GAZETA TRANSILVANIEI
BEDACTIENEA ŞI ADMINISTRAŢIE»!EA t
BRAŞOV©, piaţa mare Nr. 22.
, .GAZETA" IESE ÎN FIECARE 91,
Pe un ti anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: ■
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
5$
ANULU L.
St PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN3XUBXLE:
O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsarl nefranoate nu «a prlmaaoii. — ■anuaarlpta nu
strimltfi.
57.
Vineri, ÎS (25) Martie.

1887.
BraşovtL, 12 Martie 1887.
Din interiorul^ ţerei Ardealului ne vine unu strigătu de durere pentru multele prigoniri la cari suntu espnşi astădi bărbaţii credincioşi causei ndstre româtiesci.
Şcirile de mai josti suntu scrise sub viua impresiune a acestoru prigoniri şi ne dau o icdnâ câtu mai clară şi fidelă a situaţiunei de faţă. De aceea le publicămti la loculu acesta fără a-le mai face vre-unu comentară, de care nici că au nevoiă. Etâ-le:
Din centrulâ Transilvaniei, Martie 1887.
Frumdsa şi de natură bogatu înzestrata Transilvania atj.i, după o eră nemernică de falsă constituţionalism!!, a ajunsă o vale a plânge-riloră.
Şovinismulă maghiară vădendu, că nu p6te dobândi resultate favorabile în distrugerea naţio-nalităţiloru cu mijldce domdle, s’a avântată la practicarea unui neruşinată terorismă prin tribunale, judecătorii regesci şi prin oficiele solgă-birăescî, spre mai mare glorificare a liberalismului maghiară din secululă ală XlX-lea.
Aceste deregătorii adi au ajunsă în acea fatală posiţiune, că şl-au alesă ca chiămare specială a urmări soboli deasupra feţei pământului, luândă la g6nă şi prigonindă sistematică acji pe unulă, mâne pe altulă dintre cei mai nâoşi Români.
Mai alesă de vre-o trei, patru ani încdce se persecută cumplită bărbaţii devotaţi naţiunei române, din cause de nimica. Afacerea cu „pro-clamaţia“ a fostă esploatată că<jându-i jertfă mai mulţi bărbaţi români, fără nici ună motivă plau-sibilă, singurulă motivă fiindu numai dorulă pa-trioţiloră patentaţi de a se face indispensabili înaintea marelui loru protectoră din fruntea guvernului.
Fiescecărui perde-vâră ungură sâu jidană cu nume ungurisată îi este a(Ji permisă de a a-runca o săgâtă venindsă de calumniă în contra bărbaţiloră naţionali români şi durere, că şi nâ-mulă românescă are în sînulă său o sumă de <5menî ticăloşi, cari prin calumniarea fraţiloră loră îşi facă daraverile, în speranţă că prin acâsta se voră recomanda celoră dela putere pentru cine scie ce osu de roşu, şi cari de altă parte pe a-câsta mârşavă cale voră a-şi răsbuna asupra unoră bărbaţi din neamulă loră, chiar şi numai pentru câte o ură închipuită şi pornită din inimă sălbătăcită .
Lucru şi mai durerosă este însă, că mulţi din neamulă românescă nu cunoscă ori nu vrâu să cunâscă pe acei trădători, ba 6menî dealtmiii-trelea de bună credinţă suntu atâtă de neconscii de demnitatea şi de ondrea loră, încâtă strîngă mâna cu astfelu de creaturi, ba primescă a fi şi tractaţi la mesele loru din rodulă trădărei causei roţnânesci! Acâsta este ori o detestabilă făţăr-niciă, ori o mare dobitociă.
Eată câteva caşuri de cea mai tendenţiosă prigonire:
Suntu vre-o doi ani de când a fostă condamnată bravulă învăţătoră din Intregalde G. Domşia pentru serbarea (Jhei de 3 (15) Maiu, pentru care c)i credu că totă Românulă nutresce cea mai mare pietate. Bietulă învăţătoră a trebuită să sufere în închisdre.
S’a judecată advocatulă Rubină Patiţa din Alba-Iulia, pentru că a vândută puţine esemplare din românulă „Horea“ edată de'profesorulă Flo-rantinu, şi intrată în statulă ungară făr’ de nici o piedecă, fiindă condamnată la închisdre. Mai târziu pedâpsa de închisdre i-a fostă schimbată dictându-i-se o amendă în bani de 150. fl. v. a. care pedâpsă nici Ia Curia regâscă nu s’a schimbată, dedrece trebuia să se satisfacă sâmţului şovinistă, cu tdte că opulă acela se lăţise în
Arddlu în mai multă de o miiă de esemplare. Insă pe unulă trebuia să-lă pedepsâscă, căci Horia murise pe rdtă înainte cu o sută de ani.
Nu de multă venerabilulă vice-protopopă din Indolă a fostă condamnată la închisdre, care în instanţa a doua i s’a urcată la patru luni, totă numai ca ;J§îtfă a reminiscinţei lui Horia, pentru a căruia sufletă a ţinută rugăciuni.
In timpulă celu mai recentă veni la rândă advocatulă Franciscă Hossu Longină din Deva, care fă acusată de preşedintele tribunalului de acolo Solyom Fekete pentru delictă de calumniă. Procesulu s’a pertractată înaintea tribunalului reg. din Alba-Iulia cu ună resultată, care dove-desce pe deplină, că Românulă a<j! nu mai este privită ca cetăţână cu egală îndreptăţire, ci numai ca ună paria pe vechiulă lui pământă, a(Jî cutropitu nu de fii lui Arpad, ci de ună conglomerată jidano-maghiară, ce representă naţiunea nouă a „statului uniformă naţională“, care s’a formată în creerii înfierbântaţi ai şoviniş-tiloră.
Să nu se mire nici unu Română, că Hossu-Longină a fostă condamnată la arestă de-o lună, pentru că fu învinuită, fără motivă de ajunsă, că a vătămată pe celă mai mare propagatoră ală remaghiarisărei comitatului Huniăddra. Nu putea să fiă altfelă, căci la din contră dâcă dovezile se priveau cu ochi obiectivi, fără patimă şo-vinistică, judecata era să fiă achitătore. Dâr a-tunci era şi mai greu de acei judecători să rămână în renume de „buni patrioţi,“ la care p6te ţină mai multă decâtă la independenţa loră de judecători.
Ca să se eundscă şi mai bine ţinuta tribunalului reg. ung. din Alba-Iulia în căuşele aţin gătdre de advocaţii români mă sâmtă datoră a mai aduce următorulă faptă la cundscinţa publică :
Pe la 1881 începură ase ţină între alegătorii români conferenţe în ţinuturi şi aşa şi în co'mi-tatulu Albei-inferidre se ţinură mai multe conferenţe naţionale, la cari între ceilalţi luâ parte activă şi ună advocată, care în urmă fă alesă şi ca representantă la conferenţa generală. După reîntdrcerea lui dela aceea conferenţa fu apostrofată de cătră preşedintele tribunalului de atunci cu cuvintele: „nu ’ţî-e frică, că vei fi arestată?“, la cari cuvinte preşedintele şi a căpătată răspun-sulă potrivită. De aici înainte s’a începută o gdnă contra acestui advocată în afacerile lui la judecătoriile din locă, care a culminată în pornirea de cercetări criminale trase de pără şi puse la cale de nisce persdne de caracteră dubiu. Ună cămătară, cu care mulţi domni fraternisâză, se puse la cale a face o arătare mincindsă, care do-vedindu-se că e aşa în cursulă cercetărei a şi fostă nimicită, der fără ca acţiunea de calumniă redicată de cătră celă suspiţiunată să aibă vr’ună resultată, căci s‘a respinsă şi nici recursulă înaintată nu s’a admisă în a 2-a instanţă, din motivă că procurorulă reg. n’a apelată în contra conclusului de sistare.
Şi câte prigoniri de totfelulă niai trebue să sufere at}i bărbaţii noştri pentru sâmţămintele loră românescl. Şi nu aceste prigoniri îmi amărască sufletulă mai multă, ci mă mâhnesce, când vădă, că câte ună frate de sânge este persecutată pe nedreptă, ba chiar numai pentru aceea, că a avută bărbăţia să susţină la ocasiuni sărbătoresc! causa românâscă în publÎGă şi să salveze ondrea poporului română, mă mâhnesce cumplită, (Jicii, când vădă că nu-şi manilestâză durerea ce trebue să o sâmţă în inima loră şi ceilalţi fraţi din ndmulu românescă din causa acestoru prigoniri, ţfiarele ndstre înregistrâză (Ji nicu scirî despre nouă persecuţiuni şi insulte naţionale, dâr ce să ve<Ji? 0 neînţelâsă purtare apatică a
totaWţii. Pănă când acestă indiferentismă faţă cu sânta causă a libertăţii şi a ondrei ndstre?
Austro-Ungaria şi Rusia.
Fdia rusăscă »Herold« din Petersbargă cuprinde in numărula dela 16 Martie n. und Jungâ articula fârte aspru la adresa Austro-Ungariei, numind’o „Austria perfidă", şi acusând’o că e «sperjură* şi «flămândă dapă ţări."	:	■	i*
.Acâstă „flămăncjiă după ţâri* — <Jfo® artioululă — ,s’a dovedita în modtt fărte drastica în trmpuia ultimului răsboiu, dedrece diplomaţia cea cu greutate a Austriei a sciutâ să secere pentru Austria în cursulO răsboiului ruso turcO acolo, unde Austria n’a sămânata — Austria ocupă, sub totQ felula de pretexte mai multa său mai puţina fără temeiu, storcându-şi, prin sprijinulâ lui Bea-consfield, la congresulâ din Berlina una mandata dela Europa, provinciile serbesci ale Turciei, Bosnia şi Erţe-govina. Făcut’a Austria în dorinţa sa de multâ nutrită unâ pasa mai departe în moda fărte eftinâ, d’a deveni odată deplina moştenitdre a «omului bolna.vâ.* Că aceste ţări serbesci, pe care sentimentuJu naţiomUtirusu le menise de multu timpii principelui de Munteuegru, au căzuta în mâni auszriace, acăsta niciodată ifa uitat’o Rusia şi nici nu o va uita niciodată. Acâstă încorporare de ţări sârbesc! in monarchia auslro-ungară a fosta unâ pumna data în faţă sentimentului naţionala rusa. Apoi veniră intrigile austro-engleze în Bulgaria, care du-reză pănă în acăstă oră, tăte aceste intrige, inventate pentru paralisarea influenţei ruse in peninsula balcanică în favărea influenţei austriace, pe lângă acestea complecta atârnare a regatului Serbiei de Austro-UDgaria— tăte acestea sunta lovituri de pumnO, ce se aplică din partea Austriei sentimentului naţională rusO?«
wHerold“ dă să se înţelâgă, că guvernulâ germanâ ar face bine, în interesula Germanilorâ din Rusia, să se rupă de Austria. Pentru Germania mai merge să sufere Germanii din Rusia, dâr ca să sufere pentru Austria, asta e prea multâ, (Jice foia rusăscă.
.ii. •	•	• !
Lege asupra bisericei gr. or. serbeself.
In dieta croată s’a presentatâ nrmătfirea lege despre regularea afacerilorfi bisericei gr. or. sârbesc! şi despre întrebuinţarea ciriliciloră în regatele Croaţia şi Slavonii:
Considerândâ articolulâ de lege XI din 1868 ala dietei ungare în privinţa credincioşilorâ bisericei gr. or., care în cuprinsula ţărilorâ sfintei cordne ungare formăză unâ totâ nedivisibilâ, se dispună următbrele:
§. 1. Sârbii ca credincioşi ai bisericei gr. or. în regatele Croaţia şi Slavonia, cari locuescO în metropdlia autocefală gr. or., suntâ îndreptăţiţi, sub reserva supremei supravegheri a Maiestăţii Sale, ce e a $e esercita pe cale constituţională, a resolva independentă şi a aduce în ordine afacerile lorâ bisericesc!, şcolare şi cele fundâ-ţionale relative la acelea în marginile legilorâ ţării în congresulâ lorâ gr. or. serbescO, care coristă din repre-sentanţa tuturora credincioşilorâ locuitori în ţările co-rbnei ungare şi care după premârsa arătare la Maiestatea Sa se convăcă periodica de cătră patriarchuladne-tropolita sârbescO pentru toţi credincioşii acestei biserici aparţinători metropoliei sârbesc!, şi în sensula disposi-ţiunilorâ create în aceste congrese bisericescl-naţionalş şi sancţionate de Maiestatea Sa a şi-le conduce şi administra prin organele lorO.
§. 2. Credincioşilorâ aceleiaşi biserici li se acordă pe temeiulO principiului egalei îndreptăţiri o sumă pro-porţionată din mijfocele ţării pentru scopuri de ale cultului.
§. 3. Partidelorâ le stă libera la t6te autorităţile ţării ale regatelorO Croaţiei şi Slavoniei a se aervi atâta de scrierea cirilică câta şi de cea latină.
Acolo, unde trăesca Sârbi în mai mare numărâ, decisiunile primelorâ instanţe la hârtiile întrate şi comr puse în scrierea cirilică au să se lucreze şi să se predea partidelorâ de asemenea în scrierea cirilică. ‘
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr.^57.
festivităţile din Berlină.
.■$ In 2t Martie desO de diminâţă capitala imperiului germanâ avâ aspectula unui oraşâ în mare sărbâtâre. Mhlţimea cutriera stradele, şi mai ale&O cele ce duca ■ spre palattt. BulevardulO teilorO (Liriden,) şoseaua de triumfă a HohenzollernilorO a fosta tdtă (Jiua înţesaţi de lume. Necurmata sosâu trăsuri de gală, în care se aflau persdne princiare ori înalţi demnitari din tote statele. Pe piâţa operei, înaintea monumentului lui Fridericfl cela mare, în faţa palatului imperiala sta mulţimea ca una (}ida şi din timpă în fimpQ, când sosea o personalitate princiară ori trecea una despărţământa de trupe în sunetele musicei, se punea în mişcare. AstfelO s’a întâmplata când !a amâ^I sosi pârechia regală română.
Frumosa regină a RomânilorO, cu faţa’i plină de spirita încadrată de bucle întunecate, mergea înainte cu princesa de cordnă şi mulţămea cordiala la viile salutări ale mulţimei. Apoi venea în a doua trăsură de gală regele CarolQ cu prinţulă de cordnă. Ospeţii regali, înainte d'a întră în locuinţa loră la casteia, făcură o scurtă visită împăratului. Când părăsiră palatulO, mulţimea is-bucnl în strigăte îndelungate de »hoch“ (să trăiască) şi curânda după aceea se arătă venerabilulă capo ala împăratului) care fu salutata. Acâsta se repeţi când gre-nadirii Ini Alexandriei ulanii de gardă se puseră’n mişcare şi-şî aduseră stindardele, Impâratuia în uniformă Hta.ila ferâstră, mulţimea cânta „Heil dir in Siegeskranz«, âiîmpăratulă îi mulţămea dânda din capa şi din mâni.
După amâtjl împăratula făcu obicinuita escursiune, apoi primi gratulaţiunile representanţilorii stateloru străine. Cu deosebire bătu la ochi apariţiunea deputaţiunei turcesc!, a ambasadorului chineza şi a trimisului papala. La masa familiară dela paiaţa au luata parte toţi principii aflători acolo. Culmea festivităţii o formă conduc-tula cu facle, care prin imposanţa sa a întrecuta şi pe cela făcuta în 1885 lui Bismarck, cu ocasiunea aniversării a 70-ea a tjilei nascerei cancelarului. Conductula dela 2.Î Martie a fosta o ovaţiune a tuturora studenţilor 0 lim Berlina, îmulţiţî prin deputaţiunl de studenţi dela t6te universităţile germane. In fruntea lui mergea una , cora de cornişti în uniforma de pe timpula lui Frideric cela Mare. Mii de torţe ardeau şi studenţii însufleţiţi cântară înaintea palatului »Heil dir im Siegeskranz". De . qâte-va ori s’a arătata împăratula la ferâstră, fiinda întâmpinată cu furtunâse strigăte de *urra“. După ce îm-i păratula primi cinci studenţi în audienţă, conductula porni pe bulevardula teiloră, pe strada Vilhelm la palatulO can-' celaruluişi îa grădina zoologică stinseră torţele. Festivitatea s’a încheiata cu una mare commers în filarmoniă.
Poetul & polonii Kraszewski.
Din Genua se telegrafiază, că marele scriitorO ala PolonilorD, Kraszewski, a încetată d'n viâţă în etate de 75 an!. Naţiunea polonă perde într’ânsulO unuia din cei mai roditori şi mai escelenţl scriitori din câţi a avuta. La 17 ani, în 1829, ela începuse a se ocupa cu literatura şi la jubileula lui de fO ani, numărula tomurilord scrise dă eta se urcau aprâpe la vre-o 500. EIQ a fosta adevăratuia creatoră alo romanelorO naţionale poloneze, în cari descria starea de cultură şi socială a naţiunei polonă din trecuta şi presenta. Multe din romanele lui sunta traduse în limba gfrmană şi francesă. Afară de acestea, Kraszewski a mai scrisa şi drame pentru tea-trulO naţionala polona, numerose studii asupra istoriei literaturei gşi Jarcheologiei poloneze. Pe lângă aceste producţiunî literare, Kraszewski încă din tinereţă a des-voltata o mare activitate în tiarele politice. La 1850 era directorula politica ala (Jarului din Varşovia »Gazeta Polska* şi după revoluţiunea dela 1868 a fosta esilata din Polonia rusâscă.
La 1884 t6tă lumea a rămasa uimită când a au-4ita că Kraszewski a fosta arestata în Germania pentru motive că, întreţinânda relaţiunl cu ună oficera prusiana cu numele Hentsch, ar fi vânduta Franciei documente privitâre la armata germană. La începută nimeni nu credea, dăr în urma instrucţiunei şi a cercetărei procesului în filele dela 12 pănă la 19 Maiu 1884, tribuna-lula din Lipsea l’a declarata vinovata şi l’a osândită la 3 ani şi jumătate de închisOre în cetate, pe care trebuia să o sufere în Magdeburg. Imbolnăvindu-se însă în în-chisârer atâta de multa, îocâtă inspira seriâse îngrijiri, la repeţitele cereri ale compatrioţiloră săi şi în fine la depunerea din partea acestora a unei garanţii în sumă de
20,000	mărci, Kraszewski a fostă pusa pe piciorO liberă cu începere dela Noemvre 1885 şi 15 Maiu 1886. Marele poeta s’a dusa apoi în Italia pentru căutarea sănă-tăţei şi după cum era de prevăzută nici nu s’a mai în-torsa în Germania.
SOIRILE PILEI.
Din Aiudu ni-se trimite o corespondenţă, ala cărei autoră se plânge contra fanatismului ungurescO, ce că a ajunsa şi prin părţile acele pănă la estrema. Ro-
mânii suntâ f6rte persecutaţi de Maghiari. Mai vârtosă insă se plânge autorulă corespondenţei contra solgăbiră-ului Szâ*z Jozsef, despre oare 4!ce că n’ar cundsce mar gini în prigonirea Româniloră din cerculu seu, mai cu semă însă ar privi cu ochi răi pe Românii, curl ceteseă <}iare românesc!, ba în contra cărturariloră români de pe la sate (Jice că ar fi făcutu şi perchisiţiunî domiciliare cu gendarmii, căutânda după deposite de pusei şi revolvere englesescî, âr poporulă românO dela sate ar fi f6 te bat-jocurita. — Amâ dori să ni se dea despre acestea scirî mai amănunţite şi mai esacte, căci trebue să iasă ^a lumină t6te fărădelegile.
—x—
Propunerile pentru măsurarea dărei de câştigă cl. III se vorâ depune spre orientare la presidiile cercuale începândO dela 31 Martie pănă la 8 Aprilie. Reclamaţi-uniîe în scrisa se potfi amâna pănă la 12 Aprilie di rectO la inspectorulO de dare, âr mai târziu au să se facă eveutuale observări verbala înaintea comisiuniloră de măsurare.
—x—
Metropolitulă şi ArchiepiscopulO Dr. Ioanu Vancea a fosta primita la 21 Martie n., în audienţă de cătră Maiestatea Sa, care se află încă în Pesta.
—x—
Din comitatulO Făgăraşului ni se scrie la 10 Martie: „Domnule RedactorO ! M’a surprinsa, când cetinda adl înt-’una (jiarO ungurescO, am vătjuta c& parochulu gr. or. din Galaţi IosifO Popu s’a pricopsitu de ministrulO Trefort cu suma de 50 fl. v. a. Nu mă surprindea pote acâstă seire, decă acesta parochO de o stare materială fârte bună, nu ar fi şicanata şi pre consistoriula din Sibiiu ca şi acesta să-i dea numai în anula trecuta, suma de 50 fl. v. a. din fondurile archidiecesane, destula de mici, încă ca ajutor, ameninţând pre acesta, că decă nu-i dă, va cere dela ministru. Consistoriula i-a data, cajjunui paroch bătrâno cum este, suma de 50 fl. v. a. N’a trecuta anula şi bătrânula parochO trage dungă preste afirmările sale înaintea autorităţei sale mai înalte, şi să întorce cătră cela de cate se lăpâda, şi’i cere şi acestuia şi primesce şi dela acesta o altă sumă de 50 fl. v. a. încă atâtajiăcomiă dela una parochO cu avere frumosâ, fără moştenitori, n’am putută vedea. Cei de susO aucjâ decă au urechi şi vâdă decă au ochi". Olteanulu. — Mai trebue comentară la una asemenea fapta?
—x—
„România Liberă" dice, că îndată, după vacanţa lasciloru, d 10 doctorO Babeşu va începe cursulă ce i s’a încredinţată la facultatea de medicină din Bucurescî.
—x—
Aceluiaşi (ŞiarO i se comunică, că ună compalriotă din Chili a trimisă pentru museulu de istoria naturală din Bucurescî scheletulu unei balene uriaşe, acesta sche-letO este cuprinsă în patru lăcjî mari şi ar fi sosită la Galaţi.
—x—
Foia kossuthistâ din Cluşiu pune următorele întrebări: Adevărata e, că fişpanulO br. Banffy Dezso primesce o plată fixă ca agentă principală ală societăţii de asigurare ung.-francese ? Adevărată e că fişpanulO Josef Potsa de asemenea primesce o plată fixă dela acestă societate? Este 6re compatibilă posiţiunea unui fişpană cu posiţiunea unui agentă de asigurare?
—x—
In şedinţa comitetului electorală din cercula ţării Bârsei ală partidei poporale săsescl, ţinută la 18 Martie n., a fosta alesă unanima preşedinte ală comitetului d. Josef W. Filtsch, redactorulă foiei „Kronst. Zeitung," în locuia d-lui Josef Diick, care demisionase şi refusase a fi aiesO.
Ministrulu de agricultură, comerţu şi industriă a numită comisionari pe 1887 pentru esaminarea zidari-lorO, petrarilorO şi lemnarilorfi pe d-nii Carol Gărtner inginera primară ca preşedinte, Cristian Kărtsch ingineră alO oraşului, Mihail Haupt lemnarO, George Weber ar-chitectă şi Samuilă Dioszeghy inginera r.
—x—
InginerulO Constantină S. Budeanu arată, într’o broşură ce a publical’o, că a descoperita urmele unui podu peste Dunăre în apropiere de Brăila.
—x—
Asigurarea obiectelorO t.rebuinciose de îmbrăcăminte şi echipamentu pentru gendarmeria ung. pe anii 1888, 1889 şi 1890 se va face prin oferte dela industriaşi indigeni. De liferatO suntă: postavO (pentru passpoil, bluse, mantale, pantaloni), pânză de căptuşita, cămăşi, ismene, Datiste, cearşafuri de pata şi de plapomă, feţe de perinî, cămăşi şi ismene de lână pentru ârnă, saltele de paie, perine, plapome, şepci, şinore, diferite mărfuri de pele, mănuşi, cisme, pele de câputatO, tălpi, şele ş. a. Obiectele au să se lifereze în două părţi pănă la finele lui Februariu şi Augustă în fiecare anO. Modelele se potO vedea la cadrulO fiecărei comande de cerca a gendar-meriei. Vadiulă e 5%. Ofertele în scrisa au să se dea
sigilate cu vadiulă până la 15 Iuniu ». o. 10 ore, la comanda III de cerca a gendarmeriei r. ung. (Budapesta, cercula VII, strada regală 69). Condiţinnilo amănunţite de liferare se potO vedea în localităţile oficiului numitei comande.
—x—
O telegramă din Berlina dela 21 Martie adresată (Jiareloră din Bucurescî comunică: »Regele şi Regina României au sosita erl la 12 şi dece minute. Li s’au făcută o strălucită primire la gară, unde au fostă primiţi de principele imperială şi principesa, principele şi principesa de Suedia, principii Wilhelm şi Henrich de Prusia, principesa Victoria, principele şi principesa de Wied, marele duce şi marea ducesă de Baden, principele şi principesa de Hohenzollern şi principele Ferdinand de Hohenzollern oare purta uniforma de locotenentă de infanteria română. Pe peronâ era înşirată o companiâ a regimentului ală 2-lea ala gardei imperiale. Regele CarolQ trecîi înaintea frontului pe când musica cânta aria naţională a României. Dela gară Regele şi Regina României au fosta îndată conduşi la palatulO imperială unde au fosta primiţi de împârata şi impărălesă. Suveranii României vorO locui la Castel, se crede că vorO pleca Joi la Nurenberg unde se află principesa de Hohenzollern mama Regelui.
—x—
CăpitanulO de gendarmî călări Fănuţâ din Bucurescî însoţit.0 de mediculă veterinara Drăgănescu, s’a dusă în Ungaria ca să cumpere 40 de cai.
—x—
Din Letenge, comitatulO Zala, să raporteză, că la 18 Martie n., 5 6re dimineţa, s’a simţită unO cutremură cu sgomotă ca de tunete, care a durată cam două secunde. Mişcarea pământului începu în nordostă şi se continuă în direcţiune sudvestică. Nenorociri şi pagube nu suntă de înregistrată.
—x—
IngrijitorulO romuriloră de aici Brank, fundă chefuita bine, voi să ’şl încerce Luni sera puterea şi nu găsi altă 'obiectă mai trainică decâtO pe nevastă-sa, pe care o maltrata atâtu de cumplita, încâtQ trebui se intervină poliţia, care-lă duse la râcore în ares.tulO poliţiei. —
—x—
In »Monilorulă Oficială* din Bucurescî a apărută următârea iege: Se infiinţeză la facultatea de medicină a Universităţii din Bucurescî trei nouă catedre şi anume: una de clinică chirurgicală, una de patologia experimentală şi de bacteriologiă şi una de clinica medicală. Mmis-trula cultelorO şi ala instrucţiunei publice este autori-sata a chema la aceste catedre, cu titlu de profesori provisorii, pe d. Dr. George Asaki la cea dântâiu, pe d. Dr. Victoră Babeşă la cea de a doua şi pe d. Dr, Ni-colae Kalenderu la cea de a treia, cu tdte drepturile ce le dă legea şi cu dispensă de concursă pentru catedre şi pentru postulă de medica primara la eforia spi-taleloră.
—x—
După cum comunică «Bacskai Ellenor, * fişpanulO oraşelorO M. Teresiopole şi Baia, Aurelă Jankovich şl-a data demisiunea.
—x —
Boemii faed mereu propagandă ca să nu cumpere, producte nngurescî, şi cu deosebire făină ungurescă, ci numai făină boemă. Foile unguresc! sunta amărîte în contra acestei propagande.
—x—
In Skala-Ujfalu o vacă a fătată ună viţelO cu 5 piciore înainte şi cu unQ picioră îndărătO. Viţelulă a fosta îngropata, dăr încurânda fu scosă şi data museului din TrencinO.
O sentinţă în afacerea inseinneloru naţionale
Cetitorii noştri îşi voru aduce aminte de procesulu intentata în 1885 contra mai multoru cetăţeni din Orăştiă din causa întrebuinţărei stâ-g-uriloru naţionale. Publicămti a(Jî sentinţa adusă de instanţa primă în acestu procesă ca unu documentă ală erei despotice în care trăimă:
Nr. 4500—188 S.
Sentinţă.
In numele Maiestăţei Sale Regelui.
Contra lui Samuilă PopO şi consoţî în causă de de-lictO contra statului judecătoria regescă de cercă din 0-răştiă a adusa pe basa pertractăriloră ţinute urmâtorea sentinţă :
Acusaţii Mallâsz Eduard, OstaşO Iuonă, Lukats Al-fred, Dezsan Albert, Kolovrath IuonO, Franz George, Wurm Eduard, Siengel Daniel, Baluschek Iosifă pentru că au arborată stindarde străine, oprite prin ordinaţiune ministerială, suntă vinovaţi pe basa § 36 din codicele penala pentru delictâ contra statului Acusatulă Mallasz Eduard şi Gombos Carola sunta vinovaţi pentru delictulă prevăzuta în §	37 din cod. pen. şi din causa acâde
Ostaşă Iuonu, Lukats Alfred, De/san Albert, Kolovrath IuonO, Franz George, Wurm Eduard, Stengel Daniel şi
Nr. 57.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Baluschek Iosifa pe basa § 36 ală cod. pen. se pedep-sesctl cu câte 5 (Jile aresta şi cu o amendă în bani de câte 10 fl. ce suntQ a se folosi pentru scopurile prescrise în § 27 şi suntQ a se plăti acestei judecătorii în timpii de 15 <}ile după întrarea în vigdre a acestei sentinţe, la din contră suntQ a se încassa pe calea esecu-ţiunei. Mallâsz Eduard pe basa § 29 din cod. pen. este condamnată conforma § 37 cod. pen la o lunâ aresta şi pentru scopurile prescrise în § 27 la o amendă în bani de 50 fl., pe cari va ave să-i plâtescă în timpii de 15 (jile, după întrarea în vigore a acestei sentinţe la acestă judecatoriă, er la din contră acestă sumă se va încassa pe calea esecuţiunei, Gombos KarolQ pe basa § 37 din cod. pen. se condamnă la 14 dile aresta şi pentru scopurile prescrise în § 27 la o amendă în bani de 20 fl., pe car! în limnQ de 15 dile după întrarea în vigore a sentinţei de faţă va ave să-i plâtescă la aoăstă judecă-toriă, la din contră suma se va încassa pe calea esecu-ţiunei. Acusaţii sunta datori afară de acesta a plăti împreună spesele procesului, er fie-care în parte spesele în-treţinerei în aresta.
In lipsă de avere se condamnă la aresta, socotin-du-se pentru câte 5 fl. o di de aresta, amenda de 10 fl. se pote schimba în 2 cjile aresta, de 20 fl. în 4 dile şi de 50 fl. în 10 dile aresta.
FopO Samuilă, Schuster Dimitrie şi Klaster Adolf nefiinda vinovaţi de delictulQ prevăzuta in § 36 se ab solvă pe basa § 87,
Pe basa § 61 din cod. pen. se ordonă nimicirea stindardelortt străine confiscate de judecătoriâ, ca corpus delicti.
Motivele:
FiindQ că în urma ordinaţiunei Escelenţei Sale d-lui ministru de interne, de dtlo 6 Iulie 1874 Nr. 26,559, sigilele oficiale, colorile naţionale, emblemele şi stindardele sunta a se privi ca nisee insemne, ce le întrebuin-ţeză fiecare naţiune ca semne esteriăre ale propriei ei autonomii, şi fiindd că acestea suntâ totodată insemnele prerogativelorQ statului, abusulQ ce se face cu ele, seu întrebuinţarea ilegală a stindardeloră şi insemnelorQ străine, ce se folosescă pe teritoriulQ altora ţări, invălvă unO atentata contra integrităţii teritoriale şi auctorităţii de statQ a respectivei ţâri, de aceea opresee stricta întrebuinţarea stindardelora străine cu orice ocasiune şi sub orî ce prelesto.
Acusaţii, ca impiegaţi ai reuniunei pompieriloră din OrSştie, mărturisescQ, că au călcata amintita ordinaţiune a ministrului de interne prin aceea, că pe basa argu-mentelorâ propuse de Mallasz Eduard şi aduse în discu-siune de OslaşQ IuonQ, în şedinţa comitetului dela Î9 Septemvre 1885, au votata ca, pentru i înălţa festivitatea întrunirei reuniuniloră de pompieri din comitatulO Hunedorei, ce avea sg se ţină în Orăştiă la 27 Septemvre 1885, sg se rgdice una arca de triumfa şi pe acelu arca sg se arboreze pe lângă stindardulu naţiunei unguresc! şi stindardele naţionale românesca şi sâsescO, şi astfela acusaţii în urma decisiunei aduse cu majoritate de voturi, au şi arborată prin Mallasz Eduard aceste stindarde pe arcuia de triumfa ce s’a rgdicatO.
Apărarea acusaţiloră, după care conforma articu-lului de lege 44 din 1868, funda şi naţiunea română şi săsescă recunoscută prin lege, ei pota face cu drepta întrebuinţare de insemnele naţionalităţii lorQ: acgstă apărare tocmai pe basa legei, la care s’au provocata, ei nu p6te sg fîă luată în consideraţia, pentru că în acgstă lege cu hotârîre se accentugză, că după principiile fundamentale ale constituţiunei toţi cetăţenii Ungariei formeză în privinţa politică o naţiune: naţiunea maghiară una şi nedespărţită, ala căreia membru egala îndreptăţită este fiăcare cetăţănă ala patriei, ţină-se de ori ce naţionalitate.
Aşaderă prin acesta în moda neîndoiosQ se accen-tueză, că in Ungaria deşi esistQg deosebite naţionalităţi, d6r aceste naţionalităţi deosebite, contopindu-se in naţionalitatea maghiară domnitâre, formeză naţiunea maghiară. (de ezen kulonbozfl nemzetisegek az uralkodo magyar nemzetisggbe olvadva, magyar nemzetet kepeznek).
Acusaţii aducă mai departe spre apărarea lorQ împrejurarea, că amintita ordinaţiune a Escelenţei Sale d-lui ministru reg. ung. de interne n’a fosta publicată, n’a fosta indusă în colecţiunea de ordinaţiunî şi aslfelO nu are putere obiigatăre.
Insă nici acestei apărări nu i se pote da atenţiune, de-o parte pentru că nesciinţa legei nicî-odată nu păte servi ca scusă, ăr de altă parte pentru că amintita ordinaţiune a ministrului de interne cere dela autorităţile judecătoresc!, ca sg esecute cu slricteţă acgstă ordinaţiune, apoi este deja lucru cunoscuta tuturora, că asl-fela de ordinaţiunî ministeriale s’au publicata nu numai în adunările generale ale fostelorO d:stricte şi comitate, ci şi în singuraticele comune au tosta publicate prin mari placate, orî prin strigare.
Apărarea acusaţilortt, după care arborarea stindar-delortt românesc! şi săsesc! au hotărît’o ca semnO ala unirei şi frăţietăţii, nu s’a putută lua în consideraţiă, de o parte pentru că arborarea loră, ca a unora insemne ale unui stată străina, o interijice susâ ordinaţiune a ministrului de interne şi n’o admite sub nici una pre-testâ, la nic! o ocasiune; de altă parte pentru că, după mărturisirile comandantului superiorO (ală pompierilorO) Samuil Popa şi ale martorelui Brassay George faptulă că
stindardele românescl şi săsesc! s’au luatâ josâ de pe arca a provocata iritaţiune între pompierii, cari făceau eserciţii, ceea ce fără îndoglă însgmnă, că arborarea lorQ nu s’a făcuta ca semna alâ unirei şi frăţietăţii, ci au fosta arborate ca insemne ale unora naţionalităţi singuratice, ce sunta oprite prin l“ge, cari insemne însensula ordinaţiunei au fosta luate josa, ceea ce a produsa iritaţiune între pompieri.	(Va urma).
Procesulil de calumniă,
contra d-lui F. H. Longinii, advocata în Deva.
(Urmare.)
A urmata o tăcere momentană, după care se ridică procurorulă şi înfr’o p’edoariă lungă, frumosă şi într’adevăra juridică, a încercata a arăta, că dovetfile ce au intrata, documenteză deplinO culpabilitatea acu-satului.
Procurorulă a începută cu a arăta: câta de greu şi deosebita s’a definită şi se defi^esce conceptulă ca-lumniei, totdeuna şi la tăte poporele culte. Arătă apoi câtă de greu este definirea mai alesQ, când stămă în faţa unui asemenea casă, ca cela de sub întrebare, şi arătă, care ar fi calea cea adevărată, pe care judele are să afle adevgruia.
Cu t6te aceste, procurorulă credp, că în casulâ de ţaţă tribunalulQ s’a putută convinge, că culpabilitatea esistă.
TribunalulQ şi peste tota oficiile publice, cjice pro-curorulQ, — au şi trebue să fiă nepătate, căci la din contră, justiţia va fi subminată.
InculpatulQ, prin laptele sale, a atinsă reputaţiunea tribunalului, deci încâtă nu a putută produce dovecjî, are să fiă trasQ la răspundere, cu atâtQ mai vertosQ, cu câta însuşi acusatorula a declarata, că decâ numai una din cele ce a afirmată înculpatulă contra lui s’ar adeveri, elQ (preşed. trib. Solyom) nu mai pOte rămâne în capultt tribunalului la care e pusă.
De aci încolo procurorulă a trecuta \d specialităţi şi s’a încercata a arăta, că faţă cu inculpatulă s’au dovedita faptele ce se impută în cele trei puncte, dreptQ aceea, considerândQ, că a mai fostă pedepsită pentru delictă de calumniă şi că a atacată pe unQ oficiala, de o posiţiune mai înaltă, de altă parte considerândă că a fosta multa iritata, a propusQ ca să se declare vinovată pentru calumniă, şi pentru acesta să se judece la trei luni închisăre şi suportarea speseiorQ ş. c. 1.
ApărătorulQ* inculpatului declară din capulâ locului, că nu-lă preocupă grigea, cumcă clientulQ său ar fi vinovata de delietulQ ce i se impută, de-6rece probele, ce s’au câştigată nu sunta şi nu pota fi de ajunsă, ca pe basa lorQ să potă fi judecata pe drepta. Gonstateză, că preşedintele tribunalului reg. din Deva, a trecuta peste limitele sale şi că după acte se vede, cumcă acusatulQ a fosta persecutata într’una, ce nicidecum nu să pote escusa.
Apoi luânda dovezile, ce se referQ la cele trei puncte, arată, că ele nieîdecâtâ nu pota fi contra clientului său, deoreee faptele ce se impută inculpatului, nu se refereseQ la calitatea oficială a preşedintelui tribunalului reg. din Deva, prin urmare nici nu pota involva faptulă calumniei, aşa precum cere § 260 din codulQ penala. Mai arată, că faptele ce se impută inculpatului suntâ dovedite pe deplina, prin urmare nu pote fi trasO la răspundere.
In fine 4‘ce apărătorulQ, că s’a prescrisă faptula, deoreee preşedintele tribunalului reg din Deva a ridicata acusa numai pentru vătămare de onOre, ăr calumnia s’a urmărită din oficiu, deci prin ridicarea la valăre a actului de acusaţiune adusa de tabla reg., Solyom a eşita cu totuia din acgstă causă, şi că faptele ce i se impută inculpatului nu au nimicO cu reputaţiunea tribunalului ş. c. 1.
Drepta aceea, nesubversândă nici o împrejurare a-gravatore, pe când împrejurări uşarătăre sunta inai multe, -- apoi considerândQ, că dovezile nu potă cădea în defavorulQ clientului său, cere absolvarea lui din lipsa faptului obiectiva.
Dupăce procurorulă a mai făcuta câte-va reflesiunî la vorbirea apărătorului, preşedintele a dată cuventula inculpatului.
Inculpatulă declarândă, că apărâtorulQ său a es-pusu şi convincţiunile sale, 4‘ce c& tragerea lui înaintea acestui tribunalQ este greşită şi nefundatâ.
Faptele ce mi se impută — (Jice acusatulQ — le-am comisO în calitate de advocată şi prin acte ce am subscrisa, respective ce am data la protocolQ judelui in-cuirentO, prin urmare eu cu dreptâ nu pota fi trasă la răspundere pe acestă cale, deore-ce în asemenea caşuri este a se aplica legea advocaţială §. 67 puncta b) şi eventuala prescrisele procedurei civile, după care, advo-catulQ şi orî-cine, care în scrisQ său verbala s’ar folosi de espresiunî necuviinciăse, are să fiă pedepsită de locă prin organulâ respectiva, înaintea câruia s’a comisO faptulă.
Prin urmare, dăcă telegrama şi plânsărea mea cuprindă şi au cuprinsă espresiunî, pentru care potQ fi trasă la răspundere, a fosta în drepta ministrulQ, ca să mă pedepsescă conforma §-lui citată, eventuala însuşi tribunalulQ, înaintea căruia am comisQ fapta, a putută usa de dreptulQ, ce-i compete, der a mă tîrî pe mine aicî, nu este şi nu p6te fi motivată prin §. 260 din co-dulQ penalQ.
Afară de aceste §. 266 din codulQ criminală şi mai vertosQ motivele acelei legi, arătă fără îndoelă, că pentru espresiunî vătămătăre, folosite în scripte şi înaintea oficiolateloru, nu se pote introduce cercetare criminală, deărece pedepsirea lorQ, este normată în legea advocaţială şi procedura civilă. InculpatulQ apoi arătă că elQ a denunţată faptele, ce i se impută ministrului de justiţiâ, nu cu rea intenţiune, nici din ură, ci din dato-rinţă şi în calitatea sa de advocata şi prin urmare ca păzitoră ală legii.
Câtă privesce — <Jice înculpatulă, — posiţiunea preşedintelui tribunalului reg. din Deva, eu nu potă fi de acorda cu d-lă procurorQ, pentru că eu nici decâtâ nu ţină . posiţiunea preşedintelui Dr. Solyom atâtQ de înaltă (acusatulQ ridică mâna susd), nici pe a mea atâtă de inferiără, (acusatulQ argtă cu mâna josQ) ca să aflu între ele o aşa mare deosebire.
D-lă Dr. Solyom esle preşedinte de tribunalQ şi eu sunt advocata. Şi pe când activitatea unui preşedinte de tribunalQ se restrînge numai la ună cercă anumita, pe atunci cerculQ de activitate ală unui advocata este cu multa, cu multa mai mare.
Prin urmare, dgcă d-lă Solyom este mândru de reputaţiunea sa, cu drepta cuvăntQ sunt mândru şi eu de a mea, şi d6că procurorulă este chiămatQ, să apere reputaţiunea tribunalelorO, totO acea chiămare o are întru a apăra şi reputaţiunea celuilaltO factorQ ală justiţiei, a advocatului. In fine inculpatulă mai accentueză, că faptele ce i se impută nu sunta de natură, pentru care ar pute fi pedepsita cu închisore, reprobă propunerea procurorului în privinţa pedepsei ce a cerută.
Relativu la împrejurarea agravat6re, accentuată de procurorQ, inculpatulă (Jice, că faptulO, ce a fostă judecata pentru delictQ comisO pe calea pressei şi încă înainte cu 11 ani — nu p6te fi luata în defavorulQ său, deărece este cu totulQ de altă natură, — în fine, că la casQ când ar fi declarata de culpabila, are să fiă aplicată § 92 din codulQ criminală.	(Va urma.)
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
BERLINtJ, 24 Martie. — Camera seniori-loru a dietei a discutată proiectulQ bisericescQ politică. Bismarck recomandă să se primăscă proiectulu nemodificatu; trebuinţele poporului catolicii cerii să fiă mulţămite, pentru ca să întă-r£scă unitatea întregei naţiuni. Desbaterea s’a amânata pe mâne.
SOFIA,	24 Martie. — Soirea „Pester
Lloyd“-ului: Convocarea Sobraniei s’a amânata pentru unu altu timpa.
DIVERSE.
Câte grădini botanice suntQ în lume? — După
ună’raportu ală societăţii de horticultură din Montrealâ ele sunta astfelQ împărţite: România 2; Francia şi coloniile ei 25; Englitera şi Irlanda 12; Coloniile englese 27; Germania 34; Italia 33; Rusia şi Siberia 17; Aus-tro-Ungaria 13; Scandinavia 7; Belgia, Holanda şi coloniile ei, Spania şi coloniile ei, Statele unite, 5 din fiăcare patere; Danemarca 2; Brasilia; Chili, EcuatorQ, EgiptulQ, Grecia, Guatemala, Japonia, Serbia, PeruviulQ, 1 din fiăcare, deosebita de câteva create de curândQ în lndiele engleze. In totala suntQ în lume 197 grădini botanice, întreţinute de stata, de comune său de amândouă precum şi de donatori.
Unu cântăreţii dela operă spionă. — O ciudată întâmplare s’a petrecută mai acum câteva (jile la Ulm. Erau orele 12, când o sentinelă observă pe unO domnQ plimbându-se, privinda cu lăcomie împrejurimea şi luândă note. Lucruia acesta s’a făcuta cunoscuta gardei, care a trimisâ imediata o patrulă. Acăsta a arestata pe omultt necunoscută, l’a condusă la gardă, Ta supusâ unei straşnice visitaţiunl corporale, i-a luată t6te hârtiile şi apoi l’a datQ pe mâna poliţiei. Deodată, ca fulgerultt, se lăţi vestea prin totă oraşulă că s’a arestată unO spiona negreşita francesQ. Acâstft veste de sine se înţelege, a atrasă forte multă lume. Din nenorocire întâmplarea a făcută ca tocmai atunci să trecă pe la garda poliţiei ună căpiţanQ şi să vâcţă că celQ arestata este una prietena ala sâu, dela teatrulQ din Ulm, anume Cari Hellmann. CântăreţulO, firesce, a fostă imediată pusQ in libertate. S’a constatată, că densulâ, când se plimba, studia partea sa din opera ,Dama Albă*.
Ună hoţu cinstită. — Doi domni, cari locuiau în Berlină pe strada Francesă observară în primile (Jile ale acestei luni, că le lipsesce dintru’ună scrinQ 4 ace de aurQ pentru cravate în valăre totală de 500 m. Pe când prânifău domnii într’ună restaurante de pe promenada ,Unter den Linden", se predete în locuinţa lorQ prin-tr’unQ servitoră ună plică cu adresa unuia dintre ei, în care se aflau cele două ace furate şi o cartă cu urmă-torulă cuprinsa: .Onorate d-le Baronă! Pe lângă acăsta îmi iau permisiunea, a vă înapoia acele furate, deărece acestea nu au pentru mine destulă valdre. Vă rogQ însă îngrijiţi mai bine de uşi, căci de le-ar fi luatâ unO pot-logarO necinstita nu le-aţî mai fi revăzută. Cu salutare:
Hoţulu de milidne.
f NECROLOGU. — Jinerimea universitară română din Budapesta adâncă întristată anunţă, că multă iubitule lorQ colegQ
Simionă Miclosina,
rigorosantă în medicină,
din Ezerisi (com. CaraşQ-SeverinQ), după untt morbă îndelungata în etate de 27 ani a decedata Duminecă în 20 Martie st. n. Rămăşiţele pămăntesci, primindO Marţi în 22 Martie st. n. binecuvântarea bisericescă, conforma ritului gr. or. în casa Nr. 8 din strada „Szalag*, se vorO depune spre eternă odihnă în cimiterulQ comună din Buda.
Fie-i ţărîna uşără!
Editoră: Iacobti tfnreşiann.
Redactorâ responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 57.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887
Unnalti ta bur*« &<s '?î«w din 23 Martie st. ltir-7
Rentă de aurii 5% • • • 102 85 Rentă de hârtiâ 5°/o .	89 75
Imprumutuld căiloră ferate
ungare.................149.75
Amortisarea datoriei câi-lorfl ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) . . . 98,10 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 115 25 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu ci. de .sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişîî..................104.25
Bonuri cu cl. de -sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bona:-! croato-slavc.ne . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
viuti ung. ...... 98.75
lmprumutuiii cu premiu
ung......................121.—
Leşurile pentru regularea
Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 91 90 Renta de arg. austr. . .	82.30
Renta de au»u austr. . . 113 30 Leşurile din 1860	, . . 133.50
Acţiunile băncel austro-
ungare.................t 82 —
Act. băncel de credită ung. 296 75 Act. băncel de credită austr.288,20 Argintul ă	-	Galhin?
împărătesei	..... 6 00
Napoleou-d’orI	.... 10.11
Mărci 100 împ. germ. . . 62 60 Londra 10 Livre» steriinge 127.78
ilaai'sa «l<e Sfcie. îirrsru
Coia oficială dela 8 Martie st. v. 1887,
: iu
Keaia română (5°0),
Renta rom. amort. (5°/0)
» eonvert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit, tone. rural (7%)
„	(5°/o)
*	. urban (7°/©)
.	(B"/.)
•	(5°/o)
Banca naţională, a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	- Naţională
Aurii contra bilete de bancă .	.
Bancnote austriaco contra aură. .
i;;p	velei .
90 Va	9 i —
911/2	92 —
84—	85—
35—	36—
99-	100—
82^4	84Vi
96—	97—
90-	91 —
78—	79—
18.—	18.8/4
2.01	2.02
Curguiu pieţei Braşovu
	<<n 24 Martie	s!. jf	W>7		
Bancnob’ romanţ	isci . . . .	Cuc	[, 8.43	Vf > t	. 8 47
Argint românesc	. . . .	»	8.40	*	8.45
Napoleon-d’ori .			10.06		10.10
Lire turcesc! . .			11.30	»	11.40
Imperial! . . .		»	10.33	»	10.38
Galben! ....		»	5 95	»	6.-
Scrisurile fone. »	Albina» 6°/0		101.—	k	102.--
	• 5°/o	• »	98.—	»	99.-
Ruble Rusesc! .		»	112.—	»	113.-
Discontulă	• 4 »	7—	-10°/9 pe	ană.	
#»###(
# m
9
* m
9 #
S0 :i0	%0	'‘?0 $0 %0	S
mmmm
A VIS.
Aducă la cunoscinţa onor. publică, că am asortaţii c o m-pletă şi din nou depositulu de stofe din magazinul 11 fie haine bărbătesc!, uliţa Yiimoi Ni*. 11, şi mă recomanda pentru confecţionarea de totu felulu de haine bărbătesc!, cu preţurile cele mai eftine; la casă de trebuinţă furnisesu pantaloni în timpu de 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 6re, costume întregi în 24 Ore. Pentru comande câtă mai numerose se rogă :
Cu înaltă stimă
B. Schwarze,
2—3	Uliţa Văm ei Ni*. 11.
î:W
Ap7>
w
9
#
«I
m
9
9
mmmmmmmmmmmmm m<mmm® (Avisu d-loru abonaţi!
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită (jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită si să arate si postaultimă.
AI) MINI STIL MAZ. I HANs*
ABONAMENTE
la
㤠a zet a	trans
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă.
Preţuiţi abonamentului este:
Pentru Austro-Ungâria:
pe trei luni..............3	fi. —
„ şese luni............. 6	fl. —
,, unii ană.............12	fl. —
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni ............10	franci
„ .şese luni............20	,,
,, ună ană...............40	,,
Administratiunea „Gazetei Transilvaniei.'
<	”	i
Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predetilă-BiaSapesia şi pe linia Tein	ArsuiA-IBaiiftapeatia a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predeală-Ruflîipesfei
BucurescI
Predoalu
TimişiS
. Trenă de
persone
Tren j Trenă | Trenă accelerat lomnibus lonmibu»
Feldidra
Apatia
Agostonfalvs»
HomorodA
Haşfaleu
Sighişor*
Elisabetopole Mediaşd Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfl
Teiuşift
Aiudil YinţulO de susft Ui6ra Cucerdea Ghirisă Apahida
Clatin
Nedeşdu Qhirbgu Aghirişă Stana Haiedinfi Ciuda Ruda Rratca R&v x
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare ^
P. Lailâity
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
Nota
7.47 8.24 8 51
9.14 9.51
i 1.08 11.29 11.26 12 00 12.28 Î2.44
1.05 1.34 1.46
2.09 2.39 3.01 3.08
3.14
3.5
5.10 5.3(
6 03 6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4,Ir 5.02
5 4J
6.15
7.06
8.52 9.19 9.31
1046
10.57
11.99
11.31
11.52
12.31 12,48 1.22
2 i 8
2.48
2	56
3	64
4	.1
5	28 5 56
10,55 1 23 3 24 10.05 2.15
7.30
1.14
1.45.
2.32
— | 8.00 Orele de ndpte
8,00 8.36 9.0., 9.32 10.11 10.5 12 16 12.50 1.21; 2.02 3.06 3,38 3.54 .05 4.50 7.2
6.01.
simtă cele dmtre liniile grose.
BttdU&pefltîa — M^redeaSil					1
	Trend i	Tren |	Trecu	Trenft	Trend
!	de pers.	accelerat	O'.nuibr	de	otnulbus
l		_ 1		persdne	
	i				
V ieaa	11.10		—	—	—
Btiâap^sta.	7.40	2.~-,	3, î O	6.20	8.0.i
Szolnok	1 (fo	3.58j	7 88	9,34	’A/*A
F. Ladâny	2 02	5.28 j	5 40	11.26	2.31
Oradea »s»rc	4-,. 2	6.58	9.14	A3J	—
Vărad-Veleucse		—	9 24	$ 06	
Fwgyi-Vâsârhely		—	9 41	2 17	—
Mezo-Teîesd		7.33	Aj 19	2.40	—
R4v		8.04	11.38	3 24	—
Bratca	—	—	12.18	3.4'	—
Sania	......	—	IV.. 54	4 07	—
Ciueia	....	8.58	i .57	4.33	—
Huiedijj	...	9.28	3.11	5.15	—
Stana			8,40	5,3 i	—
Aghiriş		—	4.15	5.55	—
Ghicbdu	-■	—	036	Ai-7	—
Nedeşdu		—	4,58	Q ffj/r	—
• t OiUŞiSl	—	10.28	■ .26	0,43	
	U.i;0			—	—	7.08
Ăpaidda	1 19			—	—	7.36
Okirişi	2 30	—	—	—	9.06
	1.0. 1 06		—	—	9.53
Ou«erdf!».		___	—	—	10.—
Ci ora	1 13			—	—	10.09
V tîî.ţ: i i & de li Ci.M ^	140				—	—	10.19
	1 41				—	—	10.48
	2c 0		—	—	11.14
Otauv.iieift	2 3-		—	—	12.12
B ivi» ’/Iicăpasa	2 48			—	—	12.30
	3.20			—	—	1.12
Ciîpşa Mediaş!'	3	36 4	( 0	—	■—	—	1.32 2.i8
Ru>&r<ifO0c-lc	4.3				—	3.03
Hijiisjfâm	5.12	—	—	—	3 49! 4.28
Haşfaleu	5.37	—	—	—	
Homorod	7.0 f	—	-—	—	6.a6
Agostonfaivsi	7.43	—	—	—	7.06
Âpats a	8.11	—	—	—	7.46
Feldiora	8.41	—	—	—	8.25
.Hraşov î-	9.21	—	—	—	9.15
	—	—	1.55	—	- |
Tirnişu Pr»d«ală |	—	—	2.53		rJ
	z		j 3.28	-	-
BucurescI	i 			9.3c	ij	-1 ,
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernescî
Tduşft> - f	II Buda.jpe.sla’-âradft-Teiuşfi.
	Trend	Trend	Trenu de		Trenu de	Trenă	Trenă
i	r mnibtia	om» ibiip	person« i		pernone	do per.-iăne	omnibn
T^iuşiîi	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	—
Allfii-Iulia	11.39	—	3.14	ISudapeata,	8.20	9.05	—
Vinfiîlă de josă	12.30	—	4.2 2		11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50	V	4.10	5.45	— -
Oiiiştis.	1.01	—	5.18	Aradft;	4.30	6.—	7.04
Siberia (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4 43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braiiicîca	3.23	—	7.02	Panii şc	5.19	6.51	8 17
îîîa	3.55	—	748	Radna-Lipova	5 41	7.10	8 36
Gurasada	4 18	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	*.11	Berzova.	6 28	7 55	—
Soborşin	5 3)	—	8.46 |	Soborşin	7 25	8.42	—
BSrzova	5 „36	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova •	4.47	—	10 27	Iha	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.28	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
(0-ogovată	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	11 07	—
Aî-iidă	8.28	—	11.39	Orâ.ştiă	11.11	11.37	—
	8 42	—	452	Si botă	11.43	12.—	—
		—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
	—	—	8 20	Âlba-lulia	12 36	12.46	—
Viena	—	—	6.! >5	TeiuşA	. 1 29	1.41	—
Arad&->T:f r«				Nlraiibri» (Piski) Fetroşesil			
	’fryat	Tremă de	Tranu		Trenă de	Troatt	Trenă
	OîIUî.tbi:,',	p'-trsăne	mixt		persâne	omuSbns	mixt
	5.48		6.05	i-Mssafcrlîa	11.25	_	2.42
Ar»ddă nou	19	—	6 33	Streiu	11.58	—	3.25
NămeOj - Sâgh	6 44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4 16
	7.P	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Cdvadia	2.24	—	5.58
Mercziiaiva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	64 *
TUssalşĂr»	9.02	—	9.08	FetroşenI	3.37	—	7.12
TfiBM?w6v*4-Aî*î6C2ft				Fetroşenl—	Hissaeria (Piski)		
	Trend <le	1 Trenu de	Trenu		Trenă	Trenă	Trenă
	peraone	persono	omnibusi		de pera.	omnibus	mixt
Timîsflra	6.25	nr	1 5.00	Petroşeni	10 07			| 6.10
Merczilalva	—	j —	1 —	| Baniţa	10 48	—	6.53
Orczifalva	7.46	l —	6.32	Crivadia	11.25	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
Neroetb-Săgli	8.36	—	6.23	Haţegă	12 42	—	901
Araduhl nou	9.D	—	8T1	Streiu	1.22	—	9.52
ArnUfi	9.27	—	8.17	8£suaer:8*	1.53	—	10.31