REDACŢIUNEA ŞI ADMINIOTRAŢIUNEA s BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe unfl ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fion&nia ţi străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. . ANULU L. ANUNŢURILE: O seriă garmondG 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsort nefranoate nu «a prlmesou. — Hanuaorlpta nu ae retrimltfi. Ni 50. Joi, 5 (17) Martie. 1887. Braşovu, 4 Martie 1887. O interesantă discusiune s’a încinsă alaltă-eri în camera deputaţiloru din Yiena în privinţa tecstului de pe bancnote. La ordinea dilei era desbaterea specială asupra statutului băncii austro-ungare. Articululti 82, privitorii la tecstulă bancnoteloră, aşa cum a fostă stilisatu de ambele guverne din Viena şi din Peşta, cere ca bancnotele să fiă provăijute, ca şi astăzi, pe-o parte cu tecstu germană, ăr’ pe altă parte cu tecstă maghiară. Deputatulă Dr. Trojan împreună cu mai mulţi alţi deputaţi a propusă la art. 82 să se (jică, că pe bancnote, în partea unde se află textulă germană, este a se indica valdrea în t6te limbile regateloră şi ţăriloru representate în „Reiehsrath“. Unulă din corifeii cehi, Dr. Gregr, s’a ridicată să apere propunerea lui Trojan. Elă a ţinută cu acâsta ocasiune ună fulminantă dis-cursă, combătândă slăbiciunea guvernului austriacă şi ilustrândă cu vii culori situa ţiunea, ce a creat’o dualismulă popâreloră din acâstă împărăţia, precum şi părerile, ce domnescă în partea de dincolo a monarchiei asupra egemoniei Maghiariloră şi a relaţiuniloru dintre ei şi po-pdrele austriace. Vorbirea lui Gregr a fostă viu aplaudată, de întrâga maioritate din cameră şi nu fără sfială s’a încercată ministrulă de finance Duna-jevsky a justifica procederea guvernului în afacerea cu tecstulă noteloră, ceea ce însă nu i-a succesă. In introducerea vorbirei sale Gregr a accentuată cum suntă plesniţi în faţă Cehii prin aceea, că nu li se acordă nici cererea în privinţa tecstului poliglot pe note, cerere, care nu costă nici ună bană frântă, după ce li s’au respinsă t6te pre-tensiunile, cari costă bani. Intregulă poporă cehică doresce, ca ceea ce se (jice pe bancnote să fiă într’o limbă, care să-o pricâpă popo-rulă. Dâcă, (jdce Gregr, s’ar pretinde ca tecstulă bancnoteloră să fiă compusă în limba arabă său chinesă, atunci toţi ar găsi, că acâsta este o nebuniă; îmi veţi concede însă, că în Austria trăescă miliâne de 6meni, cari cunoscă limba germană şi maghiară tocmai aşa de puţină, ca ! pe cea arabă şi chinesă. Este 6re nouă cererea ca tecstulă pe note să fiă poliglotă? De când esistă bancnote în Austria totdâuna a fostă tipărită pe ele tecstulă în t6te limbele imperiului şi chiar şi absolutis* mulă germanisătoră a fostă multă mai cum se cade decâtă ca să comită asemeni vexaţiuni faţă cu pop6rele. Gregr se plânge în contra ministrului de finance, că tractâză cestiunea ca ceva bagatelă, dâr este convinsă cu t6te aceste, că d-lă ministru ar fi aflată o satisfacţiune fârte mare, dâcă î-ar fi succesă a obţină faţă cu Ungurii şi numai cele două cuvinte, cari să indice valârea noteloră în t6te limbile. Lucru tristă şi ruşinătoru este însă pentru guvernulă austriacă, că este aşa de slabă şi neputinciosă faţă cu Ungaria, încâtă n’a pu tută obţină nici acele două cuvinte pe tecstulă bancnoteloră. Caracteristică este modulă cum esplică de* putatulă Gregr refusulă constantă ală Unguri-loră de a concede tecstulă poliglotă pe partea germană a bancnoteloră. Maghiarii — — ca rassă domni- tăre în Ungaria, nu voiescă ca lumea să scie, că în Ungaria mai trăiescă afară de Maghiari şi alte naţionalităţi. De aceea ei sugrumă orice mişcare şi ori-ce semnă de viaţă a popăreloră nemaghiare şi de aceea nu voiescă ei nici aceea, ca pe tecstulă notei să se pătă ceti esistenţa acestoră popăie. Dăr nici pe partea austriacă a bancnotei nu voiescă Maghiarii să se întâmple acăsta, pen- tru că Credă, că popârele nemaghiare ale Ungariei, seduse prin răulă es^piplu ală părţii cislai-tane, ară pută pretinde în cele din urmă şi respectarea naţionalităţii loră pe bancnote. „Acăsta e causa“, esclaină Gregr, „pentru care pretensiunile nâstre au fostă respinse; de aceea guvernulă nostru a trebuită să capituleze. Dâcă ministrulă de finance nu voiesce să mărtu-risâscă acăsta, causa este că îi e ruşine“. „Despre dualismă“, adauge Gregr, „nu voiu se vorbescă mai departe : Dualismulă, acâstă crimă în contra Austriei, noi nu-lă avemă pe consciinţă (bravo! bravo! în drâpta). Dâcă însă creatorii dualismului au crezută, că va fi cu putinţă a suprima în Austria popârele negermane, cum suprimă Ungurii popârele nemaghiare, atunci aceşti domni şi-au greşită cumplită socotâla. căci noi suntemă făcuţi din metală mai tare decâtă sărmanii Slovaci în Ungaria, şi ceea ce în Ungaria se încovâie şi se plâcă, ar pută aici fârte uşoră să se frângă şi să se crepe“. Apoi se plânse deputatulă cehă între aplau-sele maiorităţii asupra amestecului Unguriloru în afacerile cislaitane, aşa că fără învoirea loră nu mai e cu putinţă să se străforme nici tecstulă bancnoteloră pe partea austriacă după cum ceră trebuinţele popăreloră cislaitane. „E datoria guvernului nostru să nu sufere, ca Austria să devină ună scăunelă de piciâre ală şovinismului maghiară!“ — In fine ceru ca guvernulă să mai negocieze încă odată cu Ungurii îa a-câsta cestiune. Răspunsulă ministrului de finance Duna-ievsky, a fostă, precum amă amintită, slabă şi, ceea ce a bătută la ochi, n’a desaprobată nici mâcară c’ună cuvântă atacurile vehemente îndreptate din partea h.i Gregr în contra Unguri loră. Mocsary nu mai e singură! Eată scrisârea ce o adresâză Mocsary cătră acei alegători independenţi ai săi din oraşulă Halas, cari i-au rămasă credincioşi: Cătră preşedintele partidei independente din Ilalas. Onorate d-le preşedinte! Am primită hotărîrea partidei independente din Kiskun Halas, adusă în 6 a lunei curente, pe care ai binevoită a mt-o comunica. Declaraţiunea aprobătOre a partidei m’a umplută de bucuriă şi de mulţumire. Aceia, carî m’au atacată pentru vederile ce le-am esprimată în cestiunea naţionalităţiloră, au ajunsă până a mă acusa chiar cu trădare de patriă , hotărîrea partidei independente din Halas va depărta dela mine acâstă acusare, pentru-că fiecare va înţelege, că nic! mintea, nici inima ce-tăţeniloră unui oraşă atâtă de nâoşă maghiară nu i-ar pute lăsa să ia sub protecţiunea loră pe uuă tră-dătoră de patriă, nu i-ară lăsa să primâscă şi aprobe astfelă de vederi, pe cari a-le vesti şi mărturisi însemnă trădare de patriă. Acesta a mea mulţumire privesce însă propria mea personă, precum şi hotărîrea onoraţiloră mei alegători, însă din acâstă hotărîre urmeză încă ună faptă de importanţă şi mai mare decâtă justificarea neînsemnatei mele per-sone. Faţă cu pasulă cu totulă necuviinciosă ală par tidei contrare, onorata adunare a partidei nu s’a îndes-tulită numai a apăra pe acela, pe care la alegerea de deputaţi l’a onorată cu încrederea sa, ci pe .faţă a luată posiţiune contra acelui curentă ivită în cestiunea naţio-nalităţiloră, ală cărui resultată nu pote să fiă altulti, decâtă ca să pună pe picioră de răsboiu o parte a ce-tăţeniloră contra celeilalte, să amărască şi să despoiă de speranţa de a pută trăi în pace pe aceia, carî ajipindu-se de acesta patriă au dorinţă sinceră a trăi în pace cu maghiarimea, precum s’a întâmplată în decursă de o miiă de ani. Acesta este ună faptă de mare importanţă, onorate d-le preşedinte. Nu sunt mai multă singură, când, îndemnată de convingerea mea firmă, mî-am ră dicată debilulă meu cuvântă, nu numai între patru ochi său printr’o mai căldurOsă strîngere de mână ml-se face cunoscută din partea a număroşî 6menî şi încă distinş prin posiţia loră, că aprObă vederile mele, ci din mijlo-culă simpatică ală lamurei maghiarimei se înalţă ună răsunetă în audulă ţărei întregi, care răsunetă, credin-ciosă politicei naţionale tradiţionale, şi astăzi (Jice, că dreptatea şi echitatea este politica cea mai bună. Pe urma străbuniloră âmblă şi maioritatea cetăţe-niloră oraşului Halas. Naţiunea maghiară a fostă în stare a săvârşi lucruri mari şi lăudabile pe timpulă domnirei lui Arpad şi a diferiteloră case domni tOre, măcarcă locuitorii ţărei erau şi atunci compuşi din popOre de atâtea limbi şi naţionalităţi, ca şi în momentulă de faţă. Naţiunea maghiară niciodată n’a nisuită că cu focă cu fierft să stârcă unitatea limbei, patria a considerata de cetă-ţână cu dreptă egală pe fiăcare, fără considerare la naţionalitate, argumenta neîndoiosă despre acăsta este împrejurarea, că pe fiăcare l’a împărtăşită egală în privilegiile nobilitare, prin carî în timpurile străbune sa dată espresiune plenitudinei drepturiloră cetăţenesc!. Şi a-câsta n’a împedecată maghiarimea ca să imprime istoriei ţărei timbrulă ei propriu, n’a împedecat’o, precum nici în viitoră nu pâte să o împedece, de a-şî susţine în ţâra acesta rolulă conducătorii, care nici odată n’a fostă trasă la îndoâlă de celelalte naţionalităţi. Noi nu avemă lipsă ca prin punerea în jocă permanentă a păcei interne din ţâră să nisuimă la ună scopă nerealisabilă, ca prin acâstă deşârtă nisuinţă să împingemă marea mulţime a cetăţeniloră noştri în braţele acelora, carî numai cu preţulă jertfirei independenţei nâstre naţionale ară fi aplicaţi a ne întinde mână de ajutoră în maghiarisarea forţată: scopulă ni-lă vomă putâ ajunge atunci, când vomă face, ca sub farmeculă valârei morali a naţiunei maghiare tâte naţionalităţile a-cestei patrie să nisuâscă cu puteri unite şi cu comună iubire de patriă la ajungerea mareloră scopuri ale e-sistenţei statului; şi acâsta se va întâmpla, dâcă nici pe • terenulO relaţiuniloră de stată, nici pe ală celoră sociale nu4 vomă turbura în conservarea şi libera desvoltare a limbei şi a naţionalităţii loră, pe care o privescă ca urmare naturală a libertăţii loră individuale şi cetă-ţenesci. Răsunetulă din Halas va esercia o înrîurinţâ mul-comitOre şi încurăgiatOre asupra tuturoră acelora, carî văcjândă netoleranţa ce domnesce atjl câtă p’aci au începută a pierde speranţa că se va mai putâ afla vreodată modulă, ca naţionalităţile să trăiâscă în pace la olaltă. In acâstă privinţă a avută deja efectă şi modesta mea vorbire, după neindoiâsele dovedi ce leam la mână, a avută efectă, dâr nu astfelă, ca să pună deadreptulă pe picioră şi mai renitentă pe acei pretinşi duşmani ai patriei; cu câtă mai mare efectă va avea în privinţa acâsta acea declaraţiune, ce vine dela marele numără ală distinsei inteligenţe şi dela cetăţenii cu nestricate sentimente maghiare a unui oraşă nâoşă maghiară. Prin acâsta, onorate d-le preşedinte, d-vostră a-ţî făcută ună serviţiu patriei. Primiţi vă rogă încă odată espresiunea mulţămirei şi a înaltei consideraţiunl dela ală D-v6stră: Budapesta, 8 Martie 1887. plecată servă Ludovică Mocsary, dep. dietală. O scrisore revoluţiunarâ, bulgară. Mai nainte de isbucnirea ultimei revolte în Bulgaria, comitetulu refugiaţiloru bulgari a trimisăi prefectului din Kiistendil urmă-târea scrisâre confidenţială: Comitetulă refugiaţiloră bulgari din Rusia, Turcia şi România, obligându-vă la celă mai strictă secretă, vă face cunoscută, că dâcă nu veţi urma conformă acestui ordină secretă, veţi răspunde cu capulă. Ţâra se gă-sesce actualmente în cea mai dificilă posiţiune, în care au aruncat’o câţî-va vagabuniji şi omeni căluţi moralmente. Aceşti Omeni voiescă cu orice preţă să mârgă pănă la sfârşită cu causa loră cea rea, şi să lase ţâra în cea mai deplină anarchiă care va trebui să aibă consecinţe sângerOse. Pentru că aceşti Omeni n’au nici o Nr. 50. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. putinţă d’a face ună pasă înapoi, nu potă eşi din încurcătură decâtă prin mijlâce estrerae; ei nu voiescă să cadă decâtă cu sgomotă. Prev&Jendă însă acestă sfârşită, actualii âmenî ai puterei din Bulgaria au depusă mari sume, stârse din sudârea poporului bulgară, la băncile din Bucurescî şi Viena pe numele Nacevici, Stranski etc. pentru ca să aibă ceva pentru 4ile negre. Acum, fiindă că aceşti 6menî trebue să dea sămă poporului de faptele loră trădătâre şi de t6te abusurile şi crucjimele loră, şi fiindă-că comitetulă are dovedi sigure că întrâga bandă are de gând să fugă din patrie pentru ca să nu cadă în mânile justiţiei poporului, comitetulă vă comunică, că veţi fi privită ca complice şi riscaţi capulă d-v6stră în casă când nu veţi face totă posibilulă ca să prindeţi pe regenţi, pe miniştri şi pe ceilalţi mişei când voră voi să fugă prin judeţulă d-v6stră. Acestea vi-se cumunică, fiindă-că în curândă se voră ivi evenimente însemnate şi fiindă-că spiritele cele rele ale patriei ,voră fugi probabilă prin judeţulă d-vostră, care se află tocmai la graniţă. SOIRILE PILEI. Foile unguresc! aducă după .Magyar Allam» scirea, că în ducesa unita a Gherlei mai mulţi Români gr. or. din câteva comune au trecută la religia gr. catolică cu biserică şi cu protopopă cu totă. Ungurii vădă în acesta ună mare succesă naţională ungurescă. Vomă vorbi despre acestă casă, îndată ce vomă primi informaţiunl sigure. —x— Din comitatulă Solnocu-Dobâca ni se scrie: „Stimate d-le Redactoră! Nu mă potă reţine a nu Vă atrage atenţiunea asupra unei scrieri eşite din condeiulă şi cre-erii unui preotă română greco-cat., care în totă momen-tulă e gata a se folosi şi de cele mai detestabile mij-16ce, maghiarisându’şi atâtă numele de boteză, câtă şi conumele, tămâindă în foi maghiare catolieismulă ungurescă şi prin urmare şovinismulă, numai să între în graţia lui Banffy-paşa, precum şi în graţia episcopului Szabo, cu a căruia ajutoră spereză Preacuvioşia sa a ocupa postulă de canonică devenită vacantă prin înee tarea din viăţă a canonicului Gulovich. Acestă omă slabă de ângeră înainte de a deveni păstoră ală sufle-teloră bisericei unite cu biserica catolică, dela care bise-? rică unită şî-a ,luată cultura binecuvântată" (ipsissima verba) arăta iubire de poporulă, din care s’a născută, a fostă compusă o societate de teatru de diletanţi români etc., ără astădî? Se binevoiţi a pune sub ochii publicului nostru românescă articululă d-sale plină de bucuriâ apărută în „Magyar AUam“ Nr. 69 din 1887 pe pagina a 2-a columna a 4-a, din care mai limpede decâtă să-rele se vede, că ori şi ce căutândă în d-sa vomă afla, numai iubire de poporă nu. Acesta e fasiliu Filipu, preotă greco-cat. în Lăpuşulă românescă, aci predică elă atjl cuvântulă neadevărului la ună poporă fârte ’numâ-rosă». —x— Sub egida fisolgăbirăului Paulovicî, a farmacistului Freyler şi a directorului şcolei de stată Klug, s’a formală în Orşova o reuniune pentru lăţirea limbei unguresă, ale cărei statute s’au şi întărită de[ministrulă de interne. Reuniunea are problema ca prin editarea unei foi unguresci şi prin alte mijlâce corăspuntjătăre scopului să ridice şi să promoveze limba ungurâscă şi simţămentulă „patriotică* în fostele graniţe militare. — Curiosă lucru, sub egida unui Sârbă şi doi Şvabi se lucrăză la maghia-risarea graniţeloră militare! Şi voră şi isbuti la — calendele grecesc!. —x— A4i Mercuri a începută în Braşovu asentarea cu tinerii din classa ântâiu de etate. Mâne Joi vine la rândă a doua classă de etate, âr poimâne Vineri classa a treia de etate. —x— D-lă advocată Danilă Lica a suferită o durerâsă perdere prin încetarea din vieţă a fratelui d-sale Maxi-milianu Lica, jude reg. în pensiune. — Ii adresămă con-dolenţele nâstre! —x— Conducătorea oficiului poştală din N. Czeteny, Emma Balazsy, a păgubită erariulă poştală prin manipulare fraudulâsă. Pănă acum s’a dovedită lipsa sumei de 1606 fl. Emma Balazsy deschidea scrisorile cu bani, lua ce era în ele, seu le nimicea cu totulă. Preotulă locală, ună unchiu ală defraudantei, s’a obligatei, nu’i vorbă, a despăgubi erariulă, dâr elă se află într’o stare aşa de rea, încâtă va rămâne cu bunăvoinţa. —x— Pe stăvilarele de lângă Hityas, precum raportâză foile din limişdra, s’a petrecută acum câteva 4^e 0 dramă sângerâsă. Doi lucrători de prisme, cari voiau să trâcă pe celălaltă ţărmă ală Timişului, rugare pe plu-taşulă Ionă Svetjescu să’i trâcâ peste Timişă că’i voră da ună bacşişă. Plutaşulă, omă săracă, le’mplini dorinţa; dâr ajunşi pe celălaltă ţărmă, cei doi lucrători îlă luară în bâlaiă de jocă şi dreptă bacşişă îi mai deteră şi câteva lovituri de băţă. Svetjescu, bărbată puternică, în vârstă de 25 ani, se puse în apărare şi se şi încăerară toţi trei. Lucrătorii făcură usă de lopeţile loră şi omo-rîră pe sârmanulă plutaşă. Lucrătorii fugiră la Timişdra şi de acolo la Modoşă. Gendarmii îi urmârescă. —x— In Oroshaza s’a dată de urma unoră falsificatori de bancnote de câte 10 fl., ce s’au pusă în mare numără în circulaţia fiindă forte bine imitate. Ună ţărână a fostă arestată, ceilalţi încă nu suntă cunoscuţi. —x— Sergentulă majoră rusă Michael Krieger, care fusese arestată în Cracovia, ca bănuită pentru spionagiu, a fostă pusă erăşl în libertate din ordină mai înaltă. In Oradea mare s’a întâmplată următorulă casă: La preparandistulă Alex. Kalman petrecură în 4ilele trecute cinci calfe de prăvâliă şi pe la 11 ore săra porniră spre casă însoţiţi de Kalman. Pe stradă 4‘se unulă din ei, Alex. Miskolczi, cătră Kalman: „Bagă de sâmă, te împuşcă!» — „împuşcă!" respunse tjîmbindă Kalman, care lua ameninţarea amicului său dreptă glumă; der în acelă momentă împuşcătura răsună şî Kalman că4u josă lovită fiindă în capă. Amicii săi încremeniră de spaimă, dâr venindu’şi în fire ridicară pe Kalman şi lă transportară acasă. Miskolczi fugise după împuşcătură strigândă că are să se împusce. A doua 4i s’a şi găsită mortă în locuinţa stăpânului său, comerciantulO Palkovicî. Se îinpuşcase în inimă. Intr’o scrisore lăsată rOgă pe părinţii săi şi p’ai lui Kalman să-lă erte, deorece nenorocita faptă a fostă o întâmplare. Kalman încă a fostă lovită de mdrte. S’a pornită cercetare judecătorâscă. —x— Se desminte scirea că în Rusciucu au mai fostă împuşcaţi 14 sergenţi şi caporali. —x— Din Cracovia se scrie, că după o cercetare de 2 săptămâni, din ordinulă guvernului rusă au fostă espe-daţi peste graniţă doi oficerî prusianl cari, travestiţi ca agenţi comercianţi, au desemnată fortărâţa Ivangrod şi împrejurimile ei. Noulu planii de înv&ţâinentti gimnasialâ. In dilele acestea s’a resolvată cestiunea revisuirei planului de învăţâmântă gimnasială şi în curândă va fi trimisă gimnasieloră noulă plană împreună cu instrucţiunile respective de cătră ministrulă instrucţiune!. Dela 1879 acesta e ală treilea plană de învăţământO; nu scimă de câte ori se va mai schimba de aci încolo. Etă modificările ce s’au făcută: Limba latină se va propune în classa I în 7 6re în loch de 6 ca pănă acum. Geografia politică a Ungariei (classa III) a primită ca adausă ţările de coronă austriace (privire generală). Pentru ca în clasa VIII să se potă întrebuinţa mai multă timpă pentru geografia politică a Europei şi Americei, s’a trecută în classa VI acea parte a istoriei timpului mai nou, care pănă acum servea ca introducere instruin-ţei geografice, anume secţiunea dela congresulă din Viena pănă la anulă 1848. Acele* evenimente istorice însă, care se întindă dela anulă 1848 pănă în 4>lele năstre se voră tracta şi de aci înainte în classa VII. O esenţială modificare s’a făcută şi în instruirea geografiei în classa 1 şi II In classa 1 se va propune geografia Ungariei şi a restului Europei (er nu numai a Ungariei şi ţăriloră mediterane ca pănă acum); în classa II întrâgă Asia, Africa, America şi Australia. Matematica încă a suferită o mică schimbare. Pănă acum stereoraetria era împărţită pe două clase: în classa VI se tractau corpurile colţurose, în a Vil, pe lângă re-presentarea grafică a espresiuuiloră algebraice, corpurile rotunde. Acum s’au trecută in classa VII atâtă corpurile colţurâse câtă şi cele rotunde, însuşindu-şî prin a-cesta scolarulă în modă mai unitară stereometria. Geometria descriptivă încă s’a modificată puţină. S’au trecută din classa IV în classa III cercurile, pe când în classa IV s’au primită construcţia, planulă şi tăiătura obiecteloră visibile simple (de esemplu a edificiiloră.) Modificările mai importante în instrucţiunile adause la planulă de învâţămentă suntă următdrele: S’a mai moderată direcţiunea esclusivă inductivă, fiindă împreunată cu multe greutăţi în classele cu ună numără mai mare de şcolari. In limba ungurescă se cerea pănă acum, ca trac-tarea părţii formale să se baseze pe partea sintactică; după nouăle instrucţiuni, stă liberă profesorului să se servescă de acestă metodă orî să construeze partea formală în legătură cu părţile vorbirei. Relativă la metoda propunerei limbei latine nouăle instrucţiuni 4ică, că gramatica să aibă ca basă lectura. Acei profesori însă, cari după convingerea loră didactică credă că acesta cale e grea pentru şcolari, potă procede şi aşa, că trecă la lectură numai după ce esplică şi e-sercâză pe şcolari, ţinândă mereu sâmă de cunoscinţele loră câştigate din limba maternă, în paradigmatele şi re-gulele necesare, prin urmare numai după o astfelă de pregătire. La limba germană se accentueză, că în cele două classe superiâre din urmă să se facă instrucţiunea cea mai mare parte în nemţesce pentru practica însuşire a acestei limbi. Amăruntele materiei de învăţământă a istoriei universale s’au redusă. In classa VIII se numărau pănă acum prâ pe largă isvorele <:e erau de tractată şi ope-rile cele mai însemnate ale istoriografiei ungare. De 6rece esperiinţa a dovedită, că acestă materială mai niciodată nu s’a putută răsbi, să dispune în nouăle instrucţiuni, ca tractarea isvâreloră principale, precum şi acelea ale istoriografiei să se împreune cu singuraticele periode de timpă. In privinţa geografiei se susţine şi în nouăle instrucţiuni tractarea aceloră animale şi plante, care ca-racteriseză în adevără o unitate geografică şi pe lângă acâsta se mai cere acum, că în classa l şi II după geografia fisică are să urmeze şi împărţirea şi delimitarea politică. Amăruntele prâ numerdse în materia de învăţă-măntă a chemiei şi mineralogiei, (classa IV) încă s’au redusă. In instrucţiunile pentru geometria desemnativâ s’a accentuată mai tare punctulă de vedere geometrică în comparaţia cu esecutarea tehnică, pe când mai nainte geometria sta cu totulă în serviciulă desemnului. Dâcă permite timpulă, se pâte propune în classa IV şi repre-sentarea orthogonală, pentru ca şcolarii să 'nreţe a pricepe şi mai bine representarea obiecteloră. Instrucţiunile s’au lărgită prin aceea^ că acum cuprindă şi orientări pentru instruirea în propedeutica filo• sofică şi în gimnastică. Cea mai importantă inovaţiune este introducerea aşa numiteloră „planuri de învăţământO locale*. Fiecare gimnasiu e îndreptăţită a acomoda planulă normală de învăţământă referinţeloră sale locale speciale, adecă a lucra ună plană de învăţământă locală, se ’nţelege de sine cu orecare restricţiunî şî cu aprobarea ministrului de instrucţiune. Aceste planuri de învăţământă locale au să se trimâtă ministerului, pentru a le suprarevisui şi aproba, pănă la 5 Aprilie, aşa ca să între în vigore cu începutulo anului şcolară viitoră. Procesti de cahminiii contra d-lui Francisca Hossu Longinu, advocat0 în Deva. (Urmare.) Preşedintele pune întrebarea, dâcă acusatulă re-cunosce cele cetite, ca eşite dela dânsulă. Acusatulă răspunde, că da, elă le-a adresată ministrului. După acestea ia cuvântulă procurorulă şi într’o vorbire lungă şi pledată cu multă desteritate şi cunos-cinţă de causă, repetâză şi respective amplifică motivele din actulă de acusaţiune, adusă de cătră Tribunală şi în parte modificată de Tabla reg. Procurorulă face is-toriculă causei, arătândă, că preşedintele Tribunalului' reg. din Deva, d-nulă Franciscă Solyom Fekete, aflândă cuprinsulă telegramei şi ală petiţiunei cetite, a cerută permisiunea, ca să tragă la răspundere pe acusată »pentru vătămare de onâre" — şi totodată a cerută să se delegeze ună altă Tribunală — celă din Gluşiu, sâu celă din Alba-Iulia. Ministrulă, din motivă, că nu s’au adusă fapte concrete, lăsândă în voia acusatorului a face paşi pentru urmărirea delictului pentru vătămare de onâre, a dene-gată împuternicirea, îndrumândă pe aeusatoră ca să câră delegare la Târgulă Mureşului. Ordonându-se delegarea Tribunalului de aici, după ce s’a deliberată asupra gravameneloră contra compe-tinţei, s’a introdusă cercetarea contra acusatului. Sub decursulă investigaţiunei Tribunalulă aflândă, că faptele ce se impută acusatului nu ar involva numai delictă »pentru vătămare de onâre», ci delictă „de ca-lumniă*, a cerută şi a primită dela fostulă ministru de justiţiă împuternicirea de a continua investigaţiunea pentru calumniă şi a urmări *din oficiu faptele acusatului. In urma acestei investigaţiuni, pe basa fasiuniloră acusatului, a martoriloră şi a dateloră ce s’au • procurată, s’a dovedită, 4ice procurorulă, că acusatulă cu dreptă cuvântă este vinovată de delictulă calumniei, şi pentru aceea s’a şi pusă în stare de acusă. Tabla regâscă, modificândă în parte actulă de acusaţiune, a ordonata urmărirea numai a delictului de calumniă şi ascultarea numai a martoriloră citaţi. Deore-ce — 4'ce procurorulă, — actele dovedescă, că acusatulă este suspicionată din motive temeinice, îlă acusă pentru delictă de calumniă şi propună introducerea procedurei de documentare. La acestea preşedintele îndrumândă martorii în o odaiă laterală, provâcă pe acusată, ca sâ spună pe r Nr. 50. GAZETAiTRANSILVANIEL 1887. scurtâ tdte cum s’au întâmplată şi ce l’a îndemnată, ca să înainteze actele, ce s’au cetită în faţa Tribunalului şi pe carî le-a recunoscută de ale sale ? Acusatulă a răspunsă cam următârele: Onorată Tribunală regescă! Investigaţi unea, ce a resultată pertractarea finală de astăcjî, îşi are isvorulă într’o luptă începută aprope de 4ece anL ce a ţinuţii necontenita şi care luptă a avută ore-carî părţi de natură politică. Este faptă şi aceea, că lupta acâsta nu a fostă şi nu a putută fi nici spre folosulă meu, nici spre ală contrariului, ba cuteză a (jice, că elă nu a putută fi nici spre folosulă justiţiei, în ală cărei serviciu suntemă şi unulă şi altuia. Cum-că lupta acâsta a începută şi că ea necontenită s’a susţinută, se pote atribui nu atâtă luptâtoriloră, câtă mai cu semă acelora, carî au sciută de escarea ei, au putută prevede resultatele ei şi au avută puterea a o curma, şi totuşi nu au arătată nici măcară bunăvoinţa a’i pune capătă. La aceste procurorulă cere dela preşedintele, ca acusatulă să se îndrume a se ţine la obiectă. Acusatulă observă, că cele 4>se s’au espusă mai cu sămă, ca Tribunalulă să vâtjă fasele ce au precedată concipiarea şi espedarea telegramei şi a petiţiunei, — apoi cu consensulă preşedintelui a continuată cam în următorulă chipă: Lupta şi neînţelegerea între mine şi preşedintele Tribunalului regescă din Deva s’a începută mai cu semă de când eu, înainte de asta cu optă ani, am devenită advocată, şi ca atare, tainică a trebuită să mă convingă, că la Tribunalulă nostru nu mergă lucrurile aşa, precum trebue să mărgă. Ca omă crescută în spirită liberală şi de ordine, — târte naturală că am avută curagiulă, ca şi a<Ş.i şi mâne, să desaprobă cele ce am observată, că se comită, pe terenulă administraţiunei justiţiei şi nu odată am fostă chiar silită, ca să mă intrepună, pentru a se pune la cale unele său altele incorectităţl, ce nu puteau fi în folosulă clientelei mele. Respectiviloră oficiali păşirea mea nu le-a convenită şi prin urmare au umplută capulă preşedintelui, spuindu-i ce facă eu — şi fârte firescă — au sumuţată pe preşedintele în contra mea, spunându-i — de sigură — şi de acele ce eu nu am (J*80, seu ce nu am făcută. Destulă atâta, că pentru acâsta preşedintele, încre-4ută în corectitatea procedurei sale, a pusă ochi răi pe mine şi căuta ocasiunea, să mă potă prinde vr’odată în laţulă său. De altă parte, preşedintele Tribunalului — precum este de obsce sciută — are la noi ună rolă bătătoră la ochi pe teremulă vieţii publice. Este sciută şi aceea, ca preşedintele Tribunalului reg. din Deva, d-lă Dr. Fran-ciscă Solyom Fekete, în comitatulă Huniadorei are rolă publică, prin urmare faptele şi întreprinderile sale publice adese s'au ventilată în 4*ar>stic^* Acusatorulă a cre4ută, seu celă puţină a presupusă, că atacurile câte s’au îndreptată, in publică, contra d-sale, nu suntă şi nu potă fi decâtă numai şi numai dela mine şi deci duşmănia d-sale contra mea a dată de nutrimentă şi in criticarea fapteloră sale pu blice. Este deci uşoră de înţelesă, că d-sa şi pentru una şi pentru alta a nutrită o ură nespusă contra mea. Acâstă ură apoi a şi adusă fructele sale. (Va urma.) Vadă, 9 Martie 1887. D-le Redactoră! In Nr. 39 din 1887, ală preţuitei »Gazete,» în colOna >Scirile 4ilei,“ aţi binevoita a publica o corespondinţă scrisă din comuua ŞerpenI, în Fe-bruariu a. c. faţă jcu alegerea unui membru în consili-ulă municipală ală comitatului Făgăraşă, care s’a ţinută in 31 Ianuariu a. c. în numita comună. ’Ml ţînă de strictă datorinţă, ca Română, a răspunde şi a mâ justifica la acele învinovăţiri, cari mi se facă pe nedreptă, atâta mie, câtă şi bătrânului meu părinte George Morariu, — a cărui trecută, ca Română, este bine cunoscută de întregulă cercă pretorială ŞerpenI, — şi le respingă cu indignare. — Nu potă pricepe, cum domnulă corespondentă afirmă, că o parte din alegătorii Vadului, sub conducerea şi la îndemnulă meu ar fi votată contra „Românului," — acâsta este şi rămâne numai o scornitură din partea d-sale, şi p6te chiar a fă-cut’o numai din ură personală faţă cu mine, ca aşa să mă p6tă inegri înaintea neamului meu românescă. Domnulă corespondentă trebuia mai ântâiu să aibă informa-ţiunî esacte despre decursulă alegerii şi apoi să scrie. Stimate D-le Redactoră 1 Gerculă de alegere ală Şerpeniloră se compune din comunele ŞerpenI, Vadă, Mândra, Toderiţa şi Rîuşoră, dintre cari comuna ŞerpenI — loculfi de alegere — e locuită în partea cea mai mare de Saşi, şi care singură dispune apoi de 70 alegători — dintre cari numai doi suntă români. La alegerea Tin 31 Ianuariu a. c., numai din comunele Vadă, Gridă şi Rîu-şoră s’au presentată o parte din alegător! — alegătorii saşi au votată toţi — pe când din comunele Mândra şi Toderiţa, cari ambele aumără aprăpe 90, nu s’au presentată la urnă, afară de primari, mai nici ună alegă -toră. — Se pricepe de sine, că alegătorii saşi, carî aşa 4icendă, au fostă acasă, toţi au votată pentru domnulă prim-pretore Gâll — ungură de origine şi fostă căpitană c. r. în armata comună — care de când conduce acestă cercă pretorială — şl-a câştigată stima şi recunoscinţa tuturoră locuitoriloră prin procederea sa legală şi nepăr-tinitâre. — Nu potă nega, că şi unii dintre alegătorii români a votată pentru domnulă prim-pretore, dâr a-ceştia nici când la îndemnulă său sfatulă meu, ceea ce o potă dovedi ori şi când: Alegerea a fostă cu tolulă liberă şi alegătorii au votată cu cine au voită. Acuma dâcă sunt eu de vină, că »Românulă,“ nare n’a sciută să-şi câştiee atragerea şi stima alegăto-riloră a că4ută prin înşaşî a sa procedere, judece lumea 1 Primiţi ş. c. 1. Jacobu Morariu not. cerc. Dare de semă, despre sumele incurse cu ocasiunea petrecerei cu declamaţiune şi danţă, arangiată la 13 la-nuariu st. n. a. c. în favOrea scolei române confes. din comuna Borgo-Tiha. Sera la oassă a incursă suma de 40 fl. 30 cr. şi adecă dela următorii d ni: Eliseu Dană 2 fl., Larionă Bosga 50 cr., Ionă Voina 1 fl., Amalia Bosga 1 fl., Ştefană Vrăşmaşă 50 cr., Toderă Vrăşmaşă 2 fl, Simeonă Cionca 1 fl., Aleo sandru Pâşcană 1 fl.y Ilarionă Cârlană 1 fl., Anchidimă Căndale 1 fl. 50 cr., Moisa Popă 2 fl., Liviu Popă 1 fl., Onea 1 fl., Dănilă Suţă 1 fl., Simeonă Pahone 50 cr., Ştefană Ciorba 1 fl., Macedonă Şuţă 1 fl., Sigmundă Lajos 50 cr., Simeonă Trifă 1 fl., Iacobă Chencinsky 1 fl. 30 cr., Bartha 1 fl., Ştefană Harmath 1 fl., Bogdană 2 fl., Ionă Bâloiu 1 fl, 50 cr., Wictor Wokalek 1 fl. 50 cr., Aranka Valent 1 fl., Chirilă Hângană 1 fl. 50 cr., Gergelyi Dâybukât 1 fl., Keul Miklos 2 fl.. Cari Haltrich 5 fl., Georg Stegmuhler 50 cr. — După petrecere a incursă suma de 11 fl. 60 cr. şi anume dela d-nii: Dr. Nicolau Hăngănuţă]l fl., Ionă Buzdugă 1 fl., Nicolau Pârasca 1 fl., Iacobă Rusă 1 fl., Szabo 1 fl., D’onisiu Iscate 50 cr., apoi din Lugoşă prin colecta M. On. d-nă protopopă Simeonă Tămaşă dela d-nii Dr. Ionă Majoră 1 fl., d-na Ecaterina Stojană 1 fl., Simeonă Tămaşă 1 fl., Michaelă Stoica 1 fl., Michaelă Pereiană 50 cr., Dr. Jacobă Majoră 1 fl., Nicolau Nestoră 50 cr. şi Nicolau Popa 10 cr. Preste totă au incursă cu ocasiunea acestei petreceri suma de 51 fl. 90 cr. din carea subtrăgendu-se spesele făcute în sumă de 23 fl. 62 cr., resultă ună venită curată în sumă de 28 fl. 18 cr. v. a. care s’a şi administrată direcţiunei susă numitei scâle cu menirea de a se acoperi din dânsa, cele mai urgente, lipse ale scolei. Folosindu me de acestă ocasiune, îmi permită de a aduce în numele Comitetului arangiatOră cele mai sincere ale nâstre mulţămite tuturoră aceloră on. Domni şi Domne, cari prin suprasolvirî şi oferte marinimose nu au întrelăsată de a sprigini ună scopă pre câtă de sublimă, pre atâtă şi de salutară, precum este şi ajutorarea sc6-leloră nâstre confesionale, atâtă1 de persecutate fn 4iua de astă4î şi singurele în carî ni se mai cultivă odorulă celă mai sfântă şi mai scumpă din lume — dulcea limbă românescă. Totodată esprimămă mulţămitele nâstre şi onor. Domnişâre: Valeria Popă şi Alecsandrina Sohorca, precum şi d-lui Victoră Avramă, carî prin declamaţiunile d-loră bine esecutate au contribuita fârte multă la ră-dicarea splendorei sârei precum şi m. onor. d-nă proto popă şi parochă locală Moise Popă, carele necruţândă sacrifieie şi nici osteneală ne-a dată totă sucursulă posibilă întru buna reuşită a petrecerei. Borgo-Tiha, în Faură 1887. Pentru comitetulă arangiatoră Ionii Dologa. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a >Gaz. Trans.O PESTA, 16 Martie. — Comisiunea financiară a camerei deputaţilorft a acceptată proiec-tulă pentru îngrijirea de văduvele şi orfanii mi-litariloră ca basă a desbaterei speciale. In a-ceeaşl şedinţă s’au primită cele cinci paragrafe dinteiu. Desbaterea se continuă atji. BUCURESCl, 16 Martie.— Scirea lui „P. Lloyd :u Reînceperea tractăriloră pentru încheia-rea convenţiei comerciale austro-ungaro-române se aşteptă numai după resolvarea parlamentară a noului tractată de comerţă germano-română. PETERSBURGtJ, 16 Martie. — Fâia oficială anunţă, că în 13 Martie pe la 11 6re înainte de amdtjî au fostă arestaţi pe Newskipros-pect trei studenţi dela universitatea din Peters-burgă, la carî s’au găsită bombe esplosibile. Arestaţii au declarată că aparţină unei associa-ţiuni secrete criminale. Bombele ce li s’au luată s’au dovedită la analisă ca fiindă încărcate cu dinamită şi cu glânţe, care erau umplute cu strichnină. DIVERSE. Arta de a fi omu săracă. — In Viena se făcu mai deună4î ună curiosă rămăşagă. Ună conte lăuda în dubă plăcerile iernei şi unulă dintre amicii sâi observă într’ună tonă batjocoritoră: ,Da, acesta o 4*d pentru că poţi umbla pe stradă bine îmbrăcată, învăluită într’o blană preţiâsă; pentru că ai în fiece minută la dispo-siţiă o cameră caldă, o masă îmbelşugată şi câteva pahare cu vină. Te-aşI vede, când ai fi ună omă săracă care alergă într’o haină subţire, şi care n’are o haină de iârnă, care n’are o chiliă încâlcită, şi care din slabulă său câştigă nu scie ce să facă mai ântâiu: să=şî cumpere cărbuni ori pâne,* — „In orî ce casă mî-aşî cumpăra pâne, pentru că frigulă faşă suporta fârte uşoră.» — „Tu? Nici trei (|ile nu poţi sta într’o odaiă rece, nota-bene, rău îmbrăcată şi râu şi nendestulitoră nutrită.» — Aşîî Pentr’ună rămăşagă mă obligă să ducă optă c^ile de amară sărăciă.» — »Bine«, 4,se baronulă M., „eu primescă rămăşagulă. Celă ce perde dă celoră de faţă ună prân4â cu şampania ad libitum şi dăruesce o sumă însemnată pentru scopuri filantropice.» — „Primescă!" In 4iua următâre, la o temperatură de 6° Celsius, fu instalată contele W. ca omă săracă. 0 locuinţă neîntrebuinţată în casa baronului M. îi fu pusă la disposiţiă. O masă r6să de carî (vermî), ună scaună la felă, ună pată putreda cu o saltea de paiă şi o luminare înţepenită în gâtulă unei sticle^ formau mobiliarulă. Pe lângă aceea ună ochiu de ferâs'trâ fu spartă dintr’adinsă şi lipită cu hârtiă după cum se obicînuesce în cuiburile sărăciei. Dreptă judecată, sărta contelui nu era să fiă una dintre cele mai neîndurate. Se presupusese chiria ca plătită, aşa că elă nu avea să îngrijâscă decâtă numai pentru ale traiului. Ună pictoră săracă, cunoscută ală baronului, carele pentru 50 coli aşa numite „de migdale», ce le colora, căpăta 40 cr., avea să servâscă ca modelă. Contele W. căpătă aşadâr o cutiă cu colori şi ună numără Orecare de coli, trebuindă să se susţină din câştigulă lucrului său. Se instalâ ună comitetă supraveghiătoră şi astfelă se puse lucrulă în mişcare. Duminecă diminâţa căpătă contele W. dela muşteriulă său cu mărinimia ună aconto de 30 cr. şi începă la 9 âre lucrulă. Deârece i se luase paltonulă de ârnă şi nevoindă să ’mpingă prea departe gluma, i se puse la disposiţiă ună servitoră, care să’i cumpere nu-trimentulă necesară. Sub supraveghiarea unui membru ală comitetului, servitorulă aduse contelui pentru cei 30 cr. o supă ferbinte, ceva cârnaţă şi pâne, ună pahară de rachiu ordinară şi două ţigări şi mai ordinare. Contele lucra neobosită, săra câştigase ârgţşî 30 cr. Suma ar fi fostă şi mai însemnată, dâcă nu ar fi fostă silită contele să se scâle de repeţite orî spre a face gimnastică, ca să ’şî încăl4escă membrele corpului înţepenite de frigă. Nâptea sgriburi cumplită sub uşâra învălitâre, şi aerulă celă umedă şi rece, care pătrundea prin ferestra cea spartă, îlă chinui cumplită. Cu tâte astea se puse şi în 4iua următore pe lucru. Sera însă câştigase numai 20 cr. Delicatele şi bine îngrijitele lui mâni erau aspre, crepate, şi degetele’i îngheţate, abia mai putea ţină pe-nelulă. A treia 4» era gerulă atâtă de aspru, încâtă se îndestuli contele W. cu o câscâ de supă, cu o feliă de pâne şi cu o ţigară rea, întrebuinţândă restulă baniloră săi pentru ca să cumpere cărbuni. Aceştia arseră în mica sobă de feră într’o jumătate de 6ră şi apoi se făcu totă aşa de frigă ca şi mai înainte, ba şi mai frigă. Resultatulă: 10 cr. câştigă. MercurI abia mai putu contele W. să ’şî părăsâscă aşternutulă. Membrele îi refu-sară serviţiulă, îi fu imposibilă d’a mai lucra. încă odată încercă elă să ’şî adune puterile, dâr pe la prân4ă energia îi fu înfrântă şi curândă după aceea se declară în-, vinsă, spre bucuria comitetului, care începuse a se îngriji... Grea artă este, mai cu sămă ârna, a fi săracă... La splendidulă prân4ă ce dădu contele W., beu elă celă dintâiu pahară pentru prosperitatea asiluriloră de încăl-4ire, în ală căroră fondă s’a vărsată şi însemnata sumă perdută în acestă rămâşagă. 0 fată care dorme de 3 ani şi 9 luni.— La The-nelles, cantonulă Ribemont, arondismentulă Saint-Quentin (Aivne), Francia, o fată, anume Margareta Boyenval, dorme de 3 ani şi 9 luni. Slăbiciunea ei este fârte mare; membrele îi suntă înţepenite, ochii închişi, dinţii încleştaţi, respiraţiunea normală, pulsulă regulată, dâr slabă şi încetă. Ună doctoră care o visitâză asigură, că Margareta pâte să trâiescă încă multă timpă astfelă, avândă în vedere că t6te organele suntă sănătâse şi bine constituite. ExecuţiunI electrice. — Legislatura statului New-York, în ultima sa şedinţă, a numită o comisiune spre a studia modulă celă mai bună de a trimite pe cineva pe cealaltă lume sâu a executa pedâpsa cu morte. După o examinare minuţiâsă comisiunea recomandă să se desfiinţeze spân4urăt6rea şi in loculă funiei să se pue bateria electrică. Acestă chipă de execuţiune este mai umană, pentru că e absolută fără durere şî mai sigură, deârece mârtea e instantanee şi în fine nu isbesce aşa durerosă pe cei care asistă la execuţiune. Monştrii.— „Liberalulă» din Iaşi spune, că femeia Casandra, din câtunulă Iacobenî, comuna Şipotele, plasa Bahluiu-Cărligătura, a născută la 6 luni doi copii morţi, de sexă temeescă, împreunaţi unulă de altulă faţă la faţă, avândă mânile unulă pe umerile altuia, cu nisce degete lungi. Unulă din ei însă n’avea degetele dela piciâre. Lăuza fiindă greu bolnavă i se dă căutarea cuvenită, âr monştrii au fostă trimişi la muzău. (f) Necrologă. — In numele meu şi ală tuturoră consângeniloră, cu inima înfrântă de durere aducă la cunoscinţa amiciloră şi cunoscuţiloră, că iubitulă meu frate Maximilianu Lica, jude regiu în pensiune, după o scurtă, der grea suferinţă, în nâptea de 13 spre 14 Martie a. c. la 1 oră după miedulă nopţii în ală 59-lea ană ală etăţei, dându-şî nobilulă său sufletă în mâna Creatorului s’a depărtata la cele eterne. Rămăşiţele pământescl se voră înmormânta în cimiteriulă din Sângeorgiu în 16 I. c. la 10 ore a. m. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria eternă! Sângeorgiu, In 14 Martie 1887. Danilă Lica, advocată. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu t Nr. 50. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. OnrsnJd U bursa da Viena din 14 Martie st. n. 1887. Rentă de aurii 5°/0 . . . 109 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89 10 Imprumutulâ căiloră ferate ungare................149,25 Amortisarea datoriei eăi-lortt ferate de ostQ ung. (1-ma emisiune) . . . 97.25 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung. (2-a emisiune) . . . .124 — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostâ ung. (3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................104.00 Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104,— Bonuri croato-slavone . . 104.50 Despăgubire p. dijma de vinii ung...............98.75 ImprumutulQ cu premiu ung.....................120.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122.75 Renta de hărtiă austriacă 80.90 Renta de arg. austr. . . 81.25 Renta de aurii austr. . . 110 90 Losurile din 1860 . . . 133.— Acţiunile băncel austro- ungare.................. 865 — 1 Act. băncel de credita ung. 295.75 Act. băncel de credita austr.276.20 Argintuia —. — GalbinI împărătesei ..............6.00 Napoleon-d'orI . . . . 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.25 Bursa de Bueuresel. Cota oficială dela 27 Februarie st. v. 1887. Cump. vend. Renta română (5°0). . 88- 89— Renta rom. amort. (5°/0) 9 lba 92 \'a * convert. (6°/0) . . 83— 84— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit fonc. rural (7°/0) . . 99— 100— * >? » (b°/o) ' 82»/* 841/* » » urban (7%) . 96— 97— » • » (6°/o) * 90- 91— * * » (5°/o) • • 78— 79— Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 19.— 20.— Bancnote austria ce contra aură. . 1.98 2.00 Cursulu pieţei Braşovd din 15 Martie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.45 Vând. 8.50 Argint românesc . . . . . . » 8.40 « 8.45 Napoleon-d’orl