GAZETA TRANSILVANIEI. BEDACITONKA ŞI ADNINMTRA'ţniNEA: BRAŞO^C, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe un fi anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ttom&nia şi atr&in&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe Ia dd. corespondenţi. ăHVHŞIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmesou. — Manusorlpta nu ss retrftmltu. 51, Vineri, 6 (18) Martie. 1887. I Braşovu, 5 Martie 1887. A învinsu textulfi dualisticii alu bancnoteloru asupra textului poligloţii. Art.icululu 82 alu statutului băncei a fostu primiţii de camera din Viena cu majoritate de voturi, respingându-se propunrea minorităţii privitbre la textulu poligloţii alu noteloră. Nici odată nu s’a documentaţii mai bătătorii la ocbî situaţiunea cu totulii anormală în rela-ţiunile de drepţii publicu ftiteridre ale monar-chiei, ca acum, cu ocasiunea votărei de Marţi în camera deputaţilor^ cislaitani; nicî-odată riu a eşitu mai bine la lumină sila, ce o impunti împrejurările de acli politicei austriace. Textulu dualisticO alu bancnotelorii a învinşii, dăr ce învingere a foştii acesta ne arată următdrele date şi cifre: Au votată pentru tex-tulti poliglotă alu bancnoteloră toţi deputaţii cehi, Slovenii şi câţiva membri ai clubului tren-tină. Mulţi Poloni s’au abţinută dela votă, şi ărăşi mulţi deputaţi nemţi conservatori s’au absentată. Şi ministrulă br. de Prazak |s’a depărtată din şedinţă înainte de votare, ceea ce cons-tatându-se a produsă rîsete ironice pe băncile deputaţiloru cehi. Astfelă dintre 194 de voturi, ce au fostă date în contra propunerei deputatului Trojan, care ceru textulă poliglotă, numai 64 de voturi au fostă date de membrii partidei guvernului, pe când celelalte 130 de voturi au fostă ale oposiţiunei. Deputaţii germani oposiţionali au votată toţi cu guvernulă, după ce mai înainte deputa-tulă Scharschmid a dată în numele loră o caracteristică declaraţiune, (Jicendă, că dânsulă cu soţii sfei nu dă o importanţă deosebită textului poliglotă alu n ateloru; de altă parte în privinţa materială ei n’ar avă sâ obiecteze nimică în contra propunerei minorităţii, dâr voescu să documenteze şi ci? acostă ocasiune, că ei pună interesele statului mai pe susu de tote şi nu se abată dela acesta nici prin aducerea aminte de acea declarare a guvernului, că elă pdte să guverneze şi fără Germani, şi că pdte să încheie pactulu cu Ungaria şi numai cu ajutorulă propriei sale partide. — Dintre Germani numai doi deputaţi din Al pi au votată cu Cehii. Va să <}ică cabinetulă Taaffe s’a vă(Jută con-strînsă de împrejurări în contra convingerei sale mai bune de-a apăra textulă dualistă ală bancnoteloră, şi din posiţiunea strîmtorată, în care l’a adusă cererea justă şi temeinică a Cehiloră . nu a putută scăpa decâtă numai cu concursulă contrariloră săi celoră mai înverşunaţi, a Nem-ţiloră din oposiţiune. lntr’adevără este de totu ciudată o asemenea apaiiţiune, ddr într’însa se oglindăză numai deosebirea capitală, ce esistă între politica interidră a Austriei şi între aceea a Ungarie’, deosebire ce a adus o şi mai multă la ivelă cărta asupra textului bancnoteloru. S’a dovedită în cursulă desbaterei de cătră deputaţii cehi, că nimică nu stă în cale ca să se p6tă esecuta cererea textului poliglotă alu bancnoteloră, afară de relaţiunile ce esistă între guvernulă din Viena şi din Pesta. însuşi ministrulă de finanţe austriacă n’a putută aduce nimică ponderosă în contra propunerei minorităţii, decâtă că guvernulă se află într’o mare strîmtdre. Cum să ne esplicâmă acestă lucru? Acelaşi guvernă caie şi-a scrisă pe stăgă egala îndreptăţire a limbiloră şi a naţionalităţiloră nu pdte să facă, ca acestei egale îndreptăţiri să i se dea espresiune şi pe notele băncei, prin câte-va cuvinte scrise în limbile slave şi romanice ale lo-cuitoriloră din imperiu, din causă că Ungurii nu se învoiescă. Asupra causeloră, pentru cari guvernulă austriacă se vede forţată a ceda pretensiuniloru unguresci cu sacrificarea proprieloră sale principii, aducă drecare lumină vehementele atacuri ce le îndrdptă cliarulă semi-oficiosă germană „Kol-nische Zeitung,w în contra cabinetului Taaffe în aceleaşi momente, când Cehii se plângă, că elă se arată prea slabă faţă cu Ungurii, că capitu-ldză dinainte pretensiuniloră maghiare ş. a. Numitulă (Jiară laudă mai întâiu pe contele Kalnoky, că e abilă în ale diplomaţiei şi unu amică în care Germania se pdte încrede şi care, întărindu-se în posiţiunea li i prin sprijinulu de-legaţiuniloră, este pentru Germania unu conducătorii binevenită şi plăcută alu politicei austriace; ddr, cjice „Koln. Ztg.“, Kalnoky este scurtă vă-4ătoră în politica interidră, dela care depinde vii-torulă, căci la din contră elă ar trebui să vddă, că alianţa între Germania şi Austria nu pdte fi durabilă şi pe deplină sinceră ddcă politica Germaniei se va face dependentă dela bunăvoinţa lui „pane“ Rieger... Ddcă contele Kalnoky ar avd destoinicia unui cancelară elă ar trebui să se opună politicei cabinetului Taaffe şi să sprijindscă centralismulă, bine sciindă că Germania pdte afla garanţiă şi sprijină numai la elementulă germană şi maghiară din monarchia austro-ungară. Mai este va se (jicâ şi Berlinulă la mijlocă când e vorba de-o direcţiune sdu alta, ce se pretinde să o urmărdscă guvernulă austriacă, şi acdsta ilustrdzâ în modă caracteristică marea îngăduinţă şi cruţare cu care se pdrtă cabinetulă Taaffe faţă cu Ungurii. Cehii şi ceilalţi soţi ai loră le cunoscă tdte aceste fdrte bine şi de aceea procederea loră energică în afacerea textului poliglotă ală bnac-noteloră posede o deosebită importanţă. Scimă că până a(ji Cehii şi-au impusă cea mai mare reservâ faţă cu Ungurii şi ddcă acum deodată se pronunţă cu atâta amărăciune în contra „şovinismului ungurescă,“ acdsta dovedesce, că vorii să idsă din reserva loră şi să încdpâ fupta pe faţă cu înrîurinţele contrariă nisuinţeloră de egală îndreptăţire ale popdreloră din Austria. Spre a salva celă puţină decorulă princi-piiloru ce le profesdză maioritatea, comisiunea camerei a propusă la articululă 82 ală statuteloră băncii o resoluţiune, prin care se provdcă guvernulă ces. reg. ca atunci când va fi vorba din nou de compunerea tiparului bancnoteloră, să stabildscă în înţelegere cu guvernulă ungu-rescă o asemenea schimbare a statuteloră băncii, care să admită şi indicarea poliglotă a valdrei pe lângă textulă germană. Acdsta resoluţiune s’a primită cu 120 contra a 105 voturi şi astfelă a fostă salvată celă puţin principiulu. Pactulă ce espiră încă nici nu este încheiată şi cine scie prin câte fase va mai trece monarchia acdsta pană la altă nou pactă ! Textulă poliglota ala bancnoteloră. Discursulu deputatului Dr. Gregr ţinută în şedinţa dela 14 Martie a camerei deputaţiloru din Viena. „Domniloră! Dâcă cu ocasiunea vorbirei mele de a^î nu roşeseă de ruşine, acesta vine de acolo, că noi în cur-sulă ultimiloră optă ani, de când deputaţii poporului boemă au intrată în „Reicbsrath,*4 de când noi servimă atâtă de fidelă şi necondiţionată acestui guvernă, deja amă întâmpinată atâta ignorare, atâta umilinţă, atâta despreţuire, încâtă abia mai simţimă, decă ni-se aplică o nouă lovitură de pumnă în faţă, şi o lovitură de pumnă în faţă va fi, dâcă veţi respinge propunerea, privitoră la textulă poliglotă ală bancnoteloră. înainte cu câtva timpă amă încuviinţată 12 milione pentru echiparea gloateloră înainte cu câteva dile 521/a milione fl. pentru măsuri militare şi în scurtă timpă vomă hotărî bugetulă. Celă puţină a patra parte din acestă sumă va fi jertfa de bani ce o aduce poporulă boemă statului austriacă, şi chiar jertfa de sânge a fiiloră săi în adevără nu este mică. Acum păşesce poporulă boemă prin deputaţii săi înaintea acestui guvernă şi e limbi ale regatelore şi ţăriloră monarchiei.* Subscrise e ministrulO de finanţe de atunci Plener. (S’aucjimă! în drepta). Credo că pe aceste bărbate nimenea nu-10 va ţine de unO şovinistO cehO. Dâr chiar unO centraliste a^ tâtO de incarnate, cum era Plener, nu s’a demisO să facă o astfelO de modificare în textulO bancnotelorO, care să ofenseze popdrele Austriei, pentru aşa ceva la trebuit să vină ântâiu unO ministere Auersperg şi unO ministere Taaffe. (Ilaritate în stânga,). SperO > că d deputată Plener fiiuie nu va lucra mai nenobilă, decâtu cum a lucrată Plener tatălO. (Forte bine! în drepta). Ministru de finanţe la cererea d’a fi poliglote textulO bancnotelorO a replicate, că după cum crede elO nu acesta e loculO potrivită d’a lua o decisiune asupra egalei îndreptăţiri a limbiloră. MinistrulO de finanţe a cjisă mai departe, că nu pune nici unO preţă pe aceea, ca limba sa maternă să figureze cu două cuvinte în-tr’unO unghiu ale bancnotelorO. Are dreptate, nici să nu figureze limbile popâreloră Austriei în două cuvinte într’ună unghiu ală bancnotelorO, ci egala îndreptăţire cere, ca întregulu textu alu bancnoteloru se se cuprindă pe ele în tote limbile. (Forte adevărate! in drâpta.) Der decâ ministrulO de finanţe a adausă cu 6re-care dispreţă, că nu pune nici unO preţă pe aceea, ca aceste cuvinte să se cuprindă pe bancnote, eu credo că dân-sulă ar trebui să pună preţă pe aceea şi să nu-i fiă indiferentă, căci trebue să scie şi a sciută, că e dorinţa unoră popove întregi (Forte adevărate! în drepta) şi faţă cu o astfelO de cerere opiniunea singuraticeloră persone, de arO fi chiar miniştri, să se dea câtă mai la o parte. Dâr credo, că cu aceste cuvinte ministrulO n’a luată lu-crulă atâtă de seriosă. Am convingerea, că va pune forte mare preţă pe aceea şi va afla o forte mare sa-tisfacţiune în aceea, decă i-ar succede faţă cu Ungurii a pune chiar aceste două cuvinte pe textulO bancnotelorO. (Aşa e! în drepta.) Der tocmai acesta e triste şi ruşinătoru în totă afacerea, nu ruşinătoră pentru noi, ci ruşinătoră pentru guvernulă austriaco, că e atâtO de slabă, atâtă de fără ajutoră şi atâtO de neputinciosO faţă cu Ungurii, că nu i-a fostă cu putinţă nici măcar a pune aceste două cuvinte în textulO bancnotelorO. (Bravo! Bravo! în drepta.) (Va urma) SOIRILE PILEI. „Foia Diecesană* din CaransebeşO publică următo-rulă avisă : »Comitetulă centrală, instituite pentru aran-giarea festivităţii iubileului de 50 de ani alO preoţiei Preasfinţiei Sale d-lui Episeopă diecesană Ioană Popasu, în urma mai multorO recercărî venite din afară se vede îndemnate de a aduce la cunoscinţa onoratului clerO şi poporă din diecesă, că aderâză la idea emanată din partea mai multorO onoraţiorî ai diecesei, ca din incidentulO acestui iubileu să se înfiinţeze o fundaţiune, carea să porte numele înaltului iubilară. Şi acesta o face cu atâtO mai vîrtosO, pentru că însuşi comitetulă centrale în listele emise a declarate, că prisosulă se va întrebuinţa spre ună scopă filantropice, nedeterminându-10 însă mai de aprope. Deci, aducândă acesta la cunoscinţa on. clerO şi poporă ală diecesei, ne rugămO, ca avendO în vedere scopulă celă sublime de mai susO, fiecare să binevoâscă a contribui în acestă înţelesO. Eră ce privesce însăsî fundaţiunea, comitetulă va depune acestă causă în mâ-nile ven. sinodO eparchială, spre luarea ulteriâreloră dis-posiţiunî. CaransebeşO, din şedinţa comitetului centrale ţinută la 21 Februarie (7 Martie) 1887. FilaretO Musta -m. p., protosincelă, ca preşedinte. TraianO Barzu, notară.* Rabinulu din Bistriţă, EugenO Horowitz, e distinsă de »Kolozsvar“ cu linguşitorulă titlu de „patriotică*, fiindO că s’a oferită de bunăvoiă a face colecte între credincioşii săi pentru Kulturegylet. E lucru vechiu că jidovii suntO cei mai „pitrioţî«, sciu ei jupânii ce facă. In cu-rândă are să vină timpulă când jidovii vorO linguşi pe Unguri cu titlulO de „patrioţii - x— Cu începerea anului şcolară 1887/88 (la 1 Septem-vre în scolele reale militare, la 18 Septemvre în orfeli-natulă militară şi în academiile militare) suntu de ocupată în institutele c. r de cultură şi crescere militare vr’o 300 de locuri erariale fără nici o plată şi cujumă-. tate plata, apoi locuri fundaţionale şi cu plată. Acestea se împartă astfelO: 20 în orfelinatulO militare, 190 în anulă I-iu alO scolelorO reale inferidre militare, 30 în anule ală III-lea ală scolelorO reale inferidre militare, 60 în anule l-iu alO academiilorO militare, şi adecă: 30 locuri în academia militară din Wiener-Neustadt şi 30 în academia technică militară din Viena. In anule alO Il-lea şi ală III-lea ală scdlelorO reale inferiore militare, apoi în toţi anii scolelorO reale superiore militare o primire regulată nu esistă, ci în aceşti ani numai acele locuri se ocupă, care devinO libere prin întemplătdre scădere (morte, concediare ş. a) Pretenţiune asupra locuriloră erariale scutite de plată său cu jumătate plata în scolele reale şi academiile militare au numai fii de ofiţeri, de funcţionari militari, de subofiţeri ai statului activă şi alO învalujilorO, de suboficerî şi de maeştri ai capeleloră militare retraşi din armată, apoi de funcţionari şi servitori ai curţii şi civili ai statului. Pictorulă Munkacsy va lucra trei tablouri ce au să împodobescă noule edificiu parlamentară din Pesta. Pentru aceste tablouri şî-a alesă următorelc motive: „Luarea în posesiune a ţării prin Arpad“, „Interaeiarea ştaifului Ungaria“ şi ,Ântâia legislaţiune prin regele Ştefană celă sfântă». —x— Marţi în săptămâna trecută isbucni unO incendiu într’unO magazine de furagiu alO casarmei de cavaleriă din Oradea mare, nimicindO coperişulO şi provisiunile de fână şi paie grămădite acolo. In timpulO focului, vr’o 80 de cai ce erau păziţi în curte rupseră câpestrele cu care erau legaţi şi o luară la fugă din curtea casarmei pe strade, pricinuindO mare panică între trecători. Mai mulţi husari fură trimişi să întbrcă caii, dâr nu isbutiră. Atunci unui cornistO husarO îi veni o ideă mântuităre. Luă trâmbiţa şi sufla semnalulO pentru hrană. Audindă caii cunoscutulă semnală, ciuliră urechile şi se întorseră de bună voiă în trapă la casarmă. FoculO a foste stinsă într’o jumătate de oră. —x— Alu patrulea congresu alu corpului didactică din România va fi la Iaşi, în filele de 30 şi 31 Martie şi 1 Aprilie viitorO Se va discuta: Organizarea învăţământului secundară. Procesil de calumniă contra d-lui Francisca Hossu Longinu, advocate în Deva. (Urmare şi fine.) In primăvâra anului 1881, fără a presupune ce mă aşteptă, am foste necesitată — căci eu nu aveamă să comunică vre odată cu d-sa, — să întru în edificiulă presidialO într’o afacere advocaţială. MomentulO aşteptate a sosită. Preşedintele, după ce s’a purtată cu mine într’unO mode neobicinuilu, ca pupăză pe colace, mi-a arătată uşa. * Atâta nu a foste de ajunsă, ci de locO a făcută arătare în scrisă contra mea, că eu m’aşO fi purtate ne-cuviinciosO faţă cu elă, şi pentru aceea a trebuite să mă îndrume afară, deci a cerută pedepsirea mea şi să se învite şi camera advocaţială, ca şi acolo să fiu pe-deps'tO. TribunalulO — la care d-sa e şefă. — luândO arătarea preşedintelui drepte „documentă publică* (Kozok-mâny) fără să mă asculte şi fără ca să facă vre o in-vestigaţiune ore-care, m’a adjudecată la o amendă de 50 fl. şi a decisă se se învite camera advocaţială din Alba-Iulia a face acelaşi lucru. Tabla reg. a întărită acestă adjudecare şi a modificată numai suma pedepsei scăijend’o la 10 fl. Eu de altă parte — de locO — am făcute arătare Ia ministru de justiţiă, cerendO unO comisarO, ca să investigeze faptulO, şi totă odată am cerută şi scuiulo camerei advocaţiale. D-lă ministru -— cu tote că l’am solicitate în mai multe rânduri, — trei ani de (Jile nu ml-a răspunsă ni-micQ; în fine (după afacerea dela 22 Nov. 1883) m’am trezită într’o cji> că mi se renapoiază tote plân-sorile, cu acelă răspunsă, că înalta Curiă nu a aflate nimicO de urmărite, — deci jalbele mi-se renapoiază. Camera advocaţială în adunarea generală procsimă a decisă, ca în raportulă anuale, să raporteze ministrului de justiţiă despre şicanele şi trădările ce le îndură sistematică din partea preşedintelui tribunalului din Deva. AcestO decisă asemenea s’a întărite de înalta Curiă. T6te aceste ar fi fostă, cum ar fi foste, ei, der duşmanulO meu nu s’a mulţămită numai cu atâta. Ca ilustraţiune şi ca să aveţi cele puţină o ideiă ore-care, la ce şicane, ce persecuţiunî, ce pagube, ce dehonestărî şi la ce săcăturl am fostă espusO, voiu aminti numai atâta — ceea ce din acte încă se dovedesce afară de totă îndoâla, — că de când e preşedinte de tribunale în Deva D-lă Dr. Solyom Fekete am fostă încurcate în trei procese mari criminale: 1) pentru agitare, 2) pentru violenţă contra organelorO publice., şi 3) pentru recenta irredentă. Am fostă pedepsită celă putină de dece oii cu amende bănesc! de 100 fl., 59 fl, 20 fl. şi aşa mai departe. Prin mijlocirea preşedintelui s’au tăcută contra mea la camera advocaţială arătări erăşl de vr’o (jece ori. — Şi mi s’a călcată casa în două rânduri sub cuvântă de perchisiţiune domiciliară. Că ce a trebuită să suferă dela unii subalterni hiperzeloşi ai contrarului meu, credă că e superfluu a spune şi a esplica aici şi aceea, că cu ce inimă şi cu ce disposiţiuni spirituale a trebuită să întru (jilnică în localităţile tribunalului şi ce am simţită, când vrândă, nevrândă, am fostă necesitată să dau faţă cu acela, care ml a făcută tăte acele, ce se vădă din actele, ce se află înaintea D-Vostră. Este adevărată, că tote acusele criminale, ridicate contra mea, s’au dovedita de nefundate şi am fostă de- clarată de nevinovată; este adevărată şi aceea, că a-mendele bănescl t6te le-a oassată înalta Tablă regescă şi că t6te suspiţionările, luate la protoeolă de cătră preşedintele Tribunalului din Deva contra mea, până la una s’au constatată de nefundate şi camera advocaţială. re lângă absolvarea mea, a fostă necesitată a aduce şi acele şicane la cunoscinţă ministrului,—ei, der până mi-s’a judecată nevinovăţia, pănă s’au cassată amendele şi .s’au sistată investigaţiunile la camere, pănă atunci, tjieă, vă puteţi închipui, că cu ce ochi am fostă privita de amicii, de inimicii, de cunoscuţii şi mai cu semâ de clienţii mei, cari şî-au încredinţată avutulă loră îngrijirei mele. Vă puteţi închipui, că cum a înaintată resol-varea favorabilă a causeloră mele contrarulă meu şi ce păreri s’au răspândită în publică, care nu cunoscea starea lucrului despre mine. Apoi, pe când contrarulă meu era totă îngrădită şi prin disposiţiunile făcute încuragiată, pe atunci eu, fără ajutoră, trebuiam să luptă totă pe câmpă deschisă şi vocea mea suna totă numai în pustiă. Acestea şi alte asemenea împrejurări şi fapte au premersă (jma dela 22 Noemvre 1883, când pentru a doua oră am fostă insultată, ameninţată şi împedecată în calitatea mea de advocată. Aceste împrejurări şi fapte m’au impresionată, când am compusă şi espedată telegrama şi petiţiunea de sub întrebare, în asemenea situaţiune am fostă când, ca pâzitoră ală legii, m’am adresată supravighiatorului justiţiei, cerându-i ajutorulă şi arătândă răulă ce bântue justiţia dela noi. Sunt deci de părere, că răulă, ce am combătută şi am voită a-lă lecui* nu se p6te stîrpi pe acâstă cale şi că tragerea mea la răspundere aici nu are nici o basă legală. Necazuri preoţesc!. Cigmâu, în Februariu 1886. Domnule Redactoră! S’a scrisă şi vorbită cu tâtă ocasiunea despre preoţimea română, când acusând’o de indiferentă şi egoistă, când provocând’o ca să-şl împli-nescă mai cu energiă datorinţa ce are. Daţi-ml voiă Domnule Redactoră şi mie, ca unui neînsemnată membru ală clerului gr. cat.., să presenteză on. publică ce-titoră ună tablou fidelă ală vieţii preoţiloră, scosă din esperiinţa mea de 18 ani, spre a se vedâ şi cundsce, in ce împrejurări trăesce preoţimea şi încâtă merită ea t6tă - căci suntă destui, cari merită — imputările (Jilnice ce i se facă. S6rtea a decisă, ca la începutulă carierei mele de preotă să vieţuescă într’o comună locuită de diferite naţionalităţi. Acestă comună este Ighiulă din protopopiatul Albei-Iulie. Aici am aflată poporulă bine condusă de antecesorii preoţi, cari au fosta bărbaţi învăţaţi şi Români buni, Lucrulă celă dintâiu ală flăcărui preotă este ingri-jirea, ca să aibă o sc6lă câtă se pdte de bună. Causa scâlei dâr am îmbrăţoşat’o şi eu cu fotă căldura unui tânără, care post pune interesele proprii celoră publice naţionali. Cunoscuta axiomă: »voesce şi vei pute* se adeveri şi de astădată. Cu ună poporă mica şi cu mij-loce fdrte modeste s’a efectuită ce nimenea n’ar fi putută crede: o seolâ confesională după planulă ministerială. Şi care a fostă remunerarea pentru atâtea osteneli şi jertfe? Persecuţiunea. Etă pentru ce: Sub decursulă edificârei scolei m’am lipsită de comoditatea de a dispune de o localitate a casei paro-chiale, in favorulă instrucţiunei copiiloră. Răposatulă protopopă Gregoriu Elecheşiu stăruia să publicămă concursă cu 200 fl. la postulă de învăţătoră sub cuvântă că aşa cero ordinaţiunile, în urma căruia Prea Vene-ratulă Consistoră denumi pe ună tânără docente, pre care însă poporulă n’a voită a-lă primi. Acâsta a fostă culpa, pentru carea am fostă moralminte crucifiptă. Preotuîă Insă nu are numai misiune culturală, ci elă este chiâmată a lucra şi în altă direcţiune, anume a apăra interesele poporului ori unde cere lipsa. Activitatea mea în direcţiunea acâsta captivase aşa de tare voinţa poporului, încâtă era totdâuna unită în t6te ces-tiunile sale vitale. Disciplina cea bună provocă resistinţa la contrari, cari bătură şi la uşa metropolitană, ba denunţările ajunseră şi pănă la ministeră. Obsevândă eu intenţiunea con-trariloră politici unguri, aşteptamă numai ocasiunea ca să mă strămută, căci şi aşa parochia îmi era de totă săracă şi nu satisfăcea nici celoră mai modeste preten-siunl ale unui preotă. Acâsta nu întârtjiâ multă, fiindă denumită de administratoră ală parochiei Alba-Iulia-Maierî. Der şi aci îmi aflaiu duşmani, cari fiindă corupţi din partea unoră âmenî interesaţi, strigau în gura mare : ,nu primimă popă dată afară de ministeră* — alusiune a denunţările corifeiloră maghiari din Ighiu. In fine fui provocată să abejică de acea parochiă, după ce bătusemă drumulă dela Ighiu pănă la Alba-Iulia în vre-o 4 Dumineci cu spesele proprii, şi am suferită insultele aruncate publice în faţa mea de cei anume instruaţî. Irtr’aceea veni altă ocasiune de strămutare la comuna Galda inferioră. Poporulă acestei parochii corupta fiindă de alţii nu cunâsce autoritate preoţâscă, ci se conduce mai numai de frica legiloră penale. Antecesorulă meu a stăruita după putinţă a face bine, a susţine or- J Nr. 51. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. dinea şi moralitatea, cu t6te acestea a avuta a suferi multe neplăceri din partea poporului. Eu o păţisemtt însă şi mai rău. Abia trecuse una anii de activitate, şi mă pomenescO din chiar senina trasa şi încurcata în procesa, fiindâ-că prea tare apăram* averea bisericei şi stă-ruiamâ pentru susţinerea autorităţii preoţesc! faţă cu 6meniî disordinei şi imoralităţii. Atâta a fosta destula. O comisiune succede altei comisiuni ca în contra unui criminala dându-se intr’acea contrarilorO bună speranţă de isbândă. Majoritatea poporului scandalisată privea cu uimire la tâte, âr’ resul-tatulO fu sacrificarea păstorului ca să se implinâscă scriptura: bate-voiu păstoriula şi se vorO risipi oile«. AstfelO pentru zelula meu, neputânda fi bătuta de contrarii politici, am fosta bătuta în fine de 6menii mei agitaţi de cărturari şi farisei. Primisema ordinula a mă strămuta la Ghirbom* în protopopiatula Sebeşului. Poporula de aici însă aurise de preotula ţipata din Galda şi nu voia a mă primi, ci merse să remonstreze la Esc. Sa. Acum devenisemO între două focuri. Eu insă m’am supusa sorţii şi trecui la noua parochiă. Aci aflasema o şcolă miserabilă, cu una învăţătora ignoranta, care pentru câţiva florenl pe anO instrua pe câte 10—12 copii a silabisa după metodula primitiva, recita cu ei rugăciunile şi atâta era tota. Gursula învăţământului ţinea preste tota cam patru luni. Tinerimea adultă avea dat;nă a se aduna în tote Duminecile şi sărbătorite la şcolă, să-şi petrâcă şi să comită tota felultt de necuviinţe. Bătrânilora le plăcea acâsta şi 4iceau că aşa au făcuta şi ei. ’Mî succese a face puţină ordine, a aduce de învăţătora în locuia celui neapta una prepa-randa mai cum se cade şi făcui să înceteze încătva es-cesele tinerimei, ceea ce produse indignaţiune în popor*. Se mai adauge la acesta, că concubinatele erau la o> dinea cailei. Tinărula ducea fata la sine. cu său fără scirea pârinţilorO, apoi veneau părinţii şi pretindeau dela preotO să servăscă sânţirea casei (osfestania) şi să cetâscă tine-rilora molitva „cununiei jumătate*. De capacitare nu era vorbă, pentru că ei răspundeau că aşa s’au obicinuita. Afară de acestea porţiunea canonică era micşorată în multe parţele prin lăcomia unora vecini ; curatorula fu provocata a o păzi şi reîntregi, in care scop* s’au şi făcuta paşii de lipsă; acesta încă nu 11-a convenita la unii. Insă tuturora acestora le puse verfa evenimentulâ următora: Fâcându-se segregarea păşunei preotula a căpătata separata de popora una loca forte buna. Cu-noscânda eu indignaţiunea poporului din căuşele enumerate, am tăcuta 3 ani şi n’am folosita separata păşunea, ci cu comuna, care lua în arândă păşunea domeniului seminariala catolica, lângă care s’a data şi păşunea nâs-tră parochială. După-ce arândatorii domeniului nu au mai concesa poporului acesta păşunata, parţela parochială se putea folosi separata şi m’am şi încercata a mă folosi de dreptula acesta acordata prin lege, dâr primarula mă opri cu forţa. Esc. Sa Metropolitula, fiinda însciinţata, dete ordina protopopului să iese la faţa locului, şi să cerce starea lucrului. ObservO şi aceea, că eu am solvită contribuţiunea pentru acela loca de păşune dela timpuia predărei în folosinţă şi totuşi nici după 3 ani de folosire comună nu mi se concese folosinţa eschisivă. Ba în anula 1883 primarule, care era interesata în causă, şi cu representanţa comunei, fără a mă întreba, esarendară locuia din ces-tiune, âră arenda o luă însuşi primarula. Ajunge a spune, că în cele din urmă am fosta silita să solvescO contribuţiunea âr cu pretensiunea am fosta îndrumată la calea legei civile.... Am (JisO, că primarula s’a opusa cu forţa în contra folosirei dreptului la păşunea parochială. Acusata pentru abusa de oficiu, din răsbunare provocă poporula la inimiciţia şi âtă-mă din nou trasâ în procesa. In fine îmi succese totuşi a restabili pacea dorită în popor0, dâr după 6 luni de linisce Prea Veneratula Consistoriu trimite o comisiune la faţa locului ca să întrebe pe poporO, dâcă este îndestulitâ cu preotulu său nu? Se decretă sâ trâcă causa prin formalităţile legei şi apoi se descărcă asupra mea unO trâsnetă încărcata de miasmele catranului cu totă puterea sdruncinătdre. Intrebânda pe unuia dintre mai marii clerului, că ce ar fi de făcuta şi cum să ne orientămă în purtarea nâstră cu poporula, îmî răspunse: ,să laşi tâte după voia poporului*. Va fi adecă mai bine a fi inculpata ca ne-gligentO din partea superiorilorQ, decâtă de activa din partea poporului? Funesta şi periculosâ principiu! Preotula nu este dâră decâtâ unâltă şi jucâriă în mâna poporului. Consecinţa acestui principiu este, că poporula nu mai pune nici unO preţa pe autoritatea preoţilorâ, ci îndată ce nu-i convine ceva, alârgă cu jalba în proţap* la Blaşiu, şi ca să dea ună ponda mai mare causei, îşi conduce şi advocaţi, cum s’a întâmplata în comunele Ghirboma, He-nigO, Şieuşia ş. a. ’Ml aducă aminte la locuia acesta de cuvintele, ce le cetisemO nu de multa într’o f6iă biseri- câsqă română: „A face ca preoţimea să-şî pârdă autoritatea sa înaintea poporului însâmnă a demoralisa poporula în întregulâ înţelesO ala cuvântului, — a i pregăti perirea.* Ce vomO (Jice după tote acestea despre subsistinţa preotului şi a familiei sale? Este sciutQ, că preoţii români nu suntQ salarisaţi, ci trăeseă din esploatarea cu sudori crunte a agrilorO parochialî, situaţi în multe locuri pe dâlurî şi surpăturî. Cine va rebonifica preotului timpulQ şi spesele perdute .în procese ? Unde este despăgubirea speseloră făcute cu îmbunătăţirea agrilorO nefolositori când încă pănă a nu începe a se bucura de râdele muticei sale, trehue să se strămute? Nu se împinge dre preotulâ cu forţa în ruina stirci sale materiale? Astfeliu stândă lucrurile preoţii potă esclama cu prigonitulă lora episcop* de odiniOră Inoc. Miou Klain : „Heu miseram nostram nullibi fors în Europa auditam sortem“. Etă dâră, că preoţii nu suntâ neactivî, indiferenţi orî chiar trecuţi în castre străine, ci adese-orî momente de desperare îi silesca şi pe ei să alunece din ca lea adevărului, căci pentru a pută înfrânge nenumăratele lupte şi greutăţi, pe cari le întîmpină astăcjî ună preota dela sate, se poftesce mai întâiu de tâte să ’i se dea putere şi autoritate faţă cu poporula. Dixi et salvavi animam meam. loachimă Crişianu, parochâ gr. cat. Academia Română. Sesiunea generală din anul 1887. Programa lucrăriloru. 1. Raportula Secretarului generala despre activitatea Academiei în decursulO anului încetată 1886—87. 2. Alegerea comisiunii pentru examinarea lucrâri-lorO făcute în deeursula anului încetată 1886—87. 3. Alegerea comisiunii financiare pentru cercetarea compturilora din anula încetată 1886—87 şi pentru combinarea budgetului pe anula 1887—88. I. Alegerea comisiunii pentru cercetarea publica-ţiunilorO presentate la concursula Premiului de 1500 lei ala Asociaţiunei craiovene pentru înaintarea învăţământului publică pe anula 1887. 5. Darea de sâmă a D-lui B. P. Haşdău despre lucrarea Marelui Etimologica ala României. 6. Raportula comisiunii însărcinate cu cercetarea publicatiunilora presentate la concursula premiului Năs-turelu-Herescu de 4000 lei şi a premiului Heliade-Rădu lescu de 5000 lei pe 1887. 7. Raportula comisiunii însărcinate cu percetarea manuscrisului presentata la concursula Premiului Lazăr pe 1887: Flora descriptivă a unui judeţă din România după alegerea concurentului. 8. Relaţiunea Secţiunii literare asupra probelora de traducere din M. 2. Ciceronis, De officiis lib. /., presentate la concursă. 9. Raportula comisiunii financiare asupra comp- turiloră pe anula 1886 87. 10. Raportula Comisiunii însărcinate cu examinarea lucrărilorO făcute în deeursula anului încetată 1886— 1887. II. Regulamentarea premieloră ce sunta a se da din fondula G. San-MarinO. 12. Determinarea subiectului ce este a se pune la concursula premiului Heliade-Răduleseu de 5000 lei pentru anula 1890. 13. Decisiune privitâre la Premiulu Alexandru Ionu Cuza. 14. Raportula comisiunii însărcinate cu revisuirea Regulamentului generala. 15. Raportula comisiunii însărcinate cu facerea esplorărilorâ dela Cucutenî. 16. Raportula comisiunii permanente a Bibliotecei. 17. Discursula de recepţiune ala d lui Gr Cobăl-cescu (Art. 25 Stat.. 63 Reg.) 18. Alegerea unui membru ala Academiei în Secţiunea literară în locuia răposatului G. M. Fontaninu. 19. Alegeri de membri onorari şi corespondenţi. 20. Cestiunea ortografiei. Continuarea discuţiunii asupra lui V mută finala. 21. Alegerea comisiunii de 9 membri pentru cercetarea publicaţiunilora ce se vorU presenta la concursula premieloră Nâstureia-Herescu de 4000 lei şi Lazără de 5000 lei pentru anulă 1888. 22. Alegerea comisiunii pentru cercetarea lucră-rilorO ce se voră presenta la concursula premiului He-liade-Rădulescu pe 1888' Nunta la Români. Studiu etnografică comparativă. 23. Formarea budgetului pe anulă 1887—88. 24 Alegerea Preşedinţilor* şi Vice-Preşedinţiloră Secţiunilor*. (Art. 14 Stat.) 25. Alegerea Secretarului Secţiunii istorice pe 7 ani, 1887—1894. (Art. 15 Stat.) 26. Alegerea Delegaţiunii pentru anula 1887—88. 27. Raportula Secretarului generala asupra lucră-riloră sesiunii generale. Ultime sciri. Viena, 15 Martie. — O înaltă personalitate militară, întreţinendu-se cu unu corespondenta alâ unui jurnal* străin*, s’a esprimat%în termi-nii următori asupra situaţiunei actuale: Rusia nu va ocupa Bulgaria fiind-că ea este în acest* moment* incapabilă de a o face. D6că Rusia ar trece prin România, Austria se va afla în necesitatea de a începe răsboiu. Pe de altă parte, debarcarea unei armate de ocupaţiune la Varna său la Burgas, ar fi o operaţiune riscată. Lucrurile ar sta altfel* dăcă aceste oraşe s’ar afla în mânile insurgenţilor* bulgari, eată pentru ce ne-isbânda ultimei conspiraţiuni silesce Rusia a a-mâna planul* ei de ocupare. De altmintrelea România fiind* în posesia Dobrogei ţine cheia Bulgariei- Petersburg, 15 Martie. — Ministrul* de răsboiu, din ordinul* Ţarului, a publicata un* de-cretu, prin care se măresce soldă oficerilorâ, în acestu decreta ministrulu esprimă speranţa, că oficerii voru sci să se arate demni de acăstă favăre. Bucurescî, 15 Martie. — „Rom. lib.“ > (5°/„) » » urban (7% * » * (6°/o * * » (5°/0) Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » » Naţională *----- Aură contra bilete de bancă . . 19.— Bancnote austriaco contra aură. . 1.98 Gump. vând. 88 — 89- 911/. 921/a 83— 84— 34— 36— 99— 100— 82s/i 84 V* 96— 97— 90- 91— 78— 79— 20.— 2.00 Cursulu pieţei Braşovă diD 17 Martie st. n. 1887. Bancnote românescl . . . . Gump . 8.44 Veno 849 Argint românesc .... j 8.40 * 8.45 Napoleon-d’orl i * 10.07 * 10 10 Lire turcesci * » 11.43 • 11.46 Imperiali . • * 10.43 • 10.46 Galbeni > 5 94 » 5-90 Scrisurile fonc. «Albina» • • * 101.— » 102.-- Ruble Rusesc! ..... * - » 113.— • 114.- Discontulă . . . » 7—10°/9 pe ană. W i-4 P4 «î E-« ■ 7 e8 O W t: t. w .2 » >• ta ta* 2 a a © an •5£ ’S >cd * »i * © Sn 4* -sa « © a «a co x GO iO X OO ( Im . 3 CC OO o 00 o th O s8* 3 O go GO >«S OO G tH 3 ii o o ei eo 1 00 GO s S 3 ctf «S © s 3 O ta eS O ._. iţ in - Cm 3 00 1 £ s o t. 3 M 3 2. 3^5 o> 3 y W fc, ^ IU tr 'O ei .£ ei •= X p s .s Ş 3 OJ 5 6JD 3 c = 13 52' tn ® wj « —• y ei S Si ■ .g-ss £ ^ 2 .2 £ ^ tai o; * a >c3 1 3 s 'O 2 cd .3 na 0 v ţ* © £ . w cn ta. 3 rt 2 QJ tata tal «J -r-ta 0) xl> tai Om >C« £ I 3 Wj W 13 cS oi «J « O. CC 3 © s 73 £ >3 S "O ■3 3 O 3 •--3 "3 3 rş 73 "3 O !o cn ei I H « , 0 K .. O n 48 ■s «a £M 01 53 rt £ ? • n ^7isu d-loru abonaţi! Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponul!! mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi postaultimă. D6că se iveseă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTR. „GAZ. TRANS“ ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei“ se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoră prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. JPreţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni............3 fi. — „ şăse luni.......... 6 fi. — „ ună ană..............12 fi. — Pentru România şi străinătate: pe trei luni ..........10 franci „ ş6se luni...........20 ,, ,, ună ană.............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11 Mersulti trenurilortt Valabilă dela I Octomvre st. n. 1886. pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Teinşd-Aradd-Budapesta a calei terate orientale de stată reg. ung. Predeald-Budapesta BucurescI Predealu Timişft Trenă | Tren 1 accelerat persone Feldiâra Apatia Agostonfalv» Homorodâ Haşfaleu Sigliiş6r» | Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaştu Grăciunelti Teiuşft Aiudă VinţulQ de susfl Ui6ra Cncerdea Ghirisft Apahida . 1 Clapa ^ Nedeşdu GhirbSu Aghirişâ Stana Huiedinfi Giucia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vărad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Bnda-pesta Viena 7.47 8.24 8 51 9.14 9.51 11,03 11.29 11.26 12 00 12.29 12.44 1.05 1.34 1.46 2.09 2.39 3.01 3.08 3.14 3.53 5.10 5.30 603 6.21 7.14 7.43 8.22 8.48 9.13 9.18 10.38 12.20 2.15 Trenă omnibus Trenă omnibus 4.16 5.02 5.43 6.15 7.06 8.52 9.19 9.31 10.16 10.57 11.19 11.31 11.52 12.31 12,48 1.22 2.18 2.48 2.56 3 64 4 51 5.28 5 56 7.30 1.14 1.45 2.32 10.55 1.23 3.24 10.05 2.15 8.00| 6.05 Nota: Orele de nâpte suntâ Budapesta—Predeală Trenă Tren de pers. 'accelerat Trenă omnibus I Trenă de persone Trenă omnibus Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Giucia Huiedin Stana Agliiriş Ghirb&u Nedeşdu Cluşin Apahida Ghiriş Cncerdea Ui6ra Yinţulâ de susft Aiudfi 8.00, 8.36 j 9.02 9.32 10.11 10.51 1216 12.50 1.21 2.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50, 7.28 Crăciunelâ Blaşft Micăsasa Cop şa mit Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Komorod Agoştonfalva Apatia Feldiâra Braşovă Timişii Predealu Bucuresc! cele dintre liniile grâse. 11.10| — 1 — I — — 7.40 2.— 1 3.10 6.20 8.03 11,05 3.58j 7.38 9.34 11.40 2 02 5.28 540 11.26 2.31 4.12 6.58 9.14 1.38 — — — 9.24 2.06 - — — 9.41 2 17 — — 7.33 10.19 2.40 — — 8.04 11.38 3.24 — — — 12.18 3.47 — — — 12.54 4.07 — — 8.58 1.57 4.33 — — 9.28 3.11 5.15 — — — 3.40 5.34 — — — 4.15 5.55 — — — 4.36 6.07 — — — 4.58 6.24 — — 10.28 5.26 6.43 — 11.00 — — 7.08 11 19 - — — 7.36 12 30 - — — 9.06 1.01 , _ — — 9.53 106 .. - — — 10.— 1,13 . — — 10.09 1.20 — — 10.19 1 41 - — — 10.48 2.C0 — — — 11.14 2 35 . — — 12.12 2.48 , _ _ — — 12.30 3.20 — — 1.12 3 36 __ — — 1.32 4.00 — — 2.18 4.35 — 3.03 5.12 — 3.49 5.37 — — — 4.28 7.02 — — 6.16 7.43 — — 7.06 8.11 — 7.46 8.41 — 8.25 9.21 — — 9.15 — — 1.55 •— — — — 2.53 — — — 3.28 — * 9.35 Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica d-loră Koniges & Kopony, ZernescI Teiuşft- VradU-Budafi esta Budapesta- Aradft-Teiuşft* Trenă Tre iu Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus omnibus peraăne persăne de persăne omnibtu Teiuşft 11.24 2.40 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.39 — 3.14 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 QipaIuaIt V 11.20 12.41 — Şibotă 12.52 — 4.50 8Z01110K \ 4.10 5.45 — Orăştia 1.01 — 5.18 Aradft 4.30 6.— 7.04 Simeria (Piski) 2.03 — 5.47 Glogovaţă 4 43 6.13 7.22 Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 8 17 liia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 8 36 Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 19 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 i Soborşin 530 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 5.56 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.27 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 6.47 — 10 27 Ilia 8 55 9.f 8 — Paulişă 7.28 — 10.42 Branicîca ' 9.19 10.17 — Gyorok 7.43 — 10.58 Deva 9 51 1042 - - Glogovaţă 7.59 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.28 — 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 — SEznlnnk ( 8.42 — 4,52 Şibotă 11.43 12.— — ( ___ — 5.12 Vinţulă de josă 1218 ,12.29 Budapesta ■ - I 8.20 Alba-Iulia 1236 12.46 — Viena — 6.05 Teiuşft . 1.29 1.41 — Aradft-Tlmişftra Simeria (Piski) Petroşeul Trenă Trenă de Trenu Trenă de Trenă Trenă omnibus persăne mixt persâne omnlbna mixt Aradft 5.48 6.05 Simeria 11.25 _ 2.42 Aradulă nou 0.19 — 6.33 Streiu , 11.58 — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă 12.46 — 4 16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui 1.37 — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia 2.24 — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa 3.05 — 6 4J Timişâra 9.02 — 9.08 Petroşenl 3.37 — 7.12 Timlşftra-Aradft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă peraăne persbne omnibus de pers. omnibus mixt Timişftra 6.25 5.00 Petroşenl 10 07 — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa 10 48 — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia 11.25 — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui 12.05 — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă 12.42 —. 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu 1.22 — 9.52 Aradft 9.27 — 8.17 Simeria 1.53 — 10.31 i J