REI> ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA: BRAŞOYtJ, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Ift. Pe anii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi str&inătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w ---- ANULU L. AWUW-3IUSIX.E: 0 seriă garmondti 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Săritori nofranoate nii oo prlmeoou. — laniioorlpto nu retramltu. NK 54. Luni, Marţi 10 Martie. 1887. Braşovil, 9 Martie 1887. Mâne va fi mare serbare în Berlină. Optă-(Jec! şi cinci membri din diferitele familii prin eiare suverane ale Europei voră încungiura pe împăratul ii Wilhelm, care împlinesce în 22 Martie a. c. nou&Şeci de ani, o etate pe care în cur-sulă istoriei puţin! domnitor! voră fi ajuns’o. Unii numără de peste trei sute înalţ! demnitari şi diplomaţi din t6te ţările voru aduce bătrânului monarchu felicitări în numele celoră ce i-au trimisă. Şi Papa va fi representatu c’ună trimişii specialii în persâna cardinalului Galimberti. Spectacolulii ce-lu va oferi lumei arb e informată, că comisiunea militară română s’ar fi pronunţată pentru adoptarea mitraliezei Mannlicher, inventatorulă puscei cu repetiţia pentru armata austro-ungară. Se dice că asupra puscei nu s’ar fi esprimată favorabilă. vAlbina", instilutulă de credita şi economii din Sibiiu a făcută o nouă emisiune de scrisuri fonciare de 5°/0 sorţibile în 80 anî, de 6% nu se voră mai emite şi cele esistente se voră retrage pe încetulă. — x— D-lă Justinianu Gr ama, comisionară în Braşovă, a deschisă în Pesta, Waitznei'-Boulevard Nr. 16 etagiulă I, ună biurou de afaceri cu producte, comissione şi pe-troleu, păstrându’şi în acelaşi timpă şi biuroulă său din Braşovă. li dorimă succesă şi în Pesta, unde d-sa e sin- gurulă Română cu astfelă de afaceri. —x— In comuna fingard de lângă Şăbişă surită închise de doi anî de 4dc şcolele din causa difteritei. Afară de lunile Decemvre din 1885 şi Ianuarie din 1886 nici ună cursă nu s’a mai ţinută, pe lângă aceea că şi în 1884 au fostu în parte închise. Numai în cursulă acestei ernî au murită 56 copii şi difterita continuă a secera nouă jertfe. Cu măsura unilaterală d’a se ţină numai şcălele închise nu e mirare, decă nenorocita comună îşî va vede înmormântaţi toţi copii român!, saşi şi unguri. —x— In Spania s’a introdusă căsătoria civilă. La cununia biserieeseă va asista ună judecătoră de pace seu ună altă funcţionară civilă. La căsătoriile necontractate bise-ricesce, statului îi recunosce biserica dreplulă, a constata valabilitatea loră amâsurală legiloră statului. —x— Milionarulă Kelch din Berlină a fostă arestată, fundă că a bătută gravă pe propria sa soră, care-lă vi sitase pentru aplanarea unoră afaceri de moştenire. Procesulu de ealunmitl contra d- Iui F. II. Longină, advocată în Deva. (Urmare din Nrii 49, 50 şi 51). Acusatulă în fine declară, că totă investigaţiunea şi peste totă procedura ce s’a înscenată în acestă causă a fostă pusă pe o basă greşită şi ilegală şi că prin urmare tragerea lui înaintea acelui tribunală este incorectă şi nelegală. După acesta a urmată ascultarea martoriloră. Mai ântâiu s’a ascultată martorulă Alesandru Gzura, apoi Henrich Schopkâsz, ambii oficiali la tribunalulă reg. din Deva. Aceşti martori — ascultaţi şi în decursulâ inves tigaţiunei, — s’au ascultată despre afacerea dintre acu-satoră şi acusată dela 22 Noemvre 1883. De cumva vomă lua în considerare posiţiunea aces-toră martori, că adecă ei suntă subordinaţii preşedintelui Tribunalului reg. din Deva şi că deci viitorulă loră, în mare parte, pote depinde dela densulă, îndată putemă pricepe „genarea* ce i-au cuprinsă, când au fostă ascultaţi, precum de escusată potă fi şi pentru alegerea es-presiuniloru, cu cari s’au încercată a nete4î adevăruiâ fapteloră. Faţa şi gesturile loră au oglindată în deajunsă ’upta internă faţă cu »ddicata* posiţiune în care se aflau. Cu tote aceste din fasiunile acestoră martori s’a adeverită, afară de totă îndoiâla, că acusatulă în mai multe rânduri a declarată preşedintelui Solyom, că a salutată, când a intrată în ofiefu, deci — se vede — nu a avută intenţiunea, de a se purta neurbană faţă cu preşedintele tribunalului, prin urmare preşedintele nu a mai avută şi nu a mai putută ave motivă fundată, ca să atace pe acusată, aşa precum l’a atacată. Va să 4ică s’a dovedită, că Dr. F. Solyom Fekete a căutată nodă in papură şi că d-sa a trecută peste limita, ce-i compete. Totă din fasiunea acestoră martori se vede apriată, că preşedintele tribunalului, cu acea ocasiune, a fostă forte iritată şi că eşindă din odaia espeditoriloră înlor-cându-se cătră unulă din martori, anume căiră H. Schopkâsz, i-a disă : „Decă acusatulă va mai intra aici, fără ca să salute, să lă dai afară (utasitsa ki)‘. întrebată liindă acusatulă, că ce obiecţionezâ la fasiunea martoriloră, răspunde, că martorulă din urmă numai in citarea cuvin!eloră lui Solyom a greşită, în-eâtă — după acusată, — Dr. Solyom a 4isă mai multa şi anume: că martorulă să lă dea pe acusată afară »cu haiducii.* Dâr — 4ice acusatulă, — pentru ună advocată şi omă cultă, conceptulă de a da pe cineva afară (kiutasitani) nu multă se deosebesce de partea a doua, ce adecă susţine acusatulă. Din fasiunea acestoră martori s’a mai vădită şi aceea, că acusatulă a avută cause de regulată şi în es-peditura tribunalului şi că totdăuna s’a purtată cu cea mai mare urbanitate, faţă de oficialii, cu cari a avută atingere. Este deci evidentă, că D-lă Dr. Solyom Fekete, preşedintele tribunalului reg. din Deva, la 22 Noemvre 1883 aşa s’a purtată cu ună advocată, precum unui preşedinte de Tribunală nici într’ună casă, — nici după lege, nici după regulele bunei cuviinţe, a se purta nu i-a tostă evtată, — prin urmare iritaţiunea, ruşinea şi amărăciunea acusatului şî-o pâte închipui fiă-cine, încă şi acela, care numai în parte cunosce antecedinţele acelei afaceri. Ga să se pdtă înţelege mai uşoră mersulă pertractării şi fasiunile martoriloră, cari au urmată, trebue să amintimă mai ântâiu următorele: După cum a 4lsâ -?• acusatulă, între elă şi preşedintele tribunalului reg. din Deva, din mai multe şi varie motive, de mai mulţi anî a esistatd o înverşunare şi o luptă necurmată. In urma acestei lupte, acusatulă încă la anulă 1881 ârăşî după ună atacă vehementa, s’a plânsă la fostulă ministru de justiţiă, arâtându-i, la ce şicane a fostă elă espusă de cătră preşedintele tribunalului şi peste totă din partea tribunalului reg. din Deva. Totodată acusatulă a descoperită şi respective a denunţată ministrului mai multe iregularităţi ce a observată elă şi alţii la tribunalulă din Deva şi la preşedintele său şi a arătată şi aceea, că ce opiniuni s’au manifestată peste totă asupra procedurei şi a fapteloră preşedintelui tribunalului reg. din Deva, dreptă ce a rugată pe ministru, ca să se îngrijescă de curmarea releloră, eventuală să trimită pe cineva, ca să afle, întrucâtă cele arătate suntă seu nu adevărate. Intr’o plânsore de acelea, — de care acusatulă a înaintată mai multe, — acusatulă a atrasă atenţiunea ministrului şi la împregiurarea, că preşedintele tribunalului r din care sau 9* plătită 10°/0 âră în adunarea constituantă de erl primindu-se proiectula de statute, numai decâta s'au alesa şi membrii direcţiunii şi ai consiliului de supraveghiare în per-sonele celora mai competenţi bărbaţi din Abruda, Câm peni, Buciuma şi Roşia. — Totfi erî s’a solvită încă 20°/o din capitalulO de acţiuni, şi aşa ne putema aştepta în timpula celO mai scurta, qa statutele să fiâ aprobate şi firma protocolată prin tribunalulQ comerciala. Deşi timpula era ploiosQ şi — ca de comuna sub administraţia nâstră, în ţinuturi românesc! — drumurile nepracticîibile: acţiunarii totuşi s’au înfăţişată in număra completa la adunare constituantă; ba s’au în făţisatO chiara şi neacţionarii, cari au asistata în tota decursulO desbaterii statutelorO. Intrega inteligenţă din ţinuta, advocaţi, protopopi, preoţi, medici şi proprietari de mine, întreprin4ători şi comercianţi au fosta representaţi în aceste adunare. 0 regretabilă şi totodată neesplicabilă escepţiune a făcuta numai unuia din cei doi advocaţi români din Abruda, care nu numai că n’a participată la înfiinţarea acestei instituţiuni cu menirea de a scăpa poporula nostru din ghiarele nemilose ale uşurărilor»); ci se 4‘ce chiar, că şi-ar fi îmbiata sucursula la înfiinţarea unei bance un gureşei cu sediulO aici în Abruda; ba o personă dârnnă de tătă credinţa ne spune, că respectivuia DomnO advocata tocmai în 4*ua adunărei constituante a »Aura riei«, ar fi ţinuta discursuri unguresc! în adunarea estra-ordinară a comunităţii din Abruda. Din incidentula pretinsei ,,irredente“ — Ungurii aducQ miliţiă pe capuia bieţilorfi Români din Abruda; n’au cu ce acoperi enormele spese puse în spinarea a cestui opida, şi totuşi se găsesce una Româna, care în adunarea comunităţii face causă comună cu instigatorii acestei calimităţl. — Nu scima ce scopuri urmăresce acesta domnă ad vocata; îla putema însă asigura apriori, că aci în munţii apuseni numai cu noi şi prin noi pâte ajunge la ceva şi nici deeum cu aceia, cari pănă acum l’au despreţuita âră astăzi voiescO aJa folosi ca instrumenta în contra lîostră. — Motulu. Academia Română. Sesiunea generală din anulă 1887. Raportatu secretarului generală asupra lucrăriloru făcute în anulă 1886-87. (Urmare.) Cuvintele M. Sale Regelui ne-au mişcata adânca pe toţi, căci ele ne-au arătata cu câtă profunditate Maiestatea Sa a pătrunsa în amănuntele nevoilora naţiunii şi câta sunta de vaste cunoseiinţele sale scienţifice, în* câta a caracterisata în puţine cuvinte programa întrâgă a studiului limbei nâstre. Academia în unanimitate a însărcinata pe d-la B P. Haşdău a realisa dorinţa măreţă a Maiestăţii Sale Nici că era una altuia mai competenta pentru acâstă lucrare, decâta colegula nostru, cela mai agera scrutătora alQ limbei românescî, apreţuita şi cunoscuta de lumea învăţată, şi cu ale cărui cercetări adânci şi ingeniâse de multa timpa ne mândrima. Astă(|î avemă înaintea nostră înteiulă voluma ala Marelui Etimologicii. Dih acesta voluma putema vede judeca şi aprecia atâta însemnătatea ideii Maiestăţii Sale Regelui, câta şi erudiţiunea, pătrunderea, şi munca pe cari d-la Haşdău le pune în executarea acestei lucrări Magnum Etimologicum Romaniae nu este una simplu dicţionara, redactata după modula dicţionarelora de pănă acuma. E1D este o lucrare unică în felula său D-10 Haşdău a cuprinsa înţelesula intima alO ideii. M. S Regelui, şi a conceputa una plana de executare fârte vasta şi cu totuia nou şi originala. Cuprinsulâ lucrări* este precisata chiar pe titlu prin cuvintele: »Dicţionarulu limbei istorice şi poporane a Româniloru, de unde se vede că Magnum Etimologicum Romaniae va cuprinde în sine tătă limba română în manifestările şi formele ei istorice poporale şi dialectale, aşa după cum se găsesce în căr ţile vechi, în literatura poporană scrisă şi nescrisă şi în vorbirea vie a poporului. Acesta este fondulO comuna, este basa din care se formâză limba literară destinată a exprima t6te cugetările şi t6te manifestările civilisaţiunii naţionale. Din relaţiunile pe cari d-la Haşdău ni le-a presen-tata în cei doi ani precedenţi ama văduta cum s’au strînsa materialele din cari se formeză acâstă lucrare monumentală asupra limbei nâstre. Cele patru fascicole publicate pănă acuma arată cum lucrarea se execută. Din partea publicată se vede că Magnum Etimologicum nu cuprinde numai însemnarea cuvintelora, cu arătarea etimologiei loră. Fie-care cuvîntă formâză o monografiă, în care suntă înşirate originele şi istoriculă ntrebuinţării lui, precum şi t6te funcţiunile lui în ob-servaţiunile, obiceiurile, credinţele, supersliţiunile poporului, de unde resultă că acestă dicţionară este o enci clopedie naţională a poporului română, în care suntă a-râtate şi explicate t6te manifestaţiunile spiritului poporur lui nostru. Astfelă lucrarea d-lui Haşdău ocupă în stu-diele nâstre filologice ună loeă de o însemnătate fârte mare. Prin ea se va da ună impulsă puternică a stu dia în t6te direcţiunile epsichologia poporană a Româ-niloră. Uşoră se va înţelege acum, de ce Marele Etimologică trebuea să se deosebăscă de forma obicinuită a dicţionarului. In DicUonarulu d-lui Haşdău fiecare cu-vîntă este tractată în forma unei mici monografii, care pâte fi cetită şi inţeiesă de fiecare. Prin acesta Magnum Etimologicum va deveni o carte instructivă în care ori cine va pute găsi explicări asupra ori cărui cuvântă, acestă lectură va contribui forte multă la răspândirea cu-noscinţeloră drepte asupra limbei şi asupra poporului română şi la înlăturarea multora idei greşite cari suntă răspândite chiar între Români asupra manifestăriloră spiritului naţională. Dâr Magnum Etymologicum va mai ave ună altă resultatu, o cunoscinţă esactă a tesaurului limbei românescî şi a întrebuinţării lui. Avendă înaintea nostră întâiulă volumă ala Marelui Etimologicii, şi apreţuindă marea însemnătate pentru naţiune a acestei publicaţiunî, precum şi onârea ce ea face ţârii şi Academiei, se deştâptă în noi simţăminte de adâncă recunoscinţă şi de nemărginită devotamentă cătră M. S. Regele, Augustuiă Preşedinte şi Proteetoră ală Academiei, care â concepută idea lucrării şi a dată mij lâce ca să se real seze, precum şi simţăminte de iubire, de stimă şi de mulţămiri cătră colegulă nostru B. P Haşdău, care şf-a pusă tătă activitatea sa spre a realisa acâstă lucrare care va fi, cum a cJisQ M. S. Regele, ună monumentă neperitoră* pentru limba şi cultura română. III. Publicaţiunile Hurmuzaki şi cercetări istorice. In budgetulă statului pe anulă 1886—87 s’a trecută, pentru continuarea şi completarea colecţiuniloră istorice Hurmuzaki, o sumă totală de 33,000 lei; ad că suma de 15,000 lei, care s’a acordată Academiei în ultimii ani pentru cercetări şi publicări istorice s’a unită cu suma de 18,C00 lei pe cari statulă ii acordă anuală pentru publicaţiunile Hurmuzaki. Prin acâsta s’a putută da o întindere mai mare decâta în anii trecuţi publicării de documente şi culegerii lori de prin archivele străine. Lucrările făcute în acâstă direcţiune în decursulă anului suntă următârele: 1. Din Documente privitâre la istoria Româniloru s’a publicată volumulă V partea II (de XXVI şi 406 pa-gine). In acestă parte se cuprindă 375 documente din anii 1650—1699, adunate din archivele statului dela Veneţie, din biblioteca St. Marco, şi din câteva colecţiunî din Roma. Volumulă se termină cu ună indice alfabetică generală pentru documentele cuprinse în amândouă părţile lui. 2. S’a începută tipărirea părţii II a volumului III, în care se voră publica documente adunate totă din Ar-chivulă de stată dela Veneţia pentru anii 1576—1600, spre a se completa printr’insele colecţiunea de documente din aceiaşi ani adunate de Hurmuzaki şi cuprinsă în to-mulă III deja publicată. In acestă volumă s’au tipărită până acuma 150 documente. 3. Din Fragmente zur Geschichte der Rumănen s’a publicată volumulă V (de XIV şi 473 pagine), în care se tractezâ istoria Principateloră române .şi a cestiunii Orientului în generală dela 1724 pănă la 1782. Cu acestă volumă se termină studiile fragmentare redactate de e-muritorulă Eudoxiu Hurmuzaki, mai rămânândă a se pune în ordine şi a se publica mai multe note şi excerpte, cari se mai află în hârtiile sale. 4. In relaţiunile aniloră trecuţi am avută onârea a vă arăta hotărîrea comisiunii publicaţiuniloră Hurmuzaki în privirea completării colecţiunii de documenle pentru epoca mai veche a istoriei nâstre, adecă înainte de anulă 1575. In decursulă anului încetată s’a tipărită ânteiulă volumă (de XXX şi 701 pagine), cuprhnjândă 553 documente estrase din diverse publicaţiunî şi privitâre Ia anii 1199—1345, adecă la cea mai veche epocă docu- mentală a istoriei nâstre. Documentele reproduse în acestă volumă s’au controlată în diferitele ediţiunî în cari au iostă publicate. Unele au fostă colaţionate chiar cu originalele spre a se ajunge astfelă la ună textă autentică curăţită de tâte greşelile străcurate in alte ediţiunî. La sfârşitulă volumului s’au pusă cinci stampe litografice pe cari suntă reproduse facsimile de diferite numiri proprii precum şi câteva citate ale cărora textă este contraver-sată. Acestă volumă, prelucrată de d-lă Nic. Densuşianu, s’a tipărită cu îngrijirea d-sale, şi formâză ântâiulă vo-lumă ală colecţiunii Hurmuzaki. Continuându-se acâstă lucrare, se va completa în modă documeDtală partea mai veche a istoriei nOstre, şi studiile istorice se voră putâ face de acum înainte pe base sigure şi necontestate, âr colecţiunea Hurmuzaki devine astfelă din ce în ce mai multă ună corpă completă ală documenteloră privitâre la istoria Româniloră. (Va urma.) SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 21 Martie. — Secretarulu de stată Alexandru Wekerle a fostu alesă unanimă deputată dietalu în cerculu electorală Boaro. BERLINtJ, 21 Martie. — Comitetulă camerei senioriloră a făcută esenţiale modificări în proiectului bisericescă politică, prin care legile din Mai se desfiinţâza totală şi se permite ârăşl a se reîntdree tâte ordinele şi congregaţiunile es- DI VERSE. Morte şoreciloră. — ,Gazeta Sătenului* recomandă pentru a se stârpi şârecii cei mari, ce facă atâtea stricăciuni prin magazii etc. următârele două mijlâce forte bune, mai alesă pentru cei ce — cu dreptă cuvântă — li e târnă d’a-i stârpi cu otrăvuri ca: strihnină, arsenică (şoriciâică) şi fosforă. Aceste mijloce suntă: 1) A se pune prafă de vară nestinsă amestecată cu făină sâu şi cu zahară. 2) A se înmuia în grăsime bucăţi de burete şi după ce se usucă a se pune pe unde bânlue şârecii. E nevoe a se pune împrejură vase cu apă. Şorecii mănâncă buretele seu varulă, se ducă de’şl potolescă setea şi crâpă Cine nu crede facă probă! Succesuld fracului roşu. — Se scrie din Turină: O reformă de multă timpă plănuită de domnii noştri în monotâna şi necolorata toaletă bărbătescâ de bală a învinsă în 4*lele din urmă ori-ce piedecă. La ună bală ală contelui Sambuy apărură după o întrevorbire la vreo sută cavaleri totă unu şi unu, într’ună costumă, care nu îndrăsnise a se depărta cu desăvârşire de îndatinata şi venerabila formă a fracului, însă înlocuia ceremonio-sulă negru c’ună roşu înfocată. Pantalonii negri, giletca de pichetă albă şi cusută, precum şi încălţăminte fină cu catarame de argintă întregea costumulă. Noua colâre modernă a fracuriloră dă salonului de bală ună aspectă multicoloră şi animată, deşi nu se pâte nega, că roşu deschisă descopere oehiloră multe mici defecte în des-voltarea corporală şi în ţinută, pe cari le acoperea dis-crelulă negru. In Genua Milană şi Roma, s’au vă4ută în carnevalulă acesta multe fracuri roşii şi numai încape îndoială, că carnevalulă viitoră va vedâ plăcutulă roşu ca co!6re obligată a îmbrăcămintei de gală bărbătesci. (bine înţelesă în salânele de bală.) Răsboiu în aeră. — Tătă lumea se’ntrâbă: Fi-va răsboiu? Pănă acuma nimenea n’a putută da ună răspunsă sigură la acâstă întrebare. Cu atâtă mai multă însemnătate câştigă din causa acâsta simplulă sătuleţă slavonică Vidovee în apropiere de Warasdin, deârece se comunică de acolo despre ună răsboiu, carele celă puţină în aeră s’a şi purtată. Acâstă comunicare este din cuvânta în cuvântă următâre: In 4*lele trecute avură oca-siune locuitorii satului Vidovee, depărtată o 6ră de Warasdin, a observa 3 4*'e dearândulă ună fenomenă admirabilă, o fata morgană Pe şesulă din faţa satului care se înPnde pănă la Warasdin, se vă4u ună mare despărţământâ de infanteriă, la care se deosebeau şepcile cele roşii, pe când celelalte părţi ale uniformeloră erau întunecate, fără o colâre anumită. Trupele făceau eser-ciţiu. In mijlocă sta ună colosă de comandantă, care prin semne cu săbii conducea exerciţiulă. Când comanda elă „la pământă44, când »fugă«, cea ce se esecuta cu precisiune. In fine după o durată de mai multe âre se întrerupse eserciţiulă şi misteriâsa câtă dispărb. Acâsta se repeţi 3 4*le dearendulă. Intrâga populaţiă era în pi-ciâre fiă-care voia să va4ă misteriâsa armată- Mai mulţi âmenî cu inimă, între cari şi 2 gendarmi, se duseră spre a constata, dâcă nu au lăsată semne aceste evoluţiuni, dâr nu descoperiră nici cea mai mică urmă. O frică su-perstiţiâsă îi cuprinse pe 6menl şi fiâcare jura, că acâsta ar fi ună semnă prevestitoră de răsboiu. Editoră: lacobtt Mureşiann. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşianu • Nr. 54, GAZETA TRANSILVANIEI 18187. Ctarsulă la burau de Vie na din 19 Martie st. n. 1887 Bursa ele Bururesci. Rentă de aură 5% . . . 101 50 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 89 30 [mprumutulQ căilorQ ferate ungare...............150.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 89.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 115 25 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................104.25 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 20 Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vinii ung..............98.75 ImprumutulQ cu premiu ung....................120.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 80 55 Renta de arg. austr. . . 81.30 Renta de aurii austr. . . 11315 Losurile din 1860 . . . 133.25 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 876 — Act. băncel de credită ung. 295.75 Act. băncel de credită austr.285.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesei .............6.00 Napoleon-d’orI . . . . 10.10 Mărci 100 împ. germ. . . 62 62 Londra 10 Livres sterlinge 127.80 Cota oficială dela Renta română (5%). . Renta rom. amort. (5°/o) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) „ » (5°/0) » » urban (7°/0) * » » (6°/0) 7 Martie st. v. 1887. Gump. vând. 90 V2 91- 9D/2 92- 84— 85— 35— 36— 99— 100— 82®/4 84»/* 90— (5°/o) • • 78- Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 18.— Bancnote austriace contra aură. . 2.01 97— 91— 79— ÎS.8/* 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu din 12 Martie st. n. 1887 Bancnote românesc) . . . Cu mp 8.44 Vend . 8.48 Argint românesc 8.40 • 8.45 Napoleon-d’orl » 10.08 k 10.12 Lire turcesc! # ) 11.30 » 11.40 Imperial! * 10.30 • 10.40 Galben! # * 5 95 » 6.- Scrisurile fonc. »Albina» . • » 101.— 102.- - Ruble Rusesc! » 113.— 114.- Discontulă ... » 7—10°/» pe ană.