BROiqirSEA ŞI ADMUHflTBAŢIVWEA î
BRAŞOVft, piaţa atare Nr. 22.
.,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pl.
H a o fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bok&hIa ţi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
AVUI1IUBILB:	J
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlMrl Mfranoata nu •• ţrlntMi. — iasu»orlpt« nu •• retrimită.
11% 56.
Joi, 12 (24) Martie.
Braşovft, 11 Martie 1887.
„TimpulA înaintăză cu paşi repetjl, trece ţi nu se mai reînt6rce şi celă ce la încheierea ntieî (Jile trebue să-şi 4*°^ cu întristare „ Diâm \$rdidi,u mărturisesce totodată că a perdutft CSV'a, ce nu se mai p6te repara.
Viaţa unui poporă constă numai diutr'unti lâfcţft infinită, ale căruia verige le formăzâ spa-ţiiilă de timpă din care se compune viaţa indi-vi4iloră. D6că prin urmare în sînulă unui po-I poră cei mai mulţi voră fi siliţi să esclame: I „Amă perdutu (fiua,u atunci şi totalitatea, popo-! rulă a pierduţii ceva, ce nu se mai p6te pune la locă. Să nu ne înşele acele păreri false, care susţină, că defirece viaţa unei naţiuni se numără după 4ecl de ani, ar urma că ună ană, său o lună său chiar o 4i pierdută nu însămnă nimică la ună poporă. Ore veacurile nu se compună din ani şi anii din 4^e?
Cetitorii noştri voră fi înţelesă unde voimă să batemă. Suntemă îngrijaţî, că nu se între-buinţăzâ timpulă destulă de bine pentru pregâ tirile, ce trebue să le facemă în ajunulă lupte-lorfi, ce ne aştăptă în anulă acesta. Şi într’ade-vără, dăcâ voimă să ne regulămă forţele, spre a le pune cu îndoită energiă în serviciulă causei năstre drepte, atunci nu ne mai este ertatu să perdemă nici o <?ră, necum o 4*-
Ce s’a lucrată pănă acum pentru organisarea năstră electorală, ce pregătiri seriăse s’au făcută pentru viitărea conferenţă, care va avă a decide din nou asupra atitudinei politice a poporului nostru?
Acesta este încă ună secretă ală comitetului centrală electorală din Sibiiu“....
Cuvintele de mai susă le-amă scrisă în ărna anului 1884, în ajunulă conferinţei electorale din acelă ană (a se vedă „Gaz. Trans.“ Nr. 9 dela 22 Ianuarin st. v. 1881), şi de cumva cetitorii noştri voră găsi, că ele se potrivescă şi peDtru împrejurările de a4b de cumva voră re-cunăsce, că şi astă4l ne aflămă în aceeaşi nedumerire faţă cu viitărea conferenţă electorală, atunci trebue să ne întrebămă: ce s’a lucrată în timpă de şăse ani, după două conterenţe mari ca cea dela 1881 şi 1884, ca să fimă pregătiţi pentru luptă fără de a ne mai teme, că ne voră surprinae evenimentele ?
La 1881, ca şi mai înainte şi după aceea, noi amă fostă de convingere, că pregătirea, de care vorbimă, adecă organisarea alegătoriloră noştri, avea să pornăscă din iniţiativa comitetului centrală electorală, căci „comitetulă diD Sibiiu nu putea să aibă numai misiunea de-a funcţiuna ca ună felă de birou de statistică pentru alegătorii româniw. (Gaz. Trans.w Nr. 23 din 1881).
Din circu arulă „ală cincelea,“ celă adre-săză comitetulă actuală alegătoriloră noştri, cu data 7 Martie 1887, reiese însă, că acestă co-mitetă, după ce s’a adresată ici colo Ia câţiva inşi, pe cari i-a aflată „desgustaţl,w pare a lăsa acum „organisarea cluburiloru“ şi „gruparea ale-gătoriloru“ în voia întâmplărei, căci ne spune, că „este decisă a coftvoca la timpulă său nesmintită o nouă conferenţă/4 dăr deocamdată stă cu arma la picioră aşteptândă să-i vină mai în-tâiu raporturile şi informaţiunile dela cluburile, ce se voră organisa. Despre aceeâ cum şi în ce spirită să se oyganiseze nu se 4*ce -în amin-titulă circulară nimică.
Ga să facemă o asemănare, domnii generali aştăptă în linişte, să se formeze din propria iniţiativă plutdnele şi companiile cum se va brodi mai bine şi în urmă comandanţii loră să vină şi să „ghelentuiăscăw (raporteze), că suntă gata, apoi fiă orf-cum pregătiţi, unii cu arme de sis-temulă nou, alţii cu de cele vechi şi ărâsl alţii numai cu bâte, unii cu comandanţi destoinici,
alţii cu căpitani slabi şi ologi şi ăr alţii dintre cei mai „desgustaţi“ să rămână cu totulă acasă şi să nu vrea să mai scie nimică de t6tă trâbă.
Mârturisimă, că noi nu putemă să fimă nicidecum încântaţi de-o asemenea^ grupare şi raliare a forţei oră alegătoriloră noştri şi fără a voi să prejudecămă câtuşi de puţină activităţii ce-o vă desvolta de aici încolo comitetulă pentru pregătirea conferenţei năstre electorale, ne credemă datori a reaminti alegătoriloră români, ceea ce amă 4isă în ajunulă conferenţei din 1881 în Nr. 23 ală „Gaz. Trans.w din acelaşi ană:
, „Conjurămă pe toţi alegătorii români bine-sâmţitorî să se intereseze de cu vreme şi cu cea mai mare seriositate, pentru ca să fiă câtă mai bine şi în modă câtă mai demnă represenfcaţl la viitdrea conferenţă. Dăcâ este ca să nu se prepare o nouă confusiune în sînulă nostru să re-cere cu necesitate ca viitdrea nfistră conferenţă să fiă compusă din 6menl independenţi, care va să 4ică votulă loră să nu depindă de locă dela pressiunea ce guvernulă, chiar şi prin ămeni din sinulă nostru, o esercăză în aşa mare măsură a-supra năstră, dăr să nu depindă nici dela influ-inţele de clică, cari venăză în turbure interese particulare.
încă odată accentuămă: Să nu luămă lu-crulă uşoră. Sărtea ndstră este şi astă4l în mâna ndstră. Dela atitudinea ndstră depinde viitjrulă nostru. Numai dăcă vomă fi conscii de marile năstre interese naţionale, dăcă vomă procede cu înţelepciune şi cu firmitate în apărarea loră, vomă avă dreptă să sperămă într'ună viitoră mai bună.
Trebue să ne uitămă dăr bine la 6menii aceia pe cari îi vomă alege ca 6menl de încredere în cluburi şi ca representanţl la conferinţă.
Nu posiţiunea loră în societate său gradulă academică celă posedă, ci firmitatea caracterului loră, atitudiuea loră sinceră românăscă să fiă prima condiţiune, ce Ie o punemă.41
Totodată le reamintimă alegătoriloră noştri ceea ce amă scrisă în ajunulă serbării învierii Domnului, la 1881:
„De ună timpă încăce s’a lăţită între noi o părere, care este fărte periculdsă pentru viito-rulă poporului română. Unii şi alţii ne şoptescă, că ar fi bine, ar fi politică şi chiar diplomatici să ne acomodămă deocamdată la situaţiunea ce s’a creată poporului nostru, lăsândă la o parte programa naţională, căci ivindu-se cândva o favorabilă ocasiune, vomă pute să păşimă la rea-lisarea tutnroră postulateloru năstre.
6re cei ce ne recomandă o asemenea pro-cedere, nu s’au gândită că ea ar fi sinonimă cu o părăsire a causei poporului, nu s’au gândită ei la neajunsele şi relele, ce le îndură acestă poporă şi pe cari a le curma este imposibilă ţâră realisarea postulateloră Iui naţionale ? Cum vomă pută noi folosi poporului română acomodându-ne unui sistemă de guvernare, care tinde pe faţă la nimicirea naţionalităţii năstre ?
Credemu că a sosită timpulă, ca să nu mai câutămă ra4hnă şi scăpare afară de noi! Nu diplomatisarea, nu intrarea său neîntrarea în dieta ungurăscă ne va pută scăpa astă4l naţionalitatea din pericululu ce o ameninţă. Numai îu noi, în forţele năstre naţionale mai este salvare pentru viitoră. Aceste să le unimă şi să le disciplinâmâ. Etă problema de căpeteniâ ce ni se impune în momentele grave actuale. Dela resolvarea ei depinde viitorulă nostru!
Contrarii ne tragă de mâneci şi ne învită pe întrecute să ne ducemă la masa libertăţii un-gurescl. Credeţi că ei voiescă să fiă în viitoră mai drepţi faţă cu naţionalitatea năstră? Şi la din contră, ce scopă potă avă, dăcă nu ca să rumpâ legăturile frăţiei năstre spre a ne pută apoi întrebuinţa cu atâtă mai uşoră ca materială pentru întărirea maghiarismului?
Noi nu putemă să opunemă la machi-
naţiunile contrare alta, decâtă documentarea forţei năstre naţionale între marginele legei prin strînsa unire a tuluroră factoriloră naţionali. Trebue să ne desbrăcftmă odată de micele passiunî, cari ne desbinft, trebue să încetămă cu ambiţiunile fâlse, cu invidiile personale, cu urele confesionali, ce ne despartă,» trebue să ne dămă mâna cu toţii, lucrândă cu tăte puterile pentru ridicarea culturei poporului nostru şi luptândă cu însufleţire şi cu bărbăţiâ pentru apărarea limbei şi a naţionalităţii năstre!
In momentulu când se va realisa acăsta şi ne vomă presenta înaintea contrariloră noştri şi a lumei întregi ca ună poporă consciu de forţele sale şi de misiunea sa, causa năstra va fi ca şi câştigată! “
O seriâ de interpelări.
In şedinţa dela 19 Martie a camerei de-putaţiloră din iPesta, deputatulă Petru D o -branszky, adresândă interpelări cătră întregulă ministeriu, a pusă următărele întrebări singura-ticiloră miniştri:
Ce disposiţiune are de gândă să ia guvernulă, pentru ca comasaţiunea în Secuime să se esecute câtă mai curândă ?
Are de gândă ministrulfl de justitiă să ia disposi-ţiunl în privinţa regulării cărţiloră funduule în Secuime ?
Vrea mmistrulă comunicaţiunei să esecute câtă mai curândă regularea rîuriloru din Secuime — dăcă e necesară — cu ajutorală statului?
Are elă de gftndO să Incheiă unO tractată cu România privitorii la joncţiunea internaţională a căiloru ferate ce ducă prin Secuime spre Orientu ?
Vrea elO să facă o cale ferată, [care ar fi o liniă principală a căii ferate transversale strategice şi economice, care să treeă prin Gurghiu-Oiucu, Trei-Scaune?
Are guvernulă de gândă să înfiinţeze şi in Secuime şcole industriale şi ateliere corăspunc}8l6re raporturiloră locale şi să le sprijinăscă?
Are ministrulfl de comerţfl de gândfl să stăruiascâ într’acolo, ca pănă la restabilirea unei stări convenţionale cu România să se permită marfuriloru ungare libera trecere prin România la tergurile dela Dunărea de josu ?
Consideră ministrulfl de comerţfl ca neevitabilă condiţiune a tractatului vamală şi comercială cu România crearea garanţielorfl necesare in contra pestei bovine Hi contra importului vitelorfl de tăiată şi în contra vexa-ţiuniloră şi abusuriloră funcţionarilor!/ vamal! români?
Are de gândă ministrulă de finanţe să scutăscâ de darea pe vânată şi pe puşcă singuraticele regiuni mun-t6se ale Secuimii, în care se păgubesce cultura vitelorfl prin urşî, lup! ş. a. ?
Interpelarea se comtlnică singuraticiloră miniştri.
Cum pl6c& Ovreii din România în America.
Unele 4>&re din România aducă uneori scirl, că Jidovii de acolo plăcă in cete mar! spre America. S’au găsită şi 4iare, care şi-au espfimată îndoiala şi dreptate au avută, căc! ătă ce spune „Revista Politică* din Su-căva (Bucovina):
»In cele mai multe 4>are atâtă române câtă şi germane citimfl de ună timpă încdce că mai în fie-care săptămână plăcă câte ună numără anumită de Ovrei din România la America. Nicî unuia dintre 4»»^!® acestea nu ne spune cam câţi Ovrei ajungă pănă la America, câţi se pripăş scă prin ţările prin cari au să trecă şi câţi facă calea înt6rsâ“.
„Nu scimă: nu voescă său nu sciu să ne spue, noi însă fundă în privinţa acăsta informaţi, o spunemă, că cei mai mulţi dintre Ovreii ce iestt din România nu a-jungfl nici măcară pănă dincolo de conâniile Austro-Un-garîei, ci rămână în acestă imperiu şi cu deosebire în Bucovina, er cei mai prefăcuţi dintre dânşii după o petrecere de vre o câteva săptămâni său Juni în Bucovina să întorcă pe de altă parte şi sub alte nume ir în România.
Nr. 56.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1881
„Au fostd şi din Bucovina vre-o câţiva Ovrei în America, der ârăşi s’au întorşii înapoi, căci aicea şi în România, după cum mărturisesca ei singuri, e cu multa mai bine de trăita decâta acolo, unde trebue 4* şi nopte să muncâscă pentru pânea de tote 4‘lele, pe când la noi muncesca alţii pentru dânşii*.
Încă o dovadă, că Jidovii sunta „persecutaţi* în România !
SOIRILE PILEI.
Cetima în »Unirea* din Bucurescî: „Ni se spune că, pentru reînceperea tratâriloră cu Austro-Ungaria în vederea încheiărei conventiunei comerciale, vora pleca în curânda la Viena d-nii P. S. Aureliană şi Ohika. Misiunea d-lora ar fi ţărmurită la cestiunî de principie; câta pentru amănunte, ele se vora discuta la Bucurescî unde ar trebui să vină şi represintanţii austro-ungari.*
Foile din Bucurescî primiră următOrea depeşă dela Pesta: Regele şi Regina României au sosita aici erî după amătJL Impăratula Austriei, însoţita de una adjutant a majora, a venita la gară ca să salute pe suverani. Când trenula a intrata în gară, Regina Elisabeta se sculă, şterse geamula alburită şi de departe salută pe împă-ratfl cu batista. După ce se opri trenula Regina eşi cea dintâiu din vagona. Ea purta o toaletă de călătoria fOrte simplă. Impăratula Francisca Iosifa înainlâ înaintea Reginii, şi o salută cu cea mai mare cordialitate, precum şi pa Regele, care venea în urmă.
Impăratula dete braţula Reginii, şi o conduse în salonula de aşteptare reservata curţii. Regele şi Regina stăturâ (Jece minute de vorbă cu Impăratula. Convorbirea a fosta fOrte animată şi cordială. Impăratula şi-a exprimata părerea de rău că nu se pOte duce la Berlina pentru serbările dela 10 Martie. »Invidieza pe Maiestăţile VOstre, 4>s6 dânsuia, căci Vora petrece frumOse la Berlina/
Impăratula duse pe Regina pănă la vagona. După ce Auguştii călători fură gata să plece: .,0 să vă întâlniţi cu principele Rudolfa, Le disc impăratula, salutaţi-ia din partea mea.‘
Trenula plecă şi regele Carola salută încă odată pe impăratula.
Regina României i-a dusa împăratului Wilhelm ună dară poetică constătătora din o poesiă de 100 versuri, în care Carmen Sylva a cuprinsa tote marile fapte ale bă trânului monarcha. Conducătorii festivităţilora din Berlina au voita ca representaţiunea teatrală festivă se în-câpă cu declamarea poesiei ca prologfi, der regina nu s’a învoita (Jicenda că i s’ar zădărnici bucuria, dâcă nu ar preda împăratului densa în persOnă poesia. Regina a scrisa însăşi poesia pe hârtiă albă de pergamenta, împodobită cu vineţele (flori) uscate şi legate cu panglice albastre.
minele eranale, a isbucnitfi o revoltă, care a luata ast-felu de dimensiuni, încâta a trebuita să se trimetă din Seghedina două companii din reg. de inf. 46."
Rîurile Oltulă şi Mureşulu au crescută în moda îngrijitord, în urma ploilora, şi în mai multe locuri au eşita din alviă.
—x—
Din procesulă de pressâ intentata de Franz Gru ber contra redactorului K. Schell dela „Bistritzer Wo chensch-cift* nu s’a alesa nimica, deorece Gruber a renunţată la acusare şi aşa nu s’a ţinuta în 21 Martie a. c. la tribunalula din Târgu- Mureşului pertractarea finală.
—x—
Fişpanuia comitatului Mureşă - 2urda br. Zoltan Banffy vrea să întemeieze o fabrică de posfava cu una capitala de acţii de 100,000 fi.
Procesulă de calumniă
contra d-lui F. H. Longinu, advocata în Deva. (Urmare.)
Principesa Alina Ştirbei, animată de simţiminte generase pentru răspândirea luminei în poporulh românesca, a făcuta donaţiune Societăţii pentru învăţătura poporului româna (secţiunea centrală din Bucurescî), cassele sale din strada Ştirbei-Vodă în valore de 200,000 lei. Fii poporului româna vora bine-cuventa în veci pe acestă domnă generosă, care perpetuâză prin acâstâ faptă tradiţiile ilustrei sale familii. '
—x—-
Din Timişora se raporfâză: „In sătuleţula românO Kustely, ai cărui locuitâri sunta mai toţi lucrători în
După acestea martorele a fosta întrebata relativa la atestatuia amintita mai susa. Martorula <^ice, că nu ’ş» aduce aminte, decă acela atestata l’a concipiată ela, său Tobias Mihaloviciu, fostula lui şefa, nici de aceea, că fosta ela concipiata, seu i l’ar fi dictata cineva, — dâr de aceea şi-aduce aminte positivă, că după ce a fosta gata, martorula, sciinda că mai târdiu p6te va ave trebuinţă de acela atestata, la decopiatO pentru sine.
întrebata funda, că copia, ce se afla la acte, este dela dânsuia, martorula răspunde, că da, numai câta pe copia acesta, (Jice martorula, sunta scrise numai o parte neînsemnată din cei ce se află subscrişî pe originala, — martorula mai dl*ee» că despre atestata ar pute cjice, că ’şî-ar aduce aminte mai multe şi mai bine, decă ar vede originalula, der aşa nu p6te să 4^ alta, decâta ce-a disa şi când a fosta ascultata de judele incvirenta. Martorula dice, că este adevărata, cum-că atestatuia din cestiune s’a subscrisa de mai mulţi, cu tote acestea fapta, că preşedintele tribunalului reg. din Deva. cu oea-siunea alegeriloră din 1881, ca şi la alegerile din urmă, a fosta prin Băiţa, BrafO, Baia de Crişiu şi Vaţa, nu se pote nega, deore-ce a fosta atâta de publica cunos cuta şi sciutn, încâta totă lumea a vorbita de aceea, ba s’a scrisa şi prin (jiare.
Martorula spune, că ela mai târdiu a arătata şi a lestat.ula la mai mulţi, der nu-şi aduce aminte positivf, că ore ela l’a data acusatului seu d-la Petru Truţa — funda că atestatuia — adecă copia dela acte — a fosta în mâna mai multora.
Ascultânduse apoi Tobias Mihaloviciu, tutora comunala şi pe acele vremuri fosta pretară în Baia de Crişiu, (ji^e atestatuia l’a făcuta ela, la recercarea preşedintelui tribunalului reg. din Deva şi că atestatuia acela s’a subscrisa la ela, cu ocasiunea poruncilorO.
Martorula Ioana lncâu, notara în Vaţa, dice că atestatuia şi ela l’a subscrisa la ela în comună precum Tau subscrisa şi alţii prin comunele lord.
Asemenea şi ceilalţi martori toţi cjicfi, că au subscrisa atestatuia, afirmânda că preşedintele tribunalului din Deva nu a fosta în comuna loră la 1881 şi ei nu l’au văijutu să fi corteşita.
întrebata fiindâ martorula E. Koszperda, că ce are de observata la fasiunea marlorilora, dice că păte să aibă drepta, că d la Solyom să nu fi tostD prin comunele lora, der aceea e sfânta şi adevărata, că »eu — dice martorufu, — • m lucrata pentru alegerea fratelui său, şi că în diua alegerei d-la Dr. Solyom Iotă (jiua a fosta în Baia de Crişiu, — a fosta încvariirath la d-la Siessel şi câta a decursă alegerea, Solyom a stata pe afară.“
— Ş’apoi? — întrebă preşedintele. — Ş’apoi, mă roga, răspunde martorula, —• una preşedinte de Iribu-nala şi prin aceea pâte înrîuri la alegeri, decă numai va sla acolo, ca o bucată de lemna.
Câta a durata ascultarea martorilora, relativi) la atestata, asemenea s’a putută observa o interesare viuă şi nelinişte. Procurorula şi preşedintele în mai multe rânduri au pusa întrebări martorului, dicendfi, că ar fi în contragere cu fasiunile de mai nainte, — martorulâ însă susţină, că spune adevărulă.
Intrebându-se acusatula, că ce obiecţionăză la fasiunea martorilora, (jice, că ela atestatuia l’a căpătăm dela martorula E. Koszperda, — seu pâte dela Petru Truţa, — căci în fine aceea puţina impârlă şi aşa a aflata cu ce scopa s’a făcuta, aceea o spune martorelui în faţă, că menirea şi istoria acelui atestata i l’a enarată martorula E. Koszperda, apoi i-au spusa şi alţii, că s’a povestita multa despre facerea şi scopula acelui atestata.
Intre acestea timpula înaintase pănă la aniecji şi deci preşedintele suspendă pertractarea, amănânda continuarea pe după ameijl la trei ore.
După ameqji s’a cetită întrâga fasiune a preşedintelui Solyom, dată la protocola — probabila dictată de ela însuşi,—din care ar merita, să publicăma mai multe pasage, ca să vâtjă publicula, în ce termini, în ce modfl şi cu ce dovecjî şi logică se apără una jurista, care esle pusa în fruntea unui tribunalfi. Regretâma însă că de astă dată nu putema face acesta, că din cause neater-nătore de noi nu nî-ama putută câştiga la timpa şi a-cela documenta interesanta din multe puncte de vedere. Cu tote acestea suntema în stare a comunica ceia puţina punctele mai esenţiale din acea fasiune şi anume acelea ce ni-au rămasa în prâspătă memoriă.
D-la Dr. F. Solyom Fekete, în fasiunile sale, a argumentata contra inculpatului, mai cu semă din motive ce nu se pota (Jice, că ar fi numai juridice. D sa adecă peste tota accentueză aceea, că în comitatula Huniădărei ar fi o semă de âmenî, cari îla persecută pentru activitatea şi energia sa publică, şi cari omeni nu facfi alta decâta totu mereu ţesO la intrigi în contra lui, însoţin-du-se cu persone de calibrula lui Koszperda, pentru a’şî esecuta planurile lora antipatriotice. Apoi se descarcă în contra inculpatului, într’unh moda nepermisa, şi îi impută fapte, ce una jude îneuirenta corectă nu pâte permite a se lua la protocola, er argurnentele’i peste totă dovedesca perplesitatea şi încurcătura în care a ajunsă.
întrebata fiinda acusatula, că ce 4'°e la cele ce a fassionată contrariulă său, 4ice» <?ă cele cetite, tonulă, modula de apărare, stilula şi argumentările lui Solyom sunta atâta de clare, încâta* n’are trebuinţă să reflecteze la ele, căci ele de ele se caracteriseză şi se1 judecă ele pe sine.
După aceste s’au cetită mai multe fâssiunî de ale altoră martori, — fără vre-o însemnătate ore-care, — apoi atestatele de moralitate şi de avere ale inculpatului, din care se vede, că inculpatula nu a fostă pedepsita pe teritoriula tribunalului şi a judeţului, pe care se află, că are avere considerabilă şi că în Deva este cunoscuta ca una indiv:da de o bună reputaţiund.
.. Cu aceste preşedintele întrebânda, decă careva p6te ar mai dori ceva, — declară procedura de documentare terminată şi dă cuventula procurorului, pentru a face propunerea sa.
(Va urma.)
Academia Română.
Sesiunea generală din anulti 1887.
Raportulu secretarului generală asupra lucrări lorii făcute în anulă 1880-87.
(Urmare şi fine.)
V. Colecţiunile.
Biblioteca Academiei, dimpreună cu tote eolecţiu nile sale sciinţifice, de manuscrise, de documente istorice, de monede, au continuată în decursulă anului încetată a eresce din ce în ce mai multa.
Comisiunea bibliofeeei va presenta relaţiunea sa amănunţită asupra crescerii colecţiuniloră puse sub a sa specială supraveghiare, precum şi asupra lucrărilorft făcute în decursulă anului pentru catalogarea şi buna loră întreţinere.
1.	Aici am deosebita plăcere a aduce la cunos-
KOILETONU.
Strigături poporale din Sfilagiii
adunate de lână P. Lazară.
Trandafira sălăgiănesca,
Vai de mine multa doresca Cu badea să mă ’ntâlnescfi;
Două vorbe să’i vorbesefl,
Apoi să mă despărţescO.
*
* *
Strâinu-sfl ca cucu’n codru, Năcăjitu-sO fără modru.
Străinu-sa ca pasărea,
N’am milă nicăirea,
Străinu-sti ca puiu de cucO,
N’am milă unde mă duca.
Duce-m’aşfi cu paserile,
Unde-i badea cu oile ;
Der merindea nu mî-e câptă,
Paserele — nu m’aştâptă.
♦ *
Duce-m’aşa cu badea ’n lume,
Mă tema că ml-ora pune nume,
Mie: grâu, badei: tăciune.
Duce-m’aşa cu mândra ’n ţâră Mă tema că mî-ora pune âră,
Mie: grâu, mândrei: săcară.
* *
Scii tu mândră ce-aşa vrea eu ?
Să fiu fldre ’n sînula tău,	Care orna horesce multa
Şi când rogi pre Dumnetjeu	Horesce de-ala lui urîta.
Să pătrundă în peptula tău,	Care om a horesce tare
Să văda cum arde de greu	Horesce de supărare.
Şi de sunt în gându ţî eu?	* * A
* * A	Când m’a făcuta maica fată
Mi-a făcuta maica glasul î	Să mă fi făcuta o petră,
Să mă stâmpărâ cu dânsuia;	Să fi data cu'mine ’n baltă
Maica mi-a făcuta gura,	Dumne4eu o-ar fi ertată.
Să-mî mai stâmpărâ inima.	* A *
* « * Ţucu-te drăguţa din sata, Nu gândi că te-am lăsata,	Frun4uliţă mândr’albastră Păcata de dragostea nâstră, Că 0 lumea rea şi hoţă
Pentru altuia, din alta sata.	Âmblă ’n faţă să nî-o scâţă. *
Când îmi vine badea ’n gânda,	* * Mândrele care ’sa măreţe
Mă lâgâna ca frunza ;n venta.	Nu se ţină cu corobeţe,
Când îmi vine badea ’n fire,	Ci cu turtă şi cu miere
De ce faca, eu nu am scire. *	Şi eu bu4e subţirele. A
A * Duceţi-vă rândunele. Sub ferâstra mândrei mele, Şi ’i cântaţi doine de jele,	* * De când bade tu te-ai dusa Foiă verde nu mî-am pusa. Dâcă mî-am şi pusa vr’odată
Dorula inimiârei mele. *	Am pus’o de supurată. *
* * Frunza ’naltă, frunza ’ngustă, Dusu-s’a badea la pustă;	* * Poţi tu bade (jice $eu, Că nu te-am sărutată eu?
Nu mî-e ciudă că s’a dusD,	Ba eu mândră nu pota <|ice,
Mî-e ciudă că nu mi-a spusa	Că şe4ânda sâra la portă,
Pe care cale s’a dusa.	Tu mi-ai datQ guriţa totă.
* * *	**•
Domne ce-i şi dragostea!
Dac’apuci a săruta,
Nu te mai poţi sătura Ca de somna primă vâra.
* *
Arde luminiţa bine,
Num’ala meu drăguţa nu vine.
Ar veni, der măsa-Id ţine Usce-se măsa de sâre Vâra âmblânda pre pieiore ;
Usce-se măsa de venta Vera umblândă pre pământfi,
Să nu-la oprâscă mai multa *
A A
Arde mi-te-ar focuia lume Şi pe cine ţî-a pusa nume.
*
•	A
Ard’o focuia şi-o mănânce,
Care ’n lume nu s’a duce.
Ard’o focuia şi para Care nu s’a ’nstrăina.
*
*	A
Fruncjă verde lată ’n dungă Vai şî-amara de care-i slugă;
Câ-i dau prântju ’n prâncjuia mare, fir amâcjăcja la ojină,
Ca să nu i dâe de cină.
*
* *
Ochii mei cuprindă o ţâră Sprâncenele trei hotară.
Nr. 56.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
cinţa D-vostre, că M S. Regele Italiei a binevoită a o-nora Academia, dispunândă să i se trimâţă, prin Ex. Sa Corniţele de Tornielli-Brusati, splendida editiune a Di vinei Comedii cu comentariulă latină inedită ală lui Ştefană Talice da Ricaldone, publicată din ordinulă M. Sale şi dedicată Principelui regală Vittorio Emanuele.
2.	Sanctitatea Sa Papa Leon XIII a binevoită a dispune să se trimâţă Academiei 11 volume forte fru-mosă legate, publicate din ordinele şi cu cheltuiala Sa. Aprdpe tote aceste volume suntă isvâre istorice de o mare valbre. Intre ele se află Regestele Papiloră Clemente V, Leon X, Onoriu III; precum şi catalogulă descriptivă ală manuscriseloră bibliotecei Vaticanului. Volumele trimise suntă numai începuturile publicaţiuniloră, ale câroră continuări sperămă că ni se voră trimite. Academia a decisă ; -şi esprima reeunoscinţa sa trimi-ţendă S. Sale Papei publicaţiunile sale.
3.	In decursulă anului s’au stabilită nouă rela-tiunî de schimbulă publicaţiuniloră cu următorele Institute şi Societăţi sciinţifice:
Societatea istorică şi archeologică din Timişâra, lnstitutulă Canadiană din Ottawa,
Museulă Czartoryski din Cracovia,
Societatea imperială de istoriă şi archeologiă din Odessa,
Academia teologică dela Kiew,
Comisiunea regală pentru istoria Patriei din Veneţia,
Societatea retc-romană din Coira,
Dirncţiunea archiveloră de Stată din Varşovia, Biblioteca naţională centrală din Florenţa.
4	Colecţiunea numismatică a crescută în cursulă anului cu ună numără însemnată de monede vechi mai cu sămă moldovenesc!.
5.	De asemenea a crescută fârte multă şi celec-ţiunea de documente istorice din ţâră; mai ftiulte per-sone doritore de a vede desvoltându=se studiarea istoriei naţionale, apretiândă silinţele ce-şî dă Academia pentru aceste studii, au dăruita hrisove, zapise şi alte documente; Delegaţiunea pe de altă parte s’a silită a procura câtă s’a putută mai multe astfelă de documente.
Colecţiunea de documente, formată aprâpe întregă în ultimii trei-patru anî, era numai în mică parte regulată cu inventarie descriptive ale documenteloră. Personalul ă bibliotecei şi ală cancelariei nostre fiindă forte ocupată cu lucrările bibliotecei de cărţi tipărite, nu dispunea de timpulă necesară pentru a face inventariulă descriptivă ală întregei nâstre colecţiunî de documente, lucrare, care nu se p6te face bine decâtă încetă şi cu multă atenţiune. Pentru ca totuşi aceste inventării, necesare pentru studiarea documenteloră, să se p6tă face, am însărcinată pe bibliotecarulă Academiei să-ş! ia în ajutoră o persână competentă, care sub îngrijirea sa, să facă inventariile necesare, punendu-i la disposiţiune spre acesta scopă câte o sută de lei pe lună din diurnele mele. In curândă tâte documentele voră fi descrise în inventării.
6.	In ajunulă chiar ală sesiunei generale a Aca-
demiei înaltă Prea Sfinţitulă Mitropolită ală Moldovei Iosifă Naniescu, în rivna neobosită ce are pentru cultura naţională, a făcută Academiei ună dară nepreţuită, înaltă Prea Sfinţia Sa mî-a făcută distinsa onore a mă însărcina să presinlă Academiei ună volumă în care suntă legate împreună : Nea	Aia^Cpwv Iaxopuuv dcpxopfcvTj
a7iu oalaeco£ %6apo... tipărită la Veneţia în 1650, — şi
BijBXlov xaXou|i£vov ExXoycov..tipărită asemenea la Veneţia
în 1663.
Acesta volumă a aparţinut Mitropolitului Dosofteiu, şi
i-a servită pentru prelucrarea Prolâgeloră sale, după cum se pote vedâ d n numărâsele adnotaţiun! scrise de însuşi mâna sa. Ceea ce măresce însă importanţa acestei cărţi suntă cele patru din urmă feţe, pe cari se află scrise de mâna Mitropolitului Dosofteiu în grecesce ac-tulă patriarchală despre Dragoşă Vodă din 1392 în Mi-klosich, Arta Patriarchatus, (voi. II p. 156), în slavo-nesce şi românesce amintirea uricului lui Romană Vodă din 1393, în latinesce şâpte versuri scrise pe o tablă de aură care se află în palalulă Graiului Leşescă Ioană So-bieski, — şi în românesce descrierea acestei inscripţiunî. Academia întregă va arăta, credă, prin ună votă specială reeunoscinţa Sa Prea Sfinţitului Mitropolită care, la pagina 119 a Eclogariului, a atestată cu însăşi mâna sa acestă dară.
f I. Concursurile.
La concursurile premiiloră destinate a se da în sesiunea generală din acestă ană s’au presentată urmă-târele publicaţiunl şi manuscrise.
1.	La concursulă premiului Năsturelu-IIerescu de 4000 lei, pentru cea mai bună carte scrisă în limba română cu conţinută de orice natură şi publi cată în a-nulă 1886, şi ală premiului Heliade-Râdulescu de 5000 lei, pentru cea mai bună carte scrisă în limba română cu conţinută literară şi publicată în anii 1885 şi 1886< s’au presentată următorele publicaţiunl:
1.	Floru Dianu, Salinele române, Studiu technică şi economică.
%2. Iancu Theor., Dreptatea orbiloră.
3.	G. Bengescu-Dabija, Pigmalionă, Regele Feni-ciei, Tragedie în 5 acte
4.	Dr. N. C. Tomescu, Degenerarea şi regenerarea nerviloră.
5.	Th. Alexi, Dicţionară germano-română.
6.	I. I. Nacianu, La Dobroudja ăconomique et sociale.
7.	Dr. C. C. Codrescu, Studii asupra spitalului „Bârladă şi Elena Beldiman.*
8.	A. Vlahuţă, Novele.
9.	A. Vizanti, Raportă asupra proiectului de or7 ganisaţiune generală a învăţământului publică 2 voi.
10.	T. C. Văcărescu, Luptele Româniloră în râs boiulă din 1877—78 Voi. I.
11.	Din ale lui A. î. Odobescu, Mihnea-Vodă. — Domna Chiajna.
12.	G. G. Meitani, Studie asupra Constituţiunei Româniloră, Fasc. XI.
13.	G. Sionă, Una sută şi una fabule.
14. J. J. Roşea, Lăpuşneanu, tragedie.
15.	» >	„	Fata dela Cozia.
16.	Gr. G. Tocilescu, Manuală de istoria română.
2.	La concursulă premiului Lazară de 5000 lei pentru cea mai bună lucrare în limba română asupra subiectului „ Flora descriptivă a unui judetu din România după alegerea concurentului,* s’a presentată ună singură manuscrisă întitulată Flora Dobrogei avândă devisa:
»I1 n’y a qu’une maniere d’avancer Ies Sciences, c’est de Ies simplifier ou d’ăjouter quelque chose de nouveau.«
3.	Nici ună concurentă nu s’a presentată la pre-miulă Alexandru lânii Cuza de 4000 lei pentru cea mai bună disertaţiune în limba română despre: Istoria Ro-mâniloru în Dacia Traiană dela Aurelianu până la fundarea principateloru Moldova şi Ţera Românâscă.
4.	La concursulă premiului de 1500 lei pentru anii 1883—87 ală Asociaţiunii craiovene pentru desvol-tarea învUâmîntului publică s’au presentată următorele publicaţiunl:
Dr. C. C. Codrescu Compendiu de Igienă, Bârlad, 1885.
„ „	* Manuală de Medicină poporală.
Bârladă, 1885.
5.	La concursulă publicată pentru traducerea din M. T. Ciceronis, De officiis liber I s’au presentată două manuscrise: unuia cu devisa : Virtutis laus omnis in actione consistit;“ celalaltă cu devisa:
„Omulă ce arată cu blândeţe calea celui rătăcită, din a sa lumină pare dară aprinde strUnă lumină, şi cu tâte acestea şi a sa lucesce tot cum a lucită. Enniu.
Tote publicaţiunile şi manuscrisele presentate la concursuri au fostă trimese, la timpulă fixată de regu-lamentO, comisiuniloră şi secţiuniloră însărcinate cu studiarea loră.
Pentru premiulă didactică ală Societăţii craiovene nefiindă alâsă din sesiunea trecută o comisiune specială, rămâne ca acâstă comisiune să se alegă acum şi să i se dea în cercetare publicaţiunile presentate la acestă premiu.
Secretarulă Generală,
D. Stnrdza.
Convocare. On. membrii ai „reuniunii învăţăto-rescî din tractulă Făgăraşului" suntă prin acesta invitaţi a lua parte la adunarea generală tractuală, ce se va ţină în 13 Martie st. v. a. c. începândă la 8 âre dimi-nâţa, în localulă şcolei gr. or. rom. din Făgăraşiu, după următorulă programă :
1. Critica lui Spiridonă Mardană asupra diserta-ţiunei »Din însuşirile învăţătoriului relative la ţinerea unei discipline bqne în şcola poporală, de Nicolau Ludu. 2. Caligrafia în şcolele poporale şi anume modulă ei de tractare, disertaţiune de G. Dobrină. 3. Raportulfi co-misiunei asupra »chartei comitatului Făgăraşiu, de E Crişană. 4. Câtă are să se propună din fie-care des* părţământă, respective ană de şc6Iă, din disciplina de văţământă Mineralogia ? şi o piesă tractată în modă practică pentru anulă ală 3-lea de şcolă, anume »aramă,“ de N. Tr. Popă. 5. Raportulă casarului asupra stărei cassei despărţământului. 6. Cântarea unei poesii „duet* de învăţătorii N. Ludu şi G. Tăflană. 7. Propuneri di verse.
Din şedinţa comitetului tractuală ţinută la 21 Fe-bruariu 1887.
Iuliu Dană,	Nicolau Şoldea,
preşed.	secret.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 23 Martie. — Din incidentulu ani-versărei Z^ei nascerei împăratului germanu s’a dată eri la paiaţă unu prântju, la care au luatăi parte. Maiestatea Sa, ambasadorulă germanu, în-tregulu cabinetă şi numărdse notabilităţi. Maiestatea Sa ţină ună cordială toastu în sănătatea împăratului germană. Săra a fostă serată la
consululă generală română, la care a luată parte societatea susă amintită.
BjERLINtl, 23 Martie. — Impăratulă germană a primită gratulaţiunile. Intre cei primiţi a fostă prinţulă de corănă Rudolfă unulă dintre cei dintâiu. Impăratulă îmbrăţişâ şi sărută pe prinţulă de cordnă. •
DIVERSE.
Sinuciderea unei principese. — După o însciinţare a gazetei „New-York Herald* sosită din HonululO a flă-mâncţită de bună voiă principesa Likelike, sora regelui insuleloră Sandvich, ca jertfă pentru ZeU«> care, după părerea indigeniloră a pricinuită ultima isbucnire a vul-, canului Mauna-Loa în Havai.
0 fiică criminală. — „Liberalulă* dă în privinţa unei crime săvârşite în cătunulă Valea Oiloră din corn. Brăeştii următârele amănunte: Acolo trăesce familia de lingurari Nechita, compusă din ucisulă Ioană, femeia lui Maria, făta criminală Paraschiva şi alţi doi copii mai mici. Ei cu toţii locuiau ună felă de vizuină în pământă, pe care ei o numescă bordeiu, şi care nu are decâtă celă multă o lărgime fde trei metri şi totă atâta p6te lungime; câtă despre înălţime, ună omă de stată mijlociu nu pâte sta în piciâre fără a nu’şî încovoia grumazii. înăuntru suntă nişce paturi de pământă, acoperite cu pae, şi ună cuptoră; âr familia locuitâre a acestei vizuini este îmbrăcată în zdrenţe, nu arde lemne pentru a se încălzi, ci numai nisce strujeni, dâr cu ce să hr$-nesce? — e greu de răspunsă. — In fine în acâstâ vizunie e culmea miseriei ce şi-o păte cineva închipui.
Criminala, în etate de 22 de ani, este bolnavă, după cum arată ea şi familia ei, încă de astă tâmnă şi de atunci n’a mai eşită din bordeiu şi mai alesă de după cuptoră. I se pare necontenită că vede ceva, vorbesce singură l6tă nâptea, rîde şi nu mănâncă cu săptămânile. Pe când astă vâră era voinică şi muncea la câmpă, as-tăZI ea are aspectulă unei fiinţe idiote, gâlă aprâpe In piele, răguşită cât abia păte vorbi şi de o slăbiciune mare. Este de multă însemnătate arătarea ei însuşi cum i-a venită băla şi cum a comisă crima, ceea ce ne face a reproduce propriele sale vorbe :
»La începutulă postului Crăciunului, când m'am în-bolnăvită, a venită la mine ună .omă, care sămăna cu tata şi ’mi-a pusă pe limbă ună semnă, — o bucăţică de hârtiă. — De atunci am ună focă la inimă, care mă arde, capulfi îmi clocoteşte, ml-e sete şi nu potă mânca; âr omulă acela, care seamănă cu tata, vine în fiăcare sără la mine, mă necăjeşce, se culcă cu mine, şi, când mă lasă în pace, sunt ca şi mărtă. Necontenită îmi spune ca să omoră pe tata, căci numai atunci voiu scăpa de elă şi de bâla mea. Nu închidă ochii tâtă nâptea, ci mă sfădescă cu omulă acela şi numai diminâţa adormă puţină, de aceea am slăbită de totă. Eu Ziceamă tatei de multe ori că de ce se lâgă de mine şi elă îmi răspundea: ucigă-te cruceai ce vorbesă aşa? Eu ll-am spusă că am să omoră pe tata, că’să bolnavă şi trebue să mă caute; der ei (familia sa) n'au voită să mă creadă. Eu aveamă de gând să omoră şi pe alţii din sată, dâr n’am avută putere; eram slabă. In Z'ua aceea (Vineri 27 Februarie) fata şedea culcată josă la gura cuptorului pe partea dreptâ şi eu eramă după cuptoră. Deodată vădă pe omulă ce seamănă cu tata că âr vine peste mine şi mă năcăjeşte. — Elă îmi Z'cea necontenita să omoră pe tata, căci n’am să mai scapă altfelă. Când s’a sculată elă (străinulă), am căZută de pe cuptoră, mî-a venită o putere ca la doi omeni, am luată sapa, care era lângă pată şi am dată în tata de vre-o patru ori, apoi puterile m’au lăsată şi am căZută lângă elă. Tata n’a strigată de locă, ci numai se svârcolea. Când amă auZită că vine Gheorghe, (ună frate ală ei mai mare) am fugită, căci âmenii şi ţiganca lui îmi spuneau că au să mă omOre. Am umblată câtva pe dealuri, dâr lăsându-mă puterile m’am întorsă înapoi.
De când am ucisă pe tata, nu mai vădă pe omulă acela, care semăna cu dânsulă şi care mă chinuia, dâr totă mă arde la mimă, nu potă mânca şi sunt slabă. Eu nu eramă bucurâsă de ceea ce am făcută, dâr omulă acela necontenită îmi spunea să omoră pe tata ca să scapă de boia mea. Astă ârnă aveamă de gândă să omoră şi pe alţii din sată, dâr nu aveamă putere*.
Tâte aceste arătări ale paricidei Paraschiva, cum şi informaţiunile ce s’au putută culege dela săţenl şi depunerile familiei sale, conlocuitâre în acea vizunie, suntă deja înaintate parchetului. Totdeodată, ţinându-se sâmă de starea de totă deplorabilă a criminalei, s’au şi luată disposiţiunl ca ea să fiă supusă examenului unoră doctori legiştî şi mai cu sâmă alieneştl.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, fi în librăria d-lui Nicolea I. Ciurcu.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Nr.' 56.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Oniiglâ Ia bur»» do
siiu 22 Martie st. n. tre->7
Halită de auro 5°/0 . . . 102.20 Rentă de hârtiă 5%	. . 89 45
(mprumululti căilord ferate .iţpgaţ’je. . . . . . . . 150 25 Amortisarea datoriei căi-
lord ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei câi-loră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 115 25 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-miştl....................104.25
Bonuri cu cî. de t sortare 104 25 ! Bonuri rurale transilvane 104 30 |
Bonuri croato-slavom: . . 104.50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung...............98.75
Imprurnutulii cu premiu
ung.....................120.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.50 Renta de hărtiă austriacă 9105 Renta de arg. austr. . .	8210
Renta de aură austr. . . 11340 Losurile din 1860	. . . 133.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 881 —
Act. băncel de credită ung. 297.— Act. băncel de credită austr.287.77 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............6 00
Napoleon-d’orI .... 10.11 i Mărci 100 împ. germ. . . 62 60 [ Londra 10 Livre* sterlinge 127.75
Cursuiu pieţei Braşovă
din 23 Martie st. n. 1887
Bancnote roiuanesci . .	• ■	Ovglj . H.44	Vei i:	. 8.48
Argint românesc , . .		8.40	»	8.45
Napoleon-d’ori ....		. . 10.06		10.10
Lire turcescl			. • 11.30	*	11.40
Imperiali			. * 10.33	9	10.38
Galbeni			. » 595	•	6.—
Scrisurile fonc. «Albina»	o o CO	. » 101.—	Jfr	102.- -
. n * n	Ol o o	. * 98.-	»	99.—
Ruble RusescI ....		. » 112.—	b	113.—
Diîcontulâ . . .	»	7—10•/, pe	ană.	
cri
Anuntii.
Unii învăţătorii cualificată română gr. c. în etate de aprdpe 50 ani, ar dori a fi aplicată ca instructorii la copii în o familiă onestă, de ori ce confesiune, instrucţiă p6te da în limbile patriei, românesce, nemţesce şi ungnresce, --mai p6te fi şi de ajutoră la economiă; — b£u la alte afaceri.
Reflectanţii binevoiască a să adresa până la 3 Aprilie st. n. sub P. A. poşte restante în Kaczko (Solnok-Doboka m.)	1—2
Cumpărări ocasionale
la
Kov&sznai & Keresztesi
Urând Magazin cu articole de modă şi confecţiuni
pentru dame
Braşovu (Piaţa mare.)
Din causa localului nedestulu de încăpStoru suntemă în po-siţiune a desface cu preţuri eftine o parte din mărfurile ndstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satină de spălată, postavU şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale.-de ploe.
Mai departe recomandămu bogatulu nostru deposită de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t<$fe articolele aparţinStdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi.
Se priraescu şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari să esecută cu promptitudine şi în modulă celă mai elegantă.
Mostre se trimită la cerere gratis.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiuneî sfe binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fftşia sub care au primită ()iarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi postaultimă.
Ddcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze	ADMINISTR. „GAZ. 7RANS*
Mersulil trenurilorti
Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886.
pe linia PredealA-JBudapesta şi pe linia Teiu^d-A’radd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
PredealA-lSudapesta
Trenft Tren ! TrenA TrenA , accelerat omnlbus ! omnlbus persdne
BueulrSCl
‘ I •
Predeala
Timiş ti
Braşov ti
Feldibra
Apatia
Agoatpufalv*
Howorodfi
Haşfaleu
Sigili 8 ori Eliaabetopole Mediaş rt Capsa mit ă Micăsase ălaşiu Crăciun e i fi Teiuşft Aiudti Vinţulti de susfl Ui6ra Cacerdea Gkiriift Apahida
Clapa
Nedeşdu GhirbSu Aghirişfi Stana Huiedintt Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsărhely V&rad-Velinţe
Oradia-uare f. Ladănj
SlOlBOk
Bnda-peata
Viena
7.47 8.24 8 51 9.14| 9.51 11.03
11.29 11.26 12 00
12.29 12.44
1.05
1.34
1.46
2.09
2.39
3.01
3.08
3.14|
3.5B
5.101
5.30
6 03
6.21
7.14
7.43
8.22
8.48
9.13
9.18
10.38
12.20
2.15
4.16
5.02
543
6.15
7.06
8.52
9.19
9.31
10.16
10.57
11.19 11.31 11.62 12.31 12.48 1.22 2 18 2.48 256
3	64
4	51 5.28
5	56
I 8.00
10.55 1 23 3.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Predeală
6.05
8.00
8.36
9.02 9.321
10.11 10.5) 12 161 12.50 1.21
2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
Viena
Budapesta
Szolnok P. Lad&ny Oradea mare
Vărad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
TrenA de pers.
j Tren accelerat,
TrenA j TrenA TrenA omnlbus de omnlbus | persdne [____________
Cluşia
Apahida
tihiriş
Cacerdea
Ui6ra VinţuiQ de ausfi Aiudâ Teiaşt GrăciunelO BlaşG Micăsasa Copşa Mit
Elisabetopolb
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldidra
Braşov*
Timişa
Fredeald
u.io| 7.40 11 06: 2 02{ 4.12
— j Bucuresc!
11.00 îl 19 Î2 30 1.01 t.06 1 13 1.20 141 2.(0
2.35 2.48 3.20 3 36 4.00
4.35 5.12
5.37 7.0 & 7.43 8.11 8.41 9.21
Nota: Orele de n6pte sunta cele dintre liniile grdse.
2.—
3.58
5.28
6.58
7.33
8.04
8.58
9.28
10.28
3.10
7.38
540
9.14 9.24 9.41
10.19
11.38
12.18
12.54
1.57 3.11 3.401
4.15 4.36
4.58 5.26
6.20 9.34 11.26 1.38 2.06 2 17 2.40 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.34 5.55
1.55
2.53
3.28
9.35
6.G7
6.24
6.43
8.00
11.40
2.31
7.08
7.36
9.06
9.53
10.-
10.C9
10.19
10.48
11.14
12.12
12.30
1.12
1.32
2.18
3.03
3.49
4.28
6.i6
7.06
7.46
8.25
9.15
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, Zernesc
TelnşA- iradft-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft. !			
•	TrenA omnibua	Tre iA omc.buB	TrenA de peradne		TrenA de persdne	TrenA de persdne	TrenA ouiut'otu
TeiuşA	11.24	—	2.40	Viena	11.10	12.10	
Alba-Iulia	11.39	—	3.14	Budapesta	8.20	9.05	
Vinţulă de josă	12.30	—	4.2 i	Szolnok |	11.20	12.41	—
Şibotă	12.52	—	4.50		4.10	5.45	—
Orâşăa	1.01	—	5.18	AradA	4.30	6.—	7.04
Simeria (Piski)	2.03	—	5.47	Glogovaţă	4.43	6.13	7.22
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	7.58
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	8 17
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	836
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	
Zam	4.25	—	R.ll	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	725	8.42	—
Bârzova	5.56				9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.27	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	6.47	—	10 27	Ilia	8 55	9.P8	—
Paulişă	7.$8	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.43	—	10.58	Deva	9 51	10.42	- -
Glogovaţă	7.59	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
AradA	8.28	—	11.39	Orăştiă	11.11	11.37	—
Stanliink (	8 42	—	452	Şibotă	11.43	12 —	—
	—	—	5.12 |	Vinţulă de josă	1218	12.29	
Budapesta	— i	- |	8.20	Alba-lnlia	12.36	12.46	—
Viena	— !		6.05	TeXuşA	. 1.29	1.41	
AradA-TimişAra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	TrenA	TrenA de	Trenu		TrenA de	TrenA	TrenA
	omnlbos	persdne	mixt		pendne	omnibu	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	11.25		2.42
Aradulă nou	0,19	—	6.33	Streiu	11.58	—	3.25
NAmeth-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegă	12.46	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	1.37	—	5.11
Orezilalva	7.47	—	7.55	Grivadia	2.24	—	5.58
Mercziialva	—	—	—	Baniţa	3.05	—	(U)
XlmişAra	9.02	—	9.08	Petroşenl	3.37	—	7.12
TimlşAra-AradA				Petroşenl—	Simeria (Piski)		
	i Trenă de	TrenA de	TrenA		Triat	TrenA	TrenA
	peredne	persdne	omnibna		de pera.	omnibna	mixt •
Timiş6ra Merczifalva	1 ! 6.25	_	1 5.00	Petroşenl	10 07			| 6.10
	—	!	—	Baniţa	10 48	—	6.53 7 37
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	11.25	—	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	12.05	—	8.20
N6meth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	12.42	—	9.01
_ Aradulă nou	9.1t	—	8.01	Streiu	1.22	—	9.52
Ara ăia	9.27	—	8.17	fpttmerla	1.58	—	10.81