v'r v ^ SmAOţTipU ŞI AnMINISTRAŢIFNKA! BRA$(ÎV&, piaţa mare Nr. 22. ^GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe an fi anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, România şl itr&in&tate: Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. TRANSILVANIEI SC PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AMUIŞIUBILB: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlierT nefranoate nu a» prlmeaou. — Hanuaorlpte nu an retramltu. Ni 53. Duminecă, 8 (20) Martie. • 1887. Braşova, 7 Martie 1887. înainte cu câteva dile amu publicată ape-lulu cu data 7 Martie 1887, pe care „comitetulă centrală electorală ală partidei naţionale române“ îlă adresâză din Sibiiu alegStoriloră români din Transilvania şi Ungaria*). In introducere comitetulă ne spune, că s’au şi începută agitaţiunile electorale penti’ună altă periodă parlamentară, care în viitoră va fi de cinci ani. Apoi ne reamintesce, că celelalte partide politice „suntă dedate din vechime, din alte pe-riode, a se organisa în modă fdrte practică^, ne asigură, că acâstă specie de organisaţiune este permisă de legea electorală şi că acele partide mai au şi fonduri proprii de bani adunate pentru scopuri electorale. In fine ne spune, că partidele celelalte în-grijescă la timpă ca s6 controleze listele electorale pentru ca se fiă asigurate după putinţă de numărulă alegătoriloră, fiă pentru dietă său pentru alegeri municipale. T6t.e aceste ni le spune şi ni le asigură comitetulă spre a ajunge la constatarea, că acesta este aM cincilea circulara, cu care se adresâză dela 1884 încdce în afacerile electorale atâtă cătrâ cei 165 membri ai conferenţei electorale din Iuniu 1884, câtă şi cătră toţi alegătorii români. Urmâză o scurtă analisă a celoră patru circulare anteridre, în cari a culminată activitatea de pănă acum a comitetului, ală căreia resultată îlă resumă circulara din urmă, a cincea, cu cuvintele următdre: »Din tdte acele 84 de cercuri electorale, ceea ce a primită subsorisulă comitetă se reduce mai numai la scuse, precum de esemplu, că presiunea despotismului administrativă ar fi mai mare decâtă ori când altădată, că spionii, de cari este plină ţera, denunţă chiar şi convenirile familiiloră consângene ; că se urmărescd perso-nele cele mai onorabile sub diverse pretexte de nimicO, prin urmare, că din cause de aceste omenii dezgustaţi şi amărîţi în sufletele lord nu mai simtă nici o plăcere de a se aduna şi consulta nici chiar în caşuri, în care permită seu chiar ceru legile.« Descoperirea acăsta ori cum amă înt6rce-o pe o parte său pe alta şi ori cum amu voi să-o tâlmâcimă mai multă său mai puţină severă, cuprinde ună testimoniu de paupertate politică, care se restrânge asupra activităţii comitetului electorală permanentă din Sibiiu. Este adevărată, că presiunea despotismului administrativă a ajunsă la culme; este adevărată că ţăra acfî e plină de spioni şi de denunţianţî, cum se plângea şi Mocsâry într’o broşură a sa; este adevărată că se urmărescă persănele cele mai onorabile sub diverse pretecste de nimică; dăr totă aşa de adevărată este că cu ămenii, cari se desgustâ în urma acestoră prigoniri nu se păte face politică, nici chiar în afaceri electorale. Cum s’a brodită, ca comitetulă din Sibiiu să se adreseze „mai numai“ la ămeni desgustaţî, cari nu mai simtă nici o plăcere de a se aduna şi consulta, nici chiar în caşuri, în cari permită său ceră legile ?“ Ori dâră toţi 6menii noştri cu carte, meniţi a fi conducătorii poporului în aceste timpuri de grea cercare să fi căzută pradă bdlei desgus-tului ? Şi dâcă aşa ar fi, decă comitetulă şi-ar fi câştigată convicţiunea, că toţi suntă desgustaţi nu era 6re datoria lui de a afla ună mijlocă spre a-i lecui de acâstă b61ă periculdsă, însufle-ţindu-i şi îmbărbătâudu*i la luptă, arătându-le ce le stă înainte dâcă nu se voră smânci din braţele omorîtbre ale apatiei ? *) A se vedâ «Gazeta Trans.* nr. 46 dela 28 Febr. (12 Martie) a. c. Noi încă stămă în contactă destulă de strînsă cu poporulu şi mărturisimă, ca nu amă observată ca dmenii să fiă aşa de „disgustaţU de luptă cum pretinde apelulă comitetului din Sibiiu. Din contră noi amă prirpitu ^primimu mereu plângeri, că 6menii ar fi gata să se adune şi să lucre pentru apărarea loră, căci năvala duşmaniloră e cumplită, dăr nu sciu încătrău şi cum! Cine să le dea acestoră bravi Români direcţiunea, cine să le arate drumulă adevărată, dăcă nu cei ce stau în fruntea conducerei ? Crede comitetulă, că a făcută destulă spre a suprima desgustulu ămeniloru dăcă ne asigură, că elă „nicidecum nu se păte mulţumi cu scuse de aceste în afaceri electorale ?“ Vedemă pe mulţi bărbaţi de ai noştri fruntaşi, că de pildă în afaceri economice se adună şi se consultă cu plăcere, se constitue şi mergă înainte. Cum de îi ajunge disgustulă tocmai atunci, când e vorba de esistenţa şi de libertatea loră ca Români în acestă stată ? Cu cestiunea sulevată de comitetă trebue să ne ocupămă însă mai dela fundamentă. Deocamdată (Jicemă ceea ce amă (Jish şi în primăvăra anului 1884 în ajunulă lupteloră electorale de atunci: Ceea ce cere comitetulă în apelulă său este o condiţiune fără de care alegătorii noştri, puţini câţi simtă în urma nedreptei legi electorale nu potă se representeze interesele naţionale ale poporului română. Dorinţa năstră cea mai fierbinte este, ca fiecare Română bine sâmţitoră să înţelăgă, că datoria lui este de a conlucra din tăte puterile sale şi cu tătă sinceritatea la opera organisărei alegătoriloră români prin judeţe. Cei 165 de membrii ai conferinţei năstre dm 1884 nu trebue să uite, că au luată anga-jamentu solemnelă în faţa naţiunei, că voră lucra cu t6te puterile şi cu t6te mijldcele legale spre a promova causa naţională conformă programei de acţiune, ce au stabilit/o în acea conferinţă. .. A loră datoriă este de a veghia ca alegătorii noştri să nu fiă seduşi şi amăgiţi de contrari. Despre ună lucru trebue să fimă în clară. De astădată se tractăză de aceea, ca alegătorii români să ia o posiţiune câtă mai dâmnă şi îm-puitdre faţă cu viitdrele alegeri dietale, ăr câtă pentru opera organisărei partidei naţionale în sensulă adevărată ală cuvântului, ea nu p6te fi săvârşită în câteva luni, ci ea recere multe lupte, multă muncă şi multă timpă. Chiar şi acolo unde domnesce deplina libertate, organisarea partide-loră se săvârşesce încetă şi cu mari greutăţi. Sperămă, că toţi Românii binesemţitori din Transilvania şi Ungaria voră fi de acordă, că în faţa primejdiei şi a uneltiriloră duşmane ei trebue să se grupeze cu toţii în jurulă stâgului limbei şi ală naţionalităţii române şi să nu lase ca flacăra certeloră şi a desbinăriloră să se aprindă în sînulă naţiunei române, spre a ei peri re! Fi-vorft spargeri de capete la alegeri? După cum amă comunicată, deputalulă Neculae Bartha, printr’ună articulă publicată în «Ellenzăk*, face propunerea d’a se încheia ună pactă întrje partidele ungureşti, guvernamentală şi oposiţională kossuthistâ, fiindă că suntă timpuri neobicinuite şi situaţiuni estraordinare, în care se află Ardealulă, unde raporturile de posesiune unguresc! suntă sdruncinate, reţăua de comunicaţine în peire, procedura penală o normă a stării de asediu, organisarea jurisdicţiuniloră in multe locuri periculosă pentru stată. Mai e şi altă eestiune, care vorbesce pentru pactare, 4>ce Neculae Bartha, este: rhboiulu. ,Se dice că nu va fi resboiu. Se pote. Vedă atâta, că Ungaria a acordată în (fi'ele acestea 70 milione pentru scopuri militare, afară de posturile bugetului ordinară,... deşi deficitulă permanentă e de 40 milione. De aci nu deducă cu hotărîre răsboiulă, der deducă că ori stămă la pragulă unoru fatale încurcături... ori că gu-vernulă şi parlamentulă constau din risipitori de nimica^şi lăudăroşi miserabilî. Deorece nu potă crede, nici accepta p/esupunerea din urmă, credă şi mărturisescă că presupunerea dintăiu e adevărată. Trebue să credă, câ Ungaria se află în presăra unoru grele încercări... Intr’ună asemenea momentă ne urîmă, ne spargemă capetele reciprocă, suntemă despărţiţi în două tabere şi astfelă uşurămă duşmanului comună problema*. A doua eestiune e partea privităre la naţionalităţi. Autorulă artieulului a învăţată din alegerile de pănă acum că: Ungaria autoritară se luptă în contra Ungariei care plătesce dări. Nu (fice că totă aşa e şi dincolo de muntele craiului, der în Ardeală a tostă şi va fi aşa. „Să luămă aci atitudinea „fraţiloră noştri români*. Nu se potă ei împrieteni cu nimică ce s’a creată de 20 de ani. Avemă rege ungurescă—ei au numai împărato ; avemă dietă ungurâscă — ei numai conventiculă în Sibiiu; avemă libertate de pressă — ei o folosescă pentru abusurf; avemă libertatea vorbirei — ei o validitâză la hotărîrî secrete în adunări secrete; avemă steagă naţională — ei folosescă o altă patriă şi ară voi să o rupă p’acăsta în bucăţi*. După aceste lacrămî de crocodilă vărsate pentru „nerecunoscinţa fraţiloră români*, cari nu se potă împrieteni cu aceea, că ;,suntă despoiaţi de aprope t6te drepturile loră, că libertatea pressei şi vorbirei e numai pentru Unguri, că li-se contestă pănă şi dreptulă d’a considera Ardealulă ca patria loră, că — după cum însuşi «patriolulă* kossuthist (jice — Ardealulă se află în stare de asediu etc.. se întrăbă: „E înţelepfescă lucru ca „aceşti fraţi * să ne afle pe noi Ungurii, în casă de răs-boiu, despărţiţi în două tabere?* Vorbesce apoi Bartha Miklos de întărirea »ideei de stată maghiară* în Ardeală — ărăşi o «fericire*, cu care „fraţii români* nu se potă împrieteni; ar dori ca autorităţile să nu mai corteşescă, ci mai bine să se’nţe-lăgă partidele între sine. Din tote acestea reese — afară de şovinismă, intoleranţă, tendinţe de maghiarisare şi altele — şi temerea de spargerea capeteloră la alegeri şi d. Bartha ar dori să nu-lă tortureze acăstâ temere. Der „Szekely Nemzet* nu-i lasă acestă mângăere şi 4ice : „Nu pre mirosâ bine în tabăra oposiţiunei. Presu-punemă acăsta, fiindă că f6ia cluşiană a stângei estreme propune să întrămă în comerţă pentru alegerile de deputaţi şi vrea să fi ajunsă la convingerea, ca să nu ne spargemă reciprocă capetele. Asta’i frumosă şi lăudabilă din partea lui „Ellenzek,* decă se lasă de acestă vechiu obiceiu ală său, din acestă puncta de vedere îlă salu-tămă că e pe cale a se îndrepta. Der nu putemă accepta modus procedendi recomandată de elă, adecă ca să se facă geşeft cu fişpanii şi cu conducătorii partideloră.* F6ia săcuiască (^ice că articululă din „Ellenzek* do-vedesce neîncrederea Kossuthistiloră în succesulă alege-riloră şi dorinţa d’a-şî asigura vr’ună mandată, căci alt-felă n’ară fi propusă să nu’şî spargă Ungurii capetele. «Timeo Danaos et dona ferentes,* strigă ,Szek. Nemzet* şi apoi sfărşesce dicendă, că oposiţiunea nu e legală, că a năvălită noptea pe furişă ună cercă electorală în Să-euime, cu totă pactulă ce să făcuse, că omeniloră ca Ugron Gabor nu li se pote încrede, că alegătorii să nu se lase a fi seduşi cu promisiuni că li se facă căi ferate şi bănci, să fiă cu minte, căci grele cjile Potâ aŞ‘ tepta etc. Cum vedemă la alegerile viitore voră fi spargeri de capete şi încă cu vârfă şi îndesată, căci de aci înainte voră trece cinci ani pănă la alte spargeri de capete. Prin urmare destulă timpă de vindecare e. Ar fi bine ca alegători]) unguri să’şî procure coifuri cu măsci de metală. Paza bună feresce primejdia rea. Atentatultt contra Ţarului. Asupra atentatului plănuită contra Ţarului, despre care ni se comunicase, se comunică ur-mătdrele din Petersburgu : Poliţia secretă a fostă incunosciinţată din a-fară — după cum se (Jice de poliţia germană— Nr. 53. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. că se pregătesce unu atentată şi că plănuita crimă are să se comită Duminecă (cea trecută) dbr n’a putută să dea nici de urma conspiratoriloru, nici de cartierulă conspiraţiunei. Ţarulu avea să mărgă la catedrala fortăreţii, dăr generalii Orşewsky, senatoru, şi Gresser, magistru supremă alu politiei, înduplecară pe Ţarulă să plece cu o jumătate de 6ră mai târziu decâtă cum se fixase. La ora fixată pentru plecare, conspiratorii erau deja pe stradele pe unde avea să trăcă trăsura impă-rătăscă şi ună mare numără de agenţi secreţi ai poliţiei isbuti să aresteze 26 persăne pe distanţa dela palatulu Anicikov pănă la fortărăţă, şi de acolo pănă la gara Varşoviei. Mai târziu au foită arestaţi încă 20 de indivizi. După cum se vor-besce, toţi arestaţii suntă studenţi, afară de unulă care e — femeiă. Atentatulă acesta e cu totulă nou şi singuratică, nefiindu pornită nici dela nihiliştii terorişti, nici dela constituţionaliştl, nici dela pan-slavişti, dealtmintrelea din Februarie încăce s’au arestată câte-va sute de persăne din diferite părţi ale imperiului, între cari mulţi oficerî. Se (jice că atâtă Ţarulă câtă şi Ţarevna ară fi plânsu, cândă au autjitu de atentată. SOIRILE plLEI. Se pare că încă în sesiunea acesta se va preseuta dietei ungurescl unu proiecţii la legea gloteloru, privitoră la pedepsirea obligaţilorfi la glbte, cari fiindă convocaţi nu se presintă la trupă. După cum e informată o foiă ungurescă, nepresentarea la trupă, după ce s’a făcută convocarea, se califică ca deserţiune înaintea inimicului şi se pedepsesce cu 1—5 ani închisbre. —x— Studenţii unguri dela universităţile din Pesta şi din Cluşiu au iniţiată o mişcare cu scopă d’a face ca voluntarii pe ună ană în armata comună să ’şî potă depune esamenulă de oficeri în reservă în limba ungu-răsoă. Deputatulă Munnich le-a promisă că va face fotă posibilulu pentru ajungerea scopului. O deputaţiune de studenţi se va duce şi la ministrulă honvetjimei în a-cestă afacere. Museulă ungurescă din Peşta s’a înavuţită cu nisce preţibse obiecte. In comitatulă Torontală s’au găsită deună4l pe pusta Cristură şese blide (stracbine) orientale de argintă. —x— In 18 (30) Martie se va tine adunare generală es-traordinarâ a comitatului Braşovă, căreia îi va premerge în 17 (29) 1, c. adunarea comitetului permanentă. Pro-gramulă adunărei este: 1. Emisulă ministrului de interne relativă la statutulă pentru îndepărtarea ascultă toriloră din sala de şedinţe 2. EmisuP minist. de interne relativă la statutulă despre abŢoerea de oficiu. 3. Emisulă ministrului de interne relativă la statutulă despre neputinţa de lucru în timpă mai lungă a amplo-iaţiloră seu a servitoriloră. 4. Emisulă ministrului de interne şi raportulă comisiunei relativă la statutulă co-mitatensă de pensionare şi în legătură cu acesta votarea unui aruncă Ia dare. 5. Lista alegătoriloră de deputaţi dietalî. 6. Raportulu relativă la construirea căii ferate pe teritoriulă comitatului. 7. Statutulă relativă la manipularea şi darea de sănii a socoteleloră în comunele comitatului, inclusive oraşulă Braşovă. 8. Statutulă relativă la pensionarea notariloră comunali. 9. Bugetulă oraşului Braşovă pre anulă 1887. 10. Decisiunea re presentaţiunei oraşului Braşovă relativă Ia modificarea statutului asupra taxeloră acciseloră. 11. Decisiunea a 5 comune din cerculă Săceleloră relativă la încheiarea unui pactă cu oraşulă Braşovă în privinţa păduriloră. 12. Decisiunea comunei Hermană relafivâ la împărţirea unei realităţi comunale de 374 jugăre între locuitorii comunei. Precum se comunică fbiei Kossuthiste din Gluşiu, comunele Bacifalu şi lurcheşu ară fi dispuse ăă pacteze cu comuna orăşenăscă Braşovă în procesulă urbarială dintre ele. Cetimă în „Epoca„Tânăra nostră compatriotă. d-ş6ra Irena Belfioru de Vlădaia, care se află de puţină timpă reîntbrsă în ţâră..., este angagiată la Opera comică din Parisă, unde va debuta la tomna viitore." —x— Mercur! a murită în Bucuresci medicală de balali-onă Traianu, Meţiană şi a fostă îmormentată cu parada cuvenită. Răposatulă este ardeleană. —x — D-lă Mannlicher, inventatorulă puşcei cu repetiţiă adoptată de guvernulă austro-ungară, se află în Bucu-rescî, unde o comisiune militară română va face încercări cu acestă puşcă. —x— Ţăranca Eva Ioanes din Cozia, comitatulă Hune-dorei, se bolnăvise de supărare pentru perderea unui copilă. Bărbatu său o însoţi în 4'lyk‘ trecute la Deva, ca se o aşede în spitală In strada spitalului femeia se aruncă fără veste în fântână, tocmai când se petrecea p’aco!o ună mortă la gropă. Bârbatu-său se puse în gălelă şi se lăsă după ea în fântână der neputând’o scote singură, pănă ce să’i vină în ajutoră mai mulţT omeni, se înecă femeia şi fu scosă ca cadavru. —x— Tribunalulă din Deva a condamnată în săptămâna trecută pe Maria Nederţiană din Vadă, în verstă de 19 ani, la 10 ani închisbre acusată fiindă că ’şî-ar fi omo-rită bărbatulă. In contra sentinţei s’a apelată. —x— In dilele trecute ună economă din Covasna fu a-tacată pe înserate de ună necunoscută pe stradă şi bătută aşa de rău, încâtă după scurtă timpă muri. Ne-fiindă nici ună martoră la comiterea crimei, nu s’a pu tută descoperi ucigaşulă. A fostă arestată unu individă, der dovedindu’ş! nevinovăţia fu liberată. In cele din urmă criminalulă, mustrată de consciinţă, mărturisi nevestei sale fapta. Femeia, care tră»a rău cu bărbatu-său, îlă denunţă imediată tribunalului. Fiindă arestată, mărturisi crima. —x— In comuna Felmerl au arsă în noptea de 13 spre 14 Martie n. în scurtă timpă casele şi edificiile economice a 70 de locuitori. Din norocire luândă vântuld o altă direcţiune, a scăpată comuna de pericululă d’a fi prefăcută fotă în cenuşe. - x— Inveţătorulă reformată Ştefană Hadady din Hosszu-Palyi avea relaţiunî cu o femeiă de acolo, care îlă a-meninţâ că-lă împuşcă, nevoindă elă să o ia de soţiă. Hadady însă preveni acestei intenţiunî, deorece In 4*ua când s’a încheiată esamenulă semestrală îşî puse capătă vieţii, îrupuşcându-se în inimă. —x— Concertă filarmonicii. La 5 Aprilie (24 Martie) so cietatea filarmonică va da ună -oncerlă, la care va coopera şi virtuosulă în piană d. Victoru de Heldenberg Bilete se găseseă în librăria d-lui Heinrich Zeidner din Târgulă grâului. Din memoriul0 predicatorului Koch. Detronarea prinţului Alexandru. £tă cum povestesee prinţulă Alexandru de Ballen-berg însuşi păţani’le sale în ultimulă capitulă ală memoriului lui Koeh: „Lucrasem la 9 (21) Augustă pănă lârcfiu noptea; d’abia adormisem, când fui deşteptată de ună sgomotă, ce venea despre coridoră. Era pe la ora 1 şi jumătate. De odată năvăli la mine în cameră servitorulă meu bulgară Dimitrie şi strigă, tremurândO ca varga: „Sunteţi trădată; voră să vă asasineze. Fugiţi până mai e timpă» ! Eu sării din nată şi pusei mâna pe revolveră. Atunci auijii voci de comande militare şi mă liniştii. JT)isei lui Dimitrie: »Sunt scăpată, armata e aci.“ Der elă, fotă tremurândă. îngână 4*făndă: Ba nu, fugiţi; tocmai armata vre să vă omore“. Atunci, aşa cum eram, in cămaşă năvălii spre uşa ce ducea spre grădină ; dăr cum o deschisei au4ii focuri. Din tote părţile se descărcaţi puşcî. De aceea trecui prin coridorulă celă întuneeosă spre scara servitoriloră şi de aci în grădina de ărnă, ca de acolo să potă vede ce se petrece şi decă mai este scăpare. Era aşa de întunereeă, încâtă nu-mî vedeamă mâna înaintea ochiloră, der din linia de focuri a solda-ţiloră, cari trăgeau, se putea recunosee, că totă palatulfl era încungiurată, şi că nu mai e vorbă de scăpare; glbnţele isbeau pretutindeni în păreţi. Totdeodată au-4eam sute de voci strigândăP »Dolu Kneaz" (Josă cu prinţulă!). Mă întorsei în camera mea, spre a’mî lua uniformă. Aprinsei lumînarea; dăr îndată soldaţii traseră prin fereşte, Stinsei lumînarea şi câtă putui mai iute îmbrăcaiu uniforma, fără să mai tragă ciorapi. In timpulă acesta sgomolulă, zângănitulă armeloră şi sbieretele deveneau totă mai tari. Eşii în coridoră. Aci fui împresurată îndată de o mulţime de omeni şi deşi ardea numai o luminare, am putută vedă după lucirea baioneteloră, că împrejurulă meu erau ca la 150 omeni. Nu era vorbă de resistenţă, fiindă aci numai doi gardieni. Aceştia erau să dea focă, der i-am oprită. Im pinsă de acestă mulţime, intrai în vestibululă palatului, fp acestă momentă veni şi fratele meu. Ună elevă militară isolentă lua o foie de hârtiă de pe masă şi Iotă ceta, care se mirosea câtă de colo că era montată (seu indignată), strigă cătră mine să-ml semneză abdicarea. Unii dintre cei mai îndrâsneţî, anume căpitanulă Dimi-triew, îmî puseră revolverele lorâ sub naşă. Nu era posibilă să stai de vorbă cu asemeni indivi4î. Numai atâta le-am putută spune: să scrie ei, căci eu nu sciu ce motivă să dau pentru abdicarea mea Atunci unulă din ei luă condeiulu şi începu să scrie, dăr în beţiă fă- u atâtea pete şi murdării, încâtă elă însuşi nu fu în stare să ce-tescă ce scrisese. Ne avendfl în cătrău luai condeiulQ şi scrisei pe acea hârtie: „Dumne4eu se apere Bulgaria! Alexandu". Cum isprăvii îmî smulseră hârtia şi <-ap ta-nulă Dimitrew o puse în buzunară, fără să se fi uitată ta ea, aşa de agitată era. Apoi 4iserâ să mergă la mi-msferulă de răsbeiu. Aci fui dusă într’o cameră şi afară. Ună oficeră se plimba prin odae cu revolverulă în mână. Pe când eramă încă acolo, veni căpitanulă Ben-derew, cu mânile în busunară; ca să se delecteze pri- vindu mă. îlă întrebaiu : „Ce aveţi de gândă cu mine?“ Eiă răspunse : ,Vei merge în Rusia“. După o jumătate oră fui silită să mă urcă inlr’o trăsură, fără să mi-se permită a lua şi pe fratele meu. E!ă a trebuită să se urce in altă trăsură. Vedeam ca la 90 de ofiţeri, cari se uitau liniştiţi la plecarea nbstni. PlecarâmQ |-e şoseaua 0ihiniei, apoi cotirămă la drepta şi ca ia 2 ■ kilometre de Sofia ne oprirămă la o mănăstire mizerabilă în Bal* cani-Etropol. Aci furâmă conduşi intr’o odaie strimtă, plină de pureci, păduchi de lenmă şi de a’te bidigănii, der fără masă său scaună. La 2 bre noptea fui deşteptată. Mi-se aduseră haine civile din Sofia. A doua di merserămă mai departe prin Taşkesen, unde ne oprirămă puţină, până la Vracea. Drumulă era rău. Sera sosi’ rămO la 10 bre. Oraşulă era ca mortă Nbptea o pe-trecurămă într’ună birtă ticălosă. Dimineţa la 6 bre porniră mă la drumO. La 4ece kilometre departe de oraşO, pe şoseaua ce duce spre Rahova, într’ună locă, unde de ambele părţi ale şoselei se întindă tufişuri, ne opri-rămă deodată. Văcjui, cum oficerii se împrăştiară prin pădure; căutau ceva, se vede. Căutau unu locă potrivită ca să mă împuşte; aşa ini-a spusă mai fâr4iu ună ofiţeră, pentru că in Vracea primiseră soirea, că o parte din trupe a refusată să depue jurămăntulă pentru gu-vernulă celă nou. După o penibilă jumătate brâ plecarămO. După ame4î la 3 bre ajunserâmă la Dunăre lângă Rahova. Acolo putui vorbi ună momentă cu căpitanulQ unui vaporă austriacă, care ’rnî propuse, să viu pe va-poră, ca să mă trecă în România la Pichetă. Dăr nu fu posibilă. Am trebuită să întru in yachtulă meu, care venise dela Rusciuk şi, escortată ca de o sută omeni şi de mulţi oficeri necunoscuţi mie, pornirămă pe Dunăre la vale. Eu şi fratele meu trebuiamă să stămă în sala de mâncare, la ferestrile căreia erau câte 2 sentinele. Peste 4i era o căldură nesuferită. Se dedea focă prea mare maşinei vaporului, ca să mărgă mai iute şi să se împe-dice vre-o încercare de scăpare ce s’ar fi putută face din partea românăseă. Din fericire nu s’a făcută, căci oficerii aveau ordinulă ca să mă împusce la cea mai mică încercare de fugă. Pe ia mie4ulft nopţii trecurămă pe lângă Rusciuk, a doua 41 la 2 bre după amă4i pe lângă Galaţi. De câte ori treceamă pe lângă vre-ună oraşă, soldaţii primiau ordină să se culce spre a nu fi vă4uţî. La 4 bre după ame4I sosirămă in fine la graniţa rusescă şi ne oprirămă la pichetă. La 5 bre ne duserămă cu trăsura la Reni. E ouriosă; că la debarcaderă n’a fostă nimeni, nici ună gendarmă. Ună oficeră se duse in oraşă unde au4i, că eu nu potă fi primită, debrece nu suntă instrucţiuni din Petersburgă. Rărnaserămu deci pe navă. La 9 şi jum. bre a doua 4i veni ună loc.-colonelă de gendarml şi’mî arătă o telegramă dela Obrucew, că autorităţile din Reni să expedieze pe prinţu de Batten-berg la graniţă pe drumulă celă mai scurtă, comandan-tulă gendarmiloră e responsabilă de siguranţa prinţului, a cărui viăţâ e în pericolă în Rusia. Eu rugaiu pe ofi-cerulă rusă să telegrafieze la Petersburgă intrebândă, decă n’aşă putea călători pe la Galali şi prin România. Acesta era drumulă celă mai scurtă, der veni răspun-sulă, că prinţulă pote călători numai pe la Woloczyska său Varşovia. Pe la 10 bre câicai pe teritoriulă rusă, luai cu fratele meu o trăsură şi urmată de ună oficeră rusă şi de ună Bulgară mă dusei la primarulă din Reni, unde mi se pregătise locuinţă. Gazda era ună bulgară prea de trebă. Eu nu eram încă liberă; înaintea casei steteau doi gendarml călări; in curte erau trei sentinele; peste nopte ună căpitand de gendarml dormea dinaintea uşii mele. In urma cererii mele guvernulă îmî puse la disposiţiă ună trend specială la Rasdelnaia. Dimineţa plecarâmd la gară şi spre a nu căra în mână cutia cu banii de călătoria, cum-părai o geantă dela maşinistulă, care-şl ţinea merinde in ea. Trenulă nostru plecă la 7 şi ună sfertd. In cu-peulă de alături şedea und pristavu poliţienescd şi trei gendarml. Unde se oprea trenulă gendarmii se aşe4au de ambele părţi ale intrării. Pe la 7 bre sera sosirămd la Bender. Acolo erau patru divisiunl de infanteriă şi una de eavaleriă (regimentulă tatălui meu Nr. 23 şi re-gimentulă archiducelui Ludovic Karl Nr. 21.) Cum întră trenulă în staţiă, c^ării pe peronă ună publică nu-merosă şi curiosă de a mă vede. Contra voinţii mele se aprinseră luminări in vagonă; acesta n’avea perdele, încâtă şedeam ca într’ună felinară. La 9 bre săra ajunserămă la Rasdelnaia, unde am trecută intr’ună cupeu de dormită ală trenului accelerată Odessa-Kiew, dimpreună cu und altd pristavă şi doi gendarml. La 10 bre sosirămd la graniţa austriacă unde fui salutată cu entusiasmd. Acolo am citită pentru prima dată, ce se petrecuse în Bulgaria. Sunt prea obosită şi am suferită teribilă în aceste optă 4'ie- Torturile fisice n’au fostă nimică, dăr m'a rănită profundă nerecunoscinţa poporului, pentru ală cărui bine credă că am lucrată neobosită; nerecunoscinţa armatei mele, pe care am condus’o la victoriă; ş’apoi situaţia dorerbsă, în care am fostă cinci 4‘le, nesciindă decă într’ună momentă său altulă nu va trebui să moră o morte miserabilă de mâna vre unui criminală — a* căsta a fostă prea multă!» Lucrarea pâmentului. D-lu N. N. Andronescu, inginerii economii, publică în „Gazeta Săteanului“ din Rîm-niculu Săratu (România) următorulu articulu : Primăvera cu deliciile sale, caii pe toţi îi învese-lesce — se apropiă cu paşi repe4l! Pentru agricultoră reîncepe munca seribsă; speranţele ’i se reînoiescă şi peste curendă unulă se va îndrepta spre coşarulă în care lângezeşce pluguld său, altulă spre bătătura unde părăsită de cu tbmnă plugulă ruginită s’a îngropată puţină în pămentă prin greutatea sa şi ună ală treilea spre Nr. 53. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. vr’unil orăşelă pentru a-şî cumpăra vre-unfi plugii sâu grapă. Cu luna lui Martie începe aratulă câmpului. In acâstă lună seceta este favorabilă agriculturei. Lucrarea pământului şi semănatulă suntă cele mai însemnate şi preţi6se lucrări în gospodăria agricolă. De multe ori însă cultivatorulă priveşce cu nepăsare sfaturile ne i se dau în acestă privinţă şi se bizueşce pe: ce o da Dumnedeu Noi ne facemă o plăcută datoriă d'a reaminti cul-tivatoriloră cetitori ai „Gazetei Sătânului“ conditiunea principală dela care atârnă isbânda lucrărei lorii. Şi în agricultură mai în totd’auna suntă unele condiţiunl reuşite, cari ne vestescă că, decă şi în viitorii condiţiunile de vegetaţiune suntă normale, agenţi naturali propicl (priincioşi), ne putemă ascepta la o bună isbâudă. De pildă: decă semănăturile au săltată bine şi câmpulQ este potrivită acoperită de verdele nădâjduitorâ ală semănă-turiloră, atunci — putemă (j*ee> că jumătate recolta e asigurată. Şi pentru a pute dlice acâsta, trebue să ne pre-gătimă de cu vreme. După ce vomă ara pămentulă în condiţiunile cerute, adică la vreme, când va fi sbicită, svântată bine, la o adâncime potrivită şi în raportă cu constituţiunea câmpului şi îlu vomă mărunţi bine cu grapa, să aruncâmă sămânţa bine curăţită şi încercată în puterea ei de îucolţire. Astfelă ne vomă putea ascepta la ună rodă îmbelşugată, în proporţia cu proprietăţile fisice şi chimice ale pământului şi pe câtă agenţii atmosferici voră fi propicî. In generală semănatulă timpuriu nu a amagită as-ceptările cultivatoriloră şi decă timpulă nu e ploiosă este bine a se grăbi cu facerea semănăturiloră. Şi acâstă lucrare este f6rte însemnată, secondâzâ însă partea despre care ne ocupămă în acestă studiu. Lucrarea pământului constă în arată, grăpată şi tăvălugită. Observaţiunl îndelungate asupra pământului ori experienţa din practică în privinţa celei mai bune execu-ţiunl a aratului, ne pdte garanta cu siguranţă isbânda muncei nostre In generală arătura trebue făcută astfelă, ca lucrarea pământului să sporâscă fertilitatea câmpului, întrebuinţândă cu chibzuinţă timpulă şi puterea lucrâtOre. Prin lucrarea pământului, părţile căutate de plante trebuescă înmulţite, pătura vegetală adâncită, ori preschimbarea absorbirei şi proprietăţiloră fisice ale pământului şi stârpirea burueniloră. Condiţiunile esenţiale în care trebue făcui ă arătura sistematică suntă: 1) Timpulă, 2) Adâncitulă, 3) Forma suprafeţei, 4) Numărulă şanţuriloră pentru scurgerea apei seu pentru păstrarea ume^elei etc. 1) limpulu aratului atârnă mai cu semă dela gra-dulă de umetjelă a pământului. Pămentulă nu trebue să fiă nici prea umedă dăr nici prea uscată, ci trebue să se afle tocmai în acelă gradă de uinetjâlă în care se p6te mai lesne sfărâma şi în care plugulo întâmpină mai puţină resistenţă. Pâmântulă trebue se fiă svântată. Mai cu semă primăvâra înaintea facerei semănâturei şi când soiulă pământului este lutosă, cleiosă, vertosă seu scorţosă, trebue să ne ferimă d’a face arătura pe timpă de pl6e seu când pământuiă e prea umedă. Aratulă în aceste împrejurări e mai puţină primejdiosă, tămna şi în pământuri uşore, nisipose. Arătura făcută pe timpă de ume-(jâlă are inconvenientulă că lasă brasde întregi împreun ite fără a le mărunţi; astfelă că svântându-le apoi vântulă, aerulă seu sorele, cu greu le potă mărunţi. — Asemenea şi buruenile, cu greu se potă scâte din pămentulă umedă. 2. Adâncitulă. Mijloculă unei bune păt.ure vegetale trebue să aibă, în generală, adâncimea de 22—24 centimetre. La acestă adâncime potă propăşi mai t6te plantele nâstre cultivabile. Dăr a ara mereu la aceeaşi adâncime este vătămătoră câmpului, căci cu timpulă se formeză la basâ ună strată, care împiedică pătrunderea ume^elei şi a rădăciniloră; de aceea se şi ar ă la diferite adâncimi, după trebuinţă. Decă se ară îndată după brăzdare, pentru a se face sămânătura, atunci o adâncime de 12—15 centimetre este de ajunsă. Brăzdarea preparatoriâ se pote face când mai adâncă, când mai superficială, după împrejurări. Acestă regulă este bună, mai cu semă dâcă ur-mămă principiulă: Nici o regulă fără escepţiune. Căci de multe ori suntemă siliţi a face escepţiune. Brăzdarea, după care urmâză sămânatulă, trebue însă făcută din capulă locului bine şi la o adâncime hotărâtă (15—20 ctm.), pentru ca plantele cele tinere să se p6tâ nutri bine şi tote organele loră să se potă desvolta, mai cu semă pentru desvoltarea rădăciniloră trebue să preparămă o basă solidă. Nu fără dreptă, nădăjduimă la o bună recoltă, văijendă crescerea regulată a planteloră tinere. Pentru acestă scopă dâr, trebue să aruncămă sămânţa într’ună câmpă sănâtosă şi fragedă, în partea pământului care este mai bogată în corpuri nutrităre solubile şi care contribue la desvoltarea primeloră rădăcini plăpânde. Ună pământă tare, unde aerulă nu p6te în de a-junsa pătrunde, nu va contribui niciodată la desvoltarea planteloră. Din acâstă causă arătura făcută la o adâncime mijlociă (12—15 ctm.) este cea mai bună pentru sămânătură. Arătura mai adâncă (22—24 ctm.) pentru prepararea pământului. 3 şi 4. Forma suprafeţei câmpului şi numerulă şanţuriloră pentru scurgerea apei seu pentru păstrarea umedelei, nu suntă de locă luate în consideraţiune la noi (în România), pre când în realitate sunta de o mare însemnătate, mai cu semă la noi unde extremele în raporta cu clima şi cu accidentele ei, suntu de una ordina înaltă. Ar fi de dorită să vedemă aceste sisteme introduse şi în agricultura nâstră odată cu asolarnentele şi introducerea culturei planteloră de nutreţă. Academia Română. Sesiunea generală din anulă 1887. Raportultt secretarului generală asupra lucrăriloru făcute în anulă 1886-87. (Urmare.) Pentru facerea acestei puhlicaţiuni se prevăzuse în budgetulă nostru pe 1885—86 suma de 2000 lei; cu acestă sumă s’a putută face d’abia începutulă publica-ţiunii; pentru continuarea ei Ministerulă Instrucţiunii publice a data din fondurile sale Academiei ună însemnată ajutoră, mulţumindu-se a i se da numai 200 exemplare, rămânândă celelalte proprietatea Academiei. Acâstă lucrare însemnată şi merituâsă a colegului nostru va atrage deosebita atenţiune a Academiei, şi merită t6tâ recunoscinţa n6stră pentru munca şi iubirea cu care a fostă desăvârşită. 4. Conforma decisiunii luate în sesiunea generală trecută s’a începută tipărirea Istoriei lui Herodotă în traducerea premiată tăcută de d-lă D. I. Ghica. Acâstă traducere este însoţită de textulO originală şi de notele filologice, istorice şi archeologice ale traducătorului. Tipărirea a începută cu cartea I şi s’au tipărită pănă a-cum 3 câle (48 pagine) în cari se cuprindă capitolele 1—31. Pentru a se uşura supraveghierea tipărirei, Delega-ţiunea a decisă ca acâstă lucrare să se esecute la Berlină, unde se află traducătorulă. Tipărirea se va continua şi putemă spera că în anulă viitoră se va termina primulă volumă, cuprin^ândă întrâgă cartea I. 5. In sesiunea generală din 1885 Academia a primită propunerea făcută de d-lă P. Ispirescu, tipogra-fulă Academiei, care se oferia a tace pe comptulă său o ediţiune nouă a Istoriei lui Mihaiu Vitâzulă de N. Băl-ceseu. In deeursulă anului s’a făcută acestă nouă ediţiune întocmai după cea dela 1878, sub controlulă mi-nuţiosă ală Secretariatului. Conformă propunerii aprobate, s’au depusă la Academiă 345 exemplare, celelalte rămânendă proprietatea tipografiei pentru scâterea chel-tueliloră şi p beneficiului său. 6. La acestă locă am onore a aduce la cunos cinţa D vostră, că Delegaţiunea a îngrijită ca depositulă publicaţiuniloră Academiei, care nu se pote păstra în localulă multă prea strimtă de care dispunemă, să fie bine aşezată într’o magaziă închiriată în oraşă ; şi că, spre a întâmpina o eventuală nenorocire de focă, depositulă a fostă asigurată. 7. Magnum Etymologicum Romaniae. — Şedinţa din 23 Martie din sesiunea generală a anului 1884 a fostă cea mai solemnă din tâte şedinţele câte a tinută Academia nâstră dela înfiinţarea ei pănă astătji. Ea a fostă preşet^ută de MM. LL. Regele şi Regina. Auguştii membri şi Protectori ai Academiei. In acâstă şedinţă M. S. Regele a rostita memorabilulă său discursă, care va rămână neuitata în memoria nâstrâ a tuturora, şi care stă ca o dovadă vie, că Maiestatea Sa a îmbrăţişată de multă, în înalta sa solicitudine, întrâga n6st.râ vieţă, apreţiindă importanţa cea mare a studiului limbei şi istoriei românesc! pentru cultura naţională. M. S. Regele a pusă în acea şedinţă in esecutare o mare ideiă, a căreia realizare nu rădică numai Regatulă în ochii lu-mei sciinţifice, dâr va avâ o influenţă capitală asupra desvoltărei limbei românesc!. Fiecare din D-v6strâ înţelege că vorbescă de Magnum Etymologicum Romaniae, care se publică astăzi de Academiă, prin munificenţa adevărată regală a prea înaltului şi iubitului nostru Protectoră. M. S. Regele, binevoindă a apreţia în 1884 silinţele ce-şl dă Academia pentru strângerea şi publicarea materialeloră necesare la studiulă istoriei naţionale, a cjisă : „Trebue să ne ocupămă şi de viitoră... de limba • nâslră, care s’a păstrată neatinsă în câmpiile roditore „ale Dunării, în plaiurile măreţe ale Carpaţiloră. .. Ce • sarcină mai dulce pâte avâ Academia decâtă a lua „sub paza sa acâstă limbă veche pe care poporulă o • înţelege şi o iubesce? Mănţinemă dâr aceste frumose „expresiunî întrebuinţate de străbuni, şi nu ne tememu „de cuvinte cari au căpătată de vâcurl împământenirea. „Superflua non nocent. „Ce limbă are noroculfi de a dispune de patru •cuvinte pentru o însuşire, care trebue să fie mândria „fie-cărui poporă, care trebue să fie scrisă pe stâgulii •fiecărei armate: voiniciă, vitejiă, bravură, eroismu? Să •ne ferimă însă de o îmbelşugare de expresiunî mo-„derne, care, nepunândă o stavilă la timpă, va înstrăina .poporului limba sa. „Am fostă îndemnată a rosti aceste câteva cuvinte „prin dragostea ce am pentru trumâsa şi bogata limbă .română, şi fundă încredinţată că dorinţa mea — în- • drâsnescă a (jice: şi a Academiei— nu va râmânâ ună tpitim desiderium. • Supună dâr la chibzuirea D-vostră, dâcă nu ară • fi folositoră de a face ună felă de »Etymologicum mag-„num Romaniaeconţinândă tote cuvintele vechi, cari „altmintrelea voră fi perdute pentru generaţiunile viitâre: „ Verba volant, scripta manent.* (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BUCURESCI, 19 Martie. — Camera a primită cu 86 contra 8 voturi (2 obţineri) tracta-tulu de comerţu româno-germanu- Pârechia regală a plecată asâră la Berlină. SOFIA, 19 Martie. — Zankoviştii arestaţi aci au fostă liberaţi toţi. Karavelov şi amicii lui se ţină încă arestaţi. CONSTANTINOPOLtT, 19 Martie. — Că-pitanulă Nabokov, autorulă revoltei din anulă trecută în Burgas, a formată din Muntenegreni o bandă, ca în fruntea loră să pătrundă în Rif-melia orientală. Din partea Turciei şi Bulgariei s’au luată măsuri. DIVERSE. Clubulu celoru scurţi de vedere. In Parisă se tn-fiinţâ mai deunăzi ună clubă în care se admită ca membrii numai cei scurţi de vedere, precum în clubulă che-liloră din Berlină se primescă numai cei cheli. Pentru a fi admisă, trebue în tocmai ca la assentare a se da probe de vedere scurtă. Celă care are ochi buni se respinge fără îndurare. Clubulă va avâ ună despărţământă de dame şi unulă de bărbaţi. Preşedintele celui dintâiu este pentru vederea sa scurtă multă şicanatulă critică Sarcey, vice-preşedinte va fi Aurelien Scholl. In despărţământul dameloră s’a alesă unanimă ca preşedintă cân-tăreţa de operete Iudic. Acâsta vede atâtă de rău, în-câtă e silită să numere paşii pe scenă spre a ajunge la acele locuri, ce i le prescrie rolulă şi de multe ori i s'a întâmplată ca la finele piesei să cacjă în braţele vre-unui contrară. Purtarea de ochelari în lăuntrulă clubului este strictă oprită, debrece ar turbura t6tă petrecerea. * * * Unu nou mijlocii contra difteritei. — Intr’ună sată din comilatulă HunedOrei au descoperita omenii cei mai esperţî următorulă mijlocă de vindecare în contra difteritei : Nouă femei dătrâne se întrunescă Ia 9 6re sâra, formâză şecjendă ună cercă şi torcă; din firele târse se urcjesce o pân^ă din care se cose apoi o cămaşe şi o părechiă de ismene Acestea se umplu cu pae şi se ducă încă în aceeaşi nopte în capulă satului unde se aşâdâ ca momâi spre a spăria difterita; îndată ce s’a făcută acesta, trebue să j6ce cele 9 femei bătrâne îm-prejurulă momâei la sunetele unui flueră ciobănescă şi ângerulă sugrumătoră ală copiiloră nu mai pâte Intra în sată. Cămaşa cea umplută cu pae — ca seută ală fe-tiţeloră — precum şi ismenele — ca seută ală băeţiloră — stau şi a Scrisurile fonc. »Albina» . . Ruble Rusesc!..................» Discontulft ... » FARMACIA J. PSERHOFER Viena, Singerstrasse Nr. 15 la „goldenen Reichsapfel“ Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite * Pilule universale, merită cu totă dreptulfi numirea din urmă, de 6re ce în taptă nu esistă aprope nici o bolă, la care nu ar fi probată în mii de caşuri efec-lulă loră miraculosă. In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate or! şi după ună scurta timpfl deplină însărţătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr. Trimiţendu-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de ună sulă nu se p6te trimite. Au incursă o mulţime de scrisori, prin car! consumatorii acestora pilule mulţămeseă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. Orî-cine a făcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe. Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită. Leongang, 15 Mai. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeveru aprope la tote boiele. Din pilulele, ce-am foştii comandată la Pascî, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole si defecte au dobendită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescă a urma cu întrebuinţarea loră. To rog dar a-inî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amu avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordială mulţămită. Martin Deutinger. Bega Szt-Gyorgy 16 Februariu 1882. “Onorate Domnule ! Nu Vă potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi au suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum trebue d n când în când să întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtă, în câtă pote se-şi vedă de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acestă a mea mulţămită Vă rogă a o Întrebuinţa spre binele tuturoră celortt cari suferă, si Vă rogă totodată, ca să-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunu chinezesc. — Cu deosebliă stimă supusă Alois -V o Viile primu-grădinară. Stimate Domnule! Presupunăndu, că tote mo. dicamentele D-tale voru fi aşa de bune, ca renumiţii tu t) al samă contra degerăturiloră, care în familia mea a făcută unu sfirşilă grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am dce. să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulile cnrâţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globulele se bombardezu la emorrholdele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esitezu di- locu a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cerculă cunoscinţeloră mele cu celu mai mare zelă. Nu am nimieă în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. V. T. Balsam contra degerăturei de I. Pser-hofer. de mulţî an! recunoscuta ca cela mai sigura remediu contra su-ferinţelora de degerătură de totfl felula, precum şi spre vindecarea ranelora învechite etc. 1 borcă-neia 40 cr. Balsam contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflături-lora la gâta. 1 flaconO 40 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricata, a mis-tuirei rele şi greutăţilord de tota felula, una remediu de casă esce-lentQ. 1 flacond 20 cr. Suculă - Spitzwegerich, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celentO contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr. Alifia americană contra rlieumatis-mului, cela mai buna medicamenta la tdte suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bolă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Lichiorti din buruenî de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 butelia 2 fl. 60 cr-, Va buteliă 1 fl. 40 cr. sen, 1 butelia 2 fl. 50 cr. 1/3 bu teliă l fl. 50 cr. Pomadă de Tanocliinin de I. Pser- hofer, de una şira de an! recunoscută de medic! ca cea mai bună dintre tote remediile pentru eres cerea pârului. LJna borcană eleganta adjustata 2 fl. Plastru universalii de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsă, la Iota felula de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodica la piciore, la degetO, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probata de multe ori. 1 bur cana 50 cr. Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. UnO remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-lora digestiunei stricate precum: durere de capa, ameţelă, cârcei la stomachu, acreală în gâta, suferinţe haemoroidale, eonstipaţiune etc. 1 pacheta 1 fl. Franzbufuitvvein 1 butelia 60 cr. Prafft contra asudării picioreloră, 1 Gufiă 50 cr. Esenţă pentru ocbî de Romershau- Medicamente Homoopatice de totu felulu se află totdeuna gata. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote (jiarele austriaee, şi la casa, când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposita, se vora procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eftină. Trimiterile prin poştă sS electm'/.ă iute, decă se trimite preţulu înainte, seu cu rambursă. Trimiţemlu-se preţulu înainte, (mai bine prin man-datii poştalu) este porto poştalii cu mulţii mai eftinfl, detalii la trimiteri cu rambursă. 7_12 # # m m # # Cumpărări ocasionale la Kovasznai & Keresztesi Graml Magazin cu articole de inodă şi confecţiuni pentru dame ^ Braşovu (Piaţa mare.) Din causa localului nedestulu de încăpătorii suntemu în po-siţiune a desface cu 'preţuri eftine o parte din mărfurile ndstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretâne, şi satinu )j( de spălată, postavu şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale de plâe. Mai departe recomandăm!! bogatulu nostru depositu de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6fe articolele aparţinătdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi. Se priraescu si comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari s6 esecutâ cu promptitudine şi în modulu celii mai elegantă. Mostre se trimitd la cerere gratis. | AVIS. Igl Aducu la cunoscinţa onor. publici!, că am asortată corn- el pletu şi din nou depositulii de stofe din magazinulu de haine |g| bărbătesc!, uliţa Tflinei Nr. 11, şi mă recomandu pentru con-HI fecţionarea de totă felula de haine bărbătesc!, cu preţurile cele ^ mai eftine; la casa de trebuinţă furnisesiî pantalon! în timpii de ^ 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 ore, costume întregi în 24 6re. ^ Pentru comande câta mai numârdse se rdgă : ^ Cu înaltă stimă • Ti, ® 1—3 Uliţa Vă mei Nr. 11. £ XX # f • m m m m m m • # m m m # ® la adunarea generală a societăţii braşovene pentru ajutorarea arestanţi-(H loru pe (Jiua de | 8 (20 Martie) 1887 la 11 ore a. m. IU îd sfatului din piaţă, la care se învită cu referinţă la §. 10 din ^ statute onor. membrii ai societăţii. # BraşovO 4 (16) Martie 1887. Presillilllu. m INVITARE, • ^ckdt±±±±±±±±±±±±±dt±±±±±±±±±± m -K • « # -K m î • « • « « # # # * * * * M * M * M i Turnătorii ţi fabrică, de maşini a lui Schlick Societate pe acţii în Budapesta. Biuroulfc centrală: IV. Weitznerring 57 — Despărţămentulă pentru maşini agricole VI. Aeussere Weitzuerstr 1696—1699. recomandă Garnituri de treierată cu vaporu, de încălzită cu cărbuni, cu lemne şi cu paie. Garnituri de treierată cu vîrtejă (Goppel.) Sistemă cu pene (Stiften-System), cu, seu fără aparată pentru umplută în sac! şi pentru curăţită. Mori pentru curăţitulă cerealeloră (Systemu Bacher & Vidats) mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute de escelente.. — Preţulu dela fl. 58 în susă. — Pluguri - Rayol, patent. Schlick cu aparatu pentru ridicată afară. Plugurl-Rayol de sine conduce-tore (după Sack). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fieru. Cea mai nouă maşină patentată de s&nânatu în brazdă. Mai departe se află gata: Mori de macinatu, cu una şi cu dou& pietre, mori pentru porumbă „Little Giantp batoze de porumbă, maşini pentru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilimen-tulă fabricei no tre să potă vedea lucrândă: cele mai nouă maşini pentru topită cânepă jlosu sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulu nostru propriu, cu o putere de lucru cvantitativă şi cvalit.ativă estraordinară Liste de preţuri se trimită la cerere gratis şi franco. 6—6 t % g » * & >fr & î Tipografia ALEXI, Braşovu.