BEDACnCKEA ŞX ADMINIOTBAjllINEA i BRAŞOVfi, pialtf mare Nr. 22. OVC, piajtf mân IEJÎN F ..GAZETAR IEŞŞl ÎN FIECARE pi. Pe unft ana 12 fior., pe ş6s^^unl 6 fior., pe trei Iun! 3 fior. România şl străinătate: Pe ana 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. Mercuri, 11 (23) Martie. S£ PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN3IUBXLE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlt&rT nefranoate nu «a prlmeaou. — Manuaorlpta nu ae retrimită. 1887. Braşovtl, 9 Martie 1887. pi de 4b ană de ană trece, fără să mai putemă înregistra o veste de bucuriă. N’au4imă şi ?nu ni se împârtăşes'ce decâtă că poporală nostru sărăcesce, că biserica ni se lovesce, că şc61a ni se sgudue din temelii, pentru că guver-nulă ungurescă cu t6te organele sale fadministra-tive şi şcolare, îmbărbătate de strigătele nebune ale unui şovinismă fără sămănu, năpădescu din drăpta şi din stânga spre a înăbuşi orice suflare şi viăţă ce nu e ungurăscă. Cele mai grele loviri suntă cele date bise-ricei şi şcdlei, singurulă scutii ce mai adăpos-tesce limba şi naţionalitatea. Şi în contra acestora, dăr mai alesă contra şcăleloru e îndreptată furia stăpânirei unguresci. Când e vorba de insti-tuţiunile năstre bisericesc! şi şcolare, nu mai esistă lege, nu mai esistă libertate, nu mai esistă toleranţă, ci volnicia şi patima e singura măsură ce decide. Ce e dreptu, pană acum volnicia ungurăscă n’a îndrăsnitu a merge până acolo, ca să pre-tin4ă a se face serviciulu divinii în biserici românesc! în limba ungurescă, precum a îndrăsnitu între Slovaci şi Şvabi. Dăr din nenorocire în câteva comune românesc! din Săcuime acăstă stare de lucruri esistă de văcuri, deşi spre lauda Româniloră de acolo, uneltirile de maghiarisare au isbutitu a le maghiarisa limba, dăr nu şi inima, căci ca Români se mărturisescu. Indesuiţi de Săcui, fără şcăle românesci, au fostă împedecaţi de a comunica cu massa cea mare a poporului română şi de a-şi cultiva limba în şcălele loră proprii. Isbutiserămă în timpulă din urmă să ne ri-dicămă câteva scăle prin unele comune române din Săcuime, dăr avemă să luptămă cu mari greutăţi, pentru că mai alesă de ună timpă în-căce suntă strânse în cerculă uneltiriloră de maghiarisare. Volnicia ungurăscă a isbutită ca în Ormenişă, Ozună, Bikfalău, Comolău şi alte comune să fiă şcăle comunale şi nu confesionale. In Crizbavă lucrurile au mersă şi mai departe, mulţămită slăbiciunei preoţiloră ce i-a avută acea comună, precum şi nepăsărei autorităţii năstre supreme bisericesc! şi şcolare, care a tolerată a-semenea lucruri. Din şcăla românăscă confesională s’a făcută şcălă comunală, şi a4i sun-temă informaţi că şi cea comunală s’a prefăcută în scălă de stată ungurăscă. Poporulu e amă-rîtă şi preotulă o simte, căci a4i sufere urmările, poporulu nu’lă mai ia în sămă şi nu-i împli-nesce nici cele mai neînsemnate cereri. Comuna Dobârlău cu mare greu îşi mai păte susţină scăla şi biserica, căci poporulă e adusă la o stare materială miserabilă, locuitorii suntă şi a4î birnicii proprietariioră unguri din Bikfalău. In Ormenişă uneltirile unguresci au mersă până acolo, ca Românii să nu-şi pătă face nici măcar biserica pe ună locă ce li se dăruise şi care se afla în mijloculă comunei. Au ridicată împre-jurulă acelui locă şuri de lemnă, numai ca să facă pe Românii să părăsăscă loculă. De câte ori n’au făcută apelă Românii la autorităţile unguresci, ca să le dea mână de a-jutoră pentru înlăturarea neajunsuriloră! Dăr au apelată la urechia surdului, şi a4î au ajunsă la convingerea că organele guvernului nu voescă a le da sprijinulă cuvenită, fiindu că, cum 4>se Dr. Gregr în camera din Viena, nu potâ suferi semne de viăţă românăscă. Nu totă aşa se părtă autorităţile unguresci, când e vorba de încassarea taxeloră pentru fon-dulă de pensiune regnicolară ală învăţătoriloră, la care fie-care comună bisericăscâ care are scălă contribue, de esemplu în protopopiatulă ală doilea ală Braşovului, câte 12 fl. pe ană şi fiecare învăţătoră câte 2 procente din salarulă său. Atunci zelulă aceloră autorităţi e neobosită, ese-cută pănă şi averile epitropesci. Nu ’i destulă cu atâta, acum / se gândescă despoţii la nouă lovituri, fâurescă, nsmă atacuri. Incepă a’şi ridica braţele de polipă în contra gimnasieloră. F6ia guvernamentală din Cluşiu îşi începe cânteculă ei de bufniţă cu gimnasiulă din Blaşiu şi din Bradă. A visată că în Blaşiu s’ar petrece „cumplite nedreptăţi", „nu s’ară clasifica şcolarii după merită„suntă pră mulţi şcolariw, împrejurare care face ca scălele unguresci să fiă rău visitate de şcolarii români. Profesorii gira-nasiului din Bradă ară fi nisce „ultraişti" şi acelă gimnasiu nici „n’ar merita a se pune în răndulă sc61elorăw. Şi pentru ce ridică f6ia guvernamentală aceste bocete ? Pentru că — 4i°e ea — aceste scăle facă concurenţă şcăleloru unguresci; ară fi ună asilă ală scolariloră leneşi şi nepregătiţi ; şcolarii, cari la şcălele unguresci nu se potă „ferici", şi-ar lua refugiulă la acele scăle, unde ar căpăta testimonii bune şi aşa li s’ar da putinţa de a fi în avantagiu faţă cu şcolarii din gimnasiile unguresci. Cere apoi făia cluşiană, ca şi la aceste scăle românescî, unde se dau testimonii egală de bune cu ale scăleloră unguresci, să se pretin4ă dela şcolari atâta câtă se pretinde dela „minunatele şi bine organisatele" scăle unguresci. In fine atrage atenţiunea cer-curiloră competente asupra acestoră şcăle. Cine nu înţelege iesuitismulă şi fariseis-mulă făiei unguresci? A 4ice că tinerii români „scotă pe tinerii unguri din posiţia loră străbună cu ajutorulă testimoniiloră ce au egală va-lăre cu testimoniile celoră mai bune scăle", e ună neadevără strigătoru la ceru, când se scie că noi Românii suntemă eschişi din funcţiunile statului, dăcă nu jurămâ pe pintenii şi pe cal-paculă ungurescă. Altă focă o arde pe cucuvaia din Cluşiu. Tinerii români nu mergă la scălele unguresci şi cei cari se ducă la acestea se întorcă îndărătă. De ce nu vreau cei dela „Kolozsvâr" să recunăscă, că cei mai mulţi tineri români suntă sătui de batjocurile profesori-loră şi colegiloră loră unguri? De ce nu vreau să recunăscă că, după datele şi informaţiunile ce le avemă, cei mai slabi şcolari suntă aceia cari vină în gimnasiile năstre dela cele unguresci? De ce nu vrea să recunăscă făia maghiară, că nu gimnasiele unguresci merită calificaţiunea de „minunate şi bine organisate" — de vreme ce ea însăşi recunăsce, că tinerii români suntă în posiţiune d’a fi în avantagiu faţă cu tinerii unguri? 6re „minunate şi bine organisate" suntă gimnasiile unguresci, când cu puţine escepţiunî în ele nu se câştigă decâtă o spoială de clasi-cismă, nu se învaţă decâtă numai carte ungurăscă, şi istoriă falsificată precum de pildă în gimnasiulă dm Odorheiulă săcuiescă, unde, precum ne asigură ună preotă română care a învăţată acolo, profesorulă de istoriă le spune şcolariloră că „dăcâ n’ară fi Ţigunii, Valachii ară fi celă din urmă şi celă mai păcătosă poporă din lume." Dăcă. de aceste cunoscinţe li se bagă în capă şcolariloră din gimnasiile unguresci, atunci nu-i mirare, că se sâmtu ofensaţi de câte-orî dau ochi cu vr’ună colegă dela gimnasiile românescî, care se senate în dreptă a se considera celă puţină egală cu ei. Dăr de ce să mai umblămă cu mâţa în sacă. Celoră dela „Kolozsvar" li s’au împuiată creerii, acum în primăvără, de nouă tendinţe şi pofte de maghiarisare şi voră să găsăscă ărăşi noduri în papură, li se pare că suntă ameninţaţi şcolarii unguri, căci mai esistă încă câte-va şcăle românesc! ! E timpulă însă ca să vorbimă împreună şi o vorbă seriăsă, şi de aceea vomă mai reveni. SOIRILE PILEI. Ministrulu de honvezi a primită deputaţiunea stu-denţiloră, condusă de deputatulîi dietală Munich, în ces-tiunea esamenului de oficeră în reservă în armata comună. Minislrulă arătă că e cu neputinţă să li se îm-plinăscă rugăciunea d’a depune esamenulă în limba ungurescă, dăr va face totă posibilulă, ca să nu li se pretindă aşa strictă perfecta cunăscere a limbei germane, ci câtă să potă fi înţeleşi aspiranţii în vorbire şi în scriere. — Dăr Ungurii de ce pretindă Nemaghiariloră perfecta cunăscere a limbei unguresc! chiar şi pentru rangulă de oficeră la gloate? Unde e consecinţa? —x— Ni se scrie din Rodna: Membrulă Academiei d-lă Florianu cav. de Porcius nu păte lua parte nici în anulă acesta la şedinţele Academiei române în Bucuresci, de-ărece ca şi acum ună ană guvernulfi din Peşta refusă a-i da paşaportă. —x— Ministrulu de honvezi a încunosciinţată municipiile în sensulă înţelegerei stabilite cu ministrulfi comună de răsboiu, ca plaeatele şi tipăriturile terminate în scopulă convocării pentru casulă de mobilisare să nu se trimătă nemijlocită, când se va ordona mobilizarea, primărieloră aceloră comune, care nu posedă o propriă cancelariă comunală, ci prin notarulă cercuală respectivă. Privitoră la presentarea convocaţilorfi ordonă ministrulă, ca staţiunile de presentare să se stabilescă în comună cu co* mandele semibrigadeloră de honve4î şi să se însemneze în plaeatele de mobilisare. Honvezi concediaţi au să se presinte ori la staţiunea de echipare a propriului loră corpă de trupe, ori la acele batahăne de honve4I, pe ală căroră teritoriu se află ei, dăcă cu trenulă (vajfo-rulă) nu potă ajunge la staţiunea loră de echipare în 8—10 ăre, ori pe josă într'o 4b —x— Dumineca trecută s’a arangeată în Bocşa-montană ală treilea concertă de cătră corulu vocali* românescit din localitate. Atâtă succesulă morală, câtă şi celă materială, au fostă satisfâcătore. «Familiei" se scrie de acolo, că pe lângă corulă românescă lumescă, s’au mai înfiinţată încă două reuniuni g. or. pentru cultivarea cântului bisericescă. Trei coruri dăr, unulă mai cu zelă şi mai bună decâtă altuia, e ună semnă bună şi o dovadă puternică despre interesulă ce-lă au Românii pentru artă, cultură şi progresă. Mari merite are în privinţa acăsta instructorulă şi compositorulă d-lă Colofiefi? Dumnialui a şi compusă o liturgiă nouă fărte frumăsă, care se păte procura dela susnumitulă domnfi cu 6 fl. v. a. Vocile suntă separata scrise. — La Curtici, în comitatulă Arad, s’a înfiinţată de curândă ună coră vocală, care a dată sub conducerea lui Iosifă Mihu în 26 Februarie ună frumosă concertă; la succesă a contribuită şi d-lă rigorosantă în dreptă Severă Bocşană, care a ţinută şi o cuventare potrivită. — In Chinezii tinerimea şcolară a compusă în tomna anului trecută, sub conducerea pa-rocului Alesandru Crăciunescu, ună cori* vocali* biseri-cescu, care cu conlucrarea învăţătorului Petru Barană s’a şi produsă în 15 Februarie în biserică. —x— In legătură cu notiţa, ce amfi adus’o filele trecute, că notarulă Laurentzi din Feldiâră ar fi pierdută pe drumă pănă la Braşovă o sumă mare de bani, ni ni se comunică, că acesta notară, care funcţiona totodată şi ca cassară ală „reuniunii de păstrare săsesc! din Feldiără,* în săptămâna trecută a aruncată în focă tăte cărţile de contabilitate ale numitei reuniuni. Notarulă a fosta arestată. Se 4*ce că ar fi comisă faptulă într’o stare mentală turburată ; de altă parte se asigură, că societatea ar fi fostă păgubită de cătră cassarulă său cu sume considerabile. —x— Privitoră la afacerea unui nou împrumută ală bi-sericei rom. gr. or. din Hermanu, despre care relatasemă ca simplă informaţiune într’unulă din numerile trecute ale făiei năstre, aflămă din altă parte, că acelă împrumută nu s’ar fi făcuta şi că în adevără biserica n’ar mai fi nimică datăre. Ună asemenea împrumuta nici nu s’ar Nr. 55. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. fi putută face fără scirea celoră cari conducă afacerile bisericesc! din acea comună. Amă dori ca aşa să şi fiă chiar spre binele bisericei. —x— „Familiei* i se scrie din Budapesta despre ună nou succesă ală unei copilite române pe terenulă artei. D-ra Alma de Dunca-Schiau, mica elevă din clasa IV a conservatorului din capitală şi elevă internă a institutului de creşcere ala „Societăţii pentru cultura femeilorti* a jucata pe piana la ultimulă concerta ala pensionatului o >polonaisă brilantă* plină de dificultăţi technice şi artistice, întru aplausele şi admiraţiunile sălii întregi. Pe lângă frumseţa sa rară, d-ra Alma de Dunca-Schiau u-nesce inteliginţă superiâră şi unO simţământă profunda ala artei, ce desvoltându-se cu anii, îi asigură o carieră mare, de va întrebuinţa talentele, cu cari este bogata în-(Jestrată.J —x— După cum i se scrie din Cernăuţi aceluiaşi 4'ar^» circulă faima, că derula înalta împreună cu boerimea vrea să scotă la lumină una 4>arQ politica românesca în Cernăuţi. —x— Duminică 13 Martie a. c. s’a inaugurata în Sucevei o nouă societate românâscă sub numele: „Clubulu românăsocietate de lectură şi petrecere. După statutele acestui clubfi, ela îşi propune a cultiva lectura, mnsica, teatrulâ de amatori, a arangia întâlniri sociale, şi a ţine prelegeri publice, scrie „Revista Politică". —x— Frecventa universităţii din Cernăuţi a fosta în se- 9 9 9 mestrulă de ârnă 1886/87 următbrea: La facultatea teologică 60 auditori ordinari şi 1 extraordinara, dintre cari 50 români şi 11 ruteni; la facultatea juridică 123 ordinari şi 16 estraordinarî, dintre cari 31 români; la facultatea filosofică 17 ordinari şi 19 estraordinarî, dintre cari 7 români; ără la cursula de farmaciă au fosta 13 auditori, dintre cari 1 româna. Aşadâră la suma totală de 249 auditori ai universităţii, Românii faca parte cu 89 de inşi. —x— O telegramă din Agramu comunică, că deputatulfi Davida Starcevicî fu citata înaintea judelui de instrucţiune şi după una scurta interogatoriu fu pusa în aresta preventiva. Arestarea a făcuta mare sensaţiune. —x— După cum anunţa „Kereshed. Vilag", în curândă se va înfiinţa monopolulu chibriturilor ii, şi anume după alegeri se va presenta dietei respectivula proiecta de lege. — Din ce în ce mai »bine«. —x— Sâmbătă în 26 Martie 1887 secţiunea „Braşovă* a reuniunei transilvane a Carpaţilorfi (Siebenb.-Karpathen-verein) va arangia o f serată voiosă" în oteluia Nr. 1. InceputulQ va fi la 8 6re săra. Din afară. După cum scrie „ Times“ din Londra, diferite faime şi espectorărî făcu în Constantinopoltt impresiunea, că succesulu misiunei lui Riza-bey în Bulgaria ar atârna de tractările ce se continuă în Petersburgu, prin mijlocirea lui Lobanoffy, între Austro-Ungaria şi Rusia privitorii la resolvarea cestiunei bulgare. Se crede că, dâcă nu se va lua în curendu o decisiune, Sobrania se va convoca fdrte curendu, pentru ca s6 proclame Bulg aria ca regatu independenta, căci regenţii înşişi consideră situ-aţiunea loru ca abiasuportabilă mai îndelungii timpii. Acâstă ruptură a tractatului din Berlin ar trebui necondiţionata să provdce o decisiune, eventualu ar putâ urmaşi una congrestt şi se crede că Ţarulâ nu e cu totula antipatica acestei idei. * „Nezavissima“ f6ia oficiosă din Sofia dice, că Riza-bey să scie şi să comunice la loculâ respectiva, că dâcă Turcia insistă şi mai departe pentru o împăcare cu Z a n k o v , acâsta ar ofensa întrâga naţiune bulgară. „Nu vrema nici o împăcare, nici o mijlocire, ceremă ca Turcia să nu-mâscă câtâ mai curânda una candidata la trona ori, dâcă nu se întâmplă acâsta, voma rechiăma pe prinţula Alexandru. “ Procesul!! de calumniă contra d-lui F. H. Longinu, advocata în Deva. (Urmare din Nrii 49, 50, 51 şi 52). Va să (Jică, procurorulO, pe basa acteloră şi a do-ve4iloră ce-au întrată, a pusă pondă mai cu sămă pe aceste trei puncte, pecândă. celelalte fapte şi declaraţiunl ale acusatului le-a semnalată numai ca ilustraţiune şi ca razeme la cele trei puncte esenţiale. — In ce stau aceste trei puncte se va vede mai la vale din desvol-tarea ulteriără a pertractării şi a fasiuniloră martoriloră. — Şi anume: Martorulă Francisco Tcutsthek, Întreprin4ător0 de case în Deva, omQ în verstă şi cu destulă reputaţiune în viăţa socială din Deva , spune că viia lui e învecinată, cu a preşedintelui tribunalului reg. din Deva si că în viia aceea a pusă mai multe sălcii triste, cu seopO, ca mai alesă una, după ce se va desvolta deplină, se o doneze unui amică ală său, căruia încă de mai nainte îi promisese o frumosă salciă. Intr’o 4’ — 4ice martorulă, — mergândă la viiă, am aflată, că chiar esemplariulă, care l’am destinată a-micului meu, s’a furată. • Se înţelege, că m’am indignată peste măsură şi deci de locă am plecată, ca să-i dau de urmă. Luanda cimiterele dearendulă — căci dasem cu socotâla, că pe acolo voiu da mai îngrabă de urmă, — după multă căutare, am dată de salcia mea, la ună mormântă din cimiterulă catolică. Luândă la răspundere pe pâzitorulă cimiterului, mî-a spusă, că acea salciă tristă o-a adus’o sluga preşedintelui tribunalului reg. a Măriei sale d-lui Dr. Franciscu Solyom Fekete. Eu apoi — 4ise mai departe martorulă, — am povestită întâmplarea acâsta şi la alţii şi aşa şi acusatului. Mai târejiu, întâlnindu-mă cu Măria sa preşedintele, am fostă întrebată de cătră dânsulă, dâcă sunt supărată pentru salciă? I-am răspunsă, că da, am fostă, — dâr fiindă că am aflată, că s’a dusă acea salciă, pentru Măria sa, nu 4*ch nimică şi nici nu poftescă vre-o desdăunare — căci preşedintele l’a fostă îmbiată — numai câtă mî-a fostă ciudă, nesciindă că s’a ridicată de acolo, din porunca Măriei Sale. Fassiunea preşedintelui conglăsuesce cu fassiunea acestui martoră în multe privinţe, deosebirea e numai aceea, că preşedintele susţine, că acea salciă s’a cultivată şi de elă şi că ar fi din viia lui. Aflândă martorulă fassiunea preşedintelui şî-a esprimată mirarea, cum Măria Sa d-nulă preşedinte pote să afirme aşa ceva! Acusatulă relativă la acestă punctă, când a fostă provocată a da dovedi, a disă, că vorbindu-se multă despre acâstă întâmplare, crede că acâsta încă nu pote fi ceva lucru strălucită. E de însemnată, că preşedintele Solyom in fassiunea sa, relativă la punctulă acesta, se încârcă a da înfâm-plărei ună colorită de pietate părintâscă, şi pentru aceea se espectorâză contra acusatului, în modă neertată înaintea unui jude de instrucţiune. După acestă martoră s’a ascultată Emilă Koszperda, fostă adjunctă pretorială. de presentă notară în părţile Zarandane. Martorulă istorisesce, că în cerculă electorală (pentru representanţi comitatensî) dela Vaţia, au fostă mari lupte electorali şi că din acele lupte au re-sultată mai multe denunţări la tribunalulă reg. din Deva şi la administraţiune. In urma denunţării unui advocată, cu nume’e Franciscă Ribiczei, acuma mortă. tribunalulă regescă din Deva a ordonată cercetare criminală pentru delictă de agitare în contra mai multora dela noi şi a esmisă ca jude instructoră pe ună notară de tribunală cu numele Dr. Andrei Korber cu acea instrucţiune, ca pe cei denunţaţi sâ-i deţină şi sâ-i escorteze la Deva în temniţă. Judele de instrucţiune, sosindu sâra la Baia de Crişă, a spusă confidentă martorelui, că şi elă este unulă din cei denunţaţi, deci dâcă vrea să scape, sâ grăbâscă la Deva şi asigurândă pe preşedintele tribunalului, că şi cu ocasiunea alegerei ce se apropia (din 1883) va lucra pentru candidatulă, pe care-lă sprijinesce preşedintele tribunalului (adecă pe Dr. Chorin, care că4use faţă de P. Truţia) sâ esopereze deia Solyom o scrisore 6re-care şi atunci elă, judele incvirată, nu-lă va deţinâ, cltmin-trelea da. Ingrozându-mâ — 4*ce martorulă — de locă am plecată la Deva şi acolo m’am dusă deadreptulă la preşedintele tribunalului d-lă Dr. F. Solyom Fekete, şi i-am spusă, ce am au4ită dela d-lă Dr. A. Korber, — dreptă aceea, provocându-mă la serviciile ce am făcută cu ocasiunea alegeriloră, pentru ca să reiasă fratele Măriei sale, — apoi arătându’i, că ce lovitură grâznică ar fi pentru familia mea, dâcă aşi fi escortată cu gendarmî, l’am rugată, ca să ’ml dâe o semnătură ârecare, ca să o ducă la d-lă Dr. A. Korber, că îi voiu fi recunoscătoră. Măria sa apoi s'a îndurată de mine şi ml-1 dată ună biletă de următoriulă cuprinsă: »Ezen irat elomutatojâra nâzve, nem", adecă: „presentatorulă acestei scrisori nu*. Eu cu biletulă acesta am grăbită acasă, unde arătându-lă judelui incvirentă,—elă nu m’a deţinută—ba apoi n’a deţinută nici pe ceialalţî. Mai târziu eu am picată din slujbă şi relaţiunile mele cu d-lă preşedinte Solyom au devenită din ce în ce mai încordate, pănă ce eu am fostă aplecată a crede, că persecutarea mea nu pote isvorî decâtă numai dela d lă Dr. F. Solyom Fekete. In fine duşmănia între mine şi Măria sa Solyom devenindă completă, eu am arătară biletulă de sub întrebare şi am spusă istoria şi puterea lui (a biletului) la totă lumea, — mai pe urmă am presen-tat’o şi comitelui supremă ală comitatului Huniădârei, cu scopă, ca Ilustritatea sa să arate la ministru de justiţia ce felă de omă e d-lă Dr. Franciscă Solyom Fekete, preşedintele tribunalului reg. din Deva, — pe astă cale va fi aflată deci şi acusatulă şi s’a folosită de ea. Martorulă apoi declară, că elă este de aceea convingere, că elă numai cu ajutorulă acelui biletă a scăpată. Preşedintele arată martorului, că Dr. A. Korber — în fasiunea lui «Jice, că elă nu scie nimică de biletă şi că eliberarea respective nedeţinerea lui a urmată din alte motive, — că adecă nu a aflată cu cale să-lă deţină. Mai arată preşedintele, că dr. Solyom în fasiunea lui 4'ce» c& martorulă l’a sedusă şi că i-a dată (martorelui), acelă biletă, numai ca să scape de molestitârele lui rugăminte, — deci întrebă pe martoră, că ce ob;ec-ţionâză la aceste. Martorulă află de naturală, că Dr. A. Korber nu recunâsce ce 4‘ce 113.— 114.- Discontulă • • » 7- -10°/e pe ană. Bilantulu cu 31 Decemvre 1833. Active. Cassa în numerară . . Cambie................ împrumuturi pe hipotecă „ pe obligaţiuni cu cavenţl . . împrumut, de Lombard Spese de fondare . . După amortisare de . Mobiliară........... După amortisare de . Diverse conturi debităre 8,984.50 19,881.50 75.— 682.71 56,365.90 611.94 203.98 470.02 47.— 28,941.— 407.96 423.02 2,638.41 P a s s i v e. Capitală de acţiuni . . 30,000.— Depuneri spre fructific. . 50,201.56 Interese anticip. pro 1887 1,163.— Fondulă de reservă . . 583.10 Dividende neridicate . . 165.— Diverse conturi credităre 3,772.17 Profită curată . . . 3,574.17 89 459 — fl. 89,459.-Făgăraşiu, în 31 Decemvre 1888. fl. 89,459.— Alesandru Micu m. p. preşedinte. loanu Dejenariu m. p. comptabild. Basiliu Stanciu m. p. mebru ald direc. luiiu Danu m. p. membru ald direc. Ioană Turcu m. p. membru ald direc. Siariu Duviea m. p. membru ald direcţiunei. Demetriu Chişierianu m membru ald direc. Subsemnatulă comitetă de supraveghiare amă examinată bilanţulfl presentQ şi confronlându-lă cu registrele principale şi ausiliare ale societăţii ţinute în bună regulă, l’amă găsitO în consonanţă cu aceleaşi şi esactQ. Făgăraşă, în 4 Fauri) 1887. Comitetul!! de supravcgliiere: Dr. Stefanu P. Poppu m. p. loanu Poppu m. p. Gerasimu Grama m. p. „FURNICA,“ cassA de economii, societate pe acţiuni în FAgârasiu. CONVOCARE. Domnii acţionari ai „Cassei de economii „Furnica/* societate pe acţiuni/* se invită prin acesta în virtutea §. 16 alii sta-tuteloră societăţii la III-a adunare generală ordinară, care se va ţin6 Ia Fâgâraşiu în 21 Aprilie 1887 st. n. înainte de am&p la 10 ore în localula societăţii. Obiectele: 1. Raportulă anuală ală direcţiunii, bilanţulă anului 188f şi raportulă comitetului de supraveghiare. 2. Distribuirea profitului realisată conformă bilanţului. 3. Fixarea preţului marceloră de presenţă, pentru direc ţiune şi pentru comisarulă de (}i. 4. Alegerea, conformă §-lui 40 din statute, a corn. de suprav Domnii acţionari, cari în sensulă §§. 17, 18 şi 19 dir statutele societăţii voiescu a participa în persdnă s6u prin pleni potenţi suntă rugaţi a-şi depune la cassa societăţii sdu la insti tutulă de credită şi economii „Albina** în Sibiiu, s£u la filiali acelui institutu în Braşovă, acţiunile loră şi eventuală dovedii' de plenipotenţă celă multă pană în 16 Aprilie 1887 st. n. Făgăraşă, în 28 Faură 1887. Direcţiunea societăţii Mersulti trenurilor!! Valabilii dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teîuşit-Araţiat-IIudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Tetuşft- iradâ-Buda])esta Budapesta- Aradft-TeinşA. Trenă Tre iă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omDibus persone ^ersăne de persăne omnibtu TeinşA 11.24 — 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.21 „ , , ( 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 Szomok ţ1 4.10 5.45 Orăştia 1.01 — 5.18 A rad ft 4.30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîea 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 Ilia 3.55 — 7,28 Radna-Lipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4C8 — 7.40 Conopă 6(9 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6 28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 llia 8 55 9. 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branicîea 9 19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 10 42 Glogovaţă 7.59 — 11 25 Bimeria (Piski) 10.35 1107 — Anulă 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — 8 42 — 4.52 Şibotă 11.43 12.— — vlZOJIlUK | — 5.12 | Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta — 8.20 Alba-Inlia 1236 12.46 — Viena — — 6.05 Tefcuşft , 1.29 1.41 — Âradă-TIiatşfira Sixueria (Piski) IPetroşenI Trenă Trenă de Trenil Trenă de Trenă Trenă omallras persăne mixt persăne omnibag mixt 5.48 6.05 *fjkxaeria 11.25 2.42 Arailulă nou 0.19 — 6.33 Strein 11.58 — 3.25 N6meth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vinga 7.16 —■ 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 747 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merezitalva — — — Baniţa 3.05 — 6 41 Tinişdra 9.02 — 9.08 Petraşcnt 3.37 — 7.12 , Timlşăra-Aradft Petroşenl— Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă persăne persone omnibus de pers. omnibus mixt TiDilşfira 6.25 5.00 Petroşeni 10 07 — 6.10 Merczifalva — — | — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 — 9.01 Apndnltt nnn l 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 I Aradâ 9.27 — 8.17 ftlmerlA 1.53 — 10.31 PredeaM-Budapesta BucurescI Fredealu Timişfi Braşovfi Feldiâra Apatia Agostonfalv» HomorodQ Haşfaleu Trenă de pera6ne Tren Trenă accelerat omnibns Trenă omnibus Sighişora Elisabetopole Mediaş tl Copsa mică Micăsasa Blaştu CrăciunelQ Teiuşft Aiudfi Vinţulfl de susii Ui6ra Cneerdea Ghirisfi Apabida dluştu Sîedeşdu Ghirbfiu Aghinşfl Stana Huiedinft Ciucia Biîeia Bratca R6v Mezfl-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Laddny Szolnok Bn&a-pesta Viena — — 1 7.47 — 4.1b 8.24 — 5.02 8 51 9.14 — 5 43 — 6.15 9.51 7.06 11.03 — 8.52 11.29 — 9.19 11.26 — 9.31 12 09 — 10.16 12.29 — 10.57 12.44 11.19 1.05 — 11.31 11.52 1.34 — 12.31 1.46 — 12.4b 2.09 — 1.22 2.39 — 2.i8 3.01 — 2.48 3.08 — 2 56 3.14 — 3 64 3.5i' — 4 51 5.10 — 5.28 5.30 — 5 56 — 6 03 — — 6.21 — — 7.14 — — 7.43 __ — 8.22 — — 8.48 I 9.13 — 9.18 10.55 10.38 1.23 — 12.20 3.24 — 2.15 10.05 — 2.15 8.00 6.05 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—Predealii 8.00 8.36 9.02 9.32 10.11 10.5 "t 1216 12.50 1.2 lj 2.02 3.06 8.38 3.54 4.05 4.50 7.28 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Teiegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Cluşiu ^ Apahida Ghiriş Cucerdea ' Uiora Vinţult5 de scr.fi Aiudd Trenă de pers. Tren accelerat ‘Ciăcwnelfi Blaşd Micăsasa (’ypşa mit Mediaş?! Eiisabetopclc 8îgiş6ra Haşfaleu Homorod Âgosţonfalva Apatia Feldidra Braşovfi Timiş?! Predealfi 11.10 7.40 11.05 2 02 4.12 11.00 n 19 12 30 1.01 1.06 1 13 1.20 1 41 2.(0 2 35 2.48 3.20 3 36 4.00 4.35 5.12 5.37 7.02 7.43 8.11 8.41 9.21 — [ BucurescI Nota: Orele de n6pte suntti cele dintre liniile gr6se. 2.— 3.58 5.28 6.58 7.33 8.04 8.58 9.28 10.28 Trenă omnibus Trenă de persone 3.10 7.38 540 9.14 9.24 9 41 1019 11.38 12.18 12.54 1.57 3.11 3.40 4.15 4.36 4.58 5.26 6.20 9.34 11.26 1.38 2 06 2 17 2.40 3.24 3.47 4,07 4.83 5.15 5.34 5.55 6.07 6.24 6.43 1.55 2.53 3.28 — 9.35 ” Trenă omuibus 8.00 11.40 2.31 7.08 7.36 9.06 9.53 10.— 10.19 10.19 10.48 11.14 12.12 6.l6 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI