GAZETAiTRANSILVANIEI. BKDAOŢIUm ŞI ADMINUmţlVNEA i BRAŞOVfî, piaţa mare Nr. 22. GAZETA" IESE lN FIECARE DI. Pe un G anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. BomAnia ţi str&ln&tate: Pe and 40 fr., pe şfcse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. se PRENUMERA: la poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. A HU JT TIUBILE: O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlMrf n«franoat« nu •• prlmMOfi. — ■anutorlpte nu ratrimltS. m 52. Sâmbătă, 7 (19) Martie. 1887» Braşovfi, 6 Martie 1887. Cunoscendu „bontonulu", ce domnesce la Jidano-Maghiarii din Pesta, nu ne p6te surprinde, că Monitorul Ci loru nemţescb îlă declară de „nătărău" pe d-lu Dr. Gregr, pentru că şi-a luată voiă a vorbi în camera din Viena de „asuprirea naţionalităţilor!! în UngariaM <Ş.ic:ânxi(5, că „Maghiarii sugrumă orl-ce mişcare şi orî-ce semnă de viăţă ală popdreloră nemaghiare“ şi că „nu vo-iescă ca lumea să scie, că în Ungaria mai tra-iescu afară de Maghiari şi alte naţionalităţi". Nu ne surprinde nici cutezarea, cu care susţine acelaşi Monitoră, că afirmările lui Gregr suntu nea-dev&rate. Nu ne trece prin gândă de a aduce dovedi în favdrea afirmăriloră deputatului cehă. Cea mai eclatantă dovadă, că aşa este cum a sis-tenţa astorfelă de popăre. Dăr nu vrău nici aceea, ca să se’ntâmple acăsta pe partea austriacă, fiindă că credă că popărele nemaghiare ale Ungariei, seduse prin esemplulă rău ală părţii cislaitane, ară pută cere în fine să se ţină sămă şi de naţionalitatea loră de pe bancnote. Ăsta’i motivulă, pentru care s’a respinsă cererea năstră, de aceea guvernulă nostru a trebuită să capituleze. Ăsta’i sâmburele afacerii. Dăcă d. ministru de finanţe nu vrea să mărturisăscă acăsta, îi e tocmai ruşine a o face. (Ilaritate’n stânga.) Nu vrău să mă esprimă mai departe asupra dualismului. Noi n’avemă pe consciinţă dualismulă, acăstă crimă comisă contra Austriei. (Bravo! Bravo! în drăpta.) Dăr dăcă creatorii dualismului’au crezută, că va fi posibilă a apăsa popărele» negermane din Austria, precum apasă Ungurii popărele nemaghiare, atunci amară s’au înşelată domnii, căci noi suntemă făuriţi dintr’ună me-tală ceva mai tare, decâtă bieţii Slovaci din Ungaria, şi ceea ce în Ungaria se’ncovâiă şi se’mlâdiă, aci ar pută fârte uşoră să se rupă şi să plesnăscă. Fiinţa dualismului este paritatea ambeloră jumătăţi ale imperiului şi se basăză pe principiulă neamestecului unei jumătăţi a imperiului în afacerile celeilalte, şi scimă cu ce energiă scie Ungaria să se apere contra acăsta. Stămă pe acelaşi puncta de stadiu şi ceremă reciprocitate. (Fărte adevărata ! în drăpta.) Dăr câta de departe a înaintată deja amesteculO Ungariei, despre acăsta ne dă celă mai bună esemplu laptula, că nu mai e cu putinţă ca, fără gra-ţiăsa încuviinţare a Ungariei, să compunemă textulă bancnoteloră pe partea năstră după trebuinţele şi dorinţele acestei jumătăţi a imperiului. Asta nu mai e paritate, când unulă poruncesce şi celălaltă trebue să asculte. Astfela de amestecuri ale Unguriloră ară trebui să fiă respinse cu totă energia, şi e datoria guvernului nostru să apere independenţa acestei jumătăţi a imperiului şi să nu admită, ca Austria să ajungă scaupulă de piciăre alQ şovinismului maghiarâ. (Bravo! Bravo! în drăpta.) Ce însemnăză textulă germană esclusivă pe bancnote? Preferirea, supremaţia unei rasse de poporă asupra celeilalte. Der însemnăză şi limba germană a statului, unO punctă de stadiu, pe care niciodată nu ne veţi mai căpăta. (Bravo! în drăpta.) Austria a fostă este şi rămâne ună stată de diferite popăre; Austria este ună stată poliglotă şi natura lui să se manifeste în tăte documentele sale. Dăr dăcă bancnota se compune numai în limba germană, atunci acăsta însemnăză, că statulă austriacă este ună stată germană şi acăsta este o minciună înaintea lui Dumnezeu şi a ămeniloră. (Aplause’n drăpta.) Asta însemnăză, că popărele negermane suntă atâtă de decăzute, încât ă nici nu merită ostenălă a ţină sămă de dorinţele şi ostenelele loră. Asta’nsemnâză, că rassa germană singură represintă o jumătate *a imperiului şi Negermanii suntă trimişi în camera servitoriloră. (Aplause’n drăpta.) Raportorulă t^ioe în raportulă său, că acăstă cerere se va analisa în proximulă deceniu. Eu Insă vă’n-trebă,spentru ce nu e cu putinţă deja acum? La acăsta a răspunsă ministrulă de finanţe: fiindă-că prin acăsta se îngreuiază?şi se întârifiă pactulă cu Ungaria. Nu mai lipsesce decâtă să tjică: fiindă-că prin acesta nu s’alege nimica de pactă şi se sgudue basele statului. Cine ar fi crezută, că două cuvinte în limba boemă, polonă şi italiană cuprindă în sine o astfelă de putere magică, în-câtă să p6tă răsturna guverne şi să pătă sgudui basele statului! Privilegiul băncii naţionale espiră cu finele acestui ană, acum ne aflâmă în mijloculă lui Martie, şi credă în adevără* că cele nouă luni ară fi de ajunsă ca în acestă intervală de timpă să aducemă în clară cu Ungaria acăstă estra-ordinară şi „încâlcită* afacere. (Ilaritate.) Acăstă ostenălă pentru o nouă tractare cu Ungaria ar fi singura urmare rea, dăcă s’ar primi aa în mâna acesta bancnotă, cu o limbă, s’a? întreba: Pentru ce servimu unui guvernă şi pentru ce aducemu unui guvernă atâtu de mari jertfe, care nu are nici măcar pu-terea ori voinţa, a satisface âstorfelă de cereri ori dorinţe ale poporului? Acestă bancnotă cu o limbă va face mincinoşii pe guvernulu actuală, căci ea va demonstra milioneloră de locuitori ad oculos, că promisiunea guvernului privitore la egalulO sculă a!ă tuturoră naţiona-lităţiloră, n’a fostă nimieă decâtă vorbe şi vorbe gole. Astfelă acestă biletă de bancă va deveni unu biletă de permanentă acusare a guvernului de acum. Lasă se chibzuiescă guvernulă, deeă între aceste împrejurări n’ar fi vrednică de ostenelâ, a tracta încă odată cu Ungurii în acestă cestiune. Deeă Ungurii vorfl respinge şi a-tuncî cererea nostră, atunci camera, deeă mai e în ea incă o seânteiă de conseiinţă de sine, scimă ce răspunsă e de dată Unguriloră. (Forte btne! în drepta). Be majoritatea camerei o rogă să nu ne pârâ-eseâ in aeeriă afacere, care a devenită o afacere de inimă a popore-loi ă negermane, şi a vota pentru propunerea minorităţii comisiunei. (Apîause’n drepta N Ministrulu de finanţe Dunaiewsld a răspunsă cam slabă, pice că fiecare cuncriee cifrele pe bancnote şi prin urmare din causa textului nu se potu ivi neajunsuri ; nu pune preţă pe aceea să figureze într’ună colţă ală bancnotei două vorbe din limba lui maternă. Nu aşa se manifestă esistenţa unui poporu. Cu două cuvinte nu se tace egala îndreptăţire. Deră la noi e tex-tulă germană, causa e că limba germană e mai păţită şi mai cunoscută. Din memoriuhl predicatorului Koels. In cjilele trecute a apărută în editura librăriei Ar-nold Bergstraesser din Darmstadt interesantulă memoriu ală d-lui Koch, predicatorulă curţii principelui Alexandru de Battenberg. Memoriulă descrie stările de lucruri în Bulgaria pănă la răsturnarea principelui. Privitorii la re-voluţiunea din Filipopolu, se dice că prinţufă Alexandru, fiindu. însciinţată prin doi trimişi ai comitetului secretă, însărcinaţi de Karavelov, despre planulă revoltei, a încercată să convingă pe trimişi că timpulă e rău alesă. Der pănă să se reîntorcâ trimişii, revoluţiunea a isbuc-nitu. Prin ipele primi sciri despre cele petrecute. Ka-ravelov plecă la principele şî-lă consijiă să se supună necondiţionată voinţei poporului. In timpulă acesta soseu din tote părţile telegrame, că poporulă ilă aclamă cu iubire şi < ă trupele rameliote au primită ordinulă de a pleca la hotare. Astfelă trebui să se supună prinţu 10 Alexandru voinţei poporului, der dise: „Sciu sigură că voiu plăti cu persona mea acestă afacere, der ce’mî pasă de mine, deeă ţera mea va ave ună folosă din acesta.1 Totodată, spre a fi corectă, telegrafia imediată împăratului Alexandru rugându-lă pentru înaltulă său ajutoră în favorea Bulgariei. Memoriulă continuă astfelă. înainte de a urma, aşi întreba: Deeă Busia era în adevăr Iotă aşa de surprinsă ca şi totă lumea de acestă revoluţiune? Adevărulă este că consululă generală ală Rusiei, Igelstrom, şi ataşatulu militară rusă asistau la şedinţa hotărîtore a comitetului secretă în Dermender, în care s’a stabilită timpulă de 27 Septemvre pănă la 2 Octomvre pentru isbucnirea revoluţiunei şi au fostă în personă de faţă la sub-scrierea procesului-verbală şi asigurau pe principele că au trimisă raporte peste raporte la Petersburgă despre apropiata revoluţiune. D’abia s’ar pute deci tăgădui că acea revoluţiune numai de aceea n’a fostă încuviinţată de Rusia, fiind-eă n’a înlăturată pe principele Al xandru. Dela 1883 încoce centrală de lovire ală politicei rusesc! nu mai era Bulgaria, ci principele Alexandru. Tote şcirile dela Skierniewice şi Kremsier sosite Ia Sofia erau de acord în a susţine, că împăratulă Alexandra desaprobă cu deosebire pe principele Alexandru. Ruşii cari se aflau la Skierniewice au răspândită vorba, că principele Bismarek la întrebarea: „cum mergă lucrurile in Bulgaria?* ar fi răspunsă: „Bulgaria nu mă privesce şi totă ce mă intereseză este că acolo este unu principe germană.* Se făceau în deobşte imputări principelui Alexandru că ar fi lucrată cu neobosire prin presă. Cei cari îlă cunoscă potă afirma tocmai contrarulu. De multe ori ii (Jiceamă chiar eu să combată prin presă calumniile adver-sariloru săi şi iî făceam observarea, că prea puţin consideră puterea presei; n’am fostă însă în stare spre a-lă face să consimtă. Singurulă motivă pentru care presa din tote ţările avea simpatia pentru elQ era silinţa ce îşi dădea pentru înflorirea ţărei sale. Intr’ună modă nevisibilă, der cu o puternică tăriă, presa din tote ţările, precum şi toţi omenii de bine aprobau lucrarea principelui şi tote încercările oficiose şi oficiale, de a dejosi pe principele în opiniunea publică, zadarnice au rămasă. Italia mereu îşi manifesta simpatiile pentru principele, însă nu putea şi nu voia să-i ajute. Cu Turcia n’avea relaţiuoî Bulgaria. Turcia era mortă şi numai pentru regutarea bunuriloră Vakuf se găsea ună paşă la Sofia. Singurulă punctă de certă îlă forma cererea Bulgariei de a sta în directă corespondenţă cu ministrulă afaceriloră streine, pe când Porta trata Bulgaria ca şi pe celelalte provincii autonome şi astfelă comunicaţiunea scripturistică voia se se facă prin mijlocirea biuroului de corespondinţă. Serbia şi România prin domnitorii loru întreţineau strînse prietenii cu principele, in luna lui Oc-lomvţe a anului 1880 a făcută o amicală visită la Bel-gradă, unde cu înalte onoruri a fostă primită. Principele Milauu şi poporală lui se întreceau în arătarea s mpa-tiiloră. Principele a visitată în mai multe rânduri curiea princiară a României şi la 1880 principele Carolu, cu ocasiunea venirei sale la Rusciucă, a fostă în modulă celă mai strălucită sărbătorită. Micile neînţelegeri, pe cari ie provocase în cestiunea Dobrogei Zankov prin pi ostiile sale egoiste, au fostă u'tate. România Tn recentulă ei trecută cunoscea bine boia copiiloră prin care trebue să trecâ unu stată balcanică. Puterile între ele păreau a fi unite, der numai când venea vorba de interese sta Germania, Austria şi Rusia !aţă în faţă, cum s’a întâmplată de esemplu in cestiunea Dunărei şi a drumuriloră de feru. Nici una din aceste două narlide nu ţineau semâ de dificila posiţiune a prin cipelui, şi raporiâadu-se una la tratatulă din Berlină, er cealaltă la recunoscinţa ce-i datoresce principele şi poporală bulgară, cerea liăcare eu aceeaşi insistenţă ocroti rea intereseloră ei. Turcia suzerană nu oferea o stavilă, căci se temea de Busia şi eerşia favorea Germaniei Nici una din puterile cari au subscrisă tratatulă din Berlină nu credea a fi luată îndatorirea de a asigura principatului şi principelui o putere de vieţa. Principelui pururea i se spuneau numai datoriile, der de drepturi nimeni nu vorbia. Astfelă pentru ele Bulgaria era He-euba. Principele Bismartk, care nu ţine se mă de binele poporeloru streine, ci îngrijesce numai de interesele germane , dela începută privea în Bulgaria ună obectă de aplanare şi prin urmare de sigură nu se gândea la o con solidare temeinică a ei ; cu câtă Bulgaria se întărea mai tare, cu atâtu lui îi venea mai bine la socoteală, nu pen-trucă ar fi avută în vedere binele poporului şi a prin cipelui, ci pentru că cu ch'pulu acesta olnectulu seu de aplanare dobândea din ce in ce ună preţă mai mare. SOIRILE DILEL Corespondenţa ce ni s’a trimisă din cornitatulfi Sol-nocă-Dobeca, despre prigonirea scolei românesc! din Ciaehi-Gârbău, i dă d-lui fisolgăbirău Vâllya Ferencz „bunâ“ ocasiune de a-şî manifesta in faţa publicului cetitoră ală lui ,Ellenzek« marele seu „patriotismă*. Elă declară mai întâi de tote, că nu numai nu s’a obicinuită a ceti „Gazeta*, der nici n’a vădut’o niciodată. Câtă pentru cele ce sau scrisă în 'Gazetă* despre d-sa, admite că a chemată la sine pe părinţii a 24 copii români şi le-a po runcifă, ca 12 din aceşti copii se se înscrie la scala maghiara de stată, er 12 la cea română confesională şi prin acesta, dice, s’a urcată numărată copiiloră dela scola nn-gurescă ta 60, er ală celoră dela scola românescă la 30. In timpulă de anu, tinera fiică a d-lui Ioană Fio-riană, preşedintele tribunalului din Oderheiulă secuiescă, este multă lăudată de fiarele din Budapesta pentru des-tinsulă ei talentă mu si cală ce şi Pa documentată cu ocasiunea unui concertă arangială la 28 Februarie din partea conservatorului de musieă ciin Budapesta. D-ra Flo-riană a eseeulatu pe piano piesa „Concert de clavir* de Lisst (S dur) cu o destoinicia, care ne face a spera că d-şora Floriană va ajunge o artistă renumită. Pu-bliculă a aplaudat’o frenetică; de 5 ori a fostă rechiă-matâ. Se dice că cardinalulă Haynald ar fi chiămat’o la sine pentru a-sî esprima admiraţiunea sa şi pentru a stărui ca d-şora Floriană să continue cariera musicală. —x— Studenţii şerbi şi slovaci din Praga au trimisă o adresă de felicitare d-lui Ludovieă Mocsary, din incidentală vorbirei sale rostite în dieta ungară în favorută naţionaiităţiloră. —-x— Din Kaposvdr se telegrafiază scirea, că depuUtlulă a i tiu uiţi Cmler. miuiT i(-y lOlire asupra Iu Cso ndor dăr os. îididMr’ă dăinui «Kajosvâr*, pentru nisce oft) se te ii s‘au lâtutu în atestă f6iâ, s’a dusă la berăria unde se afla redaiforuiă Csondor şi a începută a-!0 bate iu biciulu. Csondor iritată a luată re- «• volverulă şi a împuşcată asupra lui Gruber; glonţulă a trecută pe la urechia deputatului, dăr nu Pa nimerită. După acăsta s’au înhăţată de peptă şi au începută lupta. In decursulă acestei lupte Csondor încă odată a slobo-ditu revolverulă asupra deputatului Gruber. dăr în loeO de a-!ă nimeri, glonţulă s’a oprită în mâna stângă a ui tsondor. S’a pornită investigaţiune. Colonelulă de honvedi br. Wense Agost s’a împuşcată în locuinţa s’a din Teresiopolu. Se dice că causa sinuciderei ar fi fostă împrejurarea, că ar fi vrută sâ-lă pună în pensiune. * ?. * (.Doue rectificări) In Nr. 19 ală „Gazetei,* între «Scirile dilei,' cineva din protopopiatulă Crasnei trage la îndoială între altele fidela administrare a fondului diecezană pentru ajutorarea văduveloru şi a orfaniloră din diecesa Gherlei: adăugendăîn line. că »multe văduve şi copii orfani fără protectori nu capătă nimieă, er cei ce capătă abia se impârtăşeseă cu câte 15—20 11. pe aniV‘ — Din isvoru autentică sciu, şi cine se îndoesce se pote convinge din marele d-lui canonică manipulătorâ, că ajutorele tuturora văduveloru şi orfaniloră de preoţi — fără nici o escepţiune — se espedeză din Gherla la adresa protopopilor!! respectivi, când aşternă chitanţele. Acolo nu remâne ajutorulu nici unui îndreptăţită la a-cesta. Dăcă nu le capătă cei ajutoraţi, să le reclame dela protopopii loră, eventuală şi în Gherla, de unde ori când li se pole spune data, când li s’a espedală. Apoi că ajutorele nu suntă mai mari, vina nu e a manipulato-riloră, ci este a se căuta în modulă fructilicărei capita-Iftloră. Astătjî totă lumea cu bani îşî depune capitalele n cassele de păstrare, numai în Gherla se mai susţine datina a fructifica pe lângă întabulare, unde de multe ori pieră interesele cu capitale cu totă, causându-se şi datoraşiloră de multe ori ruinare totală. Causa? nu o amintimă, fiecare o pote afla de sine. In Nr. 20 ală «Gazetei" totă între „Scirile dilei.* din împrejurarea că învăţătorulă din Bicazu Vâslite Sastt şî-a schimbată numele în *Szasz Laszlo“ şi a votată la alegerea de jude pre lângă ună jidovă se învinuesee direcţia instruirei din preparandia din Gherla, unde a învăţată respectivulă. — E dreptă, că Vasilie Sasu a ab-solvată în Gherla (in an. 1878), dăr era printre cei mai slabi elevî, aşa încâtă de pe cursulă ală II a trebuită să repareze esamenulă, ca să potă obţine absolutoriu. De atunci nu s’a mai arătată pe acolo nici barem! la esamenulă de calificaţiune Prin urmare respectivulă este numai ună înveţătoru suplinitora de cei inii slabi. Şi apoi să fiă chiar ună isteţă dascălă în ale dăscăliei, ore din împrejurarea, că dintre 246 de preparând! absolvaţl în Gherla s’a aflată şi unuia călbăgitu şi unu Juda, se pote trage la îndoială direcţiunea educaţiunei şi a in-strucţiunei acelui instituită?! Cine se îndoesce poftescă a onora institutulu respectivă cu presenţa-i spre a se convinge de spiritulQ ce domnesce acolo. In parlamente, unde se află lamura pophreloră, ore nu se află câte o-dată câte unu membru, care e spre ruşinea celorlalţi? Der pentru aceea, cine învinuesee întrăga corporaţiune? c. v. Academia Românii. Sesiunea generală din anulu 1887. Raportul u secret arului generalii asupra lucrăriloru făcute în anulu 18SG—87. Domnitorii colegi, Cu puţine tjile în urma închiderii sesiunii generale trecute, Academia ndstră a perdută pe unulă din membrii săi, (i. M. Fontanină, care lovită de o crudă şi durerosă bălă, nu se mai putuse asocia la lucrările ndstre de mai mulţi ani. La 24 Aprilie 1886 mdrtea a pusă sfârşit,ă tristei posiţiunî în care se afla. La 11 Iulie st. n. 1886 a încetată din viăţă la Milano Bernardino Biondelli, membru onorară ală Academiei. Biondelli, prin scrierea sa Saggio sui dialetti gal-lo-italici (Milano 1853), şi-a câştigată ună loeă de frunte în filologia romanică, şi elu a arătată totd’auna o simpatie deosebită pentru Români Prin mortea lui aină perdută pe unulă din vechii amici ai naţiunii nostre din Italia. 1 Şedinţele de peste anii. Şedinţele nostre ordinare de Vineria au fostă in acestă ană ocupate cu diferite discuţiunî şi comunicări sciinţifice făcute de membri. Intr’o şedinţă extraordinară ţinută la 15 Septemvre si în cea ordinară dela 17 Octomvre s’a discutată cestiunea stabilirii numinloră proprii topografice ale Dobrogei, asupra căreia guvernulu ceruse părerea Academiei. S’au exprimată asupra acestei însemnate eestiunl d6uă pă. Nr. 52. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. rerl deosebite. Una susţinea că în principiu în loculă numi-nlorQ topografice străine, (urcescî, bulgăresci, cari tote sunt relativa moderne şi parte mare introduse prin dominaţiunea arc6scâ, să se întrebuinţeze numirile românesc! corăs-mncjătâre, şi chiar să se introducă numiri nouă spre a e pune în acestă modă sigilulu reintrării acestei vechi rovine» românesc! în statulu română Escepţiune dela cestă normă s’ar face numai cu localităţile de o în-imnătate mare, a căroră schimbare de nume ară pute roduee ore-earî confusiuni. Cealaltă părere era, că nu rebue a se atinge întru nimică nomenclatura topogra-icâ, ci a se lăsa aşa cum este, căci orî-ce schimbare ar duce contusiunî şi ar rupe firulă desvoitării istorice. Academia n i a luată nici o decisiune, lâsândă ca pivernulă să hotărască soluţiunea acestei cestiuni impor-ante din puncta de vedere ala Statului. In mai multe şedinţe publice şi private d lă colega l A. Urechiă a făcuta comunicări verbale despre do-eamente istorice adunate in călătorii, ce d-sa a făcutu prin ţeră. in şedinţa publică dela 14 Novembre d-sa a arătata cum a aflata la biserica din Brămşteni în jude-juia Itomanului mormentulu familiei lui Mironă Costind. In aceeaşi şedinţă d-lQ membru corespondenta St. Sepites a făcuta comunicări despre clima Bucuresciloră in anula 1885, după observaţiunile şi datele strinse şi publicate de Institutulu meteorologica din capitală. Goleguld nostru d-la G. Bariţiu a comunicata doue lu i'ăii: o dare de semă despre exposiţiunea istorică dela Budapesta din anulă trecuta şi unO raporta despre săpăturile dela Aquincum lângă Buda. Amândouă aceste lucrări au fosta trimese secţiunii istorice, care le va aduce dinaintea d-vostre. II. Publicaţiunile Academiei. In decursuld anului încetată s’au executata urmă-turele publicaţiunl. 1. Din Anale s’a încheiata secţiunea II a volumului VII, adăogându-se la memoriile şi notiţele tipărite într’în-sulfl înainte de sesiunea trecută, memoriu iă d-lui colegii A. Papadopold-Calimacha despre Dunăre în literatură şi Iradiţiunî. S’a tipărită şi publicată volumulă VIII secţiunea I, cuprindendă partea administrativă, desbaterile şi comunicările pentru anulă 1885—86. Din secţiunea a II a acestui volurnu, cuprindendă memoriile şi notiţele pentru anulă 1885—86, s’au tipărită urmâtorele lucrări, cari singure au fostă depuse la secretariate. Amintiri despre Grigorie Alexandrescu de lond Ghica. Apulum, Alba.Iulia, Belgradă în Transilvania de George Bariţiu. 2. Psaltirea în versuri a Metr ocolitului Dosofteiu, s’a publicata in nouă ediţiune făcută după manuscrisulă originală şi după ediţiunea dela 1678. Ediţiunea cea nouă este însoţită de ună facsimile ală titlului ediţiunii dela Uniev din 1673, şi de cinci facsimile din manuscrisulă originală. Textulă Psaltirii în versuri este precesă de ună studiu asupra acestui monumentă atâtă de in semnata în literatura română bisericescă. In acestă studiu s’a cercetată versificaţiunea lui Dosofteiu din t6te punctele de vedere, precum şi modelulă după care elă a făcuta acestă lucrare. încă din 1877, când am avută fericirea a dărui Academiei preţiosulă manuscrisă originală ală Psaltirii în versuri a lui Dosofteiu, am exprimată dorinţa, ca să se facă o ediţiune a acestui însemnată monumente alu lit.e-raturei ndstre >demnă de autoră şi de societate". Societatea Academică a denisu cu unanimitate îndeplinirea acestei dorinţe şi a dispusă a se prevede în budgetulă anului 1877—78 sumele necesare. Ocupaţiuni de totfelulO şi piedeci independente de voinţa mea au întârejiată realisarea dorinţei ce aveamQ de a pregăti singurO ori cu alţi colegi acestă ediţiune. Eram inse continuu preocupata de datoria ce aveamQ în faţa votului Academiei şi a aşteptării ţării, ca acestă e-diţiune să fiă făcută câta s’aru pute mai bine şi mai conforma cai cerinţele scienţifice, şi am fosta fericită când d-la profesoră I. Bianu s’a oferită a lua asupra sa a-cestă sarcină. Nime nu putea să ducă mai bine la capătă acestă lucrare decâtă neobosituiă nostru bibliotecara, pregătită cum este prin studiile sale filologice, făcute în ţâră şi în străinătate. l)-lâ Bianu şi-a dată tote silinţele ca Psalmii versificaţi de Dosofteiu să fiă publicaţi în acestă ediţiune definitivă cu textulă loră autentică, ca să fiă şi ca materiala preţiosă pentru studiele istorice asupra Jimbei nostre. Nu mă îndoieseă, că Academia va aproba a cestă lucrare şi va primi cu bunăvoinţa ce merită lucrarea d-lui Bianu, pe care d-sa a terminat’o cu multă rîvnă, fără a pretinde cea mai mică remunerare pentru oslenelele sale. 3. Ediţiunea completă a opereloru lui Mironu Costinu, cu a cărei publicare Academia a însărcinată pe colegula nostru d-10 V. A. Urechiă, este aprfipe terminată. Tomulă I s’a publicată; elă cuprinde scrierile principale şi cele mai cunoscute pănâ acuma ale mare- lui cronicaiă Moldoveanu, adică Cartea pentru descăle-catulu dintâiu a Icrei Moldovei şi Letopiseţulu terci Moldovei. Aceste scrieri suntO precese de recensiunile d-lui Urechiă asupra manuscriseloră după cari s’a făcută ediţiunea şi asupra documenteloră privitore la Mironă Gos-t,inQ şi familia iui, precum şi de studii biografice asupra familiei Gostinesciîoră şi asupra lui MironO. Tipărirea tomului 11, care va cuprinde scrierile mai mici ale lui Mironu Costinu, este forte înaintată şi va ti terminată în GecursulQ anului. (Va urma). Convocare, -— Subscrişii fundatori ai institutului de credită şi economii nArkşana‘( —■ cu provocare, la § 154 din legea comercială — convocă prin acesta pre acei P. T. Domni, cari au subscrisu acţiuni la nutnitulă in-stitută, ca să biuevoiescă a participa in personă ori prin plenipotenţiatO la Adunarea generală constituantă ce se va ţine în Turda in 23 Aprilie 1887 la 10 ore ante-ame4î în cancelaria adv. Dr. RaţO. In acestă adunare se vorQ statori statutele, se va alege comitetulă de supra-veghiare, şi se vorii pertracta şi alte agende prevăzute în susnumitulă $ a legei comerciale. — Totodată suntă rugaţi acei preastimaţî Domni, cari au primita dela noi cole de subscriere, se binevoiasca ale retrimite până în 15/4 a. c. st. n. cu orice resultatQ. Turda, în 28 Februariu 1887. Dr. Ilaţu m. p., Dionisiu St. Şuluţiî m. p. jude regiu pens.. toană Molnaru m. p. proprietarii, Petru Roşea m. p. protopresbiferfl gr. or., Simeonu P. Moldo-vanu ni. p. em. prot., Iuliu C. Vlăduţu m. p proprietară, Anania Moldovanu tn. p. advocată, losifă Chio-reanu m. p. proprietară. Mulţâmită publica. Subscrişii în numele senatului scolastica parochială gr. cat. din Valea Jidanului venimă a aduce mulţâmită publică Domnilor a, cari cu ocasiunea petrecerei sociale împreunată eu danţâ, ţinută în BieazQ la 20 Februariu a. c. — destinata fiindă venitulQ curată scoleloră gr. cat. din Ricază şi Valea Jidanului — au binevoită a contribui preste preţuia de intrare şi anume: Haim Si-mon 50 cr., Baruch Feldstein 20 cr., I. Popoviciu 40 cr., Moise Berco 10 cr, Alexandru Precupă 1 fl. Şi eră Domniloră, cari deşi nu au participată la amintita petrecere, totuşi au binevoită a contribui în fo-losulO fonduriloră scoleloră mai sus a amintite şi anume: Ioană Urziceanu 2 fl., Miklos Lukâs 1 fl, Alecu Şio-recu 1 fl. 60 cr., Dancs Samuel 1 fl. 50 cr., loanu Ni-culescu 1 fl., Lancefă lancu 1 fl. 50 cr., Lancetă Da -vidă 1 fl. 50 cr., Grunberg lancu 1 fl. 50 cr., Au-gustină Risniţa 1 fl., Aurelă Urzică 1 fl,, Todoră Ti-mariu 1 fl., Mihailă Popescu 1. fl Valea Jidanului, în 6 Martie 1887. Aurelă Urzică. Alexandru Precupă. Ultime sciii. Sofia, 17 Martie. — D nii Karaveloff şi Ni-chiforoff au fostu din nou arestaţi snb cuventu că s’au descoperitu fapte nouă de o mare gravitate în sarcina lorii. Patersburg, 17 Martie. — Tote jurnalele au deschisă liste de subscripţie spre a veni în ajii-torulu familiiloru exectitaţilorfl bulgari. Ţarulu a dată 5000 ruble, Ţarina 3000 şi principele imperialii 1000. lioma, 17 Martie. — Scirea „Agenţiei li-bere“. Concordatul^, ce este a se încheia între România şi Vaticanu, se va face pe basele ur-raătfire: România va permite episcopului latină din Bucurescî, Monseniorulă Palma, de a înfiinţa misiuni şi şcoli de misionari. România va întreţină cu Vaticanulă relaţiuni diplomatice prin trimişi extraordinari. Berlină, 16 Martie. — Principele moştenitorii ală Austrii a sosită aici, elă a fostă întîm-pinatu la gară de principele moştenitorii ală Germanii şi de principesă, de prinţulu Willielm cu mari onoruri. Imediată principele Rudolf a fostă primită de Maiestăţile Loră şi seara a prândită la paiaţă. Parisu, 16 Mertie. — Se asigură că tbte puterile, afară de Italia, a acceptată moţiunea ru-sescă, care propune a se face o anchetă interna-ţi< nală asupra situaţiunei Bulgariei şi asupra fap. teloră ală căroră teatru a fostă acestă principatu-Ac6stă anchetă se va face sub preşedinţa lui Riza-bey. Parisu, 17 Martie.—Se anunţă că guvernulă italiană nu voesce să disolve Camera, pentru că rapdrtele prefecţiloru constată ostilitatea ţărei' pen- tru politica urmată în afară de cabinetulă actuală. Sofia, 17 Martie. — In urma unei decisiuni a Regenţei, Bulgaria va fi divisată în două zone militare. Zona occidentală va fi pusă sub ordinele comandantului Popof, er zona orientală va fi încredinţată comandantului Petrof. Ambii voră ave puteri discreţionare. Aceste nomina-ţiuni au şi apărută în Monitorulu Oficială. Londra, 17 Martie. — După „Standardu numărul ă personeloru arestate la St- Petersburg ca compromise în recentulă complotă îndreptată contra Ţarului ar fi de 120. După acelaşi cjiară cabinetulu rusescă ar fi în ajunulă unei modificări. Contele Tolsioi şi-ai da dimisiunea şi ar fi înlocuită printr’ună generală la ministerulă de interne. DIVERSE. Esposiţiune de (fiare. — Intru amintirea decretărei libertăţii de pressă, societatea tipografiloră din Budapesta a arangiată în localitatea societăţii o esposiţiune de dmre. Până acum suntă espuse ca la 700 (fiare şi foi periodice. Din provinciă suntă forte puţine, cele mai multe sun‘u din Budapesia. CelQ mai vechiu c|iar0 din cele espuse este »Nova Posoniensi" dela 1721, scrisă în limba latină. Din diarele unguresci celu mai vechiu este „Magyar Hirmondo" dela 1733. Se mai află la acestă esposiţiune „Minerva* din anulă 1821, „Fillertâr* din 1835. Din anulă 1848—9 se află vr’o 8 diare ungureşti. Din foile cari esistă astăzi în Ungaria celă mai vechiu este «Kronstădter Zeitung* de 51 ani. Din cele unguresc! celă mai vechiu este „Debreczen nagyvâradi er teşită" de 45 ani. Din foile din Budapesta cea mai vechiă este „Peşti Naplo,* înfiinţată în an. 1848. Din Transilvania suntă representate la acâstă esposiţiune 22 de diare, dintre cari 13 suntă unguresci, celelalte suntă românesc! şi nemţesc!. Din Slavonia Croaţia suntă re-presentale la esposiţiune 20 de 4*are, celă mai vechiu este »Narodne Novinc" de 53 de ani. * * * Dragoste cu sila. — Ună studentă de medicină închinase dela o văduvă în vârstă de patruzeci de ani o cameră din locuinţa ei, aprăpe de bariera Mariahilf la Viena. Spre a face economiă de luminări şi de lemne de focă, junele studentă ceru şi dobândi voiă dela stăpâna locuinţei d’a petrece orele de sără în camera ei şi a’şî face acolo studiile. Nu’i trecea prin gândă că văduva ar pute să întemeieze p’acestâ împrejurare speranţa unei căsătorii proiectate. Suntă câteva 4^e de când junele studiosă comunică stăpânei domiciliului său că, fiindă în ajună d’aşi trece esamenulă de doclorată, va pleca, după acesta, în oraşulă său de naseere spre a se căsători cu amanta lui. A doua 4* aspirantulă la doctorată primi o scrisore anonimă avândă următorea cuprindere: ,Decă vei face cea mai mică schimbare în actuala d-tale po-siţiune, voiu denunţa autorităţiloră copetente relaţiunile d-tale anarchistice". Junele sciindu-se desăvârşită nevinovată, depuse scrisârea anonimă in mâna judecătorului de instrucţiune, şi după două se descoperi, că ameninţarea emanase dela văduva amorezată, care îi închinase o cameră. Chiar în acea 4* studentulă părăsi locuinţa sa, der stăpâna casei îi strigă in locă de adio: >Vei mai au4» de mine!". * * * Permisă e, ca bărbatulu sădesfacă scrisorile adresate soţiei sale? —Advocaţii din Parisă, discutândă in cailele trecute asupra întrebării acesteia, au ajunsă la î esultatulu, că: e permisă. Cu privire la obiectulă a-cesta interesantă s’au esprimată mai mulţi scriitori renumiţi, dintre cari şi Dumas, care a aflată corectă opi-niunea advocaţiloru din Parisă, motivându-şi părerea în următorulQ modă: Bărbatule şi femeia au fostă în raiu, câtă timpU bărbatulu a urmată poruncii lui D*4eu, der lucrulă ee!u dintâiu ală bărbatului a fostă, că a ascultată de sfatulu femeei. De aceea au şi fosta apoi alungaţi din raiu, şi ca să se pdtă erăşi aplana lucrulâ, a trebuitu ca Fiiula lui Dumne4eu să searete pe pămenta. La nunta dela Cana Galilei tota femeia, adecă maica D-lui, cere ca Christosă să prefacă apa în vinO. Femeia, a răspunsă Christosu, nu am nimicQ cu tine. Maria îlu pricepe şi se supune 4‘cendQ: Faceţi ce va 4*ce Prin cuvintele acestea, maica D lui a primita în numele tuturora femeilorQ supunerea absolută. Femeia în întregă vieţa ei e minorenă, bărbatulă e stâpânulă, elO e stăpâna preste secretele şi cugetele ei. Femeia are o mulţime de căi spre a-şî ascunde cugetele, are ocasiune şi de înşe'are, de unde provinu destule neajunsuri, aşaderă nspecţiunea de orice natură e necesară şi îndreptăţită. Bărbatulu, care n’are încredere în soţia sa, şi totuşi du-bitâzâ că este 6re îndreptăţită să desfacă scrisorile ei — e ună nătărău. Editoră: Iacobii Mureşianu. Kedactorfl responsabilă Dr. Aurel Mureşianu Nr. 52, GAZETA TRANSILVANIEI 1887. Onrsnlâ la bnri& de Vlen» din 17 Martie st. u 18*7 Rentă de aură 5°/0 . . . 100 80 Rentă de hârtiă ou/0 . . 88 65 Imprumutulă câiloră ferate ungare................150 — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 97,80 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 115 25 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 104,25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.25 Bonuri cu ci. de 'sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 25 Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma dc vină ung...............98.75 Imprumutulă cu premiu ung....................120.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 80.75 Renta de arg. austr. . . 80.95 Renta de aură austr. . . 111 40 Losurile din 1860 . . . 133.25 Acţiunile băncei austro- ungare ................ 876 — Act. băncei de credită ung. 293.95 Act. băncei de credită austr.285. 0 Argintulă —. — Galbinl împărătesei .............6 00 Napoleen-d’orI . . -. . 10.60 Mărci 100 împ. germ. . . 62 62 Londra 10 Livres sterlinge 127.85 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 27 Februarie st.- v. Cump. Renta română (5°0). . Renta rom. amorf. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) „ „ (5°/o) ■ » » urban (7°/0) > (6°/o) - » » * (5°/0) • • Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austria ce contra aură. 1887. vând. 88 — 89— 91L2 92V* 83— 84— 34— 36— 99— 100— 82*A 84 V* 96— 97— 90- 91— 78— 79— 19.— 20.— 1.98 2.00 Cursuiu pieţei Braşovu din 18 Martie st. n. 1887. Bancnote româneşci . . . . Cump. 8.42 Vend, . 8.47 Argint românesc .... . . » 8.40 a 8.45 Napoleon-d’orî . . » 10.07 a 10.10 Lire turcesc! . . » 11.43 » 11.46 Imperiali . . » 10.43 » 10.46 Galbeni . . » 5.94 » 5-98 Scrisurile fonc. »Albina» . . » 101.— 102.- - Ruble Rusesc! . . » 113.— » 114.— Discontulă . . . » 7—10»/, pe ană. xx Minunea vienesă xx inunea vienesa xx pe terâmulu industriei de cesornice cu pendulă, w x x Numai fl. 2.50 costă la mine de astădî încolo unii (iCesornicu cu pendulă esoelentă, egulatâ de sine luminătorii, ou aparatâ pentru deşteptată şi sgomotii, ou două glonţe (funţî) bronzate, pendulă şi cele aparţinătore’ Aceste cesornice pompose şi escelente simtă montate în pervasurî rotunde, frumosă colorate, imitândă lemnulă de nucă, de abanosă seu palisandru, o podobă pentru fie-care salonă. Pentru tabla cu cifrele ce lumi-neză noptea ca luna fără adausă de nici ună materială dau pentru IO anî garanţia şi atragă atenţiunea, că aceste cesornice minunate, escelente şi totuşi admirabilă de eftine se află singură numai la mine bune şi veritabile Afară de acestea dau cu Numai fl. 6*50 ună cesornicu romontoir, supralinft Ar&intu-Nickel, de întorşii fără cheiă-cu mechanismO de Nickel adevărată, regulată, punctuală, cesornică nedis, tructibilă, arătându secundele. Numai fl. 6 50, mai nainte a costată întreită. Trimiterea în provincia se face cu rambursa post., seu trimiţen