BEDACŢIUXEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA s BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe anfl anfi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, Rominia şi străinătate: Pe anfl 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. a»o*jmifii.Bi O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru jfie 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlterT nefranoate na •• primeaoâ. — ■anuaorlpte nu st retrimltîi. Nî? 48. Luni, Marţi 3 (15) Martie. —--------====-IZ--------~----_ „ ---- -------------------- * - —--- M -->- 0 Mocsary şi naţionalităţile.*) (Articuld finalii.) Braşovu, 1 Martie. Dâcă legea de naţionalitate dela 1868, în urma legiloră de maghiarisare votate, sancţionate şi promulgate dela 1879 încâce, nu mai p6te avâ nici unu preţă pentru naţionalităţi, atunci — va întreba unulu sâu altulă cu justă curio-sitate — de ce s’au înfierbântată şi s’au indignată aşa de multu partidele maghiare ale dietei fără deosebire din causa vorbirei dela 15 Februarie a. c. a d-lui Mocsary, de ce-lă atacă în deosebi guvernanţii şi foile loră cu atâta înverşunare, după ce dânsulă nu pretinde decâtă respectarea unei legi, care de faptă este anulată prin legile posteriâre? S’au indignată toţi Ungurii din dietă, s’au mâniată focă cei dela putere, nu pentru că Mocsary a cerută ca legea dela 1868 să fiă respectată, ci pentru că, ca Maghiară de frunte ce este, a avută curagiulă a descoperi în parlamentă căuşele adevărate, de ce guvernulă ungară nu-şl împlinesce datoria sa iaţă cu partea pre-ponderantă a locuitoriloră ţârii, de ce calcă legile şi prigonesce pe Nemaghiari; s’au sculată cu toţii în contra lui, fiind-că în vorbirea sa din cestiune a blamată aspru acea politică, care pretinde, că „pentru lăţirea maghiarisării tâte suntă iertate/1 c’ună cuvântă a condamnată maghiar isar ea cu forţa. Şi nici de acâsta pâte că nu s’ară fi supărată tocmai aşa de multă politicii unguri, dâcă vorbirea lui Mocsary n’ar fi fostă rostită în nisce „timpuri aşa de critice“ şi dâcă constatările şi acusările, ce le cuprinde, n’ară fi deşteptată în-trînşii temerea, că ele voră da nou nutremântă „agitaţiunei44 naţionalităţiloră în contra sistemului domnitoră. Să ne aducemă aminte numai de motivele pe basa cărora clubulă partidei independenţiloră din dietă a protestată în contra discursului din vorbă. „D-lă Mocsary, “ (Jicesa deputatulă Geza Polonyi în motivarea sa, „a ţinută o astfelă de vorbire, care pdrtă simptomele agitaţiunei naţionalităţiloră în contra statului; . . . a ţinută o vorbire cu-o direcţiune contrară Maghiariloră în nisce timpuri de grele încercări, când admoniarea la con-cordiă e datoria cea mai sântă a fie-cărui patriotă ungură; . . . s’a opusă într’ună timpă critică principiului fundamentală ală partidei, care pretinde ca acâstă ţâră să fiă maghiară şi numai maghiară . . .“ Vorbit’a d-lă Mocsary şi la 1879 destulă de aspru în contra tendinţeloră de-a maghiarisa cu forţa; spusu-le-a conaţionaliloră săi şi în vorbirea sa ţinută în cameră la 30 Aprilie a acelui ană destulă de hotărîtă, că dânşii caută să accepte situaţiunea, că Ungaria este ună stată poliglotă, în care se află diferite naţionalităţi, cari t6te ţină tare la individualitatea loră ; des-f&şuratu-le-a şi la 1879 marile pericule, ce le provâcă asupra ţării şi a naţiunei maghiare politica maghiarisării violente, care, amărândă po-pârele nemaghiare şi perpetuândă astfelă certele şi neînţelegerile din întru, prepară Ungariei o sdrte analâgă cu aceea a Turciei, — dâr atunci timpurile nu erau aşa de critice ca acum, din care causă vorbirea lui Mocsary nu a produsă o înverşunare atâtă de mare între politicii maghiari. Dâr a mai fostă încă o causă de căpetenia, pentru care la 1879 Ungurii din dietă au suportată mai uşoră învinuirile şi admoniţiunile lui Mocsary. Ei se pregătâu tocmai atunci de a da o lovitură de mârte legii de naţionalitate dela 1868 şi se aflau totodată sub impresiunea protestului, ce l’au depusă la pieiârele tronului *) A se vedă Nr. 46 şi 47 ai „Gazet. Trans. "din anulă curentă. Red. episcopii români de amândouă confesiunile în contra nouăloră uneltiri de maghiarisare. La 1887 însă politicii unguri se legănau în ilusiunea, că basa maghiarisării statului este bine aşetjată, ei erau în firma credinţă, că au înmormântată cu tâtă solemnitatea cestiunea naţionalităţiloră încă din primăvâra anului trecută, când maimuţândă pe Bismarck, care tuna şi fulgera tocmai p’atunci în contra Poloniloră, arangiară cunoscuta demonstraţiune în dietă la care au luată parte tâte partidele maghiare şi care a culminată în fulminantele declaraţiuni ale corifeiloru guvernului şi oposiţiunei, că „statului trebue să i se întipărâscă caracterulă maghiară naţională44, că „trebue să se contopâscă toţi cetăţenii Ungariei în unitatea de cultură maghiară44 şi că „nu se potă tolera în acestă stată individualităţi naţionale deosebite44. Afară de acâsta şoviniştii la 1887 nu se mai aflau sub impresiunea unei mişcări seriâse a naţionalităţiloră, legile de maghiarisare erau în deplina loră funcţiunare, episcopii români încetaseră de multă de a se mai plânge în contra uneltiriloră de maghiarisare, ba nu se mai auijia nici chiar din gura celoră doi, trei deputaţi naţionali români din dietă vr’unu seriosă grava-menu; numai sârbulă Dimitrievici îşi redicâ vocea cu tâtă tăria în contra despotismului maghiară, dâr şi acesta rămase singură şi fu des-aprobată de conaţionalii săi din câta guverna-mentaliloră. Intr’ună asemenea momentă când şoviniş-tiloră li se părea, că puterea de resistenţă a naţionalităţiloră a amorţită cu totulă; când triumr lulă politicei loră violente li se părea asigurată; când se gândeau numai la esecutarea legiloru mai noue, aduse cu scopă de a crea „unitatea culturală maghiară în stată44, într’unu momentă ca acesta, (}.icemu, se redică Mocsary spre a le vorbi de călcările de lege ale guvernului, de tendinţele lui dnşmănâse naţionalităţiloră nemaghiare; de statulă poliglotă; de datoria Unguriloră de a împărţi cil naţionalităţile nu numai sarcinele, ci şi dreptatea; de aspiraţiunile loră juste naţionale; de dreptulă ce’lă au de a-şi desvolta limba şi naţionalitatea în acestă stată; de legăturile de rassă ale Româniloră şi Sârbiloră cu conaţionalii loră din statele vecine; de împăcarea loră ca condiţiune neapărată spre a putâ încheia o alianţă sinceră şi durabilă cu aceste elemente; vine şi le vorbesce de esecutarea fidelă a legei dela 1868, atunci când dânşii nu se mai gândeau decătă la esecutarea legiloră din 1879 şi 1882. E clară, că şoviniştii maghiari nu-i voră putâ ierta niciodată lui Mocsary, că i-a deşteptată aşa de crudelă din ilusiunile loră. Tăcerea naţionalităţiloră nu l’a împedecată de a spune adevărulă şi viitorulă va arăta dâcă e întemeiată părerea lui, esprimată şi la 1879, că acâsta tăcere este „ominâsă.44 Zadarnice suntă svârcolirile celoră dela putere în contra lui. Adevărulă nu se cufundă niciodată. Mocsary ne spune acum, că nu mai stă singură cu vederile sale între .Unguri, căci aderenţii sâi independenţi din oraşulă Halas, le aprobă. Ilă felicitămă din inimă pentru acestă suc, cesă morală şi nu-i putemă lua în nume de rău-câ s’arată aşa de nesuficientă informată despre adevăratele postulate ale naţionalităţiloră. Nu mai avemă dreptulă de ai imputa lui Mocsary, că ignorâză cu totulă de pildă programa naţională a Româniloră din Transilvania, după ce înşişi deputaţii români, aleşi în dietă pe basa acestei programe, nu s’au ridicată nici odată să o apere şi să arate, că toţi Românii ţină la ea cu firmitate. 1887. Din afară. Regenţa bulgară nu şî-a schimbată in-tenţiunea d’a convoca Sobrania în cursulă lu-nei Martie. Mai ântâiu deputaţiunea, d-nii Stoi-lov, Grekov şi Kalcev, va raporta adunârei, ca una care o-a trimisă, despre resultatele mi-siunei sale pe la cabinetele europene. Mai departe regenţa are de gândă să raporteze despre ultimele evenimente din ţâră şi despre atitudinea ce a luată faţă cu ele, şi să provâce nouă ho-tărîri d’a se modifica sâu d’a se întări suprema putere autoritară -în ţâră, după împrejurări şi după vederile Sobraniei. Raportulă va cuprinde şi corespondenţa ce s’a schimbată înainte de isbuc-nirea ultimei revolte între autorii şi conducătorii acesteia şi care se află, cea mai mare parte, în mânile guvernului bulgară. Regentulă bulgară Stambulov a primită o scrisâre mare din Bucuresci, semnată de co-mitetulă revoluţionară bulgară. Tu-turoră celoră trei regenţi li se comunică, că suntă condamnaţi la mârte ca trădători şi criminali şi că sentinţa se va esecuta în câteva (Jde, ori ce măsuri de precauţiune ar lua regenţii. Unu bârbatu de stată din Sofia a (jisă despre acâstă sentinţă de mârte : „acâsta nu ne spariă; şi aşa ne aşteptămă ca în totă mo* mentulă să esplodeze o bombă la piciârele nâs-tre — ş’apoi mai ploaţî de cum suntemă nu mai putemă fi.44 — In Rusciuk au mai fostă esecutaţi prin împuşcare 7 sergenţi şi 7 caporali. După cum se comunică din Parisă, se vorbesce din parte rusâscă, că raporturile dintre cabinetele din Viena şidinPeters-burgu au rămasă neschimbate; despre o înţelegere în cestiunea bulgară deocamdată nici vorbă nu pâte fi. Cu tâte astea asigură „Nord44, că Rusia nu ’şi va schimba atitudinea şi nu’şi va băga mâna în cuibulă afurisită ae vespi, care acuma a mai devenită încă şi sângerosft. „Temps44 de altă parte desminte soirea, că Rusia ar fi provocată pe Turcia să intervină în Bulgaria. Numai în Rumelia voesce Rusia să între armata turcâscă. Alţii voră să mai scie, că în scurtă timpă Rusia va face ună pasă seriosă în cestiunea bulgară, de ocupaţiune însă nu e vorba. Demisiunea ministrului derăsboiu sârbă, generalulă Hor va t o viei, se (Jicea că a fostă provocată de respingerea proiectului său privitoră la organisarea armatei sârbesc!. „Journal des Dâbats44 (Jice că alta e causa demisio-nării şi anume : Acum câteva luni, generalulă Horvatovicî s’a a-dresată la guvernele rusă, germană şi austriacă, între-bându-le, dâcă ofiţerii şerbi nu şi-ar putâ termina stu-diele în scâlele loră militare. Numai din Petersburg a sosită ună răspunsă favorabilă şi Horvatovicî a desemnată pe mai mulţi ofiţeri, cari aveau să mârgă în Rusia. Dâr acestă măsură a fostă combătută de mai mulţi miniştri şi desaprobată de regele, şi astfelă Horvatovicî şi-a dată demisia, care atunci n’a fostă primită. Câteva săptămâni mai târziu, consiliulă de miniştri, sub preşe-dinţa regelui, a declarată că e necesară să se întărâscă graniţa de România în prevederea unui răsboiu contra Rusiei. Horvatovicî a fostă contra, âr regele şi maiori-tatea miniştriloră a fostă pentru întăriri, după care Hor-vatoviei îşi dete demisia. Regele îi cfise: nu voeşcî să aperi pe Serbia contra Rusiei, atunci vei face mai bine, nu nuipai de a-ţi depune portofoliulă, ci şi a părăsi armata." Horvatovicî îşi dete imediată demisiunea îndoită; dâr regele primi numai pe cea primă, îi lăsă titlulă de generală, luăndu-i comanda. Cu ocasiunea serbărei (Jilei aniversare a nas-cerii Ţarului, s’a dată contelui Herbert Bismarck ordinulă „Vulturului albă44 din partea împăratului Rusiei. Acestă faptă a produsă în Nr. 48. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Berlină cea mai bună impresia în cercurile politice şi financiare. Bursa l’a salutată printr’o urcare simţitore a fonduriloră rusescî. In urma resultatului alegeriloră din Alsa-ţia-Lotaringia, secretarulu de stată Hofmann din Strassburg ’şi-a dată demisiunea; acesta în-semnâză totodată, că guvernulă germană are să o rupă definitivă cu sistemulă de cruţare. Ince-putulă s’a tăcută prin publicarea decretului, care ordonă disolvarea diferiteloră reuniuni ale popo-raţiunei francese. Pană acum s’au disolvată 200 de societăţi. „Nemzet“ şi alegătorii aderenţi ai lui Mocsary. Precum sciu editorii noştri alegătorii din fîalas, cari aparţină partidei independente, au făcută cunoscută deputatului Mocsary, că aprobă punctulă lui de vedere în cestiunea naţionalităţitoră şi că au încredere în elă. Acesta nu le convine cercuriioră dela guvernă, le-o ia alegătoriloră în nume de rău, şi guvernamentalulu »Nemzet“, Nr. 67 dela 9 Martie, varsă focă şi cătrană dicândă, că acestă manifestaţiă de încredere e „unulă din cele mai triste semne pentru dominarea pasiuniloră de partidă*. *Nu ne tememă — continuă „Nemzet* — că ideile d-lui Mocsary ară pute ave vr’odată ună efectu cueeri-toră, ca şi estravaganţele lui Istoczy ascultate multă timpă cu rîsete. Dâr suntemă, ce e dreptă, de părere, că uşuratica purtare a elementeloru partidei faţă cu a-ceste vederi e şi mai periculăsă, fiindcă pote da o armă celoră mai cutezători inimici ai naţiunei nostre. Factorii centrali ai partidei independente — o mârturisimă — nicidecum nu se împărtăşescă la acesta; în privinţa d-lui Mocsary ei şi-au esprimată vederile loră curată maghiare. Der nu e ertată să privescă cu indiferenţă nici aceea, decă în provinciă, fiă din ori ce punctă de vedere, se vestescă sub steagulă partidei loră astf'elă de învăţături, care în Budapesta se respingă cu totă hotâ-rîrea. Desaprobarea generală a aderenţiloră acestoră învăţături este ună interesă generală ală vieţii nostre publice şi o pretinde totalitatea simţământului naţională-maghiară.* SOIRILE BILEI. „Kolozsvâr* pledândă pentru observarea „dreptăţii* eu ocasiunea viitoreloru alegeri de deputaţi, cere ca se se cucerescă alegătorii prin «respectarea neştirbită a marelui dreptă ce-lă au alegătorii" şi cere ca diarele fără deosebire de partidă să timbreze pe toţi aceia, cari ar lucra contra acestei pretensiunî a legei. La acesta ună d-nă B. M. să şi grăbesce într’ună art. de fondă ală lui „Ellenzek" a servi cu câteva date lui „Kolozsvâr," timbrând ă între aceşti încălcători ai legei electorale mai ân-tâiă pe viceşpanulu comitatului Cojocnei, care ca preşedinte ală comitetului centrală electorală ordănă printr’ună circulară oficiosă, că comunele numai pe acei individ! îi potă alege după fumuri, cari au dreptulă de alegere. «Ordinaţiunea acesta, ^ice d. B. M., e în contrazicere atâtă cu litera, câtă şi cu spiritulă legei, s’a făcută recursă, der încă nu li-s’a respunsă. Dintre funcţionarii căii ferate de stată de sub direcţiunea din Cluşiu mai multă ca o sută de individ! au fostă înscrişi nelegală în lista alegătoriloră, s’au întâmplată din partea oficidsă evidente falsificări de documente, contra cărora s’a făcută recursă, der satisfacţiune nu s’a dată. Profesorulă din Budapesta Laszlo Mihaly pentru bani a pactată formală cu Olahfalăulă, ceea ce de mai mulţi ani se întâmplă totă aşa. Adă şi ţi dau, ca şi la ună târgă de vite. Cu ocasiunea alegeriloră trecute d-lă B. M. a fostă martoră oculară când s’a trimisă suma în ală căreia preţă s’a încheiată pactulă cu Olahfalăulă. Deocamdată se rogâ d-lă B. M. se noteze „Kolozsvâr" aceste date. — Acum e rendulu guvernamentalei se dea câteva date totă cu rugarea d’a se nota de cumătră oposiţională. —x— Ni se scrie din Zam cu data 11 Martie n. c.: „Vă comunică numh'ulu celoru ce şi-au maghiarisatu numele în semestrulă ală 2-lea din anulă 1886, a oăroră listă, în urma ordinaţiunei ministeriului de interne Nr. 5511, prin oficiul viceşpanafului s’a publicată : Israeliţi 387, rom. cath. 262. reform. 28, evang. 20, greco cat. 7 cu 8 copii, greco-orientalî 4 cu 8 copii. Din cei greco-cato-lic: şi greco-orientalî suntă parte Slavi şi parte Români. Intre Românii maghiarisaţî se află nume românesci: Micau, Moldovană, Moisescu, Hodoră, LepuşanO, Ruja, şi suntă după posiţiă espeditoră de postă, esecutoră ju-decătorescă, gornică de pădure, gendarmă, vigilă la dru-mulă ferată şi ună crâşmară.* — Va se Z*eă din nu_ mârulă de 708 persone mature, şî-au maghiarisată numele 5 Români, cari au câte o slujbuliţă de stată şi prin urmare DumneZeu scie, pe lângă slăbiciunea loră, câte terorisări şi ameninţări i-au silită a-şî batjocori numele loră românesci. Der pe cârciumarulă ce păcate — de nu cumva de cele jidovesc! — l’au îndemnată la acestă pasă? Ce privesce pe cei 16 nevinovaţi copii, de sigură voră plânge, când voră fi mari, slăbiciunea pă* rinţiloră loră, cari i-au despoiată de fruinosele loră nume românesci. —x— Unu nou normativă de căsătoria pentru armată şi honveZime va apărea îa curândă. După acela, familiile aceîoră oficeri, cari se căsătorescă după ce au împlinită etatea de 60 de ani seu peste numărulă stabilită, nu se împărtăşescă de favorurile legii privitore la văduvele şi orfanii oficeriloră. Din contră aceste favoruri se estindă la familiile aceloră oficeri, cărora li s’a concesă contractarea căsătoriei pe temeiulă unei renunţări la pensiune din partea miresei, fundă că acea renunţare nu se putea referi la beneficiile neprevăZute încă atunci. Sub titlulă: Unu esemplaru de maturitate politică, cetimă în »Luminătoru!ă": „Din Sdriora, lângă Lugoşiu, ni-se plângă omenii că poporulu în fiecare ană prelimi-nâză în bugetulă comunală sumele recerute pentru a abona foi românesci, der onor. d. preotă face ce face, face bine că nu aboneză foi românesci, pe motivulă că „nu vrea să se strice cu d-lă foszolgabiro." VeZi Domne, d-lă preotă nu vre să trecă de «naţionalistă" înaintea d-lui „paşă cercualu", căci, bagsemă, acelă onorabilă preotă română aşteptă totă fericirea sa dela fisolgăbirău, nu dela poporală ce-lă nutresoe, nici dela autorităţile supe-riăre. Suntemă curioşi a scî: ore ce se întâmplă cu banii preliminaţi şi nespesaţî? La noi aflămă că respec-tivulă d-nă preotă a fostă abonată foia în anulă 1885, „a conto, căci e sărăcia mare, starea preoţiloră (!) mi-serabilă* etc., dăr plata abonamentului pe ultimulă pă-trară ală aceluiaşi ană nu nî-a venită nici pănă as-tăZ»! Săracă biciu naţională, unde eşti? Săracă con-sistoriu,------", —x— In 10 Martie n a fostă în Pesta ună duela cu pistolulă între Richard Wahrmann, fiulă deputatului Mo* riz Wahrmann, şi între contele Andor Szechenyi, fiiulă comandantului pompieriloră din Constantinopolă, Sze-chenyi-paşa, pentru că s’au insultată unulă pe altulă cu o Z* înainte într’ună locală de petrecere Duetanţii au împuşcată amândoi deodată. Wahrmann a rămasă neatinsă, er Szechenyi căZu la pămentă pătrunZându i glon-ţulă în peptă. Medicii speră să scape cu vieţă râ-nitulă. Din Beeliu, comitatulă Rihoră, se scrie Ziarului kos-suthistă «Egyetertes1, că la visitaţiunea oficială făcută în 30 a lunei trecute în scola nou înfiinţată poporală con-fessională gr. cat. română din Beeliu, d Ioană Papp, protopresbiterulă tractuală, s’a convinsă că copii lucuito-rimei curată române au făcută în genere progresse distinse, dâră mai cu sâmă în limba maghiară au escelattl. D-lă protopresbiteră espriraâ în cuvinte căldurose recu-noscinţa sa învăţătorului „Marosân Pâter*, care numai de trei luni lucră în comună; âră facovics Tivadar adjunctă de notură, dreptă împintenare, distribui mai multe floreni-premii între copiii, cari arătară progresulă cela mai mare in limba maghiară. — Adevărată e d-le protopresbiteră ? Seu foia kossuthislă vrea să te înegresoă înaintea naţiei? —x— In Sîplacu, comitatulă Bihorului, s’a întâmplata următorulă casă caracteristică pentru măsurile sanitare din provinciă: Intre colonia ţiganiloră se ivi epidemia de vărsată (bubată) şi se ordonă ca colibele loră să se desinfecteze. Mediculă cercuală comanda în acestă scopQ o cantitate de soluţiune de acidă fenică concentrată şi însărcina pe ună ţărână să desfiinţeze tabăra ţigănescă, ceea ce şi tăcu ţăranulă în modă pre consciinţiosă. Mai ântăiu stropi aşternuturile de pe pământă ce serveau ca paturi cu materia veninosă corosivă şi nemulţămita cu atâta stropi pe fiecare ţigană din capă pănă’n pi-cidre cu acidă fenică, şi ca să pună verfă nesciinţei sale, prescrise fiecărui copilă din faşe câte 1—2 linguri de acidă fenică ca — medicină, aşa că sărmanii copii muriră a doua di in chinuiri grozave. Dintre ţiganii stropiţi suntă 13 bolnavi greu şi e temere că voră muri mai mulţi dintre ei din causa raneloră pricinuite. —x— Dionisiu, noulă palriarchă ecumenică, fostă pănă acum episcopă în Adr-ianopolă, sosindă în Constantinopolă spre a-şî ocupa scaunulă patriarchală, s’a presen-tată Sultanului. In jurulă lui se aflau Gavrilă metro-politulă din Damască, Germană metropolitulO din Rodos, şi alţii. Patriarchulă a adresată Sultanului în limba greeescă o vorbire, care îndată a fostă tradusă în limba turceseă. Cu cuvinte căldurose a răspunsă Sultanulă la vorbirea acesta, oferindă toldeodată patriarchului marea cruce a ordinului Medjidje. Patriarchulă făcu apoi vi-sită miniştriloră. De aci acompaniată de gendarmeriă dimpreună cu membrii sfântului sinodă, cu întregâ suita sa, însoţită şi de 20 de diaconi călări, a ajunsă în Fanară, unde îşi ocupă scaunulă. La serbare preste totă a luată parte multă lume. Convenţiunca comerciala română-germană. La 17 Februariu curenţii, guvernulu românii a re vi sui tu convenţia încheiată cu Germania la 14 Noemvre 1877 şi care espiră la 1891 Iuliu în 10. „Telegrafului“ din Bucuresci arată motivele cari au îndemnată pe ambele guverne la acâsta: După cum se scîe, basa pe care a fostă încheiată tratatulă de comerciu din 1877 cu Germania era con-venţiunea comercială cu Austro-Ungaria — adecă clausa naţiunii celei mai favorisate... FOILETON U. Rolulft lemeiei în democraţia. (Conferinţa d-lui Gheorghe Palade ţinută la Ateneulu română din Bucuresci). Gonferenţiaruiă declară dela începută că nu va considera femeia ca ângeră, cum o socotescă poeţii, nu va merge prin grădinile loră ca sâ eulegă flori; ci va cerceta lucrulă aşa cum este, va vede posiţia femeei în societate ca minoră faţă cu bărbatulă stăpână întrebarea pe care are s’o resolve este; în starea democratică în care ne aflămă, are femeia loculu ce i se cade să’lă aibă? şi cum lucreză ea la progresă? In lupta pentru libertate omulă a plecată alături cu femeia, a sfărâmată dreptulă divină, sclăvia, servilis-mulă şi în lumea democratică totă omulă e omă şi ee-tăţână şi prin acesta numai are drepturi. In democraţia avemă societatea împărţită în stăpâni şi, decă nu putemă Z^ sclave, der minore. Bărbatulă când a ajunsă la scopă a uitată pe egala sa cu care a plecată. Ca se probeze că lucrulă stă aşa, oratorulă consideră pe femeia dela apariţiă în susă. S’a făcută o căsătoria. Se nasce ună copilă. înainte de a se nasce şi pănă in momentuiă supremă toţi' dică: d'ar da Dumnedeu se fiă băiatu! De ce acestă blestemă pe biata femeiă înainte chiar d’a apâre? Pen- tru că fata e piatra din casă ; pentru că sciu părinţii că pe copilă o aşteptă o seriă îndelungată de suferinţe pe cari le-au creată moravurile şi legea. Der... s’a născută. Legea îi refusă lumina, îi re-fusă instrucţia egală cu a bărbatului, şi tocmai prin a-cesta caută s’o facă inferiără. Citesce cifrele scolariloră şi scolăriţeloră după ultimele statistice şi constată, că nu-mârulă feteloră ce înveţă e d’abia pe sfertă ca ală băr-baţiîoră, precum şi din 8 milione pentru instrucţia numai două suntă pentru scdlele de fete. Refusându’i instrucţia, prin urmare posibilitatea de a judeca matură la orice casă, legea comite şi alte crime. Slabă cum e, femeia întâlnesce pe ună omă instruită, rafinată, dulce la vorbă, care o face se alunece, să caZă. Şi legea, dâcă ea are 14 ani, îi ridică orice dreptă de protecţiă. Adese ori în vieţă, inteligenţii se slujescă de mercenare totă dintre femei, cari se oferă lesne să vîndă onorea; şi legea, decă prinde o aşa femeiă, nu’i face nimică. Ii dă voiă să ’şî creeze din asta o meseriă. Ce se face der femeia ca fată? Decă nu se va mărita, ’i s’a retuşată instrucţia şi educarea trebuinciosă ca să pâtă trăi prin muncă şi prin urmare nenorocirea îi e partea. Dâr să Zicemă, că se mărită. Acelă care face cununia civilă caută să citescă cu tonă articolulă : *femeia trebuiă se dea ascultare bărbatului.« Aceasta însemnezâ munca silnică la ascultarea pe vieţă. Ce faci cu ascultarea când bărbatulă e mai prostă decâtă femeia? Nu sciu cum se face, adaogă conferenţiarulă, că tocmai cei proşti ţină mai bine minte acestă articolă. Acestă prostă are în mână averea şi pote face cu dânsa ce vrea, şi femeia trebue să asculte, trebue să stea lângă el fără voiă—căci s’au găsitu preşedinţi de tribunale cari au socotită că aplică bine legea când au decretată ca o femeiă să fiă dusă la bărbată cu gendarmi. Se va Z,ce> că femeia are cieă-lituri, represalii, ca să silescă pe bărbată să nu facă rele. Der adeseori, luândă femeia măsuri preventive, a-măresce viăţa cu represalii tocmai a unui omă care nu merită. Şi apoi vine articolulă care se Z'ce ascultare, şi mulţi nu-lă Z^ă numai cu tonulă vorbii, ci şi.... cu altă ceva. A devenită mamă. Sentimentală maternă este eelă mai puternică, bărbatulă iube.sce pe copilă, bărbatulă plânge la nenorocirea lui — femeia se înebunesce după elă, femeia more. — Ce Zice legea? Puterea paternă se va esercita numai de tată, copilulă nu pote părăsi casa fără voia tatălui, arestarea nu pote să fiă cerută decâtă de tată. Ce rămâne mamii? Ună rolă de doică. Ea nu va pută sâ oprească pe copilă a se duce să se umple de viţii, pentru că are voiă dela tatălă său şi a-cesta pote să fiă ună nemernică, care sâ nu se ocupe de sorta nenorocitei fiinţe. Nr. 48. GAZETAITRANSILVANIEI. 1887. Der la 20 Maiu anulă trecută espirâ convenţiunea cu Austro-Ungaria — care era naţiunea cea mai favo-risată — şi o altă convenţiune cu dânsa nu mai în-cheiarămă; aşa că tote celelalte convenţii de comereiu, care se întemeiau pe convenţia austro-română, rămaseră încurcate... Prin a< e tă împrejurare puteau să cadă sub tarifuiQ autonomă măriurî de cari avemă nevoie şi pe cari nu le paternă fabrica în Ura. Pe de altă parte, und numără din produsele nostre naţionale erau rupuse la taxe în momentulă intrării în Germania; fâcendO concesiuni asupra onoră mărfuri germane, puteamă obţine scutiri pentru produsele nostre... Din aceste motive guvernulă română a intrată în negocieri cu celO germană pentru limpezirea situaţiunii şi astfelă s’a născută convenţiunea pe care Camera e acum chemată s’o aprobe. Din proiectulă de convenţiă ce avemă dinainte-ne reiese vădită, că guvernulă nostru a urmată din punctă în punctă programa economică ce a afirmată prin în-cheiarea convenţiei cu Elveţia. In adeveră, convenţia în heiată cu Germania ne dă dreptulă s’aplicămă iari-fulă autonomă, să impunemă taxe forte urcate mărfu-riloră pe cari le producemă in ţără. Pe de allă parte, ea dă intrare lesniciosă aceloră mărfuri pe cari nu le pu-temă produce noi. Câte-va esemple: Prin noua convenţiă, avemă dreptulă s’aplicămă tarifulă autonomă — şi se scie ce vre să Z’că acesta — cerealeloră, făinuriloră de grâu şi secară, legumeloră făinose şi derivateloră, pasteloră făinose, celei brute şi lucrate, ţăsăturiloră ordinare de lână, pălăriiloră ordinare depâslă, pânzei, lemneloră de con-strucţiune, lucrăriloră de lemnă, petroleului şi uleiuriloră de pămentă. Mai departe, s’au urcată în chipă considerabilă taxele asupraluminăriloră (dela 25 la 35 lei), pieiloră tăbăcite (dela 40 la 60j, lucrăriloră de piele (dela 45 la 80 lei), lucrăriloră de lemnă tine ^dela 9 la 25 lei), spirtbseloră (dela 25 la 35), etc. In sfârşită, slatulă română ’şî-a recâştigată libertatea d’acţiune în privinţa monopoluriloră. Plin urmare, din punctulă de vedere ală producerii nostre naţionale, guvernulă a urmată programa sa fără şovăire: şi programa sa însemnă protecţiune pen• tru totă ce putemă produce. Din punctulă de vedere ală consumaţiunii, guvernulă a căutată să uşureze acele mărfuri de cari avemă nevoie fără a pute să le producemă în ţeră; aşa de pildă, elă a scutită de orî-ce taxă: mineralele de fieră5 ferulă brută maşinele şi instrumentele agricole, maşinele cu aburi, instrumentele de învăţămentă, cărţile, materiile colorante, etc. — Tote lucruri de cari avemă absolută nevoiă, pe cari nu le producemă noi. Etă, în puţine cuvinte, economia nouei conven-ţiuni. Mai putemă adăoga că termenulâ ei e totă 1891... Din comitatulu Făgăraşului. In Faurii, 1887. (Urmare.) Adunarea generală estraordinară ţinută în 29 De-cemvre an. tr. a fostă surprinsă prin aşternerea unui condusă ală comisiunei admin. comitatense cu datulă 22 Noemvre prin care s’a statorită ună proiectă de învoire ce este de a se face în privinţa unorO puneri sub manipularea statului a tuturora pâduriloră din terito-riulă comitatului Făgăraşului. Pentru ca publiculă ce-titoră să se convingă şi de astădată câtă de năuci îi ţină cei dela putere pe Români — şi în ce ilusiunl de In generală, acuma vorbindă, cum se socotesce fe-meea? Legea Z‘ce> nu P°t0 fac& parte dintr’ună consiliu de familiă minorii, omenii cu fapte rele, nebunii şi.... femeile. Acesta e legea. Moravurile oprescă, împreună cu legea, pe femeiă de a trăi singură prin muncă. Ea nu pote face comereiu, nu se pote amesteca în industria, nu pote ocupa o funcţiă publică seu a lua o carieră orec-are. Pentru ce? — S’a Z>să, că e incapabilă. Der câţi din bărbaţi îşi esercită dreptulă de votă cum trebue ? şi câţi juraţi nu dormă pe băncile loră sacre? Şi, cu tote că suntă femei forte capabile, forte oneste, nu potă fi nici alegători, nici juraţi. Oratorulă amintesce casulă infanticidului, în care numai o mamă ar pute să simtă şi să juc’eee cum trebue. Audi: incapabilă! Va să Zică nu se găsesce nici o femeiă, care să fiă aşa de inteligentă cum e celă mai prostă dintre bărbaţi, căci băr-baţiloră se dă în massă totă ce se refusă femeii. E cu-riosă, că se pare că bărbaţii îi refusă dreptulă de a întră în funcţiă de teama concurenţii, pentru că le dă voiă să cânte la piano, să facă versuri, să coasă......... pe când în istoriă vedemă, că femeile s’au distinsă mai a-lesă prin prudinţa guvernării. Anglia, care a dată o Elisabetă, are ca rege pe Victoria. S’a Z*să er: n’au prea dovedită multă inteligenţă şi în poesii nu au originalitate. Der originalitatea înseamnă înţelepciune în politica înaltă trăiescă ei, Maghiarii, lasă să urmeze acestă proiectă de învoire în totă cuprin-sulă seu: Protocolă, luată în urma conclusului comisiunei adm. a comitatului Făgăraşului Nr. 22 Noemvre 1886 Nr. 1053, de comisiunea administrativă cu ocasiunea pertractării ţinute în Făgăraşă în 22 Noembro 1886 d. a.: sub presidiulă Ilustrităţii Sale domnului comite supremă Mihail Horvath. Presenţî fiindă subscrişii. Obiectului St.a-torirea învoirei, ce este a se face în privinţa punerei sub manipularea statului şi a provederei cu planuri sistematice de economia silvanală a tutuioră păduriloră din teritoriulă § -lui 17 alu legei silvanale din 1879 şi conformă statutului municipală aprobată de înaltulă mi-nisteră de agricultură, industria şi comereiu reg. ung sub Nr 44368 din anulă 1884 stau sub nemijlocita su-praveghiare a autorilăţiloră, precum şi a altoi ă păduri de atare natură, cari s’ar mai alătura la aceea. 1. Pădurile în sensuiă legei din vigdre se primescă în manipularea statului cu acea dechiaraţiune, că tote iemnele şi orî-ce producte ale acelora, precum şi orî-ce felă de venite competă posesoriloră respectivi. 2. Forestieria de stată îndeplinesce manipularea din 1 Ianuariu 1887 şi în favbrea aceleia se solvescfi 5600 fl. adecă cinci mii şese sute florini anuali în rate anticipative de pătrară de ană. Forestieria de stată întreprinde manipularea pădu-riloru deocamdată pe 25 de ani (respective şi după acestă termină pănă atunci, pănă când se voră compune planurile de pădurită organisate pentru pădurile din cestiă), decă însă nu ar afla acestă manipulare cu scopă, este în dreptă a abdice de acesta în acelă modă, că după es-pirarea de doi anî ce urmezâ după anulă de abZicere înceteză manipularea statului. 3 Pentru solvirea regulată a speseloră de manipulare anuali, ce suntă a se solvi pentru forestieria de stată la oficiulă de dare, ia responsabilitatea întregulă comitafă ; astfelă că solvesce spesele de manipulare din cassa sa propriă şi apoi încassăză acestea penlrn sine dela proprietarii pâduriloră. 4. Gomitatulă respective posesorii de păduri suntă deobligaţî a îngriji, ca totdăuna se stea la disposiţiune numerulă necesară de vigilî de pădure pentru îndeplinirea cu suecesu a manipulărei. 5. Forestierii, cari îndeplinescu manipularea, stau sub conducerea direcţiunei forestieriei de stată şi sub inspecţiunea aceleia, şi dela ea îşi primescă instrucţiunile de serviciu în virtutea cărora suntă datori a procede în privinţa păduriloră concreZute manipulărei loru. Tocmai pentru acesta se deobligă forestieria de stătu a primi în propriulu serviciu pe forestierii comitatensi de presentă aplicaţi, precum şi pe aceia, pe cari îi va mai aplica co-mitatulă pănă la intrarea în vieţă a învoirei acesteia ai primi cu beneficiulă erarială corăspunZătoru. 6. Avendâ posesorii de păduri dreptulă de liberă dispunere, între marginele legei silvanale şi ale planului aprobată în privinţa resolvârei causeloră economice a păduriloră primite sub manipularea de stată. — Instrucţiunile de serviciu ale forestieriloră concreZuţî cu manipularea se statorescă după ascultarea comisiunei silvanale. 7. Forestieria de stată întreprinde fără ori care alte taese pregătirea planuriloră de pădurită sistematice, ale păduriloră primite sub manipulare. Proprietarii însă suntă deobligaţî sub urmările responsabilităţii causate prin vre-o întârdiere, ea la provocarea organului concreZută prin forestieria de stată să arate numai decâtă marginile păduriloră, cari formezâ proprietatea acelora şi spre indicarea punctuosâ a acelora au să se înfăţişeze directă prin celă puţină ună indicatoră. 8. Decă toţi posesorii de păduri în unanimitate dorescă ca să înceteze manipularea de stată, în acelă casă suntă datori ca după acele păduri din proprietatea loră, pentru cari s’au pregătită planurile de pădurită, să plâtăscă statului ca tacsă de lucru câte treiZed (30) cru-eeri de fiecare jugără. Terminulă de abZicere din partea proprietariloră de păduri este totă acela, carele s’a statorită pentru stată sub punctă 2. Din acestă sumă insă se subtragă în favorea posesoriloră respectivi de a-tâtea ori cinci percente (5°/o) Pe câţi an* s’a efeptuită manipularea. urcarea tuturoră trepteloră scării, şi când ai ajunsă susă punerea alteia nouă. Apoi cum o să fiă originală femeia, când i se refusă scara, când nu i se dă instrucţia trebuinciosâ ? S’au mai Z's^ multe de bărbaţi în contra femei-loră. Aşa, de pildă, că e făcută din coasta lui Adamă, der ăsta e ună argumentă pro, căci după cum din orice fiinţă se nasce — în scara zoologică — o alta mai su-perioră ei, totă aşa şi femeia, măscendu-se din bărbată îi e superioră. Aceasta arată slăbiciunea de argumente S’au făcută cântăriri de creerî şi s’a dovedită, că celă mai greu a fostă ală unei femei. Atunci au începută să spue că nu era bine cântărită, ori că circum-voluţiile suntă aşa şi pe dincolo.... sofisme fără temeiu. De ce, Z*că unii, nu ceră femeile drepturile loră ci, totă bărbaţii? Au ei procură? — Pentru-că omulă îmbracă pe femei într’o atmosferă de politeţe, de îmbătrânire dulci, de înşelare şi, decă ea nu plânge, Zice că e mulţămită. O anecdotă: Pe uliţele Londrei umblă unu faeton de gală, care se opresce la ună magazină, ca ladij din năuntru să târguiască. Ună lucrâtoră de cărbuni trecendă p’acolo a sărutat’o. Ea a dată poruncă să’lă inchidă pe locâ. Elă înse Zise: mă veţi închide voi; der nu’mî pasă, căci am sărutată pe cea mai frumosâ femeiă din cele trei regate. Atunci lady a spusă se’lă lase, căci e nebună..,. (Va urma.) 9) Pentru punctuositatea păzirei păduriloră primite sub manipulare nu portă forestieria de stată sarcina responZabilităţii materiali, pentru procedura vighili-loră de păduri aplecaţi de proprietarii pădurilorii însă portă responsabilitatea morală de controlă. 10. Vighilii de păduri daţi la disposiţiune de proprietari stan sub necondiţionată disposiţiune a forestăriei de stată, şi întru câtă din orice motivă de serviţiu nu se atlâ aplicabili, se potă dimite liberă din partea forestieriei de stată. 11. Funcţionariloră aplicaţi la manipularea pădtt-riloră se concede, ca competinţa de păşunită de vite sta-toritâ prin stătută pentru forestarii erariali, se pască pe teritoruiă de păşune comunală respectivă, seu partea pă-durei designată spre acestă scopă, fără tacsă. 12. Acestă învoire nnmai atunci este obligăt6re pentru ambele părţi, decă să aprobă de Escelenţa Sa dlă ministru reg. ung. de agricultură, industriă şi co-rnerciu, precum şi de comisiunea municipală a comitatului Făgăraşului, spre care scopă estradându-se în două esemplare, dintre acestea se aşterne la loculă competentă unulă prin Ilustr. Sa d-lă Bedb Albert, consiliară ministerială şi inspectoră supremă silvanală ală ţărei. ăr ce-lalaltă prin inclita comisiune administrativă a comitatului Făgăraşului. D. u. s. Din partea ministerului reg. ung. de agricultură industriă şi comereiu: Bedo Albert m. p. — Nagy Gyula m. p. inspectoră reg. silvanală ca referentă şi scriitoră. Observarea făcută cu privire la autenticarea şi respective statorirea stilisărei de sub punctă 2 se pdte vedă în protocolulă luată deosebită în acestă privinţă. Mihailă Horvath m. p. comite supremă, Danielă Grămoiu m. p. v.-comite, Alexandru Kossy m. p., Ioană Turcu m. p. protonotară, Paulă Pischel m. p. primă forestieră reg. ung., Duvlea m. p., Alexandru Nagy m. p., Mauriţiu Kopacsânyi m. p. Se aprobă cu acea observare, că se află de lipsă a se lăsa afară din stiiisarea punctului 2 pasagiulă: ^respective şi după acestă termină pănă atunci pănă când se voră pregăti planurile sistematice de pădurită pentru pădurile din chestiune,u care încurcă disposiţiunea §-lui 7 şi este in contrazicere cu acesta fiindă dătătore de tonă în privinţa terminului pregătirei planuriloră sistematice de pădurită după disposiţiunile legei silvanale. Cu acesta protocolulă se încheie şi subscrie. D. u. s. Mihailă Horvath m. p. comite supremă, Daniiiu Gramoiu m. p. vice comite, Alexandru Nagy m. p., Ioană Turcu m. p. protonotară, Alexandru Kossy m. p., Duvlea m. p., Mauriţiu Kopacsânyi. Adunarea generală a însărcinată pe o comisiune de 24 membrii proprietari cu elaborarea acestui pro-ectă de învoire. (Va urma.) DIVERSE. 0 scenă în biserică pe timpulu cutremurului. — Gorespondentulă gazetei , Italie* aduce următorulă fio-rosă raportă despre convorbirea sa cu preotulă din Castellaro, unde după cum e cunoscută s’a dărîmată bolta bisericei în urma cutremurului de dăunăZI îngro-pândă sub ruinele sale persoaele] aflătore acolo: ,Era pe la 6 ore dimineţa, când se oficia marea liturghiă înainte de miruirea cu cenuşe. Eu mă urcasem la altară, Zise preotulă, şi ajunsesemă la ultimele rugăciuni, când audă ună sgomotă ca de tunetă, căruia îi urmă o |sgu-duitură. Eram ameţită la începută, der ună momentă mai în urmă auZii ună vuetă ne mai pomenită. Nu mai veZui nimică. Din instinctă prevăZui pericululă şi fugii îndată prin porta] presbiterului." — »Şi apoi, apoi Domnule?“ — „Eu i-am botezată pe toţî«, urmă elă suspinându. „li priviamă ca pe copii mei şi toţ! au£mu-rită.‘ — »Cam câţi omeni au putută fi'în biserică?» — «Ceva mai multă de 300 persone, mai cu sâmă femei. Dărîmarea urmă deodată. VăZându-mă fugindă, urmară şi ceilalţi esemplului meu. Năvăliră parte în capelefparte spre părta cea mare şi spre ambele uşi laterale. Aceste din urmă erau încuiate. Vr’o 100 de persone fugiră prin portea cea mare, der apoi du se ştie cum, pote în urma unei nouă sguduiturî — se închiseră gambele aripe ale porţii. Şi acum se surpă edificiulă. Toţi aceia cari nu se refugiaseră în capelă, seu pe după porţi, fură îmor-mentaţî. Nu văZusem niciodată ună astfelă de chaos. Totulă era negru, nici ceriulă nu se Zărea prin deschizătura bolţii. Mă gândii îndată la parochienii mei, că partea cea mai mare voră fi morţi seu în agonia morţii. Părăsii locuia meu de refugiu, mă şuii pe ruine Zicând: Copii mei, aveţi credinţă în îndurarea lui DumneZeu! Vă absolvă »in articulo morţiş \ u In primulă momentă domni o tăcere adencă, apoi urmară strigăte, plânsete, gemete! Se luară măsuri de scăpare. Cei cari rămăseseră sdravenî şi nevătămaţi erau mai cu semă bărbaţi, pentru că avuseseră presenţa de spirită a se refugia la altare. Femeele din contră, pentru că şedă de obiceiu pe bănci, erau tdte îngropate. Ună casă miraculosă se ivi. O tânără fată se afla în momentulă nenorocirei în mijlo-culă bisericei. LespeZile de piatră căZură în prejurulă ei nimicindă pe ceilalţi. Ea singură fu cruţată. In timpulă lucrăriloră de scăpare se mai simţi o a doua sguduitură Toţi o luară la fugă şi numai cu mare anevoinţă fură înduplecaţi a reîncepe lucrările de scăpare. Editoră: Iacobă Muresiann. Redactoră responsabilă Dr. Anrel Mnreşianu Nr. 48. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. ‘Jurau* ti la bursa âe Wteas din 11 Martie st. n. 1887 Rentă de aurfi 5°/0 ... 98 85 Rentă de hârtia 6°/0 . . 8710 Imprumutulfi căilorfi ferate ungare.................1-48.50 Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. . (2-a emisiune) .... 124 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (3-a emisiune) .... 11450 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- nxişfi..................104,00 Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 103 80 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vinii ung................98.50 Imprumutulfi cu premiu ung.....................110.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 80 Renta de hărtiă austriacă 79 20 Renta de arg. austr. . . 79 75 Renta de aurii austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 132.50 Acţiunile băncel austro- ungare................. 850.— Act. băncel de credită ung. 285.85 Act. băncel de credită austr.276.20 Argintulfi —. — GalbinI împărătesei ..... 6.03 Napoleen-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterîinge 128.25 Bursa de Bueiiresri. Cota oficială dela 26 Februarie st. v. 1887. Curnp. vend. Renta română (5°0). . 88— 89- Renta rom. amor!.. (5%) 91% 92 V* » convert. (6%) 83— 84— împr. oraş. Buc. (20 fr.) — — Credit fonc. rural (7%) . 98V2 99V4 » » (5°/0) * 82 V* 87 V, » » urban (70/„) . 95Va 96V4 » * » (6°/o) • 89V4 90V4 > (5%) . 78— 79— Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 20.50 21.25 Bancnote austriace contra aură. . 1.98 2.02 Gursulu pieţei Braşovu din 12 Martie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . Argint românesc .... Napoleon-d’orl........... Lire turcesci............ Imperiali................ Galbeni.................. Scrisurile fonc. »Albina» Ruble Rusesc!.................» Discontulă . . . Cump. 8.41 Vând. 844 . » 8.35 » 8.40 . * 10.08 0 10.12 , » 11.44 0 11.48 10.44 » 10.48 . » 5 96 0 6.02 . » 101.— 0 102.- » 111.— 7—10% pe 0 ană. 112.-/, FARMACIA J. PSERHOFER Viena, Singerstrasse Nr. 15 la „goldenen Reiclisapfel“ Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite »Pilule universale, merită cu totă dreptulă numirea din urmă, de ore ce în taptă nu esistă aprope nici o bălă, !a care nu ar fi probata în mii de caşuri efec-lulii lorO miraculosâo In caşurile cele mai cerbicdse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadaru, s’a dobendită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după una scurta timpa deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulu cu 6 cutiâre 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu ram bursă 1 fl. 10 cr. Trimiţându-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată 1 sulu cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unu sulu nu se p6te trimite. Au incursu o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestora pilule mulţămesca pentru redobândirea sănătăţii lora după cele mai diferite şi grele bole. Orî-cine a făcuta odată încercare, recomandă acesta medicamenta mai departe. Reproduccmu aci câteva dintre multele scrisori de mulţumită. Leongang, 15 Mai. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producu adevărată minune, ele nu auntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprope la tote belele. Din pilulele, ce-am foştii comandată la Pascî, am împărţită cele mai multe la a-micî si cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobendită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescă a urma cu întrebuinţarea loru. Te rog dar a-inî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari aină avută deja norocirea prin pilulele D-v. ne redobândi sănătatea cea mai cordiala mulţemită. Martin Dentinser. Bega Szt-Gyiirgy 1G Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ec pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja auî îndelungaţi au suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum trebue d.n când în când se întrebuinţeze din elo, totuşi sănătatea ei s’au îmbunătăţită întru atâtu, în câtă pote se-şî vedă de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acesta a mea mulţămită Ve rogu a o întrebuinţa spre binele tuturoră celoru cari suferă, şi Ve rogu totodată, ca se-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpună chinezesc. •— Ou deosebită stimă supusă Alois Novali primă-grădinară. Stimate Domnule ! Presupunendă , că tote me dicamentele D-tale voră ii aşa de bune, ca ronumi-tută bal samă contra degerăturilorft, care în familia mea a făcută unu sfîrşită grabnică Ia mai multe umflături de degerătură, m’am dec să pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijlăce universale de lecuire, a lua refug'iulă la pilulile eurâţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globuleţe se bombardeză la emorrlioidele, de cari suferă de’auî îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Ve mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată eu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cerculă c.unoscinţeloră mole cu celă mai mare zelă. Nu am nimică în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele sire, însă tară de subsemnarea mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă v. T. Balsam contra degerăturei de I. Pser-hoj'er. de mulţi anî recunoscuta ea cela mai sigura remediu contra su-ferinţelora de degerătură de foia felula, precum şi spre vindecarea, raneloru învechite etc. 1 borcă-nelă 40 cr. Balsam contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflături-lora la gâta. 1 flaeona 40 cr. Essenţa (le vieţă, (Picături de Fraga) contra stomacului stricată, a mis-tuirei rele şi greutâţilora de tot a felula, una remediu de casă esce-lenia. 1 flaeona 20 cr. Suculti - Spitzwegericli, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celentfi contra catarului, regu.şelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 er. Alifia americană contra rheumatis-mnlui, cela mai buna medicamenta la tdte suferinţele rheumalice, junghiuri, Ischias (bolă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. bichiorîi din Imruenî (le Alpi dela W. O. Bernhard. t buteliâ 2 fl. 60 cr-, Va buteliă t fl. 40 cr. Esenţă pentru coclii de Romershau- fl. 50 er. Va bir sen, 1 buteliă 2 teliă t fl. 50 cr. Pomailă (Ic Tanochinin de I. Pser-hofer, de una şira de anî recunoscută de mediei ca cea mai bună dintre tote remediile pentru eres-cerea părului. Una borcanu eleganta adjustata 2 fl. Plastru universala de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsa, la Iota felula de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodica la piciore, la deget a, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probata de multe ori. 1 bur-cana 50 cr. Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Una remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-lora digestiunei stricate precum: durere de capa, ameţelă, cârcei la stomachu, acreală în gâta, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 paeheta 1 fl. Franzbrantvvein 1 buteliă 60 cr. Prafti contra asudării picioreforfl, 1 Cuţiă 50 cr. Medicaliionte Rombopatice de totîî felnlu se afila totdeima gata. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote (fiarele austriace, şi la casă, când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eflină. Trimiterile prin poştă sS efeetuâză iute, decă se trimite preţulfl înainte, seu cu rambursa. Trimite udu-sc preţulu Înainte, (inai bine prin mandat u poştalu) este porto poştală cu mulţii mai eftiuu, (leeâlii la trimiteri cn rambursă. 6-12 ■ w: * * # I # * # m # # # * m m m • m # m m m m • m m • # m i m m m m * # # § # # 8 9 # # # » 9 8 # • 8 m m # # m a lui Schlick Societate pe acţii în Budapesta. Biuroulu centralii: IV. Weitznerring 57 — DespărţSmentulîi pentru maşini agricole VI. Aeussere Weiiznerstr 1696—1699. recomandă Garnituri de treierată cu vaporu, de încălzitei cu cărbuni, cu lemne şi cu paie. Garnituri de treierată cu vîrteju (Goppel.) * Sistemei cu pene (Stiften-System), cu, seu fără aparatO pentru umplută în saci şi pentru curăţită. Mori pentru curâţitulu cerealeloru (Systemă Backer & Vidats) mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute de escelente.. — PreţuID dela fl. 58 în susO. — Pluguri -Rayol, patent. Schlick cu apar atu pentru ridicată afară. Plugurî-Rayol de sine conduce-tore (după Sade). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fieră. Cea mai nouâ maşinâ patentată de semănaţii în brazdă. Mai departe se află gata: Mori de măcinată, cu una şi cu doue pietre, mori pentru porumbă „ Little Giant,‘l batoze de porumbă, maşini pentru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilimen-tulă fabricei nostre sâ potă vedea luerândă: cele mai nouă maşini pentru topită cânepă fosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulu nostru propriu, cu o putere de lucru cvantitativă şi cvalit.alivă estraordinară Liste (le preţuri se trimită la cerere gratis şi l'ranco. 5—6 Nr. 12/1887. c. adm. Pnblicatume. Comisiunea esmisă pentru administrarea avei ei biserieei gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voesce a edifica şi ecuipa din nou m6ra afiătdre în comuna Poiana MSrului la valea lungă. Spesele s’au statoritu cu 1676 fl. 39 cr. v. a. Intreprindătorii îşi potă preda ofertele loru provScţute cu unu vadiu de 10% curatori-lorii încredinţaţi cu pertractarea oferteloru, care pertractare se va ţin4 la 21 Martie a. c. 11 Ore a. m. în cancelaria biserieei la Braşovă târgulă cailorîi sub Nr. 34. Plănuiţi, preliminarul fi şi condiţiunile se potii vede la notaru Iii eo-misiunei lordnnu I. Munteanu assesoni la scaii nulă orfanahi. Braşovu în 5 Martie 1887. In numele comisiunei administrative Curatorii e s m i ş i: 3—3 Tliomas Lan ger m. p. Iordan I. Munteanu m. p. w pi <î E-« 2 io . 00 ~ O) X. 55 Ifl ^ . m O» >s ® C ii 4) s S 4) f « C CO X CO ?! ci O O II V- O OO U CO JZ o to tn n mi “ BS ■■Z o E A .'i. Ktf • Q. oi ^ .2 — —' K3 — >3 * 2 ^ -i ^ «•; j O X O m__ ~ S >« ."CC X O 591 tî "d ® ’S 4.- 3 ai S o C M-9 ^ ® a = o H f4« 1 4, fl oi *— H - rt x m c >41 ^ S ei ei X O X Ba « H 03 — c 1 o ^ u 'C S § 3 •r-l «3 O. .2 O 33 •— Zi 3 JS W « CO Zi o 01 ^ 2 £2 3 O. >-4 • = 3 o> to — ... w _ >r a* «3 a s 2 C ei Q. ci U : -o S- A rt .2 « 8 rt 3 « *5 g- §•« "3 ~ d £ fl 3 « >s > o a 3* u 2 « 3 *. -a =* £ = £ a si mui Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. -Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se aedrdă următdrele rabate: cr. 6 Pentru repeţiri de 3— 4 ori • iot n ',1 v 5— 8 11 . 15”!. n n u 9—11 11 . 20\ n 11 ?? 12—15 11 . 30\ V M 11 16—20 11 • 40° 0 Dela 20 de repeţiri în susă • 50°!o Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se făcu în- şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Tipografia ALEXI, Braşovu.