anchete. Mai ân-tâiu a cerută lămuriri dela foia ungureseă locală „Sze-kesfehervâr es Videke,« care a adusă ncusaţiunea contra numitului profesoră, apoi a ascultată eorpulă profesorală şi mai mulţi cetăţeni. — Nu cumva „nepatrioticulă" profesoră va fi comisă »crima" d’a nu voi să maghiari-seze şi să se maghiariseze ?
—x—
Din Baden lângă Viena se comunică, că în săptă mâna trecută pe la 91/2 ore sera s’a simţită ună violentă cutremură de pămentă, care a sguduită ferestre ş: uşî. De asemenea a fostă cutremură în Travnică, provinciile ocupate, şi în St. Veit lângă Friesting.
Proiectulu programei serbărei jubileului preoţiei de 50 ani a P. S. păr. Episcopii ionă Popasu.
După cum i se scrie din Caransebeşă „Luminătorului*, serbarea se va începe Duminecă în 12 (24) Aprile a. c. după amâdl la 4 Ore, se va continua Luni şi se va sfârşi Luni sera. Decurgerea serbărei se va întâmpla în modulă următoră ;
I. Duminecă în 12 (24) Aprilie. 1. In Dumineca Tomii la 4 ore după amârŢ se face vecernia în biserica catedrală. — 2. Sera la 7 Ore se ilumineză institutulu diecesană şi casa diecesană cea nouă. Comitetulă aran-giatoră se va îngriji ca totă atunci să ilumineze şi concetăţenii noştri ortodocşi. La casa diecesană se va face ună transparentă cu insigniile episcopiei, avândă acela să pOrte inscripţiunea: 9 Martie 1837. — La |7V2 6re se descarcă 3 trescuri; imediată după aceea plecă dela in-stitutulă pedagogică-teologică ună conductă de torţe, purtândă torţele deputaţii sinodali şi cetăţenii de frunte din oraşă şi diecesă. In decursulă conductului totă la 5 minute se descarcă unu trescă. Sosindă conductulă înaintea reşedinţei episcopescî, aici se opresce, salută pe ju bilantă prin cântarea festivă ocasională esecutatâ de tOte corurile de faţă; ună deputată sinodală ţine o cuvântare festivă cătră jubilară, după aceea corurile se mai producă în parte. Conductulă apoi se îndepărtâză şi întorcându-se pe strada magistratului se sfirşesce în sunetulă musicei şi cu îngrămădirea torţeloră la crucea din piaţa cea mare.
II. Luni în 13j25 Aprilie. 1. Ditnineţa la 5 ore se descarcă 24 de trescuri, după aceea urmeză ună re-veil (deşteptare) cu musica pe stradele cele principale. — 2. La 9 Ore se începe liturghia, la care Ilustritatea Sa Dlă Episcopă, la casă că va fi tirnpă frumosă, va fi condusă cu litia cântândă corulă corale bisericescf. — 3. In decursulă liturghiei se voră ţine cuvântările în numele clerului diecesană. — 4. După liturghiă întOrcerea acasă, decă va permite timpulă, ârăşi cu litia. — 5. La Va oră după sosirea acasă presentarea deputaţiuniloră de felicitare în ordinea ce se va stabili mai târziu. — 6. La 2 Ore d a. banchetă. — 7. Sera la 8 Ore concertă împreunată cu danţă.
Afară de aceste : 1. Comitet'ulă centrală a dispusă facerea unei monete comemorative din broză, care pe o parte înfâţişeză portretulă Ilustrităţii sale cu inscripţiunea Ioană Popasu, Episcopulă Caransebeşului, pe altă parte portă inscripţiunea: In memoria jubileului de 50 ani ală preoţiei, 1837—1887. Monetele se facă în 1000 de e-
semplare. — 2. Comitetul' centrală a dispusă compunerea unei cuvântăi î ocasionale bisericesc!, ce se va distribui pe (jiua serbărei tuturoră bisericiloră din diecesă. — 3. Textulă cântărei festive a binevoită sâ-lă scrie d. Zacharia Boiu, protopresbiteră şi as.ses. cons. din Sibiiu er aria^ compus’o d. G. Dima, profesorulă de cântă dela Seminariulă Andreiană din Sibiiu.
Din comitatulă Făgăraşului, Martie 1887.
In corespondenţa din Faură a. c. publicată în »Gazeta Transilvaniei" Nr. 47, referitoră la prestarea petri-şului de pe drumulă statului, se cjice: »La licitaţiunea ţinută pentru acestă petrişă a rămasă comitatulă — plus oferirile. Aşternându-se acestă artă de licitaţiune minis-teriului spre aprobare, acesta a aflată de bine a da aprobarea cu condiţiune, ca fondulă acela să se întrebuinţeze pentru construirea poduriloră de pe drumurile comila-tense. Adanarea generală estra-ordinară din Noemvre a. tr. neînvoindu-se la acestă condiţiune, tiindă că acestă fondă — între parentesă disă — avea altă destinaţiune, s’a lăpădată de conclusulă de întâi şi a îndrumată pe oficiulă de edile a scrie licitaţiune nouă, la care comitatulă nu va mai lua parte.
Pănâ aici este corespondenţa din cuvântă în cuvântă adevărată. Der se vede, despre ce a urmată mai departe cu conclusulă adunării generale estraordinare din Noemvre a. tr. corespondentele nu a avută cunos-cinţă, căci de avea nu putea (Jice ună neadevără ca acesta: «Numai din întâmplare au scăpată comunele situate pe drumulă statului, Po/umbaculă inferioră până inclusive Vlădeni, de o sarcină fără precauţiune hşi fără nici ună pică de dreptate, ce era să fiă aruncată în spinarea loră etc* : Şi elă pentru ce nu:
Comunele cari se legănau in acestă dulce speranţă de ună noiocă orbă, au fostă surprinse de ordinulă viee-comitelui Nr. 8793, 22 Faură 1887, prin care se publică următorulă estrasă:
„Din protocolulă şedinţei generale ordinare de tomnă a comismnei municipale din comitatulă Făgăraşului, ţinută în 26 Octomvre 1886, sub presidiulă Ilustrităţii sale d-lui comite supremă Horvath Mihaly.
NT 250
i,r* ' 7462 ^e Pune la ordinea Ţilei prestarea gră-metjiloră de pe drumulă erarială prin comiiată împărţită după puterea publică a comitatului, care a împărţită la comune prin oficiulă de edile regiu.
Ducerea petrişului pe drumulă de stată s’a sUto-rită în următorulă modă:
1	Corn.	Porumbacul infer.	dela km. 166—177			342 grăm.	
2	T7	Scoreiu		75	177—187	275	»
3	»	Castia	»	»	187—193	242	;;
4	»	Arpaşiulă inferioră	»	n	193—199	158	n
5	yy	Ucea inferiâră	»	»	199—202	129	77
6	77	Corbi	;;	77	202—204	92	«
7	n	Vişiea inferioră	»	n	204—209	231	D
8	»	Resenbacă	*	>	209—210	94	7?
9	75	Sâmbăta inferioră	»	»	210—211	106	»
10	»	Voila	75	77	211—213	146	77
11	»	Dridif	»	77	2i3—215	208	77
12	;;	Beeleanî	»	75	215—218	226	77
13	D	Fâgăraşă		»	218-220	259	7?
14	»	Mundra	))	77	220 - 224	256	77
15	»	Şârcaia	75	»	224-233	354	»
16	77	Perşi an i	n	»	233—242	311	
17	»	Gridu	»	»	242—248	125	»
18	>	Vlădeni	»		248—2.2	135	»
166— 52 3690 grărn.
ceea ce are să se statorâscă şi primescă de comitetulă permanentă, eră pentru îngrijirea şi conducerea lucrului să se statorâscă 2 conducători de lucru fiăcare cu câte ună salară anuală de 400 fl.
După pertractarea meritoria propunerea comitetului permanentă se primesce şi se ridică la valorea de condusă, cu acea observare, cumcă lucrarea să o ducă în deplinire comunele respective până la finea lui Augustă şi acestea comune să fiă scutite de relutulă de drumă.
Acestă condusă s’a aşternută la locurile mai înalte spre aprobarea înaltului Minist. de comunicaţiune şi lu-
FOILETONU.
Cum scriu Ungurii istoria?
(Urmare).
In generalii rJisO» nici o situaţiune nu se părea mai statornică. Vechia împărţire în comitate a Transilvaniei se desfiinţa: o schimbare internă dela sine şi prin sine destul de mare. Autonomia fondului regiu săsescă încâtă.
In fine se ordonă şi esecută în 1784 conscripţiunea. Ce altă ţîntă putea fi, decă nu militarisarea întregei popula ţiunî? Chiar şi comitatele au pricepută lucrulă astfelă; numai în chipulă acesta se esplică oposiţia loră. La Valachî însă era numai o mică agitaţiune de lipsă, ca să-i îndupleci a se înscrie ca soldaţi. Sate întregi plecară spre locurile centrale ca să se anunţe. Ce şciau ei de statistică său sciinţă; împăratulă voia să va^ă din ochii loră, pe câţi soldaţi p6te conta. Vorbirile hiperzeloşiloră oficeri îi întăriră în părerile loră; dăr abstragendă dela t6te, veni domnitorulă prin conscripţiune aşa (Jicândă însuşi în contacta personală cu supuşii săi cei mai amă-rîţi. ProprietarulO se opune ordinaţiunei, lucru ce de sigură a fostă în avantagiulă ţăranului.
Guvernulă din Transilvania raportăză despre revo-luţiunea, ce a eruptă în 18 şi 25 Augustă în comitatulă
Huniădorei. Comitatulă ameninţată cere ajutoră urgentă, altmintrelea se pote face din scântei mici ună focă mare. Comanda militară luase atunci altă atitudine, nu ca guvernulă civilă. După o săptămână se lăţescă veşti liniş-titâre şi conscripţiunea se continuă în pace fără ajutoră militară.
Presidentulă consiliului de răsboiu, Gr. Hadick, îi dă comandei din Transilvania o instrucţiune fârte strictă, după care soldaţii n’au să mai conscrie şi să aducă pe ţărani la supunere faţă de superiorităţi, ca să ie ia orl-ce speranţă de a deveni soldaţi. Acestă procedură a miliţiei a avulă efectulă dorită, şi baronulă Bru-kental nu mai observă în 8 Septemvre nimică, din ce ar pute deduce isbucnirea unei adevărate revoluţiunl. Ce-i dreptă toţi se plângeau că supuşii nu suntă mulţă-miţî, der şi plângerea acesta va înceta în curendă.
Tolulă se pare atâtă de liniştită, încâtă Cancelaria privesce totă lucrulă ca isprăvită şi pretinde numai a se esecuta admoniţiunea comandei şi închiderea celoră ce au începută revolta. împăratului i se pare situaţiunea şi mai favorabilă, căci crede că e numai de lipsă, ca domnii se se pdrl.e mai bine cu supuşii loră.
Cu totulă altfelă gândiau nobilii ameninţaţi despre revoltă. După raportulă vicecomitelui din Huniădoră, Va-lachiloră nu le mai pasă de superioritatea loră şi chiar supunerea loră faţă cu împăratulă e fârte dubiâsă. La
primăveră se aşteptă o mare mişcare. Graniţa valachă nu trebue părăsită, armată regulată e necesară. După alte rapârte poporulă ameninţa cu o nouă revoluţiune a Curuţiloră.
In scurta, în partea sudvestică a Transilvaniei domnia din vâra anului 1784 o anarchiă completă. Miliţia n’a făcută nimică contra acesteia, guvernulă fârte puţină. împăratulă regretă aceste evenimente, foloseşte însă ocasiunea, ca să acuse nobilimea maghiară.
Afară de acesta mai e ună evenimentă deosebită, care a aţîţată mânia împăratului. Baronulă Nicolae Wes-selânyi purta din castelulă său din Zsibâ ună răsboiu in totă forma contra contelui 'Ştefană Haller. Iosifă voia să pedepsăscă pe noulă Gotz de Berlichingen ca să simtă.
Procedura lui Wesselănyi n’a călcat numai legea, ci a ofensată chiară şi demnitatea suveranităţii. Cestiunea i se aduce tocmai în timpulă acesta la cunoscinţă împăratului. Trebuia să-şî aducă aminte împăratulă acum de luptele principiloră contra domnilor feudali. Elă se privia pe sine ca apârătorulă triumfătoră ală legii şi ală statului contra trufaşiloră şi neînfrânaţilorfi magnaţi. Lui i se opune numai domnulă, nu ţăranulă, care nu cere de-eâtă numai scutulă legii. Nu împedecâ nobilimea conscripţia? Ţăranulă e prea zelosâ, nobilulă nesupusă.
Guvernulă crede, că una dintre căuşele, cari au
Nr. 61.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1387.
crărî publice, şi după întărire se însăreinăză cu esecu-tarea lui officiulă de vice-comite comitatensă.
S’a dată din originală, Făgăraşiu 30 Oct. 1886.
I. Turcu, m. p. protonotară.
Pentru identitatea Copiei; Făgăraşă 2 Mart. 1887.
Csato Mihaly m. p. espeditoră.
Nr. 8793, 22 Faură 1887.
Notariloră cercualî
Se împăitâşesce ordinulă de a se publica şi după modulă prescrisă de a se duce la îndeplinire.
Gremoiu Daniilă m. p. v.-comite.
Sub Nr. 604 1887 oficială de vice-comite publică rescriptulă ministerială Nr. 3768 1887 cumcă prestarea pietrişului pe drumulă statului este fixată pe anii 1887—1892 şi fondulă care se va înfiinţa să se întrebuinţeze parte pentru drumulu ferată, parte pentru alte trebuinţe comitatense.
Abstrăgendă dela nedreptatea, care se face numai la 18 comune — din 86 ale comitatului întregă — care singură din suddrea feţii loră — pe ună teritoriu streină — în depărtare de comuna loră pănă la 20 Km. în timpulă celă mai scumpă de verâ să facă comitatului ună fonda de 8000 fl. gratis.
Abstrăgendă dela nedreptatea strigălore la ceriu ca suma de 8000 fl. storsă din sudorea poporului să se întrebuinţeze pentru clădirea drumului ferată Homorodă-Fâgăraşă, de care drumă nici comunele însărcinate cu crearea londului şi nici celelalte comune din comitătulă întregă nu au nici ună folosă — trebue din contră să constatămă că prin acestă drumă ferată comunele sunt atinse chiar şi în miseria loră asistentă de acuma, cur-mându-se prin drumulă ferată şi puţinuîu şi uniculă is-voră de câştigă prin diverse cărăuşii.
Pentru ce să face drumulă ferată Homorodă-Fă-găraşiu.? O spune limpede *Kolozsvâr« în Nr. 9 5/1 1887.
Nu avemă nimica de 4's0 nici *a facerea drumului ferată Homorodă-Făgăraşiu şi nici la drumuri ferate cru cişî şi curmetjişă prin tote unghiur.le comitatului precum le dorescă cei dela „Kolozsvar“ decă ei au paralele loră. Der avemă de a Z'ce Şi de a protesta ca nu din sudorea poporului să se facă, care neavendă nici ună câştigă este îngenunhiată sub dările cele grele fără capătă şi margini.
ScOlele şi bisericele loră din lipsa mijldceloră bănesc!, fiiud regalele uniculu venită pentru cassele comunale, tOte în mânile statului şi a ’altoră îndreptăţiţi cu dreptulă regală — sunlă din Z* în Z‘ ln decadenţă şi cum nu? Când d-nii dela putere —îşi întrebuinţeză pu-jerea — precum în casulă de faţă — pentru de a stOrce şi uniculă câştigă, care a avută poporulă săracă pănă acum cu facerea prismeloră pe drumulă statului c’ună preţă dela 2 — 8 fl. pentru o prismă. Şi pentru poporulă săracă din comitatulă Făgăraşului nu este de des considerată acestă isvoră de câştigă pe ună ană în sumă de 8000 fl. pe 6 ani suma de 48000 fl.
Dar etă In fine ce este de disă: Adunarea generală estraordinară din Noemvre a. t. a adusă în unanimitate conclusulă: că deârece înaltulu ministru de comu-nicaţiune şi lucrări publice a pusă condiţiune ca fondulă din întrebare s8 se folosescă pentru construirea de poduri pe drumurile comitatense, adunarea generală estraordinară sS lapedă de conclusulă din 26 Octomvre 1886 şi îndrumă pe oficiulă de edite de a scrie licitatiune nouă au la care comitatulă — nu va mai lua parte. — Este deci întrebarea că ce a făcută cu acestă condusă? despre care în ordinulă vice-comitelui nu se face amintire de felu.
Vine deci acuma rendulă la representanţa poporului alesă pentru apărarea lui — ca să tragă la răspundere pe vice-corniţele pentru acăstă violentă călcare de lege, — decă acăstă representanţă nu voescă să fiă nu numai de poporulă care a ales’o, ci şi de lumea civilisată timbrată de teatru de păpuşi pe cari, ună comediantă isteţă le jocâ prin firele de drotă după bună placulă său.
Nou atentatft contra Ţarului.
„W. Tgbl.“ află pe cale indirectă din Petersburgă, că la 15 Martie, pe când se ’ntorcea părechea imperială
dela o serată dată la marele principe Vladimir din Petersburgă la Gacina, trenulă imperială se sgudui puternică aprOpe de Petersburgă. Conducătorulă locomotivei opri îndată trenulă. Conductorii cercetară causa neaşteptatei sguduiturî şi descoperiră că sub trenulă imperială era aşedată curmedişă o şină peste cale. Şina fu înlăturată şi trenulă îşi continuă neîuipedecată calea.
Privitoră la primulă atentată, „Times» află din Petersburgă, că cele şese persăne arestate la 13 Martie au fostă spânzurate. Totodată a fostă esecutată şi nihilis-tulă Degajeff. Unu înaltă funcţionară de poliţiă a încercară să se sinucidă, fundă amestecată în încercarea de atentată. Acelaşi cjrarfi află, că au fostă arestaţi 300 de studenţi, şi anume acei studenţi, cari au făcută deunâ-cjile demonstraţiunea filonihilistă, când rectorulă printr’o publicaţiune îşi esprimâ indignarea contra atentatului. Se Zice că în curândă se va închide Universitatea şi cămi-nistrulo instrucţiunei şl-a dată demisiunea. Bombele ce s’au găsită suntă fabricate în Finlanda.
Procesul!! anarchiştiloru în Viena.
Acusatulă Schustaczek se recunâsce vinovată întru câtă a luată parte la consultări. A scrisă la foia „Zu-kunft». Plănuia d’ală jefui pe Reich, travestiţi ca comisari poliţienesc!, a fostă ală lui Schwechla, der ordinulă de revisuire l’a scrisă interogatulă. Banii s’ar fi întrebuinţată pentru scopurile partidei, dâcă ară fi putută jefui. Schustaczek protesteză. în contra numirei ce i se dă: a-narhistă, şi Z,ce că elă e socialistă, e în contra violenţei.
. Acusatulă Hospodsky Zice că nu aparţine partidei şi nici n’a luată parte la adunările lucrătoriloră. La a-mintita afacere a luată parte numai ca să primescă o parte din bani şi la îndemnulă lui Schustaczek. Acesta insă îlă contraZice.
Acusatulă Schwechla, însurată, are 5 copii, Z*ce că planulă jefuirei a pornită dela Schustaczek. Banii s’ară ti împărţită familiiloră lipsite, decă furtulă ar fi isbutită. Acusatulă Z*ce că e în relaţiuni cu cercuri socialiste. Hospodsky aparţine partidei. Nu seie ce ’nsemnâzâ a-narhistă.
Acusatulă Friedmann declară că n’a luată parte la nici o întreprindere socialistă ori anarhistă, n’a fostă nici odată socialistă. învinuirea ce i se face e o calumniă. Ceilalţi acusaţî însăila contraZică.
Martora Iosefina Abeles şi llka Fischer, cele două femei dela Reich. islorisescă cum s’a petrecută faptulă.
Acusatulă Hofermeier, întrebată asupra faptului dela Francisca Till, Z>ce că idea a fostă a lui Friedmann Ordinulă de revisuire l’a făcută Schustaczek şi l’a pro-văZută cu eeră sigilată oficială, ce o cumpărase dela fu-gitulă Csermak Furtulă n’a isbutită. Cu banii avea să se ajutoreze familiile lipsite.
Se ia la interogatoriu Francisca Till, bătrână de 83 ani. Ea istorisusce cum au venită la ea mai mulţi bărbaţi uniformaţl cerăndu-i banii sub pretextă că ară fi falşi. Bătrâna a scosă banii, 470 fl., der la ameninţările fiicei sale vitrege lohana Reibel, care bănui totă afacerea, observândă că unulă din ei are barbă falsă, şi ale servitOrei că aducă poliţia, s’a depărtată ,comisiunea.«
Telalulă Pfeffer spune, că ună tenără bărbată a cumpărată dela elă o uniformă de comisară poliţienescă; acela pare a fi fostă Friedmann.
După aceea s’au cetită notiţele direcţiunei poliţiei despre Friedmann şi Hospodsky, care suntă în defavorulă loră.
(Va urma.)
Ultime sciri.
Viena, 27 Martie. — ,,Neue Freie Presseu anunţă că delagaţii români cari au sosită . la Viena pentru începerea negociăriloră relative la încheerea unui tratată de comerţă, au adusă din partea guvernului loră ună programă întregă în
care se prevedă t6te punctele ce suntă a se discuta precum şi concesiunile ce s’ară pută face.
Petersburgă, 27 Martie. — Gazeta de Mos-cova“ Zice, c& Ţarulă scăpândă Francia de catastrofa, ce o ameninţa neapărată, a scăpată echi-librulă Europei. Germania, apucată între Francia şi Rusia, va fi silită să fiă mai modestă. Alianţa celoră trei împăraţi, conchide „Gazeta de Mos-cova“, este contrară intereseloră Rusiei.
Berlină, 27 Martie. — Guvernulă germană va refusa definitivă să participe la exposiţia. universală ce se va ţină în Paris în 1889.
Madridă, 27 Martie. — S’a descoperită ună complotă care are ramificăţiâ peste t6tă Spania, îndreptată în contra Regenţii. S’a secvestrată ună mare numără de proclamaţiuni clandestine.
DIVERSE.
0 orbă cătră Rege. -- 0 fată 6rbă eu numele Mărie Knefel, care locuesce în Timişăra, ală cărei tată, ună fostă pompieră, murise de mai multă vreme, înmâna magistratului de acolo o petiţiune cu scopă de a se trimete la cabinetulă cancelariei ces. reg. din Viena. Acăstă interesantă petiţiune nu era scrisă ci înpunsă de, fata cea orbă în hârtiâ. Literile gotice, cari erau inpunse cu-o acurateţă vrednică de admirată, dovedescă o scălă eminentă, ce a avut’o acestă tată într’ună institută de crescere pentru orbi din Viena. Acum răgă sărmana pe monarehă pentru primire în institutulă de îngrijirea or-biloră adulţi din Viena. Scrisorea cea de 5 foi e nu numai corectă der şi minuţiosă şi acurată lucrată.
Chelnăriţă princiară. — Se scrie din Triestă: ,Maria Gaetana, princesa Pignatelli di Cerchiara, care ne părăsise de curândă, ni s’a relntorsfl ărăşi. Impre-sariulă ei cu care voia să păşăscă Tn Fiume a pârăsit’o, şi cu energia, care Ii e proprie, s’a decisQ princesa a funcţiona în oraşulă nostru ca chelnăriţă. Şi astfelă se păte vedâ în fiăcare sără, in hala de bere de Bud-weis, înalta princesă servindă mustulă celă cafeniu de orZă.
Doi pungaşi. — „Galaţii* raportăză următărele: Ună locuitoră anume Gheorghe D Bagu, din comuna Gânesci, judeţulă Covurlui, aflându-se în Galaţi a vândută ună vasă cu vină unui cârciumară din Vadu-Un-gurului. Pe când se întorcea spre piâţa Negri, după ce predase vinulă, avendă asupră-şî preţulă în sumă de pa-truZecî lei, se apropia de densulă ună individă necunoscută, care ’i adresă cuventulă mergândă pe lângă elă. La ună momentă dată, necunoscutulă se plecă iosă şi culese ună port-monet, pretinZendă că l’a găsită şi spu-indă apoi ţăranului, că conţine o sută de lei. Nu multă după acâsta, ună altă individă eşindu-le înainte reclamă dela dânşii ună port monet ce Zicea jcă perduse şi pe care presupunea că-lă găsiră ei. Ţâranulă în naivitatea Iui spuse că elă nu l’a găsită şi ca dovadă arătă că nu posede decâtă două bilete de bancă, de câte douăZecî lei unulă, pe care le şi dădu in mâna individului, care găsise port-monetulă. Acesta, cu multă abilitate, înlocui biletele de bancă prin două bilete d’ale lotăriei Ateneului şi le înapoiâ ţăranului, care le puse în busunară fără cea mai mică bănuială. Puţină în urmă amândoi necunoscuţii apucară în direcţiuni deosebite şi se făcură ne-văZuţi. Tocmai peste câteva cesurl s’a convinsă bietulă ţărână, că fusese victima unoră pungaşi fdrte abili.
Rectificare. In numărulă de erî ală fOiei nOstre, la titlulă: „Documente privităre la istoria Româniloră» este a se ceti: 1199—1345, er nu 1845.
Editoră: Iacobti Mureşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
provocată turburările valache, suntă unele rubrici ale / tabereloră de conscriere, cari te lasă să presupun! in-tenţiunî rele şi de aceea caută a le delătura. Cancelaria aprobă faptulă acesta, Z’c®n<fi*> că mişcarea se începe din nou, îndată ce se putea numai presupune, că scopulă eonscrierei e recrutarea. Impăratulă judecă astfelă:
»Turburările ce s’au întâmplată în Transilvania şi neorînduielele, cev au urmată după acestea, după câtă şciu eu, n’au provenită din grija ce o au avută supuşii mei, adecă să nu devină soldaţi, ci cu deosebire ca să se scape de -maltratările superiorităţiloră şi comi-tateloră.
Trebue deră însărcinat guvernul, ca împreună cu toţi amploiaţii şi clerulă tuturoră religiuuiloră să înveţe poporulă şi să esecute îndată conscrierea, avendă drep-tulă de a închide pe aceia, cari de sine, pricepândă falsă lucrulă voră voi să se opună şi să emigreze, căci de sigură, decă li se va spune lămurită, care e adevărata intenţiune a eonscrierei, ei nu se voră spăria ; se voră spăria însă numai nobilulă şi proprietarulă, cari voiescă Bucurosă să se porte despotică cu supuşii loră“.
Conscrierea e îndreptată contra nobilimei; oposiţia acesteia e esplicabilă. Dâr pentru ce să se revolte ţă-„ranulă? Nimenea nu se gândea, că conscrierea, cu atâtă mai puţină miliţia, e numai pretextă. Miliţia voia să
conscrie, pe de-o parte pentru că aşa îi plăcea împăratului, pe de altă parte pentru că era îndreptată contra guvernului şi domniloră. Chiar şi în nefmita istoriă a miopiei omenesc! este pote tără soţă casulă, că baro nulă Breiss, comandantulă militară din Transilvania, încă în 2 Noemvre, aşa dăr când isbucnise răscdla, acusâ pe guvernă la consiliulă de resboiu, că amână conscrierea.
Atenţiunea împăratului şi a miliţiei era îndreptată în altă parte. Nu se temea de o revoltă a ţăraniloră, ci de o revoltă a nobilimei cu scopă de a apăra drepturile naţionale ale diferiteloră clase atacate prin conscriere şi prin introducerea limbei germane. Ţăranii în feliulă loră voiau să ajute pe impăratulă contra dom-niloră.
Impăratulă însă la 31 Octomvre ordonă aplicarea forţei militare contra nobililoră şi proprietariloru, ce se voră opune eonscrierei. Câtă de departe a mersă reso-luţiunea sa, se vede dintr’o epistolă adresată fratelui său Leopold în aceeaşi Zi în care îi comunică, că încăpăţînata oposiţiune a domniloră unguri îlă va constrînge să-i lovescă astfelă, încâtă să li se pună capătă trufiei loră.
După o Z> n’a iruptă răscăla constituţională, ci răsboiulă haiducescă valachă, ai cărui conducători se pri-vâu ca instrumente ale împăratului.
Ar fi ună păcată, a apăra numai în modă seriosă pe impăratulă contra acusei, că elă a pusă în mâna neumaniloră armele. Consonanţa tendinţeloră sale cu acelea ale revoluţiunei e totuşi evidentă, şi am văZutfl, că elă privea cu 6re care simpatiă mişcarea, câtă timpii acâsta n’a luată ună caracteră fărte periculosă. Impă-ratulă voiesce să ridice privilegiile sociale, naţionale şi religidse; acesta e şi tînta consoţiloră lui Horia. Im-păratulă vrea să pună capătă sclăviei omenirei, şi Va-lachii propovăduescă evangelia egalităţii. Conscrierea a documentată separaţiunea ce esista între autorităţile militare şi politice; în totă casulă cele dintâiu au trebuită să cunoscă bine voinţa împăratului. Zarva dintre autorităţi produse în Transilvania anarchiă, discordia dintre principe şi clase a înlesnită răscăla.
Ca elementă anarchistică apare înainte de t6te marea bandă de haiduci, care se stabilise în văra şi t6mna anului 1774 prin munţii şi pădurile, ce despartă comitatulă Aradului de Transilvania; din întâmplare său cu calculă, acăstă bandă ajunsese în vecinătatea acelora ţinuturi, cari suferâu pote mai greu sub jugulă abusu-riloră urbariale.
, (Va urma.)
.'' 'W
Nr. 61.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
Ovrsnlâ U bursa de Viena
Bursa de Bucurescl.
dm 28 Martie st. n. 1887
Rentă de aură 5°/0 . . .101 75 Rentă de hftrtiă 5% . . 88 85 Imprurautulă căiloră ferate
ungare................145.—
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 9880 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 115 20 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104.50
Bonuri cu cl. de [sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............98.80
Imprumutulă cu premiu
ung....................120.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123,50 Renta de hărtiă austriacă 80 70 Renta de arg. austr. . .	85.75
Renta de aură austr. . . 113,50 Losurile din 1860	. . . 133.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 291.75 Act. băncel de credită austr.284.10 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............6 02
Napoleon-d’orI .... 10.12 Mărci 100 împ. germ. . . 62.70 Londra 10 Livres sterlinge 127.80
Cota oficială dela 15 Martie st. v. 1887.
Renta română (5°0). .	Gump. 90-	vănd. 91 —
Renta rom. amort. (5%)	94—	94%
* convert. (6%)	84—	84%
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—	36—
Credit fonc. rural (7%) . .	101—	101 v.
* ^ >> (5%) *	84%	85—
* » urban (7%) . .	96%	97—
. (6°/„) •	91 —	92—
» (5%) • •	81—	82—
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională	—	- 	
Aură contra bilete de bancă .	• 18.%	18.%
Bancnote austriace contra aură.	2.01	2.02
CurSuiu pieţei Braşot/â
dm 29 Martie st. n. 1887
bancnote românesc) . .	• •	Cump	. 8.45	Ver /ti	1. 8.49
Argint românesc . . .		*	8.40	•	8.45
Napoleon-d’or! ....		>	10.07	i	10.11
Lire turcescl				11.40	>	11.45
Imperial!			»	10.40	»	10.45
Galbeni			»	5 96	»	6.01
Scrisurile fonc. »Albina»	6%		101.—	»	102.--
n * ;;	o o	• ii	98.—	»	99.-
Ruble Rusesc! ....		»	112.—	»	113.-
Discontulă . . .		7—10% pe		ană.	
Ânnntn de esarendare.
3
Bunulu comasată dela Bucerdea grândsă aprdpe de Blaşiu, cu staţiunea de cale ferată în Crăciunelă , care este proprietatea fondului Ba-silitană din Blaşiu, constătătoră din circa 500 jugăre lo că arăt orii şi grădini, 260 jugăre fânaţă, împreună cu dreptulă regală de c â r c i u m ă r i t ă , se dă în arendă pe calea licitaţiunei publice, pe periodulă de 6 (ş ă s e) ani, începându din 1-ma Ianuarie 1888 pănă la 1-ma Ianuarie 1894.
Licitaţiunea se va ţină în 21 Aprilie a. c. st. n. la 2 Ore p. m. în cancelaria advocaturei archidiecesane. — Doritorii de a licita au a depune ună v a d i u de 10% dela suma de esclamare de 6000 fl. v. a.
Pănă la începerea licitaţiunei se primescă şi oferte sigilate pro-vătjute cu vadiulă de 10% întru atâta, încâtu în acelea se va oferi o sumă fixă, şi oferentele va declara că cunăsce condiţiunile de licitaţiune şi le primesce. Condiţiunile de licitaţiune se potă vedă în cancelaria subscrisului.
Blaşiu, în 26 Martie 1887.
Ludovicii Csato.
2—3	advocată archidieces.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6 Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se ac6rdă Pentru repeţiri de 3— 4 ori		următărele rabate:	10°
ii	îi v fi 8 ,,	.	15°
ii	îi ii ^ 11 ,,	......	20°
ii	„ „ 12-15 „	.	30°
v	„ 16-20 „			40°
Dela 20	de repeţiri în susă			50°
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Avisu d-lorvL abonaţii
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulii nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dăcă se iveseă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTlt. „GAZ. 1RANS“
Mersulii trenuriloru
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predeald-Budapesta
Trenă
de
persone
Tren
accelerat
Bucur escl Predealâ Timişă Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişâr» |
Elisaketopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuştt
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cncerdea
Ghiristt
Apahida
Clnşin	^
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciuda
Bucia
Bratca
Râv
Meză-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-peata
Viena
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14 3.53
5.10 5.30
Trenă
omnibua
s =
603
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16 5.02 5 43
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
10.16
10.57
11.19
11.31
11.52 12.31 12,48
1.22
2,18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
10.55
1.23
3.24
10.05
2.15
Trenă
omnibua
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Bredealii
Trenă
de pers.
Tren
accelerat
8.00,
8.36
9.02 9.32
10.11 10.5, 12 16 12.50| 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.23
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nedeşdu
Clnşiu	v
Apahida
Ghiriş
Cncerdea
Ui6ra
Vinţulă de susă Âiudă
Teinşă
Crăciunelă
Blaşă
Micăsasa
Copşa mic
Mediaşă
Klisabetopck
Sigişâra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldi6ra
Bra^ovă
Timişă
Predealu
BucurescI
8.00	6.05	—
Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grdse.
11.10
7.40 11,05 2 02 4.î 2
11.00
11	19
12	30 1.01 1.06 143 1.20
1	41 2X0
2.35
2	48 3.20
3	36 4.00
4.35 5.12
5.37
7.0?
7.43
8.11
8.41
9.21
2.—
3.58
5.28
Trenă
omnibus
Trenă
de
persone
Trenă
omnibus
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
7.38
540
9.14 9.24 941
1019
11.38
1.248
12.54
1.57 341 3.40
4.15 4.36
4.58 5.26
1.55
2.53
8.28
9.35
6.20 9.34 11.26 1.38 2 06 2 17 2.40 3.24 3,47 4.07 4.33 5.15 5.3 i 5.55
6.07
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
1144
12.12
12.30
142
1.32
248
3.03
3.49
4.28
6.i6
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernesci
Teiuşâ- ir^dâ-Budapesta				Budapesta- IradA-TeiuşA.			
	Trenă	Tre iă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	omnibus	persono		persone	de persbne	omnibiu
Teiuşft	11.24	—	240	Viena	1140	1240	—
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2J	Szolnok	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50		440	545	—
Orăşda	1.01	—	548	Arad A	4 30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.08	—	547	Glogovaţă	4 43	643	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	549	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7X8	Radna-Lipova	5.41	740	8 36
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	
Zam	4.25	—	«41	Berzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	846	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	5.56	—	9 33	Zam	8 01	942	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	llia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîoa	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
| Arad A	8.28	—	11.39	Orăştiă	1141	11.37	—
Sznlnnk i	8 42	—	4.52	Şibotă	11.43	12.—	—
	_	—	542	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta	—	- I	8.20	Alba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	TeiuşA	1.29	1.41	—
AradA'Timlşdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă omnibus	Trenă de porsăne	Trenu mixt		Trenă de peraăne	Trenă omnibus	Trenă mixt
AradA	548		6.05	Simeria	11.25		242
Aradulă nou	049	—	6 33	Streiu	11.58	—	3.25
Nămeth-Sâgh	6 44	—	6.58	H&ţegă	12.46	—	416
Vinga	746	—	7.29	Pui	1.37	—	541
Orczifaîva	7.47	—	7.55	Crivadia	2.24	—	5.58
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	64)
Tlmişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	742
TimişAra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TimişAra	6.25		5.00	Petroşenl	10 07	- -	640
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifaîva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	845	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Nămeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	1242	—	9.01
Aradulă nou	941	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
AradA	9.27	—	847	| $ii»er£a	1.53	—	10.31