bed acţiunea şi administra ţicnea J BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe ani ani 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&ala şl străinătate: Pe ani 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. O serii garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaarT nafranoate nu aa prlmaaoQ. — lanuiorlpta na aa ratrimiti. m 47. Duminecă, 1 (13) Martie. 1887. Moesary şi naţionalităţile. II. Braşovu, 28 Februarie. In discursulu său rostitu în dietă la 15 Februariu a. c. d-liî Moesary a (Jisu între altele: „Sciu, că naţionalităţile, cari trăiescă în „statulă nostru suntă gata a se împăca şi do-„rescă acesta din parte-le; ele suntă gata a încheia pace cu noi pe acea basă ce a aşetjat’o „legea dela 1868; dâr cerii ca acostă lege să se „respecteze şi să nu fiă numai pe hărtiă". Eră în scrisdrea ce a adresat’o alegătorii orii săi din oraşulă Halas, spre a’şl justifica înaintea lorii atitudinea sa în cestiunea naţionali tăţiloră, atitudine ce i-a atrasă şi desaprobarea partidei independente, silindu-lă să iâsă din clubulu ei, Moesary declară următdrele: „Eu totdâuna Z^, c& de instituţiunl federaliste nici vorbă nu p6te fi, că supremaţia „maghiarimei nu se p6te trage la îndoâlă şi „legea de naţionalitate o privescă ca basă, pe „care putemu încăpâ unii cu alţii bine." Acâsta e totă ce a Z^ă Moesary cu privire la eventuala împăcare şi la condiţiunile ei. Elă n’a mai adausă nimică şi n’a făcută nici o es-cepţiune. Aşadâr legea de naţionalitate dela 1868 să fiă basa împăcărei dintre Unguri şi popdrele nemaghiare? D-lă Moesary pare a fi uitată, că înainte cu 19 ani, când dieta ungară a decretată acâstă lege, Românii, Sârbii, Slovacii, şi chiar şi Saşii din Ardâlă au protestată în contra ei, fiindă că nu aflau întrînsa garanţiile de lipsă pentru libera desvoltare a individualităţii loră naţionale. Cumcă prevederile şi temerile esprimate la 1868 din partea naţionalitâţiloru au fostă întemeiate, a documentat’o mai pre susă de orice îndoială însuşi d. Moesary. Dâr, — ne va obiecta distinsulă deputată ală oraşului Halas,— se aflau la 1868 în sînulă naţionalităţiloră şi unii bărbaţi cari sperau, că pe temeiulă legei de naţionalitate se va pută afla ună modus vivendi, care va împăca încetă-încetă popdrele nemaghiare cu stăpânirea maghiară. Se susţinea din partea acestoră bărbaţi, ceea ce a susţinută şi susţine şi Moesary, că princi-piulă fundamentală ală legei dela 1868 este: că fie-căruia îi e concesă a-şl păstra propria individualitate naţională, a-o desvolta şi a putâ progresa în cultură pe basa acestei individualităţi naţionale, că limbei maghiare i se dau privilegii numai într’atâta, în câtă este neapărată necesară cu privire la conducerea mai corăspun-Zătdre a guvernului statului, pentru ca în privinţa unoră afaceri să fiă o unitate de limbă în stată" (din discursulă d-lui Moesary ţinută în dietă la 30 Aprilie 1879.) Să admitemă unu momentă, că în adevără legea dela 1868 ar cuprinde în adsvără aceste garanţii pentru libera desvoltare a individualităţii naţionale a popdreloră nemaghiare şi că to-tulă ar depinde numai dela respectarea ei şi să întrebămă: mai este cu putinţă aŞi dâcă acum luămă în considerare sporirea, a-tuncî aflămă că sporirea de 0.13 procente e asemenea înspăimântătoră de mică. Dăcă la noi vedemă la 100 ămenî o sporire de 1, aflămă în Rusia o sporire de 10, aşadăr de 10 ori atâta, precum este peste totă acesta casă la elementulă slavă.... Şi aci venimă fără voiă la conclusiunea, că elementele slave, în contra cărora trebue cu deosebire să ne probămă puterile, ne crescă peste capă deja numai cu massele loră. Cunăscemă mai departe şi marea cifră a emigrărei, care face pe ană 16—22,000 ămenî. Ponderositatea acestei cifre constă în aceea, că emigrăză mai alesă poporaţiunea maghiară. »In casulă unui răsboiu aZI, când desvoltarea tech-nicei armeloră e înaintată, pustiirea ar fi de sigură mai mare, decâtă in orice altă răsboiu europănă. Dăr pe lângă acăsta, nimicitărele glănţe ’şl-ară afla fără nici o îndoială ună puternică con-concurentă în coleră.... Intre împrejurări atâtă de nefavorabile, în casulă unui răsboiu s’ar pricinui la noi o distrucţiune necalculabilă şi în âmenî cari la noi suntă cei mai preţioşl. Ună răsboiu îndelungată şi sugrumătoră ar ataca de mărte esistenţa na-ţiunei.“ „Budapesti Hirlap*, tratândă şi elă acăstă cestiune, (Jice că Rusia subminăză mereu, cum a subminată pe Polonia, pănă ce a împărţit’o, şi pe Turcia; face propagandă panslavistă în Austro-Ungaria printre Ruteni, Slovaci, Croaţi şi Sârbi, prin agitaţiuni şi prin ruble, sub conducerea reuniunei slave din St. Petersburg. Propaganda se întinde pe nesimţite ca mărăcinele. Suntă între Slovaci, Ruteni şi Sârbi mulţi, cari aştăptă pe Moscoviţi. „Să vină numai Ruşii — 4>ce ungurâscă — şi noi nu garantămă că nu va isbucni o răscălă de ţărani contra Domnjloră, maghiari şi jidovi. Să ne adu-cemă aminte de 1848, de trupele lui Hurbau; castelulă din Trencin ală contelui Csaky, Budatinulă prefăcuta în cenuşă ne adeverescă şi a^I pustiirea din acelă timpă. De atunci panslavismulă sa întărită în modă însemnată în Ungaria de susă. Hurban trăesce încă şi soţii şi aderenţii săi suntă gata a organisa răscăla ţărariloră, a o aprinde şi a o conduce, dâcă primescă din Pblărşburgă bani şi avisă pentru acăsta. La începută se ţvescă bande de guerilla în munţi, care se ţină Cor6na României* el. III în gradulă de cavaleră. D-lă Ioană Poruţiu este transilvăneană, fiulă protopres-biterului gr. cat. din Almaşiulă-raare. In Hermană s'a găsită ună locuitoră sasă de acolo, care trăia de câteva luni separată de soţia sa fiindă în procesă de divorţă, mortă în fântâna sa din curte. In urma cerce*ărei făcute s’a descoperită, că nenorocitulă a fostă omorîlă în propria sa locuinţă, apoi tîrîtă şi aruncată în fântână. E bănuită de omoră chiar fiulă său, care adeseori a maltratată pe tată-sâu. Făptuitorulă lu arestata şi predată judecăţii. —x— Concesiunea pentru calea ferată Hasfaleu-Oderheiu în lungime de 35 4 chilometri s’a admisă în şedinţa camerei deputaţiloră dela 9 Martie. Chilometrulă de cale ferată costă 920,000 fl. Strălucită afacere! —x— In comuna Bălcaă din comitatulă Ternavei mici e de ocupată postula de magistru poştală cu contractă şi cu cauţiune de 100 fl. Lâfa anuală e 120 fl., chel-tuell de cancelaria 40 fl. şi de transporta 800 fl. Peti- facere a înaintată încetă, numai pasă de pasă şi trăgă-nândă f6rte tare, aşa încâtu chiar înainte cu 200 de ani staturi încă forte înaintate în cultură aveau instituţiunî poştale de totă defectuose. Numai timpului celui mai nou i-a fostă dată ca să sâvârşâscă lucruri adevărată grandiose şi noi ne vomă încerca a dovedi cu următârele date cari arată acâsta în modulă celă mai bâtâtoră la ochi. Ună neajunsă mare a fostă pănă în timpulă celă mai nou portulă celă mare, care trebuia plătită şi care apăsa ca o stâncă mare pe corespondenţa generală. In Anglia a fostă Rovland HUI, care deşi era ună simplu privată, totuşi a lucrată cu zelă neobosită, ca să se Introducă la'poştele englese ună portă uniformă şi moderată. In Germania a fostă administraţiunea poştală ereditară a lui Ihurn laxis, care a rupt’o mâi ântâiu cu instituţiunile sale poştale vechi şi greoie ce se dovediră ca o piedecă pentru instituţiunî poştale mai ameliorate. In fine se aflau în Germania 17 administraţiunî poştale diferite şi 31 de teritorii poştale Abia în 1860 a pătrunsă în Germania o reformă mai însemnată a poşteloră. După a. 1870—1871 a fostă restaurată pe deplină poşta imperială, şi numai Bavaria şi Virtemberga mai aveau teritorii poştale dependente de guvernele loră. Poşta este fără îndoială de o însemnătate necalculabilă în calitate de mijlocitore a comunicaţiunei spiritu- ţiunile se adresâză în timpă de 3 săptămâni la direcţiunea poştală din Sibiiu. Din comitatul ti Făgăraşului. In Fauru, 1887. Va crede lumea română, că poporulă din acâslă vale romantică a Oltului, sâu trăesce fârte mulţămită cu sărtea de acuma, seu d6rme somnulă morţii. — Dâră nu este nicî una şi nici alta din aceste. Sortea cea vitregă apasă şi pe Românii din comitatulă Făgăraşului totă în acea măsură, precum apasă pe toţi Românii din regatulă S-t ului Ştefană. Deosebirea este numai că pănă acum Românii din acestă comitată au suferită şi nu s’au văetată. Insă de ună timpă în-coce prea se înmulţiră încercările Domniloră dela putere de-a încărca pe poporulă contribuentă cu sarcini care de care mai grele şi mai apăsătăre — aşa că nici celă mai îngăduitoră dintre cei îngăduitori şi răbdători nu mai pote tăcâ. Sarcina cea dintâiu, care s’a aruncată cu atâta uşurinţă în spinarea poporului, a fostă edificarea casei comitatului cu o sumă enormă de peste 80 mii fl. Acâslă sumă imprumutată dela o bancă străină este de a se a-mortisa prin ună aruncă de 2 cr. la fl. de dare. — Ce va să Zi^ă bagatelulă de 2 cr. la fl. de dare -r- care pe nesimţite se va încassa? Zi°ău Domnii dela putere. Dâr acuma din 1884 începândă acestă bagatelă în sumă de 80—100 fl. anuală pentru o comună, se încassâzâ prin esecuţiune şi cu mari greutăţi, şi mulţi ani voră trebui contribuenţii să mai asude pănă se voră plăti de acâstă sarcină. In adunarea generală a anului trecută s’a făcută din partea comitatului propunere, ca petrişulă de pe drumulă statului — care pănă în anulă trecută s’a prestată prin întreprinzători privaţi, pentru plata unei prisme dela 2 pănă la 8 fl., — precum se plătesce pre teritorulă VlădenI — să se ia în licitaţiune publică pentru comitată , motivându-se aceea propunere — ca prin împărţirea prismeloră de pe drumurile comitatense cu cele de pe drumulă statului şi făcându-se tâte prismele în regiă propriă gratis — comitatulă ar ajunge la ună fondă anuală de preste 8000 fl. Despre aceea, că ce va să se facă cu acestă fondă — nu s’a spusă nici ună cuvântă. ţ Acâstă propunere — venindă a 2-a Z> 1® ordine — în presenţa a vre*o 20 membri — mai toţi amploiaţi — s’a adusă cu mare lesnire la valâre de condusă. — Nicî că s’a putută altmintrelea, fiindă că în Z‘ua dintâiu s’a sânţită casa cea nouă a comitatului — la amâZl masă mare strălucită şi săra bală splendidă — lncru destulă de obositoră pentru o Z» de tâmnă. La licitaţiunea ţinută pentru acestă petrişă a rămasă comitatulă — plus oferentO. Aşternându-se actulă de licitaţiune ministrului spre aprobare, acesta a aflată de bine a da înalta aprobare cu condiţiune, ca fon-dulă acela să se întrebuinţeze pentru construirea podu-riloră de pe drumurile comitatense. Adunarea generală estraordinară din Noemvre a. t. neînvoindu-se la acâstă condiţiune, fiindă că acestă fondă — Intre parantesă Z*8® — avea altă destinaţiune, s’a lăpădată de conclusulă dintâiu, şi a îndrumată pe ofi-ciulă de edile de a scrie licitaţiune noua la care comitatulă nu va mai lua parte. Numai din întâmplare norocăsă au scăpată comunele situate pe drumulă statului: Porumbaculă inferiorO pănă inclusive VlădenI de o sarcină fără precautiune şi ale, mai vârtosă însă jurnalistice a ZBelorO nâstre, unde pressa «Zilnică, furnisăză aşa Z'cândă pentru fiecare omă într’o măsură ore care hrană Z^11^ sufletâscă. Jurnalistica a înaintată, s’a desvoltată în adevăratulă înţelesă ală cuvântului numai şi numai în urma ameliorârei complete a poşteloră. In vreme ce în Anglia şi în Franţa poşta se ocupă numai şi numai cu transportulu jurnaleloru, poşta germană, austro-ungară şi română a luată asupră şî şi afacerea comisională a jurnaleloră. In Statele-unite ale Ame-ricei-nordice poşta nu se ocupă de locă cu primirea de abonamente la jurnale ci acolo mai alesă jurnalele mai mari se trimetă la aşa numitele institute-expres, la a-genţl în oraşe învecinate şi de acolo apoi se vândă cu ună adausă moderată titulo portă şi dusă. Faţă de importanţa cea marea jurnalisticeide astă c|i poştei i-se cuvine de sigură problema de a transporta şi expeda jurnalele câtă se pâte mai efiină pentru ca fiecare chiar şi celă fără de mijlâce să-şî potă mulţămi trebuinţa sa după lectura Ziareloră. Spre promovarea comunicaţiunei Z'ardoră şi a culturei poporului în genere este o reducere corăspunZâtore a taxeloru de espediţiune în comunicaţiunea cu străinătatea totă aşa de necesară şi urgentă, ca şi ştergerea timbrului pe jurnale Ş* a al* toră imposite fiscale. In genere ar trebui, ca poporulă să se îndemne a participa la afacerile publice prin cetirea diligentă a 4*3" Nr. 47. GAZETA&TRANSILVANIEI. 1887. fără nici unii picii de dreptate, ce era să fiă aruncată în spinarea lorii; fiindii că facerea prismeloră de pe dru-mulă statului cădea în sarcina acestora, pre când prismele pe drumurile comilatense s’ară fi făcută prin comunele laterale. Apetitulă vine însă mâncândă, (Şice Francesulă. Vă-(Jut'au cei dela putere, că t6te propunerile lord, cari a-runeă în spinarea poporului greutăţi, ajungă cu nespusă uşurinţă la valâre de condusă şi eşit1 au bine de curendo cu-o propunere nouă — ascunsă ca lupulO în piele de 6iă. Legea silvanală art. XXXI ex 1879 prescrie cumcâ în termină de 5 ani dela intrare în vigdre toţi proprie* tarii de păduri să se prove^ă cu planuri de economia pentru folosinţa păduriloră şi pentru neimplinire în ter-minulă prescrisă dictâză pedepse grele dela 300—1000 fi. — De asemenea prescrie acâsta lege, ca după 10 ani numai acei indivizi să se pătă aplica ca vigill de pădure, cari voră dovedi că au depusă esamenulă de cvalificaţiune prescrisă prin o ordinaţiune ministerială deosebită, cu succesă bună. Şi pentru aceste caşuri dictează legea pedepse dela 300—1000 fi. Aceşti §-î ai legei silvanale suntă fdrte aspri pentru comunele proprietare ale căroră păduri nu numai că suntă prin segre-gaţiune fărte ciungărite — dără şi de altmintrelea tare nimicite. Insă este lege şi nu se p6te 4»ce nimică în contra ei. Dără suntă alte lucruri de : Au trecută 7 ani, de când este legea silvanală în vigăre şi comisiunea administrativă silvanală comitatensă nu a făcută nici o pregătire pentru ca comunele . să fiă în stare de a co-răspunde — cu spese mai puţine şi mai cu uşurinţă — acestei legi. Precum d. e. după espirarea celoră 10 ani pres-crişl se voră cere dela comune vigill cvalificaţî conformă legii — şi dâcă comunele nu voră avă, comisiunea administrativă silvanală va lua de unde îi va găsi, şi lesne se voră găsi fii de Săcui — cari aştăptă după pâne — şi cari, nu încape îndoială, voră fi cvalificaţî pentru că suntă maghiari — şi aşa cere idea de stată maghiară. Comitatulă este împărţită în 2 cercuri forestie-rescJ. Pentru cerculă din josă funcţionăză ună forestieră c’ună salară frumosă de 1500 fi. la ană din cas-sele comunale. Dără ce a lucrată de când este în a-cestă postă? Nu-lă întrăbă nimenea. Dără nici nu păte să lucre, că nu pricepe limba română, nici măcară în vorbă — şi nemţesce rupe cuvintele; — şi mergendă prin comune în cari nu scie nimenea limba maghiară — găsesce pe unele locuri câte ună Jidană pe care îlă face tălmaciu de limba română. (Va urma) Dare de sem&, Mulţâmitâ şi Apelil nou. (Urmare şi fine.) Pentru cei 10 fl. ce i-am trimisă d-lui Vasile Petri în Năsăudă îmi voră sosi 48 abcdare de ale d-sale, dăr numai preste câteva 4>le, că o ediţiă nouă e chiar acum sub ţipară; şi din acelea se voră speda numai decâtă : 1. Scălei române din Cernesc! p. u. Kapolnok la adresa d-lui învăţfttoră Grigorescu 8 es. 2. Scălei ro mâne din Negrilescî p. u. Reteg la adresa d-lui învăţ. Nicolau Mihaiese 5 es. 3. Scălei din Vama p. u. Felso-talu la adresa d-lui învăţătoră George Brâtianu 6 es. 4. Scălei române din Becleană (Bethlen) la adresa d-lui învăţătoră Simion Moldovană 8 es. 5. Scălei române din Gurtelicul Hodolului p u. Hadad (Szilagy-megye) la adresa d-lui învăţătoră Ioană Budelecanu 7 es. 6. Scălei române din Domnină p. u. Szilâgy-Szt.-Kiraly la a* dresa d-lui învăţătoră Ipate Todoranu 6 es. 7. Scălei române din Bicază p. u. Hadad la adresa d-lui învăţă-toră Vasile Drăgană 4 es. 8. Scălei române din Des-miră p. u. Kolozsvâr la adresa d-lui învăţătoră George Macelaru 4 es. Suma 48. Pentru cei 6 fl. trâmişî d-lui I. Popescu în Sibiiu mi-a trămisă d lă Kraft abcdare de I. Popescu 28 es. nî-a donată d-10 Ioană Popescu cu 10 es. Suma 38 esemplare de I. Popescu, cari s’au trămisă: 1. Scălei din Mercia p. u. Varadia în Banată la adresa d-lui învăţătoră Petru Poenară 8 es. 2. Scălei române din Mogoşă-Miclescî (Verespatak) la adresa d-lui învăţătoră Nicolau Necrescu 15 es. 3. Scălei române din Laslăulă română posta Bonyha, la adresa d-lui învăţătoră Teo doră Opreanu 14 es La subscrisulă mai este 1 es. Suma 38 es. Pentru cei 12 fl. trimişi la Blaşiu, ne sosiră 66 es. abcdariulă de Solomonă-Munteanu, din cari espedaiu : 1. Scălei române din Băgău, p. u. M. Lapâd, la adresa d-lui învăţătoră Basiliu Martină 10 es. 2. Scălei române gr. cat. din Chiheriulă inferioră p. u, Gorgâny Szt. Imre, la adresa d-lui înv. Iuliu Hărşană 10 es. 3. Scălei române gr. cat. din Şura mică p. u. Nagy-Szeben, la adresa d-lui învăţătorii Teodoră Hoghia 10 es. 4. Scălei române gr. cat. din Suciagă, p. u. Kolozsvâr, la adresa d-lui învăţătoră Petru Colceriu 10 es. 5. Scălei române gr. cat. din Sânte Jude p. u. Gzege, la adresa d-lui învăţătoră Petru Grama 10 es. 6. Scălei române din Şinca veche la adresa d-loră învăţători Eustachiu Crişană şi Anastasiu Moldovană, p. u. Sârkâny 10. La subscrisulă suntă spre disposiţiune 6 es. Suma 64 es. A mai dăruită scăla română confesională din Rodna veche 48 es. folosite, din Abcdariulă de Solomonă-Mun-teană, acelea s'au trimisă numai decâtă: 1. Şcălei române din Solovestru p. u. Gorg. Szt. Imre, la adresa d lui învăţ. Ioană Suciu 23 es 2 Scălei române din Iclodă p. u. Balâzsfalva, la adresa d-lui învăţătoră Ioană Demiană 25 es. Suma 48 es. Va să 4ică, din dăruirile marinimăse s’au provăijută cu abcdare 200 elevi miserl de ai scăleloră năstre rurale, dăr n’am avută pe ce cumpăr i legendare. Primâscă deci marinimoşii donatori multumitele cele mai sincere ce li se aducă din partea miciloră elevi prin mine, colectantulă de ofrande pentru ei. E dreptă că mai este lipsă de multe abcdare şi legendare, e dreptă că nici nu scimă încă de câte abcdare şi legendare mai avemă lipsă căci domnii învăţători nu ne prea scriu, numai 24 învăţători aflară cu cale a ne da informaţiunile necesarii relative la lipsele de cărţi scolastice, şi aceea, de nu mă înşelă, provine din causă că d-loră nu cetescă 4’arei ce — de e adevărată — e fărte tristă. Cine să mai ceUscă dăcă nu voră ceti aceia, cari au de a învăţă pe tinera generaţiune cetirea ? Fie buni deci toţi învăţătorii noştrii cari voră ceti aceste şire a ne scrie: 1. Ce abecdare şi ce legendare folosescă în scăla ce o conducă? 2. Ii suntă impuse ori d-sa le a introdusă ca mai bune, din câte cunăsce? 3. De câte legendare şi abcdare ară mai avea trebuinţă pentru elevii miserl şi cu tragere cătră învăţătură? fir la Onoratulă Publică română, la tătă suflarea românâscă, de ori ce etate, sexă şi stare sunt liberă a renoi urmălorulă apelCj BinevoSscă flecarele, după voinţă şi putinţă, a dărui câte ceva pentru provederea eleviloră miserl din scâlele române rurale cu abcdare şi legendare, fără de cari nu se potu produce cetitori, nu se potu lumina, acineamulă nostru numai de aceea îndură atâtea, că nu e destulă de luminată. Cui 4*ce deci la inimă înaintarea neamului nostru cine vrâ a documenta în faptă că e Română, nu numai din gură, credă că nu va lua în nume de rău dăcă-lu rogă să contribue ceva spre acestă scopă. Sumele benevole suntă a se trimite la subscrisulă, care la 1 Faură a. c. îşi va da ârăşî computulă publică în colănele acestui 4iarti> care sunt convinsă că nu-i va refusa. Mai mulţămindă odată marinimoşiloră donatori, ru- gândă pe flecarele să nu dea uitărei acâstă causă de trei ori sfântă, poftescă la toţi sărbători fericite! Rodna veche, (Trans.) (6 Rodna) Ianuariu 1887. Ioană Popă Reteganulu. învăţ, şi redactoră. Incunoscinţare. O. DD. preoţi şi învăţători suntă rugaţi a încunoscinţa pe părinţii interesaţi, că la sc61a normală gr. cat. din Blaşiu, prelegerile întrerupte din causa pojarului se voră reîncepe V i-nerl în 18 Martie st. n. Blaşiu, în 10 Martie 1887. Direcţiunea scolei normale. SCtRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) VIENA, 12 Martie. — Camera deputaţilor^ a acceptaţii proiectulii Băncii, care face parte din pactulă austro-ungară, ca basă a desbatereî speciale. BERLINtl, 12 Martie. — Dieta imperială a acceptată definitivii proiectulii militarii fără desbatere cu 227 contra 31 voturi; au fostă 84 abţineri. ROMA, 12 Martie. — Camera a răspinsă votulti de blamu alii oposiţiunei cu 214 contra 194 voturi. SOFIA, 12 Martie. — Karavelov, Zankov, Nikiforov au fostă liberaţi pe cauţiune. — In Bulgaria şi în Rumelia orientală domnesce li-nisce. PARIStJ, 12 Martie. — După cum comunică „Journal des Dăbats,w Rusia să fi provocată pe Turcia a interveni în Bulgaria. DIVERSE. Francesii despre Papa. — Intr’ună distinsă 4iartt germană găsimă la loculă primă, adecă în fruntea unui articulă de fondă, împărtăşirea, că Francesii ar fi colportată în Alsaţia şi Lotaringia sgomotulă, cumcă .Papa s’ar fi făcută protestantă şi la ocasiunea dată s’ar căsători cu văduva lui Bismarck...* Intrevenirea Papei în Germania pentru septenată, adecă în favârea prinţului Bismarck, a produsă sânge rău între AlsaţianI, ca şi între Francesî, dăr cu t6te aceste împărtăşirea de mai susă nu pare a fi decâtă o scornitură a memoratei foi germane. Necrologfi. — Ioane Popoviciu {Popescu), notară comunală în pensiune, a încetată din viâţă Vineri în 27 (11 Martie n.) în etate de 66 ani. Rămăşiţele pământesc! ale repausatului, depuse în casa de doliu dela ci-miteriulă din GrOveră, se voră înmormânta Duminecă în 13 (1) Martie la 4 Ore p. m. in acelaşi cimiteră. La acestă jalnică actă suntă rugaţi a lna parte toţi prietenii şi cunoscuţii familiei. — Braşovă, 28 Februariu (12 Martie n.) 1887. Efrosina Popoviciu {Popescu) născ. Verza ca soţiă. Victoru Popescu, Iosifă Popescu, Otilia Ghimbăşianu, Ioană Popescu, Marja Popescu, Iuliană Popescu, Pom-piliu Popescu, Eugenia Popescu, Lucreţia Popescu, Aurel Popescu, Elvira Popescu, Augusta Popescu, ca fii resp. fiice, Nicolae Ghimbăşianu, ca ginere, Luisa Popescu, Valeria Popescu, ca nurori.______________________________ Editoră: lacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu reloră din ţâră şi din afară. Bunele fructe ale acestui lucru s’ar arăta în scurtă timpă, căci şi aşa este ună poporă bine instruată şi cultivată politicesce totdâuna mai harnică şi mai sigură decâtă o massă brută şi necultă. Câtă de importante suntă 4>arele pentru poşte însăşi, despre acâsta ne vomă încerca a da nisce date speciale, precum le posedemă din ţări, cari edau în fiecare ană tablouri statistice despre starea posteloră. Astfelă transportă poşta imperială germană în anulă 1876 numai 4iare 300,510,141 de numeri, suplimente estraordinare 9,911,640 de bucăţi. Posta regâscă bava-resă a transportată singură 778,000,000 de numeri de 4iare. Mica Virtembergă încă a transportată 25,724,000 de bucăţi. Anglia este cu gigantica sa comunicaţiune poştală inaintea mai tuturoră stateloră europene. Astfelă se transportară în anulă 1870 chiară 862 de miliâne de e-pistole. Numărulă oficiiloră poştale era atunci — pănă astă4I însă a crescută de bună sâmă in modă însemnată — de 16 mii. In anulă 1876 s’a urcată numărulă epis-toliloră transportate chiar la 1018 milibne, ală 4iareloră şi tipărituriloră la 298 milidne, ală cărţiloră poştale la 92 miliâne de bucăţi. In Anglia suntă mai multă de 28 mii de amploiaţi postai! în serviciulă permanentă. Oficiulă poştală centrală din Londra cu enormulă său aparattt merită a fi vă4ută. Mai cu sâmă Vineri sâra, când apară cele mai multe foi săptămânale în Londra şi se predau la postă, merită ca să-şi dea omulă ostenâla şi să facă o preumblare la acela edificiu. T6tă 4iua se îmbulzescă ămenii pe lângă cutiile cele deschise de scrisori. Punctualitatea cea muniţiâsă a amploiaţiloră postai! englesescî este cunoscută. La 53/* 6re se deschidă deodată t6te ferestrile şi atunci se îm bulzescă o mulţime de 6menî cu mare zelă şi epistole precum şi 4>are începă să curgă şi să ca4ă ca o adevărată grindină literară. Cu câtă se apropie mai tare ora 6, cu atâta mai tare cresce mişcarea vâ4ândă cu ochii, căci toţi suntă siguri, ba tremură de esactitatea, că amploiaţii poştali nici odată nu cedâză cu vre-o minută şi că t6te trebue să fiă sfîrşite îndată ce sună orologiulă 6i Unu! şi cetele de omeni dau năvală înlăuntru, deârece din adinsă trăgănescă lucrulă ca să-ţî mai procure o plăcere iritătâre; Doi! totă mai mulţi şi mai mulţi se îndâsă. Treil şi îmbulzâla asâmănă cu o vălmăşâlă dintr’o pantomimă. Patru! o confusiune babilonică de limbi în cea mai mare desperare domnesce în învâlmă-şală. Cinci! celă din urmă şi celă mai înfiorosă povoiu de 4iare Şi de epistole; în fine: Şise! în care momentă ca celă mai de pe urmă se slobodă t6te ferestrele ca totă atâtea săbii d’ale lui Damocle. Oficiulă poştală sâ-mănă cu ună monstru gigantică, care şt-a luată gigan- tica mâncare şi acum trebue să încâpă giganticulă procesă de mistuire. In spaţii luminate bine se mişcă acum sute de in-divi4î ca furnicile încâce şi în colo, împachetândă gră-me4I grâznice de epistole şi altele mai grâznice de 4iare, apoi timbrându-le şi sortându-le. In odaia 4iareloră persânele s’au ocupată cu golirea saciloră aruncaţi înlăuntru, cu aşe4area singurati-celoră 4’are în corfe mari şi cu scoborîrea acestora în diferitele despărţăminte ale edificiului poştală. Despre aceste aparate mechanice puse, fireşce, în mişcare prin puterea aburului, ne putemă face o idee aproximativă, din împrejurarea, că pe fiecare săptămână se scobâră şi se ridică mii şi mii de tone de hârtie In chipulă acesta. Câtă de mare circulaţiune de [bani mijlocescă institutele poştale, te cuprinde ameţâlă; fiindă-că plouă bani în tâte formele în adevăratulă înţelesă ală cuvântului. Se înţelege de sine, că aceste espediţiunl facă autorită-ţiloră poştale cele mai mari griji, fiindcă banii chiară pentru amploiaţii proprii esercâză adeseori o prea m.are putere atractivă, precum s’a. întâmplată acâsta d’at&tea ori, căci forte multe defraudaţiunî s’au întâmplată din partea amploiaţiloră poştali. Acestea însă spre norocirea poştei şi spre nenorocirea respectiviloră s’au descoperită de regulă încă curândă. JJr. 47. GAZETA TRANSILVANIEI 18«7. Ouraul* la, bursa de Viena din 11 Martie st. n. 1887 tfcută de aură 5°/0 ... 98 85 Rentă de hârtiă 5% . . 8710 împrumutul* căilor* ferate ungare................1-18.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ung. (1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ung. (2-a emisiune) . . . . 124 — Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ung. (3-a emisiune) . . . .114 50 Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu d. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-miş*.....................104,00 Bonuri cu cl. de Jsortare 104.— Bonuri rurale transilvane 103 80 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vin* ung.................98.50 împrumutul* cu premiu ung.....................110.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121 80 Renta de hărtiă austriacă 79 20 Renta de arg. austr. . . 79 75 Renta de aur* austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 132.50 Acţiunile băncel austro- ungare................. 850.— Act. băncel de credit* ung. 285.85 Act. băncel de credit* austr.276.20 Argintul* —. — GalbinI împărătesei ..............6.03 Napoleon-d’orI .... 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.25 Bursa de Bucurescl. Cota oficială dela 26 Februarie st. v. 1887. Cump. vend. Renta română (5°0). . 88— 89 — Renta rom. amort. (5°/0) 91»/. 92»/, * convert. (6°/0) . . 83— 84— împr. oraş. Buc. (20 fr.) — — Credit fonc. rural (7°/0) - . 98»/. 99 Vi * „ „ (5°/.) . . 82V* 87»/. » » urban (7°/0) . 95 l/a 96Vi * ■ . (6%) • 891/* 90Vi * , • (5°/o) • • 78— 79— Banca naţională a României 500 Lei — — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 20.50 21.25 Bancnote austriace contra aură. . 1.98 2.02 Cursulu pieţei Braşevă din 12 Martie st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . Cump. 8.41 Vcnd. 8.44 Argint românesc . » 8.35 • 8.40 Napoleon-d’orI . » 10.08 # 1012 Lire turcesc! . » 11.44 » 11.48 Imperiali . * 10.44 t 10.48 Galbeni . » 5 96 » 6.02 Scrisurile fonc. «Albina» . . » 101.— » 102.- - Ruble Rusesc! . » 111.— • 112.V, Discontulă ... * 7—10•/• pe ană. Cumpărări ocasionale $ la Kovâsznai & Keresztesi Grand Magazin cu articole de moda şi confecţiuni pentru dame Braşovii (Piaţa mare.) Din causa localului nedestulu de încăpătoru suntemii în po-siţiune a desface cu preţuri eftine o parte diu mărfurile năstre precum: materii pentru rochi de mătase şi de lână, cretone, şi satină de spălată, postavu şi flanelă, covore lungi şi pentru canapele, mantile şi mantale,-de ploe. Mai departe recomandămu bogatulu nostru depositu de Chifon, dela Benedickt Schroll, chirting pat., Julett, Gradl şi Calicot în t6te lăţimile şi cu preţurile originale, precum şi de t6te articolele aparţinătdre de croitoria pentru dame şi bărbaţi. Se priraescu şi comande pentru Toilete de mirese, de stradă şi casă, mantale de ploiă şi Jachete, cari să esecută cu promptitudine şi în modulă celu mai elegantă. Mostre se trimitu la cerere gratis. (Avist d-loru. abonaţi! Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se iveseîl iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze ADMINISTli. „GAZ. 1RANS“ „ARDELEANA," institutu de credita şi de economii, societate pe actii In Oreştie. Active Contulu Bilanţului . Pasive fi. cr. fi. cr. Cassa în numerară 4,959 30 Capitală socială: Monetă 171 28 800 acţiuni â fi. 50 40,000 — Cambii de bancă 100,177 — Fondulă de reservă 52 — împrumuturi pe hipotece 21,346 — Depuneri pentru fructificare 87,005 60 împrumuturi pe obligaţiuni cu cavenţi 9,006 — Interese anticipate pro 1887 . 3,276 10 împrumuturi pe efecte publice 1,000 — Diverse conturi credităre 845 12 Mobiliar 476 fi. 70 cr. Profită curată 6,285 27 după amortisare de 95 „ 34 „ 381 36 Spese de fundare 604 fl. 50 cr. după amortisare de 181 „ 35 ,, 423 15 137,464 09 137,464 09 Orăştie, la 31 Decemvre 1886. lositii de Orbonaş m. p., Samuilu Popu m. p., Dr. Ioanu Mihu m. p. Aurelu Popovict Barciauu m. p. membru ală direcţunii. membru alfi direcţiunii. directoră esecutivO, comptabilfl. Subsemnatulă comitetu amu examinată bilanţulu presentu şi confrotându-lu cu registrele principale şi auxiliare ale societăţii ţinute în bună regulă, l’amu găsită în consonanţă cu aceleaşi şi exactă. orgştie, la 2 Februarm 1887. Comitetulu de supraveghiare: Dr. Stefanu Erd^ly m. p. Dr. A. Tincu m. p. Laurianu Berceanu m. p. Tipografia ALEXI, Braşovă.